INSTITUTII POLITICE CURS 12-20.05.

2015-SEFUL DE STAT
Inca de la aparitia statelor seful de stat a jucat un rol important in
conducerea si coordonarea activitatii statale,de cele mai multe ori
fiind confundat cu insusi statul pt ca toate puterile statului erau
concentrate in mainile unei singure persoane care avea atat
atributia de legiferare,cat si pe cea de punere in executare a
legilor si pe cea de judecare.El a fost mereu seful armatei si a
avut dr de reprezentare a tarii in rap cu alte state,dr de a declara
razboi si de a incheia pace.Notiunea de sef al statului nu mai
are aceeasi conotatie ca in trecut pt ca evolutia societatii a adus
si o evolutie a inst pol si jur statale.Denumirea institutiei (Pres de
republica,rege,principe,emir,imparat,seic,domnitor) si atributiile
sefului de stat variaza de la o perioada istorica si tara la alta.
Seful de stat e atat o inst pol,cat si una jur.E pol avand in vedere
modul in care este desemnat si atrib ce ii revin ,dar si una jur
tinand cont de reglem jur care au ca ob activitatea sefului de
stat.In relatia popor-inst statului,relevant este modul de
desemnare a sefului de stat,iar in relatia dintre autoritatile
statului relevante sunt rap ce se stabilesc intre Parl,sef de stat si
Guv.
Desemnarea sefului de stat desemnarea e activitatea prin
care o pers sau o inst este investita cu prerogativele exercitarii
unei functii publice care implica autoritatea puterii de stat.Sunt
mm moduri de desemnare a sefului de stat : a)alegere de catre
cetateni prin vot universal; b)alegere de catre Parl; c)alegere de
catre un colegiu electoral; d)alegere pe cale ereditara.
a)Alegerea de catre cetateni prin vot universal e cel mai
utilizat mod de desemnare a sefului de stat,mai ales in republicile
prezidentiale sau semiprezidentiale,este specific faptul ca toti
cetatenii unui stat,cu dr de vot,au posibilitatea sa aleaga seful de
stat in urma unui vot universal,direct,egal,secret si liber

exprimat,el se numeste de regula presedinte si e o autoritate

unipersonala.(Rom,Fr,Austria,Polonia).
b)Alegerea de catre Parlament se caract prin existenta unei
anumite pozitii de subord a sefului de stat Parlamentului,avand in
vedere ca mb parlamentului sunt cei care pe baza unei majoritati
il aleg pe seful de stat,este specific republicilor parlamentare,el se
numeste presedinte iar functia e unipersonala(Gr,Rep
Mold,Ungaria).
c)Alegerea de catre un colegiu electoral are in vedere
desemnarea sefului de stat de catre cetateni in mod indirect,se
intalneste in statele federale in care fiecare stat parte
componenta a federatiei isi desemneaza prin vot direct electorii
ce vor alege ulterior seful statului(SUA,Germania,India,Coreea de
Sud).
d)Desemnarea pe cale ereditara e specifica monarhiilor
constitutionale,se aplica regula succesiunii la tron a primului
nascut in familia regala,mostenire la tron ce e posibila atat pt
femei,cat si pt barbati.Numirea propriu-zisa se face de Parl,insa
aceasta numire e pur formala ,Parl neavand altceva decat sa
consfinteasca un act formal de numire a celui ce va succeda la
tron.(Anglia,Spania,Belgia,Olanda).Din cele 27 de membre ale UE,
7 sunt monarhii const,9 sunt rep parl,10 sunt rep
semiprezidentiale si 1 stat e rep prezidentiala.
Desemnarea Presedintelui Romaniei este ales de cetateni
prin vot univ,egal,direct,secret si liber exprimat,procedura alegerii
lui e reglem prin art 81 din Const si L. 370/2004.Alegerea se face
prin scrutin uninominal majoritar in 2 tururi.Daca un candidat
obtine in primul tur maj voturilor alegatorilor inscrisi in listele
electorale,acesta e declarat Presedinte.Daca niciunul din
candidati nu obtine aceasta maj,se org al 2-lea tur de scrutin la 2
sapt de la primul.Confirmarea nr de voturi exprimate pt fiecare
candidat si decizia cu privire la care dintre candidati va merge in

al 2-lea tur o face CCR in 24 ore de la primirea proceselor-verbale

de la BEC.La al 2-lea tur participa numai primii 2 candidati stabiliti
in ordine descrescatoare a nr de voturi obtinute in primul tur.Dupa
al 2-lea tur va fi declarat Presedinte candidatul care a obtinut cel
mai mare nr de voturi indiferent de nr alegatorilor prezenti la
urne.
Mandatul sefului de stat prin mandat al sefului de stat
intelegem perioada pt care acesta are rolul de sef al
statului.Durata mandatului difera atat in functie de modul in care
e desemnat,cat si in functie de specificul legislatiei fiecarui stat.In
cazul sefilor desemnati ereditar,mandatul e pe viata,in cazul celor
alesi,exista nr de maxim 2 mandate. Mandatul Pres Rom e de 5
ani si se exercita de la data depunerii juramantului in fata Parl
,pana la depunerea juramantului de catre Pres nou ales ,el are
maxim 2 mandate,care pot fi si succesive.Mandatul incepe la
mom depunerii juramantului de pers aleasa in aceasta functie si
nu de la momentul alegerii si se incheie la trecerea a exact 5 ani
de la data depunerii juramantului.Pt a nu se crea o situatie de
vacanta a functiei de pres,intre perioada expirarii vechiului
mandat si inceperea exercitarii noului mandat,art 83 a prevazut
prelungirea mandatului pana la depunerea juramantului de catre
pres nou ales.
Mandatul pres poate fi prelungit in conditiile legii in situatii strict
limitative(numai prin lege organica in caz de razboi sau
catastrofa).Prelungirea mandatului este de competenta exclusiva
a Parl care trb sa aiba o justificare solida,pertinenta si
concludenta asupra cazurilor care au determinat
masura,justificare ce poate veni de la Parl,Guv sau chiar de la
Pres Rom ,care se poate adresa Parl cu privire la necesitatea
prelungirii mandatului.Legea organica prevede ca mandatul poate
fi prelungit pana la incetarea ostilitatilor,a cauzelor care au dus la
producerea catastrofei,pana la incetarea efectelor starii de
urgenta sau asediu.Art 89-Parl nu poate fi dizolvat in ultimele 6

luni ale mandatului pres si nici in timpul starii de mobilizare,de

razboi,de asediu sau de urgenta.Pres Rom are toate prerogativele
unui pres de drept,neexistand nicio restrictie cu privire la
prerogativele sale in perioada prelungirii mandatului.
Functiile si atributiile sefului de stat- 1)Functia de
reprezentare seful de stat e reprezentantul tarii sale in rap
internationale.Un exemplu de materializare a acestei functii este
cel al acreditarii reprezentantilor diplomatici,acestia sunt
acreditati pe langa seful de stat,sunt purtatori ai mesajelor lui in
tara in care sunt acreditati.Seful de stat participa la reuniunile
internationale si semneaza anumite tratate incheiate la nivel
statal,in numele tarii sale.El confera anumite titluri de onoare si
decoratii in numele tarii sale.
2)Functia de garant al independentei nationale si al
integritatii teritoriale a tarii deriva din rolul istoric pe care lau avut sefii de stat dintotdeauna.Atrib de aparare,de comandanti
ai fortelor armate si garanti ai indep statului pe care au avut-o
sefii de stat de-a lungul timpului sunt materializate si azi in
prerogativele const pe care acestia le au.
Atributiile sefului de stat sunt cele prin care se materializeaza
functiile pe care le are de indeplinit,atributii ce difera de la un stat
la altul in functie de modul de desemnare al acestuia si rolul pe
care il are in cadrul autoritatilor statului.Cu cat rolul e mai
important,cu atat si nr si importanta atributiilor acestuia sunt mai
mari.Unde seful de stat e ales de popor,atrib sunt sporite,unde e
ales de Parl, ele sunt diminuate.Rolul lui in cadrul autoritatilor
statului difera in functie de regimul politic.Atributii: a)atrib in
materie de aparare a tarii(declara razboi,incheie pace,sunt
comandanti ai fortelor armate,proclama starea de asediu sau de
urgenta,acorda grade militare); b)atrib in materie de politica
externa(incheie tratate,acrediteaza reprez diplomatici,infiinteaza
misiuni diplomatice); c)atrib privind org si functionarea
statului(numeste in diverse functii publice,promulga

legi,prezideaza sedintele anumitor autoritati statale,acorda

gratieri individuale sau confera decoratii si titluri de onoare).
Functiile Pres Rom: 1)reprezentarea statului el reprezinta
statul roman atat in plan intern ,cat si extern,functie care deriva
din locul pe care el il ocupa in randul autorit statului si din
modalitatea de alegere a sefului de stat.Atributii: a)in plan internconfera titluri de onoare si decoratii,acorda cele mai inalte grade
militare,numeste in cele mai inalte functii publice sau prezideaza
anumite organisme precum CSAT,CSM.; b)in plan extern-incheie in
numele Rom trat internationale negociate de Guvern,acrediteaza
si recheama reprez diplomatici ai Rom in strainatate,aproba
infiintarea,desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor
diplomatice in strainatate,acrediteaza reprez diplomatici ai altor
state in Rom,reprezinta statul in rap internationale la diverse
intruniri si ia decizii in numele Rom in cadrul organismelor
internationale la care Rom este parte. CPC prevede investirea hot
jud cu formula executorie Noi,Pres Rom.
2)Garantarea indep nationale,a unitatii si a integritatii
teritoriale a tarii deriva din calitatea Pres Rom de sef al
executivului alaturi de primul-ministru,trasatura ce
fundamenteaza si unele atrib in domeniul apararii,al pol externe
sau in ce priveste luarea unor masuri exceptionale.El e
comandantul fortelor armate ale tarii,poate declara mobilizarea
generala sau partiala a fortelor armate,poate institui starea de
asediu sau de urgenta,poate lua masuri de respingere a
agresiunilor armate asupra Romaniei,poate lua parte la sedintele
Guv in care se dezbat probleme de interes national privind pol
externa,apararea tarii,asigurarea ordinii publice si la cererea
primului-ministru,in alte situatii sau poate sa se consulte cu Guv
cu privire la probl urgente si de import deosebita.
3)Medierea intre puterile statului si intre stat si societate
pt a veghea la respectarea Constitutiei si la buna
functionare a autoritatilor publice pt aceasta functie

presedintele poate consulta Guv,poate adresa mesaje Parl cu

privire la principalele probleme pol ale natiunii,poate lua parte la
sedintele Guv,poate cere poporului sa-si exprime prin referendum
vointa cu privire la problemele de interes national,poate cere CCR
sa se pronunte cu privire la const unei legi aflate in stadiul de
promulgare. Medierea intre put statului si intre stat si societate e
o activitate permanenta,el trb sa mentina un echilibru al puterilor
statului si un dialog permanent cu societatea.In caz de
neimplicare sau neindeplinire a acestor functii pres poate
raspunde pol sau jur pt faptele sale,prin posibilitatea suspendarii
din functie sau punerea sub acuzare pt inalta tradare.
La respectarea Const vegheaza nu doar pres,ci toate autorit
statului,potrivit competentei lor.Controlul aplicarii si respectarii
Const e unul general,cuprinde toate formele activ statale si este
efectiv,se concretizeaza prin toate formele si caile de control
stabilite intr-un stat.Pt buna functionare a autorit publice exista
forme de control reciproc intre inst statului pt deblocarea unor
situatii conflictuale care ar putea aparea in modul de org si
functionare a acestor instit.
Prerogativele de care pres dispune pt acestea: a)dr de sesizare a
CCR cu obiectii de neconst a unor legi adoptate de Parl; b)dr de a
cere reexaminarea unor legi inainte de promulgare; c)dr de a se
consulta cu Guv si de a participa la sedintele Guv; d)dr de a
adresa mesaje Parl ; e)dr de a numi si revoca mb Guv ; f)dr de a
desemna un candidat pt functia de prim-ministru; g)dr de a cere
urmarirea penala a mb Guv pt fapte savarsite in ex functiei; h)dr
de a cere CCR solutionarea unor conflicte jur de natura const
aparute intre autorit publice; i)dr de a initia la propunerea
Guv,revizuirea Const; j)dr de a numi in functii publice; k)dr de a
dizolva Parl; l)dr de a org un referendum consultativ cu privire la
probl de interes general; m)dr de a acredita si rechema reprez
diplomatici ai Rom si de a aproba infiintarea,desfiintarea sau
schimbarea rangului misiunilor diplomatice; n)dr de a institui

starea de asediu sau de urgenta; o)dr de a declara cu aprobarea

prealabila a Parl,mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate;
p)dr de a cere convocarea in sesiune extraordinara a Parl; r)dr de
a numi un prim-ministru sau un ministru interimar; s)dr de a
acredita reprez diplomatici ai altor state.
4)Garantarea indeplinirii obligatiilor asumate de Romania
fata de UE garantii institutionali ai obligatiilor rezultate din actul
aderarii sunt reprezentantii celor 3 puteri in stat: Parl,Pres
Rom,Guv si autoritatea jud.Aderarea la UE presupune aplicarea
concreta in plan national a normelor UE si dobandirea unei culturi
europene a inst statale romanesti.Pres prin atrib sale,poate
garanta aducerea la indeplinire a acestor obligatii alaturi de
Guv,Parl si autorit jud.Cele 4 autoritati garanteaza nu doar
aducerea la indeplinire de catre Romania a obligatiilor rezultate
din Tratatul de aderare la UE ci si celelalte obligatii ce rezulta din
principiile de functionare a UE : aplicarea directa a regulilor
comunitare,aplicarea prioritara a lor,obligativitatea regulilor
comunitare si participarea la institutiile comunitare.
Atributiile Presedintelui Romaniei -1)In raporturile cu
Parlamentul :
a)atributii privind legiferarea :promulgarea legilor de catre
pres si cererea de reexaminare o singura data a unei legi inainte
de promulgarea acesteia
b)atributii privind activitatea Camerelor
Parlamentului :convocarea Parl in prima sesiune de dupa alegeri
si atributia de a cere presedintilor Camerelor convocarea acestora
in sesiune extraordinara
c)atributii privind apararea tarii si asigurarea ordinii
publice :declararea mobilizarii partiale sau totale a fortelor
armate cu aprobarea prealabila a Parl,luarea masurilor pt
respingerea unei agresiuni armate impotriva tarii,cu instiintarea
Parl despre aceste masuri,instituirea starii de asediu sau de

urgenta cu incuv Parl si propunerea directorilor serviciilor de

informatii in vederea numirii lor de catre Parl.
2)In raporturile cu autoritatea judecatoreasca :
a)raporturile cu instantele judecatoresti : numirea
judecatorilor inamovibili si acordarea gratierii individuale; numirea
jud inamovibili se face in temeiul L 303/2004 si L 217/2004.Pres,la
propunerea CSM numeste si revoca judecatorii,cu exceptia celor
stagiari.Prin efectul numirii jud devin inamovibili.Tot la propunerea
CSM numeste si revoca in/din functiile de conducere ale ICCJ.
Acordarea gratierii individuale e un apanaj traditional al sefului
statului care nu are obligatia sa-si motiveze masura luata,astfel
ca orice explicatie ar da,inclusiv ca nu a fost convins de justetea
pedepselor aplicate,nu-i poate fi reprosata.Gratierea individuala e
un act intuitu personae,e o manifestare unilaterala de vointa a
unei autorit publice iar identitatea si situatia personala a
beneficiarului sunt elem hotaratoare in emiterea decretului de
gratiere individuala.
b)raporturile cu MP numirea procurorilor in temeiul L
303/2004 si al L 317/2004.Pres,la propunerea CSM numeste si
revoca procurorii,cu exceptia celor stagiari,procurorii nu sunt
inamovibili pt ca inamovabilitatea nu decurge din actul de numire
ci din norma constitutionala.Pres Rom la propunerea min justitiei
si cu avizul CSM, numeste si revoca in/din functiile de conducere
ale Parchetului de pe langa ICCJ.
c)raporturile cu CSM numirile si revocarile jud si
procurorilor,cu exceptia celor stagiari,numirile sau revocarile
pe/din functiile de conducere ale ICCJ sau ale Parchetului de pe
langa ICCJ.Pres Rom prezideaza lucrarile CSM la care participa.
3)In raporturile cu Guvernul :a)atributii in ce priveste org
si functionarea Guv : desemnarea de pres a unui candidat pt
functia de prim-ministru,numirea Guv pe baza votului de
incredere acordat de Parl,numirea primului-ministru interimar

dintre ceilalti mb ai Guv ,participarea la sedintele Guv si

prezidarea lor in conditiile art 87,consultarea Guv cu privire la
probl urgente si de import deosebita si solicitarea urmaririi penale
a unor mb ai Guv si suspendarea acestora din functie daca s-a
dispus urmarirea lor penala.
b)atributii privind politica externa a statului : atributia de
incheiere a tratatelor in numele Rom si acreditarea si rechemarea
reprez diplomatici ai Rom precum si aprobarea
infiintarii,desfiintarii si schimbarii rangului misiunilor diplomatice.
4)In raporturile cu CCR are atrib in ce priveste numirea unor
mb ai acestei institutii si activitatea ei.Pres numeste 3 jud la CCR
conform prev art 142 ; pres poate sesiza CCR cu obiectia de
neconstitutionalitate a unei legi inainte de promulgare sau o
poate sesiza cu solutionarea unui conflict juridic de natura const
intre autorit publice.
5)In raporturile cu structuri statale din domeniul apararii
si securitatii tarii Pres Rom e comandantul fortelor armate si
pres al CSAT .El poate declara,cu aprobarea prealabila a
Parl,mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate,poate lua
masuri pt respingerea unei agresiuni armate indreptate impotriva
tarii,aducand neintarziat la cunostinta Parl aceste masuri prinr-un
mesaj sau poate institui starea de asediu sau de
urgenta,solicitand Parl incuviintarea masurilor adoptate,acorda
gradele de maresal,general si amiral.
6)Alte atributii : numirea in functii publice in conditiile
legii,initierea procedurii de revizuire a Const la propunerea
Guv,initierea unui ref nat prin care poporul sa isi poata exprima
vointa cu privire la probl de interes national,aprobarea
Regulamentului de org si funct a Admin Prezidentiale(L 47/1994)
si conferirea de decoratii si titluri de onoare.
Actele sefului de stat in indeplinirea atrib sale emite atat acte
cu caracter juridic,cat si nejuridice(politice).Acte cu caracter

juridic-decrete, acte politicemesajele,declaratiile,scrisorile,comunicatele.Actele jur trb

publicate pt a putea fi aduse la cunostinta publica.Actele jur pot fi
acte ce au caracter normativ si caracter individual,majoritatea au
caracter individual si constituie regula,datorita specificului
atributiilor sale.Actele cu caracter normativ sunt exceptia si
privesc promulgarea legilor sau instituirea unor masuri
exceptionale.
Actele Pres Rom sunt decretele,ele pot avea caracter
normativ(decrete prin care declara stare de urgenta,de asediu sau
cele de organizare a unui ref consultativ) sau individual(decrete
de gratiere,de numire in functii publice ori de acordare a unor
decoratii sau titluri de onoare).Toate decretele se publica in MO
,nepublicarea atrage inexistenta lor.Trasaturile decretelor ca acte
juridice:
-sunt manifestari unilaterale de vointa facute cu scopul de a
produce ef jur
-sunt emise pt exercitarea atrib ce-i revin Presedintelui,potrivit
Constitutiei si legilor
-sunt publicate in MO,P1,si intra in vigoare la momentul publicarii
lor
-unele decrete se contrasemneaza de prim-ministru,conditie
obligatorie pt validitatea acestora;pt aceste decrete primministrul isi asuma rasp pol si jur alaturi de presedinte
-toate decretele au caracter executoriu,autoritatile statului carora
le sunt destinate avand obligatia punerii lor in executare.
Pe langa decrete,Pres Rom emite si alte acte jur pt exercitarea
atributiilor sale in cadrul Administratiei Prezidentiale; L 47/1994
numirea sau eliberarea din functie a consilierilor prezidentiali se
face de Pres Rom iar numirea sau eliberarea din celelalte functii
ale Administratiei Prezidentiale se face potrivit unui
regulament.Pres emite decizii pt exercitarea atributiilor legate de

serviciile din subordinea sa.Unele decrete trb contrasemnate de

primul-ministru.Constrasemnarea da actului respectiv o motivatie
mai solida si antreneaza de regula,rasp jur a celui care a
contrasemnat actul.Acest lucru e o reminiscenta a principiului
vechi conform caruia seful statului nu raspunde pt activ
sa,aplicabil mai ales statelor cu regimuri autoritare.
Constrasemnarea e si o masura impotriva depasirii de catre seful
de stat a imputernicirilor conferite de Const si legi,ea fiind o
conditie de validitate a actului.Art 100 prevede ca e nevoie de
contrasemnarea decretelor Pres de catre p-m doar in cazul in
care:
a)exercita atrib de incheiere a tratatelor internationale in numele
Romaniei
b)acrediteaza si recheama reprez diplomatici ai Romaniei in
strainatate si aproba infiintarea,desfiintarea sau schimbarea
rangului misiunilor diplomatice romane in alte tari
c)declara mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate
d)ia masuri de respingere a agresiunilor armate indreptate
impotriva tarii
e)instituie starea de asediu sau de urgenta pe intreg teirtoriul tarii
sau numai in unele unit admin-terit
f)confera decoratii si titluri de onoare
g)acorda gradele militare de maresal,general si amiral
h)acorda gratieri individuale.Lipsa contrasemnarii de catre p-m a
decretelor care necesita acest lucru duce la nulitatea
actului.Regula o reprezinta necontrasemnarea decretelor de p-m
iar exceptia e contrasemnarea lor.Situatiile prev de art 100 nu pot
fi extinse. Controlul jud al actelor admin ale autorit publice pe
calea contenciosului administrativ e garantat,cu exceptia celor
care privesc rap cu Parl,si actele de comandament cu caracter
militar.Dupa posib atacarii decretelor in contencios administrativ

se face distinctie intre: decrete care nu necesita contrasemnarea

p-m si decrete ce necesita contrasemnarea de catre p-m (prin
contrasemnare p-m isi angajeaza rasp pol in fata Parl ,care va
putea exercita asupra acestuia controlul parl prin interpelari sau
motiuni).
MESAJUL repr un act pol prin care se realizeaza dialogul intre Parl
si Pres.Pe langa mesaj,pres se mai poate adresa Parl prin cereri si
solicitari.Inainte de promulgare,pres poate cere Parl o singura
data reexaminarea legii.Pres poate cere poporului sa-si exprime
prin ref vointa cu privire la probl de interes national dar numai
dupa consultarea Parl,consultare facuta sub forma unei cereri sau
a unui mesaj adresat Parl.Pres supune spre ratificare Parl,intr-un
termen rezonabil tratatele internationale incheiate in numele
Romaniei si negociate de Guv.Pres poate declara mobilizarea
totala sau partiala a fortelor armate cu aprobarea prealabila a Parl
si poate institui starea de asediu sau de urgenta solicitand Parl
incuviintarea masurii adoptate.
Pres poate cere printr-o scrisoare adresata celor 2 Presedinti ai
Camerelor Parl intrunirea in sesiune extraordinara a celor 2
camere mentionand perioada pt care cere sesiune extraordinara
si tema sau motivul solicitarii.Mesajul are un dublu rol: a)mijloc de
comunicare intre Pres si Parl
b)modalitate prin care Pres atrage atentia natiunii asupra unor
probleme de interes pe care institutiile statului trb sa le rezolve
sau care ii privesc in mod nemijlocit de cetateni.Tipuri de mesaje :
a)facultative au ca obiect principalele probl pol ale
tarii,caracterul facultativ e dat de faptul ca nu e o obligatie a Pres
de a dresa mesajul la anumite termene sau in anumite
perioade,Const lasa la latitudinea Pres prezentarea acestor
mesaje sau nu Parlamentului.
b)obligatorii-Pres are obligatia de a le prezenta in fata Parl
aratand motivele si masurile pe care le-a luat in vederea

respingerii agresiunii armate indreptate impotriva statului

roman,mesaje ce pot fi si dezbatute de Parl.
Pres are posib prin mesaje sa atraga atentia Parl si altor
organisme statale asupra unor probl de import deosebita pt
natiune : sit econ a tarii,starea sanatatii populatiei,mentinerea
ordinii si linistii publice,iminenta unor razboaie,stadiul
implementarii de catre Guv a unor reforme.Chiar si in situatia in
care Pres ar dori sa-si depuna demisia din functie,acesta poate sa
se adreseze cu un mesaj Parl caruia,daca doreste,poate sa-i
explice motivele demisiei. Sunt 3 situatii potrivite pt adresarea
mesajului: a)prezentarea directa a mesajului in fata Parl de insusi
Pres Rom; b) citirea mesajului Pres de un trimis al acestuia,poate
fi un consilier.Citirea mesajului nu poate fi intrerupta de dezbateri
parl pe marginea continutului mesajului; c) trimiterea mesajului
de catre Pres Parl sub forma unei scrisori publice,prezentarea
mesajului se face prin citirea lui in fata Parl de un mb al Parl.
Mesajele Pres nu se contrasemneaza de p-m fiind acte pol
exclusive ale sefului de stat ce exprima conceptii pol ale Pres.Pres
nu raspunde jur pt ele si nici nu e necesara o dezbatere parl pe
marginea lor pt ca ar fi lipsita de sens.Nimic nu opreste ca anumiti
parl sa solicite dezbateri parl pe marginea probl din mesaj dar
aceste dezbateri sunt actiuni distincte ale parl,in virtutea dr lor de
reprezentare.
Raspunderea sefului de stat : Imunitatea sefului de stat isi
gaseste justificarea in consideratii de oportunitate politica.Seful
statului inainte de a fi o pers,e o institutie,cu cea mai inalta
autoritate in stat iar pt pastrarea autoritatii ei e bine sa nu se
poata aduce atingere persoanei care reprezinta
institutia.Imunitatea e de natura sa opreasca unele abuzuri,sicane
sau alte modalitati de stirbire s autoritatii pe care trb sa o impuna
o asemenea functie in stat.Imunitatea nu poate fi decat una
generala si nu partiala,pe baza ei seful de stat nu poate fi sub de
dr penal in perioada exercitarii mandatului decat pt infractiunea

de inalta tradare,imunitatea tine de mandat si nu de persoana.El

nu raspunde nici dpdv jur pe per cat exercita mandatul sau
functia de sef de stat.O serie de atributii ale lui sunt cenzurate de
alte institutii pt ca rasp jur a acestuia sa fie asumata si de alte
institutii. Raspunderea e de 2 feluri : rasp pol si rasp jur(indepl de
catre acesta a atributiilor sale in raport cu nj care ii reglem
activitatea).
Imunitatea Pres Rom se exprima prin 2 notiuni jur:
iresponsabilitate(nerasp jur) si inviolabilitate.Iresponsabilitatea e
posib pe care o are seful statului de a nu rasp jur pt opiniile
exprimate in exercitarea atrib mandatului.Inviolabilitatea e posib
lui de nu putea fi perchezitionat,retinut sau arestat pt fapte care
nu au legatura cu opiniile pol exprimate in exercitarea
mandatului.Parl poate sa-l suspende sau sa-l puna sub acuzare de
inalta tradare pe seful statului.Cele 2 masuri echivaleaza cu
ridicarea imunitatii pt pres,el neputand rasp jur in perioada
exercitarii mandatului decat pt faptele de inalta tradare.
Scopul imunitatii e de a asigura reprezentantilor poporului in
cadrul desfasurarii atrib lor,lib cuvantului.Importanta si utilitatea
imunitatii intr-un stat democratic e necesara pt ca o democratie
pluralista nu poate exista fara asigurarea independentei si
demnitatii reprez nationali.Imunitatea are caracter imperativ si nu
constituie un dr subiectiv la care titularul ar putea renunta,ea e de
ordine publica si poate fi invocata din oficiu oricand, nu doar de
cel interesat.
Raspunderea politica suspendarea pres se poate face numai
in cazul in care a savarsit fapte grave prin care a incalcat
prevederile Const.Sunt excluse faptele si actiunile Pres care se
abat de la prevederile const ,dar nu produc ef jur majore prin care
s-ar modifica rap const intre autorit statului sau prin care s-ar
aduce prejudicii statului roman.CCR trb sa stabileasca daca
faptele imputate presedintelui sunt fapte grave de incalcare a
Const sau nu.Procedura ce trb urmata : initiativa suspendarii din

functie poate fi facuta doar de sen si dep(1/3 din nr lor),apoi

initiativa trb adusa la cunostinta Pres,Parl trb sa prezinte in
sedinta publica a celor 2 camere propunerea,pres are posib de a
da explicatii dupa prezentarea cererii de suspendare,poate
transmite un mesaj sau poate sa nu dea nicio explicatie,sunt
consultati sen si dep cu privire la suficienta sau insuficienta
informatiilor privitoare la derularea procedurii de suspendare din
functie,consultarea se face prin vot.
Daca sunt suficiente informatii,propunerea de suspendare si
dovezile aferente se transmit CCR pt emiterea unui aviz cu privire
la initiativa suspendarii din functie.CCR fixeaza o daca pt
dezbaterea propunerii de susp,pe care o comunica
presedintelui,care poate da explicatii.CCR se pronunta asupra
prop de suspendare printr-un aviz pe care il comunica
presedintilor Camerelor Parl si Pres Rom.Avizul e consultativ,prin
el CCR se pronunta cu privire la indeplinirea de catre Parl a
procedurii const de suspendare din functie si cu privire la
gravitatea faptelor ce i se imputa pres,dar nu se pronunta cu
privire la oportunitatea masurii de suspendare. Dupa primirea
avizului,Parl in 24 de ore se intruneste in sedinta comuna si
voteaza prop de suspendare.Votul e secret,cu bile,,rezultatul e
consemnat prin hot ce se transmite in 48 ore Pres.Hot Parl se
publica in MO ,P1,se comunica si CCR pt ca pe baza ei CCR
constata imprejurarile care justifica interimatul in exercitarea
functiei de pres prin alta hot care se publ in MO P1 si produce
efecte de la data publicarii.Hot se comunica pres,si CP si Guv pt
org si desf ref pt demiterea pres.
Suspendarea are loc daca jum+1 din nr mb celor 2 camere
voteaza pt suspendare.Daca prop de susp a fost aprobata in 30 de
zile de la aprobare trb org ref pt demiterea pres,org ce cade in
sarcina Guv care va stabili data ref prin hot cu aprobarea Parl si
modalitatea de org a a procesului electoral privind ref pt
demiterea Pres.

Raspunderea penala intervine cand Pres Rom comite fapta de

inalta tradare,o infractiune speciala cu un sub bine
individualizat,are dublu caracter,pol si jur ,procedura folosita are
elemente de ordin pol si jur.Caracterul politic deriva din faptul ca
initiativa punerii sub acuzare de inalta tradare apartine in
exclusivitate maj mb Parl .Parl cu votul a 2/3 din mb sai poate
hotari punerea sub acuzare a pres pt inalta tradare.Aceasta
procedura e si una de cvasi-control parl asupra sefului de stat pt
ca poate constitui premisa unor masuri viitoare.Punerea sub
acuzare nu are valoarea unui act de acuzare sau a unei hot de
condamnare.Semnificatia punerii sub acuzare e ridicarea
imunitatii prezidentiale si sesizarea procurorului general pt
declansarea procedurii jur in fata ICCJ,dar nu are ca efect
rasturnarea prezumtiei de nevinovatie.
Propunerea de punere sub acuzare trb sa curpinde descrierea
faptelor care ii sunt imputate Pres si incadrarea lor jur.Se va
constitui o comisie de ancheta pt analiza faptelor ce i se imputa
pres pt a se furniza informatii concludente mb Parl,comisie
constituita prin hot a Parl ce are un regulament propriu de org si
functionare.Comisia va redacta un raport pe care il prezinta
plenului celor 2 camere ,in 48 de ore de la depunerea rap cele 2
camere se intrunesc in sedinta comuna pt a-l examina si
dezbate.Raportul,documentele de la baza sa si sesizarea initiala
se transmit presedintelui cu indicarea datei cand vor avea loc
dezbaterile in plenul camerelor parl in cazul in care el decide sa
dea explicatii.
Daca se decide punerea lui sub acuzare pt inalta tradare,se
adopta de Parl prin vot secret cu bile o hot ce se publica in MO ,P1
si se trasnmite pres si CCR pt constatarea imprejurarilor care
justifica interimatul functiei de pres al Rom.Hot CCR cu privire la
imprejurari se publ in MO P1 si produce efecte de la data
publicarii ei si se transmite si pres suspendat si presedintilor celor
2 camere.Hot Parl prin care se dispune punerea sub acuzare se

transmite cu o cerere a pres celor 2 camere ,procurorului general

al Parchetului de pe langa ICCJ pt sesizarea instantei supreme.
Dupa pronuntarea hotararii de catre ICCJ sunt 2 posibilitati:
a)achitarea pres,caz in care daca pres suspendat nu si-a dat
demisia revine in functie imediat
b)condamnarea pres,caz in care pres suspendat e demis de drept
si in functie de continutul hot de condamnare el mai poate sau nu
sa beneficieze de dr ce i s-ar cuveni ca fost sef de stat sau mai
poate candida la o noua functie de sef al statului daca nu cumva
era la al 2-lea mandat.