Sunteți pe pagina 1din 3

Doctrine juridice C2

DREPTUL SI JUSTITIA N ANTICHITATE


Grecia antica
I.
II.
III.

Definitia dreptului
Izvoarele dreptului
Teoria legilor pozitive (dreptul pozitiv)

I.

Definitia dreptului

Platon:
- Def. Dreptului: notiunea de just, rolul juristului- creator de drept, el nu
are rolul decat de a aplica legea;
- O lege injusta nu e drept; justitia are rolul de a da fiecaruia ceea ce este al
sau;
- Scopul legii: virtutea; obiectul de reglementare: proprietatea, contractele,
bunele moravuri.
- Pentru a defini dreptul foloseste Dikaion= drept si justitie.
Dreptul:
- Misiune centrala= educatia;
- Nu este un ansamblu de norme juridice;
- Scopul lui nu este imbogatirea individuala sau generala, ordinea sau
securitatea juridica;
- Nu se diferentiaza de morala.
Aristotel:
Justitia= virtute universala care include toate virtutile;
Distributiva (raporturile dintre membrii cetatii; scop:
distribuirea bunurilor, a sarcinilor publice, onorurilor)
Comutativa (raporturile dintre particulari)
Originea distinctiei drept public- drept privat.
Justitia este diferita de morala si asigura echilibrul social.
- Nu orice lege este si lege juridica.
- Dikaion drept si justitie, dar sunt sensuri diferite (fata de Platon):
Justitie= echilibru intre membrii cetatii;
Dreptul= raporturile dintre cetateni.

Doctrine juridice C2

II.

Izvoarele dreptului

Platon:
Dikaion sensul de drept ajuta la desprinderea conceptiei lui n aceasta
oroblema.
Dreptul sensul de lege, dar este lege numai ceea ce este realizat de oamenii
de arta, printr-o stiinta speculativa.
Metoda lui Platon fondata pe natura
- Pune n centru tot ce vine din lumea exterioara;
- Rolul de legiuitor: numai filosoful (are studii complexe, pentru a vedea
ideile);
- Descoperirea legilor proces de purificare.
Izvor de drept: religia
- Dreptul caracter ideal, dar nu e drept natural (este mai mult divin);
Aristotel:
- Doua surse ale dreptului:
Dreptul natural: ansamblu de legi preexistente care transcend omului,
imuabile, care stau la baza dreptului pozitiv;
Legile scrise ale statului.
Crearea dreptului se realizeaza pe etape. Primul moment presupune studiul
naturii (moment intelectual).
Natura are doua acceptiuni:
- Lume exterioara
- Finalitate
Politica regimul politic cel mai potrivit se afla intre aristocratie si
democratie.
Dreptul natural este dedus din principii, fie a priori, ale ratiunii practice, fie
din definitii abstracte ale naturii umane anunta dreptul comparat si sociologia
juridica. Dreptul trebuie sa reflecte atat legile naturale obiective, cat si legile
pozitive, omenesti.

Doctrine juridice C2

III.

Teoria legilor pozitive


Platon: dreptul are caracter normativ, legile trebuie sa fie exigente, sunt
create de un filosof cu o putere absoluta.
Este contra legii scrise (are multe defecte);
Filosoful percepe ideea de justitie (eidos), dar nu poate comunica
celui vulgar rezultatul cercetarii sale (mitul pesterii).
Legea scrisa afecteaza justitia, care nu poate fi data cetatenilor n baza
formulelor scrise. Orice lege scrisa se dovedeste injusta, cu ocazia aplicarii ei.
Exista trei tipuri de guvernamant:
- Monarhia
- Aristocratia
- Democratia
Acestea degenereaza n tiranie, oligarhie si demagogie pentru ca legile
constitutionale sunt incalcate.
Principiul legalitatii ocupa un rol central si devine favorabil legii scrise.
Legea vine de sus, de la divinitate, nu de la popor. Ea este relevata
filosofului care devine legiuitor si care dicteaza ansamblul de legi.
forma: preambul + text
Legile nu sunt altceva decat o copie proasta a justitiei perfecte.
Cetatenii sunt supusi legii (obedienta fata de legi). Judecatorii trebuie sa
aplice legea, printul/regele nu trebuie (princeps legibus solutus est).
Aristotel: necesitatea legilor, plecand de la observarea naturii.
Exista doua moduri de creare a legilor scrise:
- cu ajutorul legiuitorilor prudenti;
- cu ajutorul impartialitatii legiuitorului (nu a judecatorului).
Puterea legislativa sau judecatoreasca este detinuta de cel care conduce
afaceri publice (conteaza situatia pe care o are). Legile au puteri limitate, au
valoare normativa dac ele corespund unui just natural legea este inteligenta
fara pasiune.
Legile trebuie sa emane de la autoritatile competente. Ele pot lua nastere si
datorita cutumei, jurisprudentei sau emanand direct de la popor (se gasesc n
Constitutie sub forma dreptului de initiativa legislativa). Rezulta ca legea scrisa
emisa de stat isi pierde din autoritate, fiind admise si alte surse de legi.
3