Sunteți pe pagina 1din 12

34.

Inflamaii alterative: clasificare, descriere


Inflamaia reprezint una din modalitile de reacie i aprare a organismului fa
de aciunea agresiv a unor ageni de mediu. n cadrul inflamaiei, orgenismul tinde s
localizeze aciunea agentului nociv sau s restrng aria de penetraie a agentului nsui.
Aceasta o realizeaz capturndu-l, degradndu-l i anihilndu-l sub raportul efectelor ce le
prezint adupra organismului.
Inflamaia cuprinde 3 faze -faza alterativ
-faza exsudativ
-faza proliferativ
Faza alterativ a inflamaiei const n alterarea esuturilor, cu distrugeri celulare
si conformaionale ale esutului, alterare datorat toxinelor (ensotoxine produse de
germeni gramm neg, exotoxine produse de germeni gramm poz, anaerobi sau parazii) i
mediatorilor chimici :amine biogene, kinine plasmatice, complement, lipide biogene
active.
Aminele biogene sun reprez de histamin i serotonin, care sunt amine
vasoactive, elib din granulele mastocitelor i bazofilelor, det vasodil i creterea permeab
capilare; serotonina este i dolorigen.
Alte elemnte participante la aceast faz a inflam sunt constituenii lizozomali din
PMN i mastocite i citokinele. Constituenii lizozomali acioneaz la ph aprox 5 i sunt
reprez de hidrolaze acide (proteaze, lipaze, etc.), mieloperoxidaze, radicali liberi de
oxigen.
Citokinele (ex: IL-1, TNF) stimuleaz aderena leucocitelor, vasodil, creterea
permeab capilare i chemotactismul.
Descriere : se caract prin alterarea epit cu descuamare, prez unui exsudat seros, ce
devine muco-purulent; n corion apare vasodil cu edem i un infiltrat inflam leucocitar.
Clasificare : n aceast categorie a inflam intr :
- inflam cataral : apare frecvent la nivelul mucoaselor bronice, tub digestiv, ci urinare;
evolueaz spre resorbie sau cronicizare
- inflam unor organe parenchimatoase: unele hepatite, miocardita difteric
- inflam necrozant, ulceroas i gangrenoas
-inflam ulcerativ: apare n dizenterii bacilare i amoebiene
-inflam necrozant: cuprinde angina necrozant cu fuzospirili (Plaute-Vincent),
hepatite acute grave fulminante cu virus A ce evol spre atrofie galben acuta a ficatului
(Rokitansky) i intoxicaie cu mercur
-inflam putrid: apare prin ptrunderea n exsudat a bact de putrefacie, cu
necroz i distrugeri tisulare; exsudatul este cenuiu-verzui murdar, cu miros respingtor.
35. Inflamaia seroas
Inflam acuta :
- Vasodilatatie=> caldura locala si congestie
- Creste permeab vasc -> edem local
- Influx de pmn , monocite , macrofage > fagociteaza-> elib enzime
! tumor, rubor, calor ,dolor , functio laesa
Exudatul seros- galben citrin ce contine saruri minerale, putine proteine, rare celule ; reprez
stadiul de debut al inflam/apare ca reactie injurul unor focare alergice/in intepaturi de insecte.
- Apare pe piele in arsuri bule
- Urticarie

- Mucoase(vagin)- cataral seros


- Seroase pleura,pericard,peritoneu
- Organe-hep acuta, apendicita acuta
Evolutie restituo ad integrum/ inflamatie serofibrinoasa.
36. Inflamaia fibrinoas
Este caract prin mari cantiti de prot (albumin, fibrinogen) din plasm, cu
depozite vizibile de coagului de fibrin
Evoluie: coagulul exsudat se poate resorbi, se poat organiza (aparaia de es de granulaie) i
poate forma cicatrice consecutive.
Localizri: a) pe mucoase; exsudatul fibrinos i zona de necroz formeaz
pseudomb. Prototipul il reprez difteria cu localizarea falselor mb pr faringe, laringe,trahee, det
crupul difteric ce duce la asfixie i moarte. Agentul etiologic este Corinebacterium Difteriae.
*Macroscopic: se constat depozite aderente, cenuiu-glbui, proeminente, care la
indeprtarea de pe mucoase las o ulceraie sangerand, cu un fond hemoragic murdar.
*Microscopic: se observ o reea de fibrin in ochiurile creia se gsesc epit
necrozate i leuc alterate. Reeaua se formeaz prin ac necrozant a exotoxinelor bacilului
difteric, cu precipitarea fibrinei.
b) pe seroase; se constat depozite de fibrin filamentoase, albicioase,
cu aspect de tartin cu unt deslipit (Laenec); microscopic se observ filam eozinofile
dispuse linear sau granular pe un mezoteliu alterat, iar sub mezoteliu hiperemie, edem i
puine leuc. Apare in pleurezia fibrinoas (din TBC, infarct pulmonar,pneumonie
lobar),pericardita fibrinoas (RAA, uremie, infarct miocardic) i peritonita fibrinoas (din
ulcerul gastro-duodenal, apendicit, colecistit).
Cand exsudatul e in cant redus, e indeprtat prin fibrinoliz, fagocitare
macrofagic, drenare limfatic, cu resorbie i vindecare; cand exsudatul e in cant mare se
organizeaz: fibrina e un stimul pt prolif fibroblastelor cu sintez de colagen i formarea unui
es de granulaie ce oblitereaz cavitile; apar asrfel bride i aderene pe seroase (pe
cord=acretio cordis). In parenchimul pulmonar inflam fibrinoas apare in pneumonia
franc lobar cu pneumococ. Microscopic, in faza de hepatizaie roie se observ o reea de
fibrin cu hematii, iar in faza d hepatizaie cenuie, o reea de fibrin cu PMN.
Macroscopic, plmanul este dens, cu o culoare i consisten asemntoare ficatului.
Evoluia este spre resorbie sau organizare cu cicatrizare colagen i carnificaie.
37. Inflamaia purulent (abcesul si flegmonul)
Este caract prin mari cantiti de prot (albumin, fibrinogen) din plasm, cu
depozite vizibile de coagului de fibrin
Evoluie: coagulul exsudat se poate resorbi, se poat organiza (aparaia de es de granulaie) i
poate forma cicatrice consecutive.
Localizri: a) pe mucoase; exsudatul fibrinos i zona de necroz formeaz
pseudomb. Prototipul il reprez difteria cu localizarea falselor mb pr faringe, laringe,trahee, det
crupul difteric ce duce la asfixie i moarte. Agentul etiologic este Corinebacterium Difteriae.
*Macroscopic: se constat depozite aderente, cenuiu-glbui, proeminente, care la
indeprtarea de pe mucoase las o ulceraie sangerand, cu un fond hemoragic murdar.
*Microscopic: se observ o reea de fibrin in ochiurile creia se gsesc epit
necrozate i leuc alterate. Reeaua se formeaz prin ac necrozant a exotoxinelor bacilului
difteric, cu precipitarea fibrinei.
b) pe seroase; se constat depozite de fibrin filamentoase, albicioase,

cu aspect de tartin cu unt deslipit (Laenec); microscopic se observ filam eozinofile


dispuse linear sau granular pe un mezoteliu alterat, iar sub mezoteliu hiperemie, edem i
puine leuc. Apare in pleurezia fibrinoas (din TBC, infarct pulmonar,pneumonie
lobar),pericardita fibrinoas (RAA, uremie, infarct miocardic) i peritonita fibrinoas (din
ulcerul gastro-duodenal, apendicit, colecistit).
Cand exsudatul e in cant redus, e indeprtat prin fibrinoliz, fagocitare
macrofagic, drenare limfatic, cu resorbie i vindecare; cand exsudatul e in cant mare se
organizeaz: fibrina e un stimul pt prolif fibroblastelor cu sintez de colagen i formarea unui
es de granulaie ce oblitereaz cavitile; apar asrfel bride i aderene pe seroase (pe
cord=acretio cordis). In parenchimul pulmonar inflam fibrinoas apare in pneumonia
franc lobar cu pneumococ. Microscopic, in faza de hepatizaie roie se observ o reea de
fibrin cu hematii, iar in faza d hepatizaie cenuie, o reea de fibrin cu PMN.
Macroscopic, plmanul este dens, cu o culoare i consisten asemntoare ficatului.
Evoluia este spre resorbie sau organizare cu cicatrizare colagen i carnificaie.
Particularitate: abcesul hepatic care poate fi pileflebitic (cu poart de intrare pe
ena port i apariia unor abcese parenchimatoase ce dau ficatului aspect de bureteabces Chauffard), arterial (poart de intrare artera hepatic, cu abcese subcapsulare) i
colangitic (pe calea ductelor biliare, cu o culoare verde).
Furunculul este o varietate de abces ce se dezvolt n derm, la nivelul unitaii pilosebacee;
este constituit dintr-un dop necrotic centrat de un fir de pr, nconjurat de puroi
i o zon hiperemic dureroas.
Un buchet de furuncule formeaz carbunculul, mai frecvent n zona sacrat i
interscapulo-vertebral.
Inflam purulent difuz=flegmon; flegmonul se caract prin acumulare de puroi
fr tendin la ncapsulare, ce se extinde difuz, de-a lungul septurilor conjunctive i a
spaiilor anatomice.
Acumularea puroiului intr-o cavitate preformat=empiem; empiem
pleural=piotorax, pericardic =piopericard, n articulaie= pioartros, la nivelul
colecistului= piocolecist, n trompa uterin= piosalpinx.
Se descriu i inflam purulente aseptice, prin aciunea unor substane ca
terebentina, sublimatul, zincul.
38. Inflamaia hemoragic
Exsudatul inflam conine multe hematii i fibrin i apare in lez vasculare grave,in infeciile
gripale, variol, antrax, tifos exantematic, lez alergice i hiperergice (ex:glomerulonefrita
focal din endocarditele subacute), IRC cu uremie i la nivelul seroaselor in TBC sau cancer.
Diferenierea faa de hemoragie: pe reeaua de fibrin apar hematii (milioane) i leucocite
(mii).
39. Boala incluziilor citomegalice
Sialadenita viral cu citomegalovirus este o inflamaie acut exsudativ datorat
citomegalovirusului (CMV), membru al grupului herpesviridae.
Semne i simptome:
hepato-splenomegalie
pneumonie interstiial
enterocolit secundar leziunilor ulcerative intestinale
n SIDA apare o mprtiere a CMV n tot organismul evideniindu-se formele congenitale ale
bolii (afeciuni pulmonare, interstiiale, intestinale, corio-retiniene)

Exista trei perioade optime pentru a contacta CMV:


Prima n uter, poate rmne latent cu efect minim la ft sau poate aciona asupra SNC cu
distrugerea acestuia si moartea intrauterin.
A doua dup natere, n primul an de via (prin laptele matern). Clinic apar tulburri
hematologice (purpur), boli respiratorii minore, hepatite tranzitorii.
A treia - dup vrsta de 15 ani. Infecia primar la adult este de obicei urmat de excreia
tranzitorie a virusului (salivar sau urinar) de la cteva zile la cteva sptmni (excepie fac
femeile gravide care vor excreta virusul toat perioada sarcinii i apoi toat perioada de
lactaie).
Microscopic, interstitiul este plin cu exsudat i infiltrat inflamator format din celule
mononucleare (limfocite, plasmocite, macrofage), iar vasele sunt hiperemiate.
Trstura caracteristic leziunii o reprezint celula epiteliala acinara parazitat de CMV.
Celulele au nucleu mare, pleomorfic, datorit unei incluzii nucleare virale ce ocupa mai mult
de jumtate din nucleu i este nconjurat de un halou clar, ce da aspectul de ochi de bufni
(efect citopatic de tip incluzionar).
40. Leziuni macroscopice n tbc
In ordinea cresctoare a dimensiunilor se pot intalni:
a) Leziuni nodulare (circumscrise):
a1) granulaiile miliare sunt mici 1-2 mm, cenuii, translucide (lez recente) pan la alb mat (in
necroza de cazeificare). Diseminarea miliar poate fi limitat pulmonar sau,cand atinge
venele, poate disemina in oricare alt organ al corpului.
a2) nodulii simpli au aceleai caract, dar dim 0,5-3 cm. Diseminare pe cale
hematogen, limfogen i canalicular. Nodulii acinoi caract localiz pulmonare se gsesc mai
ales la varful pulmonului.
a3) tuberculom are dim de 5-10 cm, unic de regul, localiz in pulmon, rinichi,
ficat sau creier.
- tuberculom amogen: mas de cazeum, alb-glbuie, mat, inconj de capsul conjunctiv
- tuberculom polimorf: (multinodular): mai muli tubercului aglomerai cu zone de cazeificare
alternand cu zone de fibroz la perif
- tuberculom stratificat: zone de cazeificare i fibrozare concentrice
b) Leziuni difuze:
b1) infiltratul pulmonar poate ocupa zone intinse de cazeificare omogen;
teritoriul afectat este mrit, de consinten crescut, cu diminuarea pan la disparia
crepitaiilo; masele cazeificate se elimin, ducand la constituirea de caverne
b2) serozitele cu caracterele unei inflam exsudative serofibrinoase care poate
evolua spre resorbie sau transf cazeoas sau cazeopurulent
c) Leziuni alterativ-ulcerative:
c1) cazeumul este o necroz de coagulare influenat de un numr mare de
bacili, mai exact de capsula ceroas a acestora. Cazeunul se ramolete prin fenomenul de
necroz de colicvaie, secundar a 3 grupe de factori:
-intervine o multiplicare de bacili, apoi intervin fact de ordin alergic (abcesul rece al TBC)
-asocierea la BK a florei microbiene banale, in cand masive, antreneaz
componenta supurativ
-urmarea fenomenelor de inhib lichidian i aflux de PMN in zona de necroz
este elim pe cale natural (arbore traheo-bronic, tub digestiv, ci urinare sau genitale)sau pe
ci patologice (fistule din scrofuloz). Consecutiv apar ulceraii sau caverne.
c2) ulceraia TBC: este o pierdere de subst cutanat sau mucoas, de from

neregulat, cu marg anfractuoase, dezlipite. La nivel cutanat denumirea este de lupus TBC,
format din lupoame (noduli cu aspect de peltea de mere la vitropresiune) i adenopatie
satelit.
d) Caverna:
Este localiz pulmonar sau extrapulmonar i se constituie in perioada primar de evoluie a
bolii (caverna precoce) sau, mult mai frecvent, in perioada secundar a TBC(ftizia de organ).
Semnificaia acestor lez este existena unei deficiene de aprare a organismului.
Evoluia zonelor de necroz de cazeificare este spre inchistare, calcificare, osificare,
remaniere proliferativ i ramolire.
41. Leziuni microscopice n tbc
Microscopic, granulomul TBC (foliculul Koster) este format de la centru spre periferie din:
zona central de necroz cazeoas
una sau mai multe celule gigante Langhans (cu nuclei n potcoav)
celule epitelioide, aezate radiar
o coroan limfocitar la periferie
granuloamele TBC au tendina la confluare i devin policiclice.
diagnostic diferential cu sarcoidoza
42. Tbc primar pulmonar
TBC primar este definit ca individual deoarece lipsete un contact ant cu BK.
In infecia primar pulmonar este prez o sungur lez (focarul Ghon) gsit f frecvent imediat
subiacent pleurei in zona inf a lobilor sup sau partea sup a lobolor inf, zone f bine aerate; rar
focare multiple.
Focarul Ghon afectul primar- are diam de 1,5 cm, circumscris consolidat, de
culoare gri-alb. Din sapt 2 de evol urmeaz transformarea necrotic a centrului, care devine
molae, cazeos. BK se gsesc liberi sau migreaz de-a lungul canalelor limfatice peribronice
regionale, spre limfoggl traheobronici unde apar granuloame cazeoase. Ca regul, sunt atini
doar limfoggl de pe o parte. Aceste 3 elem: efectul primar, limfangita
de legtur si atingerea limfggl traheobronici = complexul primar (complexul Ghon). De cele
mai multe ori complexul primar evolueaz spre inchistare cu fibroz,calcificare i uneori
osificare, rezultand o cicatrice fibroas i increit a supraf pleurale.
In acelai timp, cicatricea fibrocalcic inlocuiete focarele de TBC din limfoggl regionali
traheobronici.
Complexul primar este destul de mis i poate fi dificil de detectat morfologic sau la studii Rx.
Organismele infectate nu sunt toatl vindecate i BK pot presista pentru ani sau poate pe via,
ceea ce explic rec poz la tuberculin.
43. Tbc pulmonar secundar
TBC secundar sau postprim apare pe organisme sensibilizate ant, BK derivand
din surse endogene sau exogene ca urmare a insmanrii hematogene discrete de la ggl TBC
(insmanri miliare cu nr mic de BK care rman dormanzi), de obicei in urma modificrilor
din perioada de cretere sau a afec intercurente cu scderea rezistenei organismului. TBC sec
incepe in segm apicale sau post ale unuia sau ambilor lobi pulmonari sup, in apropierea
claviculei (focare Simon) chiar multe decade mai tarziu de la prima infecie.
Lez pulmonare minimale de la apex sunt arii focale de 1-3 cm de cazeum

consolodat, de obicei la 1-2 cm de supraf pleural. La bolnavii imunosupresai, in absena


activitii cel, lez este reprez de focare de necroz srace in cel epiteloide i bogate in
microbact.
Evol infeciei apicale este f variat:
-proc parologice se pot vindeca, cicatriza, calcifica rezultand TBC fibrocalcificat arestat
-infecia parenchimatoas se imprtie spre alte arii ale pulmonului prin ci
anatomice. Rezult TBC pulmonar progresiv (ftizie) i difuz cu lez acinonodulare,infundibulare, lobulare, pseudolobulare - pneumonia cazeoas. Cele mai grave lez
sunt cele de la varfuri, apoi descendent spre baze.
-lez cavitare: caverna este o lez care apare dup elim necrozei (cazeumului) pe un duct
bronic. Materialul de necroz este delim prin lez prolif specifice, apoi prin es de fibroz.
Dac asterele se intalnesc cu BK se produce o erodare a adventicei, a mediei, fr distrugerea
struct elastice i de reticulin, cu prolif anevrismal a intimei (anevrisme Rasmunsen); aceste
anevrisme explic hemoptizia.
44. Luesul primar
Luesul (sifilisul) este o boal veneric transmisibil, cu o evol insiduoas, dat de Treponema
Pallidum.
Luesul este una din infec in care limfocitele gazdei secret fact serici puin importani i
aceast slbiciune prematur instalat in reactivitatea imun a gazdei explic evol lent,
cronic a bolii. Dup 2 spt de la ancrul iniial se constat c gazda devine rezistent la
reinfec, reexpunerea nemaifiind urmat de un alt sancu: imunitate de ancru. Trat rapid
instituit blocheaz evol.
Sifilisul primar apare dup o perioad de incubaie de 10-90 zile (3 spt in
general). Contaminarea este cu atat mai scurt cu cat nr de treponeme a fost mai mare.
Dac se iau antibiotice (AB) pt alte motive, stadiul I lipsete (sifilis decapitat).
Localizarea este in organele genitale ext (90% din cazuri). La brbai poate fi localizat pe
gland, anul balanoprepuial, teaca penisului sau teg vecine. La femei lez se localiz pe
poriunea vaginal a colului uterin sau vulv. In 10% din caturi sunt localiz la nivel
extragenital: mameloanele doicii care alpteaz copii cu heredosifilis, degetele
moaei, buze, anorectal, gastric (diag diferenial cu gastrita).
Macroscopic: lez specific este sifilomul primar i adenopatia satelit. Iniial se evid la locul
de inoculare o macul roiatic, nedureroas, punctiform, bine delim care se transform
repede in papul care erodeaz superf. Ulceraia sau ancrul dur este rotund-ovalar, bine
delim, unic sau multipl, cu contur regulat, de cul armiejambonat,nedureroas, supl.
Central se scurge o serozitate care coag ca un lac.
Adenopatia satelit este nedureroas, dur, bine delim, mobil i persist mai mult
timp(patognomonic).
Diag diferenial se face cu alte ulceraii:
-ancrul moale (apare dup 24h de la contaminarea cu Streptobacilul Ducrey)
-ancrul granulomatos Nicolas Favre.
Histopatologic se evid infiltrat inflam limfomonocitar, dispus ca un manon in
jurul arterelor mici i arteriolelor cu endotelit prolif.
45. Luesul secundar
Apare dup 2-12 spt de la apariia ancrului sau dup 63-65 zile de la contactul infectant i se
caract printr-o erupie generalizat, simetric i contagioas in urma septicemiei cu

treponeme. Bolnavii pot acuza cefalee, icter, iritaie meningeal, sd nefrotic; poate persista 23 ani, perioad cu serologie poz.
Lez care pot apare sunt cutanate (sifilide), mucoase i viscerale.
*Sifilidele sunt macule sau papule indurate, nedureroase, de cul roz-roiatic,superf i
diseminate care se vindec fr cicatrice i conin un nr mare de spirochete.
Acestea sunt insoite de microadenopatie, cu o cretere generalizat de volum a
limfoggl(nedureroi i fr periadenit) mai ales cervicali i epitrohleeni.
*Sifilidele eritematoase: rozeolele sunt o erupie de macule rotund-ovalare, rozpal,diam 5-15
mm, marg estompate, care dispar la vitropresiune. La baza gatului apare pleucomelanodermia
sifilitic, fr sau cu alopecie, supranumit i colierul lui Venus.
*Sifilidele papuloase (cele mai frecvente) apar in lunile 4-12, diam 3-10 mm, rozroie-armie,
acoperite de o scuam fin, uscat. Histopatologic: in dermul superf se gsete infiltrat luetic;
epidermul prezint acantoz i hiperacantoz.
*Sifilidele micropapuloase in jurul foliculilor piloi; prez cel Langhans- diag difenreial cu
TBC.
*Sifilidele psoriaziforme sunt lez ale epidermului cu acantoz i scuame
paracheratozice; diag diferenial cu psoriazisul.
*Sifilida papulohipertrofic (sau condilomat lat)- proeminen turtit, roiebrun,2-3 cm
diam, care se difereniaz de condiloamele acuminate (etiologie: virusul papiloma uman).
La nivelul mucoaselor lez sunt mai rare, se numesc plci mucoase (sifilide
papuloerozive prin ulcerarea rapid a epit).
La nivelul fanerelor apare alopecia in luminiuri.
46. Luesul teriar
Acesta a devenit f rar. Cand apare, urmeaz unei perioade de laten de 2-4 ani(extreme: de la
cateva spt la 30 de ani). Lez au caracter prolif i alterativ, cu dispoziie nodular sau difuz
(gome sau infiltrate de tip gomos).
Morfologic, goma evolueaz in 4 stadii:
i)goma crud: la 2-3 spt, se evid nodoziti indurate, elaste, bine delim, neinflam,mobile i
nedureroase. Histopatologic: se observ un infiltrat sifilitic circumscris.
ii)goma ramolit: centrul lez, care devine fluctuent, se lichefiaz. Pielea care acoper lez este
de culoare roie-violacee
iii)goma ulcerat: se formeaz un orif pustulos prin care se scurge un lichid
vascos, filant, de consistena i aspectul gumai arabice. Apoi se evid es necroptic compact, de
culoare alb, asemeni crnii de morun. Ulceraia poate fi invaziv i mutilant.
iiii)goma cicatriceal: produce retracii importante ale es cu perforaii
(comuniacre gur-nas cu tulb in ingestie, fonaie, etc), caract de cicatrice mutilant.
Microscopic tabloul lez este dominat de panvascularit cu fenomene de obliterare.
*Lez cardio-vasculare (80-85% din cazuri) ating, in principal, aorta ascendent(caract
puternic celulipet fa de lez de ateroscleroz care au caract celulifug) i devin manifeste in
ani, producand cicatrice inflam in tunica medie (mezaortit) cu slbirea i dilatarea peretelui
(formarea anevrismului), cu lrgirea incomplet a inelelor valvulare
aortice (induf aortic pur) i ingustarea arterelor coronare (infarcte masive) + HVS cu
apariia cordului bovin (cord cu greutate intre 600-1000g).
*Lez meningo-vasculare sunt reprez de meningoencefalita luetic, bazilar cu
interesarea vaselor subarahnoidiene; se observ ingroarea leptomeningelui i
hidrocefalie.
*Lez ale SNC:

a)paralizia general-progresiv
b)tabesul dorsal (ataxie locomotorie) este localizat la nivelul mduvii spinrii; se caract
printr-un mers zvacnit, asemntor lcustelor, cu dureri fulgurante si absena ROT.
c)lez din alte es i organe
-gomele cutanate
-manifestrile osteoarticulare: osteoperiostita i osteomielita gomoase
-la nivelul muchilor: miozita difuz sau nodular gomoas
-la nivelul ficatului: prin organizare fibroas apare o pseudolobulare a
organului, lez denumit ficat legat in sfori.
47. Luesul congenital precoce si tardiv
In primul trimestru de sarcin placenta este o barier in calea treponemelor.
Acestea sunt transmise din al doilea trimestru de sarcin, odat cu dispariia
citotrofoblastului. Lez sunt clasificate in:
-sifilis congenital precoce (lez apar chair in momentul naterii i in primii doi ani de via)
-sifilis congenital tardiv (lez apar in adolescen)
a) Luesul congenital precoce prezint:
*lez incompatibile cu viaa: care se exprim prin moartea ftului in uter cu
naterea unui ft macerat. Tegumente edemeiate, pulmoni cu zone de consisten crescut,
ficat mrit, cu duritate crescut, supraf neted de cul cenuie.
*lez compatibile cu viaa:
-lez cutanate: pemfigus palmo-plantar constand din bule cu lichid clar sau
serosangvinolent cu treponeme; sifilide: fie erupie cutanat,fie aspect infiltrativ difuz.
-lez mucoase: coriza sifilitic bilateral la nivelul mucoasei nazale faringiene i laringiene
-lez osoase: craniotabes cu deformri ale cutiei craniene, cu bose prin
persistena oaselor moi i a dehiscenei suturilor; osteocondrita diafizo-epifizar cu dezlipirea
epifizei i pseudo paralizie Parrot; osteoperiostit sifilitic, osteit i osteomielit gomoas.
-malformaii congenitale: cheiloschizis, cheilognatopalatoschizis sau lez
cardiace.
b) Luesul congenital tardiv poate apare de la 5 ani pan dup 25-30 de ani, lez intalnite fiind:
-lez osoase: procese gomoase distructive in os dar i osteoperiostit plastic
mai ales la nivelul palatului dur, piramidei nazale producand comunicare oro-nazal i
respectiv nas in a.
-lez distrofice dentare: apariia tardiv a dentiiei cu dini friabili, cu modificri de form,
separai prin intervale largi (dini Hutchinson).
-lez oculare: keratita interstiial perenchimatoas cu opacifiere corneean cu aspect de sticl
mat (cecitate), corioretinit pigmentar i nevrit optic.
-lez ale nervilor I i VIII-ramura acustic (surditate)
Lez dentare, keratita parenchimatoas i surditatea alctuiesc triada
Hutchinson
-hidartroza, osteocondrita, lez neuropsihice, lez testiculare.
48. Lepra
Lepra sau boala Hansen este o inflam lent progresiv transmisibil,
micobacterian (bacilul acido-rezistent Hansen) afectand preponderent pielea i nervii
periferici (prile mai reci ale corpului). Se consider c aceast boal infecioas arat cea
mai bun corelaie intre reactivitatea limfocitelor T i evoluia clinic polar. La unul din

poli se afl lepra tuberculiod: bolnavii rspund la agentul etiologic printr-o cretere
important a LT care produc o agregare local i activarea de macrofage sau
granuloamele tuberculoide cu caiva bacili vii in lez. Testul cutanat la lepromin este intens
poz la 48h (testul Fernandez) sau la 3-4 spt (testul Mitsuda). La cellalt pol se afllepra
lepromatoas caract prin absena imunitii mediate cel, cu rezisten sczut a gazdei. Testul
cutanat la lepromin este neg.
Lepra lepromatoas: din sg organismele sunt localizate preferenial: faa ant a ochilor,
viscerocraniul, testicule, man, picior (zone reci tisulare). Lez cutanate sunt macula, papule,
noduli. Lez avanseaz progresiv. Limfoggl au histiocite spumoase agregate in ariile
paracorticale cu creterea centrilor germinativi. Mai sunt afectate pulpa roie a splinei,ficatul,
testiculii.
Lepra tuberculiod: lez cutanate maculare. Lez ajung la nivelul nervilor, det
paralizii i dispariia durerii in zonele afectate.
Examenul microscopic evid un granulom constituit din cel Virchow -cel leproasenite
macrofage cu citopl spumoas, pline cu bacili acido-rezisteni Hansen, cel gigante Langhans,
cel epiteloide, coroan de limfocite la perif. Asemnarea microscopic cu TBC este f mare,
lipsind doar necroza de cazeificare.
89. Rinoscleromul
E o infecie produs de bacili gram incapsulai : Klebsiella rhinoscleromatis,
boal transmisibil mai ales in Asia, America Latin, bazinul Mrii Mediterane.
Afecteaz mucoasa RESPIRATORIE din nas, laringe, trahee. Iniial mucoasa e uscat,
granular, apoi devine NODULAR datorit apariiei de mase pseudotumorale
submucoase, ducand la insuficien respiratorie prin obstruarea cilor resiratorii.
Micorscopic se constat INFLAMAIE CRONIC SPECIFIC alctuit din:
Limfocite
Plasmocite
Macrofage spumoase cu nucleu central = celule Mikulicz
Fibroblati
Diplococi incapsulai.
Epiteliul de acoperire prezint METAPLAZIE PAVIMENTOAS
49. Granuloame din boli autoimune (prototip: nodulul reumatoid)
Este o inflamaie cronic proliferativ, granulomatoas, ce face parte din complicaiile
reumatismului articular acut (febra reumatismal), dup o infecie faringian cu streptococ
beta hemolitic de grup A
Apare printr-o reactie autoimuna la antigenul M streptococic, care prezinta similitudini
antigenice cu fibra miocardica
Macroscopic, miocardita presupune dilatarea cardiac ventricular, n particular inelul
valvular mitral. De obicei miocardita se nsoete de pericardit, uneori i de endocardit, mai
ales la nivelul valvelor mitrale i aortice.
Microscopic, leziunile proliferative nodulii reumatismali Aschoff pot fi evideniai la
nivelul interstiiului miocardic n vecintatea vaselor situate spre endocard sau epicard.
Granulomul este compus din celule Aschoff (mari, ~ 50 m, multinucleate), celule Anicikow
(alungite, cu nucleu in bara zimtata sau omida), limfocite, plasmocite, macrofage.
Apare in infeciile post streptococice (cu streptococ beta-hemolitic de grup A), in miocardita
reumatismal (care produce aritmii, in special fibrilaie. Din cauza fibrilaiei se pot dezvolta trombi
arteriale care s constituie surse poteniale de embolii).
Morfologic, leziunile inflamatorii focale sunt imprtiate in diferite localizri. In cord leziunea
patognomonic poart numele de granulom reumatismal Aschoff. El se localizeaz in esutul
conjunctiv vascular fiind, de obicei, in relaie cu vasele intramiocardice. Miocitele adiacente sufer

leziuni distrofice sau sunt distruse. Nodulul evideniaz iniial o necroz fibrinoid a fibrelor de
colagen din axul conjunctivovascular (faza distrofic-alterativ). Urmtoarea etap este faza
proliferativ: constituirea
granulomului reumatismal. Focarul de necroz fibrinoid este inconjurat de limfocite, macrofage i
ocazional plasmocite. Histiocitele (20-40 m) sufer o bombare pe seama unei citoplasme amfifile
abundente, cu nuclei rotund-ovoizi, centrali, in care cromatina este dispus in centru (celulele Aschoff).
Cand nucleii sunt alungii, subiri, cu aspect de bar dinat sau omid, histiocitele se numesc
celule Anitschow. In timp (ani, zeci de ani) corpii Aschoff sunt inlocuii de cicatrice fibroase.
94. Febra tifoid i tifosul exantematic

50. Candidomicoza
E produs de Candida albicans i se caracterizeaz prin prezena unor inflamaii
subacute mixte (limfoplasmocite i PMN); evidenierea filamentelor fungice se poate
face cu coloraia PAS.
Candidoza poate fi superficial (tegumente, mucoase), visceral sau septicemic
prin vehculare sanguin.

51. Trichineloza i echinococoza


T - Este o zoonoza larg raspandita, provocata de nematozi ai genului Trichinella. Acestia sunt
de dimensiuni reduse, existand o varietate foarte larga de specii.
La om evoulueaza dramatic, initial cu tulburari digestive (greata, colici, diaree, voma si
febra). Acestea apar la 24-48 de ore, dupa consumul carnii infestate. Aceasta faza este singura
in care organismul poate sa raspunda la initirea unui tratament. Ulterior, dupa 1-2 saptamani,
se instaleaza semne generale, datorita migrarii larvelor la nivelul musculaturii. Apar
manifestari:
musculare: dureri, tumefierea muschilor, dificultate in mers, in deglutitie sau in masticatie
alergice : eruptii pruriginoase, edeme ale fetei (din acest motiv se mai numeste si boala
fetelor umflate)
nervoase (datorate migrarii larvelor la nivelul SNC) : cefalee, meningita
cardio-vasculare (determinate de miocardita care poate aparea in trichineloza) : modificari
EKG, tahicardie.
Dupa inchistarea larvelor, semnele clinice se remit usor, aparand stadiul de convalescenta, cu
manifestari de tip reumatoid si sechele nervoase.
Simptomatologia este influentata de cantitatea de larve ingerate, rezistenta organismului si nu
in ultimul rand de specia parazitului.

E - boala parazitara cauzata de prezenta in ficat a larvei unei tenii de vulpe, Echinococcus
multilocularis. Echinococoza multiloculara este o cestodoza care se intalneste in emisfera
nordica si, in particular, in rasaritul Frantei. Vulpea se infesteaza mancand rozatoarele
salbatice infestate, apoi isi depune scaunele continand oua de tenie pe pamant. Omul se
contamineaza mancand fructe salbatice sau manipuland cadavrele vulpilor. larva se dezvolta
anarhic in ficat. lnfestarea se traduce printr-o durere surda in regiunea ficatului, prin pierdere
in greutate si printr-un icter (galbinare).
Tratamentul necesita ablatia partiala a ficatului sau grefarea unui ficat sanatos; prognosticul
este rezervat. Prevenirea consta in spalarea fructelor salbatice inaintea consumarii lor si in
spalarea mainilor dupa manipularea unui cadavru de vulpe.
52. Granulomul de corp strin
Corpi strini exogeni
Pulbere de talc n chirurgie, poate rmne n...., cu apariia unor
granuloame albicioase, cu diametrul de aprox. 1 cm, compuse din talc, celule
epiteloide, celule gigante multinucleate de corps strin (dispoziie neregulat a
nucleiolor n citoplasm)
Materiale de sutur (catgut) granulom cu fire de catgut (care e resorbabil)
Substane uleioase (ihalate sau injectate) determin oleogranuloame (n
regiunea fesier, noduli superficiali cnd sunt injectate sau n hilul pulmonar,
oleu camforat, utilizat n rinitele cronice atrofice)
Pulberi inhalate n bolile profesionale (pneumoconioze), de ex, siliciu 2
cristalin (quartz) n silicoz determin granulomul silicoid (macrofage ce
fagociteaz quartz-ul nu-l pot degrada, mor i acesta se elibereaz, e preluat de
altfage i apare o reacie granulomatoas de corp strin); crbunele NU duce
la apariia granuloamelor de corp strin (ci la apariia antracozei).
Corpi stini endogeni
Produi de dezintegrare lipidic n necrozele esutului adipos duc la
formarea unui lipogranulom.
Keratina, n chistul epidermal, se acumuleaz n lumenul chistului, iar n

jurul lui se formeaz un granulom.


Cristalele de acid uric se depun periarticular la vrstnici, cu generarea unui
granulom = toful gutos.
Colesterolul