REFERAT LA FIZICA

TEMAII: Dispozitivele
Audio. Placi de Sunet
si Accesorii

Elaborat de: Lilia Gajiu

DISPOZITIVE AUDIO
Dispozitivele audio ale PC-urilor actuale sunt de obicei
reprezentate de un adaptor audio pe o placa de extensie, care se
instaleaza ntr-un slot de magistrala al calculatorului. Aceste adaptoare
se pot gasi si direct pe placa de baza a unora dintre sistemele actuale, la
fel ca adaptoarele video. Adaptorul furnizeaza jacuri pentru boxe,
microfon si uneori pentru alte dispozitive, cum ar fi un joystick sau
hardul MIDI. Din punct de vedere soft, adaptorul audio are nevoie de
suportul unui driver, care se instaleaza direct dintr-o aplicatie sau n
sistemul de operare al calculatorului. n acest capitol se vor prezenta
doar dispozitivele audio care se gasesc n PC-urile actuale, functiile lor
si modul n care se instaleaza si se lucreaza cu ele.

Aplicatiile adaptorulul audio

La nceput, adaptoarele audio au fost utilizate numai pentru
jocuri. La sfrsitu1 anilor '80, cteva firme, printre care AdLiB,
Roland si Creative Labs, au nceput sa lanse 737g68h ze produse
audio. n 1989, Creative Labs a lansatGame Blaster, care furniza sunet
stereo pentru mai multe jocuri. Problema era ca aceste placi erau mult
mai scumpe dect jocurile. n plus deoarece la acea vreme nu existau
standarde pentru sunet, placa de sunet selectata se putea dovedi
nefolositoare pentru alte jocuri.
Aproape n acelasi timp cu placa Game Blaster, a devenit
disponibil pentru PC un hard care suporta interfata MIDI (Musical
Instrument Digital lnterface. Totusi, n acel moment, un astfel de hard
era utilizat numai n aplicatii de nregistrare foarte specializate. Pe
masura ce suportul MIDI a devenit o caracteristica obisnuita a

instrumentelor muzicale, a devenit si o placa suplimentara mai

accesibila.
Cteva luni dupa aparitia placii Game Blaster, firma Creative
Labs a anuntat adaptorul audioSound Blaster. Acesta era compatibil
cu placa de sunet AdLiB si cu Game Blaster si continea un jac pentru
microfon si un port MIDI pentru conectarea PC-ului la un sintetizator
sau la un alt instrument muzical electronic. n final, adaptorul audio
putea fi folosit si n alte aplicatii dect jocurile.
Din pacate, la fel ca n 1989, nu exista nca nici un standard
oficial pentru adaptoarele audio de PC. n multe dintre zonele
industriei de calculatoare, standardele rezulta spontan, datorita
acceptarii pe scara larga a produselor firmelor care au pozitie de lider
ntr-un anumit segment de piata. Aceste standarde se numesc standarde
de facto, spre deosebire de standardele de jure, care sunt ratificate
oficial de producatorii implicati n procesul de dezvoltare.
n ultimii ani, unii dintre producatorii de adaptoare audio s-au
luptat pentru a obtine dominatia pe piata si astfel, exista cteva marci
cunoscute. Totusi, nu exista nici un dubiu ca liderul n domeniu
este Creative Labs, firma ale carei adaptoare audio Sound Blaster
domina piata si au devenit standardul de facto. n consecinta, aproape
toate adaptoarele audio de pe piata emuleaza adaptorul Creative Labs
Sound Blaster. Interfata Creative Labs Sound Blaster este emulata de
majoritatea produselor hard, iar pentru ea au fost scrise majoritatea
driverelor.
n prezent, adaptoarele audio sunt folosite n mai multe scopuri,
printre care:
- adaugarea sunetului stereo la softul multimedia de divertisment
(jocuri);

- marirea eficacitatii softului educational, mai ales a celui pentru copii;

- adaugarea de efecte de sunet la softul de instruire si la prezentarile
economico-financiare;
- crearea de muzica prin utilizarea hardului si softului MIDI;
- adaugarea de observatii sonore n fisiere;
- conferinte audio si telefonie prin retea;
- adaugarea de efecte de sunet la evenimente ale sistemului de operare;
- pentru a permite unui PC sa citeasca;
- redarea CD-urilor audio.

Jocuri
La fel ca si alte tehnologii multimedia, adaptoarele audio au fost
concepute initial pentru jocuri. De fapt, multe adaptoare contin o
interfata pentru joc, reprezentata de un conector la care se ataseaza un
dispozitiv de control al jocului (de obicei un joystick sau palete de
control). Unele adaptoare folosesc aceasta interfata si pentru a conecta
un dispozitiv MIDI. Portul de joc este o zona de conflicte potentiale,
deoarece si alte placi, de exemplu placile de tip multi I/O, pe care
multe PC-uri le folosesc pentru a asigura porturi seriale si paralele,
dispun de o interfata pentru joc. Rezultatul poate fi un conflict de
adrese de port I/O, deoarece majoritatea interfetelor de joc folosesc
aceleasi adrese de port I/0. n aceste cazuri, cel mai bine este sa se
utilizeze interfata de joc a adaptorului audio si sa se dezactiveze oricare
alta din sistem, mai ales daca vor fi utilizate dispozitive MIDI.

Multimedia
O placa de sunet este o cerinta obligatorie daca vrem sa
transformam PC-ul ntr-un PC Multimedia (MPC). Termenul multimedia cuprinde mai multe tehnologii de PC, dar n principal
imaginile, sunetul si stocarea. n esenta, multimedia nseamna
capacitatea de a compune pe calculator imagini, date si sunet ntr-o
experienta senzoriala combinata. n sens practic, multimedia nseamna
adaugarea n sistem a unui adaptor audio si a unei unitati de CD-ROM.
Firma Microsoft a fost cea care a constituit organizatia denumita
Multimedia PC (MPC) Marketing Council, care sa genereze standarde
pentru sistemele MPC. Aceasta a elaborat cteva standarde MPC si a
oferit licenta pentru emblema si marca ei producatorilor al caror hard si
soft respecta aceste standarde.
Destul de recent, MPC Marketing Council a transferat legal
responsabilitatea standardelor catre gruparea Software Publishers
Association's Multimedia PC Working Group. Acest grup contine multi
dintre membrii organizatiei MPC si, n prezent, este cel care
guverneaza specificatiile MPC. Primul lucru pe care l-a facut acest
grup a fost crearea unui nou standard MPC.
Organizatia MPC Marketing Council a dezvoltat pentru multimedia
doua standarde principale, MPC Level 1 si MPC Level 2, urmnd apoi
si alte standarde.
Pe lnga hardware, specificatiile MPC definesc si capacitatile
audio ale sistemului multimedia. Aceste capacitati trebuie sa includa
nregistrarea si redarea (esantionare PCM liniara) semnalelor audio
digitale, sinteza de muzica si mixarea audio.

Fisiere de sunet
Pentru a stoca sunete pe PC se pot folosi doua tipuri principale de
fisiere. Unul dintre ele este denumit generic fisier de sunet si foloseste
formate ca WAV, VOC, AU si AIFF. Fisierele de sunet contin datele
formelor de unde (waveform), adica nregistrari de sunete analogice,
care au fost apoi digitizate pentru a fi stocate pe un calculator. Asa cum
se pot stoca imagini grafice cu diferite rezolutii, fisierele de sunet pot
avea rezolutii, calitatea sunetului reflectndu-se n marimea fisierului.
Diferenta, n
ceea
ce
priveste
dimensiunea
fisierelor,
dintre
nivelurile de
rezolutie
audio
minima
si
maxima este
foarte mare.
Fisierele de
sunet
de
calitate CD
pot
ocupa
spatii mari
pe disc. La
aceasta rata,
o
secventa
audio de 60
de secunde va
ocupa peste
10 M de
spatiu de stocare. Pentru aplicatiile care nu au nevoie de o rezolutie att
de mare, cum ar fi adnotarile vocale, pentru semnalul audio este
suficienta calitatea telefonica, rezultnd fisiere mult mai mici.

Fisiere MIDI
Al doilea tip de fisier de sunet este fisierul MIDI, care difera de
WAV la fel cum difera grafica vectoriala de cea bitmap. Fisierele

MIDI, care folosesc extensii MID sau RMI, sunt fisiere n totalitate
digitale, care nu contin nregistrari de sunete, ci instructiuni pe care
hardul audio le foloseste pentru a genera sunetul. La fel cum
adaptoarele video 3D folosesc instructiuni si texturi pentru a crea
imagini pe care calculatorul le afiseaza, adaptoarele audio cu capacitati
MIDI utilizeaza fisierele MIDI la sintetizarea muzicii.
MlDI este un limbaj puternic de programare dezvoltat n anii '80
pentru a permite instrumentelor muzicale electronice sa comunice.
MIDI a fost standardul care a revolutionat industria de muzica
electronica, o industrie care de atunci respinge aproape toate ncercarile
de standardizare hard a unor sisteme particulare. Folosind standardul
MIDI se pot crea, stoca, edita si reda fisiere de muzica pe calculatorul,
fie n tandem cu un instrument muzical electronic, de obicei un
sintetizator cu claviatura, fie doar cu calculatorul.
Spre deosebire de alte tipuri de fisiere de sunet, mesajele MIDI
necesita un spatiu de stocare relativ mic. O ora de muzica stereo,
stocata n format MIDI, necesita mai putin de 500 K. Pentru a oferi
multa muzica fara a consuma un spatiu excesiv pe disc, multe jocuri
folosesc sunete MIDI n locul celor nregistrate.
Un fisier MIDI este de fapt o reprezentare digitala a unei partituri
muzicale. El este compus dintr-o colectie de canale separate, fiecare
dintre ele reprezentnd un alt instrument muzical si un alt tip de sunet.
Fiecare canal specifica frecventa si durata notelor care vor fi redate de
acel instrument, la fel ca o partitura.
Cel mai mare dezavantaj al tehnologiei MIDI este faptul ca
tehnologia de redare se limiteaza la sunetele care pot fi sintetizate usor.
Cel mai evident neajuns este faptul ca fisierele MIDI nu pot reproduce
voci (exceptnd efectele de cor sintetizate).

Deoarece fisierele MIDI constau din instructiuni digitale, ele pot

fi editate mult mai usor dect pe fisierele WAV. Daca dispunem de un
soft corespunzator, putem selecta oricare dintre canalele unui fisier
MIDI si putem schimba notele, instrumentul folosit la redarea lor si
multe dintre atributele care afecteaza sunetul produs de PC. Unele
pachete soft pot produce chiar partituri cu muzica din fisierele MIDI,
folosind notatia muzicala standard. Un compozitor poate scrie o piesa
muzicala direct pe calculator, o poate edita daca este nevoie si apoi
poate tipari partitura, pentru a fi citita si de alti muzicieni.
Softul de baza care permite redarea fisiere MlDI este continut n
Windows 9x si 2000 sub forma aplicatiei Media Player, mpreuna cu o
selectie de fisiere MIDI. Totusi, pentru capacitatile MIDI complete,
este necesar un soft de secventiere, care sa controleze tempoul
fisierelor MIDI si sunetele utilizate la redarea lor sau sa taie si sa
lipeasca diverse secvente muzicale prenregistrate.
Multe adaptoare audio sunt distribuite mpreuna cu o selectie de
produse soft care asigura cteva capacitati MIDI, iar pe Internet se
gasesc o multime de instrumente freeware si shareware; dar softul cel
mai puternic, care permite crearea, editarea si manevrarea fisierelor
MIDI, trebuie achizitionat separat.

nregistrarea
Aproape toate adaptoarele audio au un jac pentru o intrare audio.
Daca avem un microfon, ne putem nregistra vocea. Utiliznd aplicatia
Sound Recorder, inclusa n toate versiunile de Microsoft Windows,
putem reda, edita sau nregistra un fisier de sunet n formatul WAV. n
panoul Sounds din Control Panel se pot atribui fisiere WAV anumitor
evenimente Windows. Se pot folosi anumite sunete pentru a semnala

evenimente importante, de exemplu

receptionarea unui mesaj e-mail.

aparitia

unei

erori

sau

Prin intermediul acestei conexiuni, utilizatorii si-au creat

biblioteci care contin mii de fisiere WAV cu muzica din filme sau
spectacole TV.

Caracteristicile adaptorului audio

Conectoarele

Majoritatea adaptoarelor audio au aceleasi conectoare. Aceste

minijacuri de 1/8 inci asigura modalitatea de transmitere a semnalelor
de la adaptor la boxe, casti si sisteme stereo si receptionarea sunetelor

de la microfon, CD player, casetofon sau sistem stereo. Cele patru

tipuri de conectoare ale adaptorului sunt prezentate n figura.
a) Conectorul de iesire de semnal analogic stereo sau audio.
Conectorul de semnal de iesire analogic este utilizat pentru
transmiterea semnalelor sonore de la adaptorul audio la un dispozitiv
din exteriorul calculatorului. Cablurile de la acest conector se pot lega
la boxe stereo, casti sau la o statie stereo. n cazul n care se conecteaza
PC-ul la o statie stereo, sunetul va fi amplificat. Unele adaptoare, de
exemplu Microsoft Windows Sound System, furnizeaza pentru iesirea
de semnal doua jacuri. Unul este pentru canalul stng al semnalului
stereo; al doilea este pentru canalul drept.
b) Conector de intrare de semnal analogic stereo sau audio. Prin
intermediul acestui conector se pot nregistra sau mixa semnale sonore
de la o sursa externa, de exemplu o statie stereo sau un videocasetofon,
pe hard-discul calculatorului.
c) Conectorul pentru difuzoare/casti. Acest conector exista pe
majoritatea adaptoarelor audio, dar nu pe toate. n schimb, conectorul
de iesire functioneaza si ca o cale de transmitere a semnalelor stereo de
la adaptor la statia stereo sau la boxe.
Daca adaptorul are att un conector de iesire ct si unul pentru
difuzoare/ casti, cel pentru difuzoare/casti furnizeaza un semnal
amplificat, care poate alimenta castile sau boxele. Majoritatea
adaptoarelor pot furniza pentru boxe un semnal cu o putere de cel mult
4 wati. Semnalele pe care adaptorul le transmite prin conectorul de
iesire sunt amplificate. Conectorul de iesire asigura n general o
reproducere mai buna a sunetului, deoarece se bazeaza pe un
amplificator extern incorporat n statia stereo sau boxe, care este mult
mai puternic dect micul amplificator de pe adaptorul audio.

d) Conectorul de intrare pentru microfon sau semnal mono.

Conectorul pentru intrare de semnal mono este folosit la conectarea
unui microfon cu care se poate nregistra pe disc vocea sau alte sunete.
Acest jac de microfon nregistreaza mono, nu stereo, si deci nu e
potrivit pentru nregistrari muzicale de foarte buna calitate. Multe
adaptoare audio folosesc pentru mbunatatirea calitatii nregistrarilor
caracteristica Automatic Gain Control (AGC - controlul automat al
amplificarii), care ajusteaza nivelul de nregistrare din mers.
e) Conectorul pentru joystick. Este un conector D cu 15 pini, la
care se poate atasa orice joystick standard sau controller de joc. Daca
se achizitioneaza un adaptor Y optional, portul joystick poate accepta
uneori doua dispozitive. Multe calculatoare au un port de joystick, ca
parte a unui circuit multi-I/O de pe placa de baza sau de pe o
placa adaptoare.
f) Conectorul MIDI. Adaptoarele audio folosesc portul de joystick
si drept conector MIDI. Doi dintre pinii conectorului sunt desemnati sa
transporte semnale la si de la un dispozitiv MIDI, de exemplu o
claviatura electronica. De cele mai multe ori, va trebui cumparat
separat un conector MIDI de la producatorul adaptorului audio,
conector ce se cupleaza la portul de joystick si care contine doua
conectoare DIN cu 5 pini, utilizate de dispozitivele MIDI, plus un
conector pentru joystick. Deoarece dispozitivul MIDl si joystick-ul
folosesc pentru semnale pini separati, ele se pot conecta n acelasi
timp.
g) Conectorul intern de tip pin. Majoritatea adaptoarelor audio
dispun de un conector intern de tip pin, care se poate folosi pentru a
conecta direct la adaptor o unitate interna de CD-ROM, prin
intermediul unui cablu panglica. Aceasta conexiune permite
canalizarea semnalelor audio de la CD-ROM direct n adaptorul audio,

astfel nct sa redea sunetul prin intermediul boxelor calculatorului.

Acest conector nu transporta date de la CD-ROM spre magistrala de
sistem, ci furnizeaza unitatii de CD-ROM un acces audio direct la
boxe.

Controlul

de volum

Unele
adaptoare
audio au o
rotita pentru
controlul
volumului,
lnga jacurile de intrare/iesire, dar placile de sunet sofistica nu o au.
Acest control este de obicei redundant, atta timp ct sistemul de
operare sau soft-ul livrat cu adaptorul furnizeaza o combinatie de taste
sau un cursor vizual care pot fi folosite la reglarea volumului.

Procesoare de semnal digital multifunctionale

Multe adaptoare folosesc procesoare de semnal digital (DSP)
pentru a elibera procesorul sistemului de activitati complexe, cum ar fi

filtrarea zgomotului din nregistrari sau din comprimarea audio.

Circuitul DSP permite unui adaptor audio sa fie un dispozitiv
multifunctional.

Drivere de sunet
La fel ca pentru multe dintre componentele PC-ului, un driver
asigura o legatura vitala ntre un adaptor audio si aplicatia sau sistemul
de operare care l foloseste. Sistemele de operare ca Windows 9x, 2000
si Windows NT contin o biblioteca mare de drivere pentru majoritatea
adaptoarelor audio de pe piata. De cele mai multe ori, aceste drivere
sunt scrise de producatorul adaptorului audio si sunt doar distribuite de
Microsoft. S-ar putea ca driverele livrate mpreuna cu adaptorul sunt
mai recente dect cele incluse n sistemul de operare. Cel mai bun loc
n care pot fi gasite cele mai recente drivere pentru o componenta hard
este situl Web al producatorului sau alt serviciu online.

Boxele
Prezentarile reusite, aplicatiile media si lucrul cu fisiere MIDI
necesita boxe stereo externe cu fidelitate foarte buna.
Placile de sunet asigura putin sau deloc amplificarea necesara
pentru a comanda boxele externe. Desi unele placi de sunet au mici
amplificatoare de 4 wati, acestea nu sunt suficient de puternice pentru a
comanda boxe de calitate. De asemenea, boxele conventionale asezate
lnga display pot genera interferente magnetice, cauznd distorsionarea
culorilor si a obiectelor de pe ecran sau alterarea datelor nregistrate pe
dischete sau pe alte medii magnetice.

Pentru a rezolva aceste probleme, boxele pentru calculator trebuie

sa fie mici, eficiente si cu surse proprii de alimentare. De asemenea, ele
trebuie sa dispuna de ecranare magnetica, fie sub forma straturilor
izolatoare adaugate n carcasa boxei, fie sub forma unei compensari
electronice a distorsiunii magnetice.
Calitatea sunetului depinde de calitatea boxelor. Un adaptor audio
de 16 biti poate furniza boxelor un sunet mai bun, dar chiar si un
adaptor de 8 biti suna bine prin intermediul unei boxe bune. Pentru a
evalua calitatea boxelor exista trei criterii de baza:
Raspunsul n frecventa reprezinta masura gamei de sunete de
frecventa nalta si de frecventa joasa pe care o boxa le poate reproduce.
Gama ideala este de la 20 Hz la 20 KHz, gama pe care o poate auzi
omul. O boxa exceptionala poate acoperi o gama cuprinsa ntre 30 Hz
si 23.000 Hz, iar modelele mai slabe pot acoperi numai o gama
cuprinsa ntre 100 Hz si 20.000 Hz. Raspunsul n frecventa este cea
mai nselatoare specificatie, deoarece boxe care redau aceeasi gama de
sunete pot suna complet diferit.
Distorsiunea armonica totala (THD) reprezinta expresia
distorsiunii sonore sau a zgomotului generat prin amplificarea
semnalului. Mai simplu, distorsiunea reprezinta diferenta dintre sunetul
trimis catre boxa si sunetul pe care l auzim. Distorsiunea totala se
masoara procentual. Un nivel acceptabil de distorsiune este mai mic de
0,1 procente. Pentru unele echipamente de nregistrare cu calitate CD,
standardul obisnuit este 0,05 procente. Unele boxe au o distorsiune
totala de 10 procente sau mai mult. Castile au de cele mai multe ori o
distorsiune de aproape 2 procente sau mai mica.
Numarul de wati reprezinta amplificarea pentru comanda
boxelor. Multe adaptoare audio au amplificatoare incorporate, care
furnizeaza pna la opt wati pe fiecare canal (majoritatea furnizeaza 4

wati). Totusi, aceasta putere nu este suficienta pentru a asigura un sunet

de calitate, de aceea multe boxe au amplificatoare interne. Prin
actionarea unui comutator sau apasarea unui buton, aceste boxe vor
amplifica semnalele pe care le primesc de la adaptorul audio.
Pentru alimentarea amplificatoarelor din ele, boxele pentru PC
folosesc fie baterii fie prin intermediul unui adaptor, direct la curent
alternativ.
La majoritatea boxelor exista de asemenea un control de volum,
desi unele folosesc un singur control pentru ambele boxe. Multe boxe
pentru calculator dispun si de un comutator pentru reglarea dinamica
a basilor (DBB). Acest buton asigura basi mai puternici si sunete nalte
mai clare, indiferent de volum. Alte boxe au comutatoare pentru
reglarea basilor si a sunetelor nalte sau unegalizator cu trei benzi
pentru controlul frecventelor joase, medii si nalte. Daca ne bazam pe
puterea adaptorului audio si nu pe cea a amplificatorului incorporat n
boxe, controalele de volum si de reglare a basilor nu au nici un efect.
Un minijac stereo de 1/8 inci conecteaza mufa de iesire a
adaptorului audio la una dintre boxe. Boxa mparte apoi semnalul si l
transmite, pe un cablu separat, la a doua boxa (numita de multe ori
"boxa satelit").

Microfoanele
Unele adaptoare audio sunt livrate mpreuna cu un microfon, dar
rnajoritatea nu. Microfonul este necesar pentru nregistrarea vocilor
ntr-un fisier WAV. Alegerea unui microfon este destul de simpla.
Pentru a fi conectat la calculator, microfonul trebuie sa aiba un minijac
de 1/8 inci care sa se conecteze la intrarea de microfon sau de sunet a

adaptorului audio. Majoritatea microfoanelor au un comutator de

pornire/oprire.
Ca si boxele, microfoanele sunt evaluate prin gama de frecvente.
Totusi, aceasta nu reprezinta un criteriu foarte important la cumparare,
deoarece vocea omului are o gama limitata. Daca se nregistreaza
numai voci, se poate alege un microfon care acopera o gama limitata
de frecvente. Capacitatile de nregistrare ale unui microfon bun se
extind la frecvente n afara gamei n care se ncadreaza vocea.
Daca se nregistreaza muzica este necesara alegerea unui
microfon scump, de foarte buna calitate, dar care poate da rezultate
mediocre daca adaptorul audio nu este suficient de bun.
Daca nregistrarile se fac ntr-un loc zgomotos, este necesara
utilizarea unui microfon unidirectional, care mpiedica nregistrarea
sunetelor nedorite. Un microfon omnidirectional este cel mai bun
pentru nregistrarea conversatiilor n grup.