COMPONENTE IT : STUDIU DE PIATA

COMPONENTE IT: STUDIU DE PIATA

Piata calculatoarelor este una din cele mai profitabile piete actuale. Pana acum cativa ani , Bill Gates, creatorul Microsoft , era cel mai bogat om din lume, iar patronii firmelor ce produc component it se numara printre acestia. Dar piata calculatoarelor exista pentru ca exista o cerere. Aceasta cerere este cea care dicteaza ce exista pe piata. Nevoia gamerilor de placi video mai puternice a dus la aparitia acestora, nevoia oamenilor de afaceri de a fi mobile a dus la aparitia netbookurilor. Tot timpul exista o nevoie de mai bun, mai puternic dar si de mai personalizat. Inainte de a trece la analiza pietei consideram ca este necesara o trecere in revista a principalelor component ale calculatoarelor.

PLACA DE BAZA:
Placa de baz (motherboard) este componenta hardware complex pe care sunt montate toate celelalte componente hardware ale PC-ului. Tipuri: Extended ATX (350x305) ATX (244x305) microATX (244x244) BTX (266x325) mini-ITX (170x170) nano-ITX (120x120) pico-ITX (72x100) Componentele plcii de baz: chipset (northbridge i southbridge) soclul (socket) procesorului sloturi RAM sloturi ISA, PCI, PCI-Express ROM-ul BIOS-ului baterie BIOS porturi USB, SATA, eSATA, PATA, Firewire, S/PDIF (analog, optic) headere USB, CD-IN, Firewire, S/PDIF Plcile de baz pot avea integrate pe ele i alte placi, cum ar fi: placa de sunet placa de reea placa video n mod normal aceastea este o soluie comod, ieftin i economica. ns pentru o funcionalitate de bun calitate i vitez se folosesc plci separate, care se conecteaz la placa de baz prin intermediul sloturilor sau al porturilor USB.

PROCESOARE
Procesorul: Numit si CPU (Central Processing Unit/Unitatea Centrala de Procesare), indeplineste cea mai mare si mai importanta parte din procesarea instructiunilor aplicatiilor software cu o frecventa/clock rezultata din inmultirea FSB-ului (Front Side Bus) dat de placa de baza cu multiplicatorul procesorului. Mai are deasemenea una sau mai multe (pana la 12) memorii proprii (cache) in care sunt stocate datele predispose la refolosire si greu de obtinut, astfel fiind imbunatatita performanta.

Clasificare: Dupa Dupa Dupa structura: Single core (pana la Pentium III) Hyper Threading (Pentium IV) Dual Core (Pentium D, Core 2 Duo) Triple Core (AMD Phenom X3) Quad Core (Core 2 Quad, Core 2 Extreme) 8-core (Xeon, Core i7) etc. (pot exista pana la 50-core) brand: Intel AMD IBM socket: LGA 775 LGA 1366 AM2+ A etc.

MEMORII MEMORII INTERNE

PERMANENTE i. HDD Un hard disk este un mediu de stocare a informatiilor digitale pe platane cu suprafata magnetica. HDD au fost introduse in 1955 de IBM si au fost dezvoltate in principal pt computrere. Astazi putem gasi HDD-uri in camere vido, telefoane, iPod-uri si alte Mp3/MP4-uri, console vidoe si altele. HDD inregistreaza datele pe un material feromagnetic pentru a reprezenta valori de 0 si 1. Platanele nu sunt magnetice dar pe ele este adaugat un material pe baza de cobalt . Informatia este scrisa de capuri de citire scriere care sunt foarte aproape de suprafata magnetica. Un hard obisnuit poate stoca pana la 2TB , acesta fiind aparut in Ianuarie 2009. Cele mai rapide harduri se rotesc la 15.000 rotatii pe minut si pot citi peste 1.6Gbit/s Unele HDD-uri aveau o capacitate de doar 5-10 MB HDD-uri au evoluat in timp si de la dimensiunile unor masini de spalat au ajuns la 68cm . Exista diferite moduri de conectare la placa de baza : ATA ( IDE), SATA (SCSI) ii. ROM Memoria ROM este o memorie care nu se poare rescrie in mod normal. Este folosita pentru a distribui firmware, softul care este stranss legat de harware si nu necesita update-uri frecvente. Exista doua tipuri de rom EPROM si flah EEPROM care pot fi sterse si reprogramate. TEMPORARE iii. RAM RAM reprezinta circuitele integrate care permit stocarea informatiilor in orcare ordine..

Exista mai multe tipuri de memorie RAM , cele mai recente fiind DDR 1,2,3 si SDR

MEMORII EXTERNE
SUPORTURI OPTICE iv. Flappy Floppy diskul este un suport de stocare al informatiei constituit dintrun disk subtire, magnetic protejat de o carcasa patrata de plastic. Intre anii 1970 si 1990 flappy diskurile s-au bucurat de o popularitatea enoma fiind printre singurelel mijloace de a transmite si face schimb de informatii. v. CD CD ul este un suport optic pentru stocarea informatiei. Orginal a fost intrebuintat pentru stocarea informatiei audio. CD-urile au fost oferite spre vanzare in 1982, si ramane standardul comercial pentru inregistrarile audio. Discul are 12 cm si poate inregistra pana la 80 de minute. Mini CD urile au diferite diametre intre 6-8 Tehnologia a fost dezvoltata pentru a include stocarea datelor CD_ROM , pentru a fi scrise odata CD_R, de mai multe ori CD_RW, pentru video VCD, PhotoCD, PictureCD. vi. DVD DVD este un disc creat pentru a fi folosit pentru filme si date. Are aceleasi dimensiuni externe ca si cd-urile dar poare intregistra de pana la 6 ori mai multe date. Exista mai multe tipuri de DVD-uri : DVD-ROM, DVD-RW, DVD-R Au fost create in 1993 vii. Blu-ray Suporturile blu-ray sunt in principal folosite pentru a inregistra filme de inalta devinitie si stocare de date. Discurile Blu-ray au aceleasi dimensiuni ca si DVD-uri si CD-urile. Termenul este derivat de la termenul laser albastru folosit pentru a citi si scrie acest tip de discuri. Blu-ray poate stoca pana la 50 de GB. Discurile blu-ray cum le stim au fost finalizate in 2006. SUPORTURI MAGNETICE viii. External hard disk

Hardiskurile portabile sunt un tip de harddiskuri care pot fi conectate la calculator prin exterior. Cele mai multe sunt defapt hardirvere SATA, IDE, SCSi puse in carcase care se pot conecta la calculator prin USB, Firewire si altele.

ix. Memory card

Cardurile de memorie sunt carduri solid state cu memorie flash.Sunt folosite in camere digitale, computere mobile sau handheld. Ofera o proprietate de rescriere mare si proprietatea de a stoca date in absenta curentului. Exista multe tipuri de carduri de memorie, unele dintre ele oferind o versiune mai mica . SD, Memory stick, Compact Flash b. Stickuri Memoriile flash conectate prin USB, sau stickurile, sunt memorii de tip flash cae e conecteaza la calculator prin intermediul Usb. Nu am mai mult de 28g, si pot stoca pana la 64 de BG, facandu-se inbunatatiri tot timpul. Pot transfera informatia mai rapid, si sunt mult mai mici decat suporturile optice. Defapt nimic nu se misca in ele , ci sunt formate dintr-un circuit printat protejat de o carcasa de metal, plastic sau cauciuc. Au fost prima data introduse pe piata de IBM in 2000 prin modelul numit ThumbDRIVE, sau DishOnKEy si avea o capacitate de 8MB.

PLACA VIDEO:
Este component ce realizeaza procesarea grafica, performanta ei fiind mai putin importanta in aplicatiile de tip office, dar vitala pentru aplicatii multimedia, unde este necesara o mai mare putere de procesare. Au evoluat de la cele mai rudimentare, a caror functie era doar sa afiseze imaginea pe monitor, pana la high end-urile de azi ce nu numai ca pot efectua un numar mai mare de operatii intr-un timp mai scurt, dar beneficiaza si de alte functii incompatibile cu arhitectura vechilor modele: DirectX 10 nVidia PhysX (procesarea fizicii aplicatiiolr 3D pe GPU in loc de CPU, astfel benficiind de o performanta mai mare) CUDA (folosirea GPU-ului pentru conversia video si alte procese ce inainte se faceau pe CPU, viteza crescand de peste 10 ori) SLI/Cross Fire (interconectarea a 2-4 placi video in scopul obtinerii unei performante mai mari cand o singura placa video nu mai este suficienta)

 Etc.. Clasificare: Dupa slot: AGP PCI-Express (1x, 16x, 20x) Dupa port: VGA DVI HDMI Dupa tipul racirii: Silent (racier pasiva) Cu racire active Cu racire lichida

PERIFERICE Un periferic este o pies de hardware ce se adaug unui sistem de calcul pentru a-i extinde funcionalitatea. Denumirea de periferic este aplicat de obicei acelor componente opionale prin natura lor. Exemple de periferice: monitor, mouse, tastatur, modem. Sunt trei tipuri de uniti periferice : de intrare, de ieire i de intrare/ieire. Iat cteva exemple:

uniti periferice de intrare: Keyboard, Mouse, Scanner, Joystick, Touch Board, Touch Screen, Touch Pad, microfon, web cam etc. uniti periferice de ieire: Monitor, Imprimant, boxe, creion grafic, plac grafic , cti etc. periferice de intrare/ieire: fdd, hard-disc, memorie flash, streamer, CD-RW, DVD-RW, MO-disk, RAM/static-drive, etc.

MONITORUL

Monitorul este un echipament periferic al calculatorului cu ajutorul cruia se afieaz informaiile i se realizeaz comanda sau comunicarea ntre utilizator i calculator. Primele monitoare puteau afia doar informaia de tip text i doar n format monocrom (verde, rou sau galben pe fond negru, negru pe fond gri sau alb), spre deosebire de cele actuale care pot afia milioane de culori.

DIMENSIUNI ALE DIAGONALEI

Dimensiunile diagonale ale tuburilor folosite erau mici: 8, 9, 10, 12, 14, 15 oli. n prezent, valorile uzuale ale monitoarelor de tip CRT (cu tub electronic) sunt de 15, 17, 19, 20, 21, 22, sau 24 de oli. Mrimea unui ecran este determinat de distana dintre dou coluri opuse ale acestuia. O problem este c metoda de msurare nu face deosebirea dintre raporturile de aspect ale monitoarelor cu mrimi diagonale identice, n sensul c suprafaa determinat de diagonal scade cu ct ecranele devin mai dreptunghiulare. Spre exemplu, un monitor 4:3 21" are o suprafa de ~211 oli ptrai, n timp ce unul 16:9 21" are o suprafa de numai ~188 oli ptrai. Aceast metod de msurare dateaz din primele vremuri ale televizorului CRT cnd tuburile rotunde erau n frecvent utilizare. Acestea aveau o singur dimensiune care descria mrimea ecranului. Cnd tuburile rotunde erau folosite pentru a afia imagini dreptunghiulare, mrimea diagonalei era echivalent cu diametrul tubului.
TEHNOLOGII DE IMAGINE

Asemenea televizorului, exist multe tehnologii hardware pentru afiarea comenzilor generate de computer:

Ecran cu cristale lichide (LCD). Ecranele TFT LCD sunt cele mai raspndite pentru computerele noi. o LCD pasiv produce contrast slab, timp de raspuns nalt i alte defecte de imagine. A fost folosit n majoritatea calculatoarelor portabile pn n mijlocul anilor `90. o LCD Thin Film Transistor (TFT) red imaginea cu o calitate mult mai bun. Aproape toate LCD-urile moderne sunt TFT. Tub catodic (CRT). Ecrane cu plasm.

Proiectoarele video folosesc CRT, LCD, DLP, LCoS sau alte tehnologii pentru a trimite lumina prin aer, pe suprafaa unui ecran de proiecie. M SUR TORI DE PERFORMAN

Parametrii de performan ai unui monitor sunt:

Luminozitatea, masurat n candele pe metru ptrat (cd/m). Mrimea imaginii vizualizabile, masurat diagonal. Pentru CRT-uri, mrimea este, de obicei, cu un ol mai mic dect tubul. Rezoluia ecranului, numrul de pixeli ce pot fi afiai pe fiecare dimensiune. Distana dintre subpixeli de aceeai culoare, masurat in milimetri. Cu ct aceast distan este mai mic, cu att mai ascuit va fi imaginea. Rata de remprosptare descrie numrul de iluminri ale ecranului, ntr-o secund. Rata maxima de remprosptare este limitat de timpul de rspuns. Timpul de rspuns, timpul necesar unui pixel s treac din starea activ (negru), n starea inactiv (alb) i n cea activ, din nou (negru). Este msurat in milisecunde (ms). Raportul de contrast este raportul dintre luminozitatea celei mai strlucitoare culori (alb) i a celei mai ntunecate culori (negru), pe care ecranul este capabil s le produc. Consumul de putere, msurat in wai. Raportul de aspect, lungimea orizontal comparat cu cea vertical, e.g. 4:3 este raportul standard de aspect, un ecran cu lungimea de 1024 de pixeli, va avea nlimea de 768 de pixeli. Un ecran widescreen poate avea raportul de aspect 16:9, un ecran cu lungimea de 1024 de pixeli, va avea nlimea de 576 de pixeli. Unghiul de vizualizare, capacitatea ecranului de a fi vzut de la un unghi, fr degradare excesiv a imaginii, msurat n grade, orizontal i vertical.

COMPARA IE CRT

Aspecte pozitive:

Raport de contrast foarte ridicat (20000:1 sau mai mare, mult mai nalt decat majoritatea LCD-urilor i ecranelor cu plasm) Vitez mic de rspuns Culoare excelent Poate afia nativ n aproape orice rezoluie i rat de remprosptare Unghi de vizualizare ridicat Este o tehnologie stabil i testat de-a lungul anilor

Aspecte negative:

Dimensiune i masa mari

Distorsiune geometric in CRT-uri non-plate Consum mai mare de putere dect un LCD de aceleai dimensiuni Exist riscul de a aprea efectul moire la cea mai mare rezoluie Intolerant al mediilor umede Exist un risc redus de implozie (din cauza vidului intern) dac tubul este avariat Ratele de remprosptare scazute cauzeaza un plpit observabil al imaginii LCD

Aspecte pozitive:

Foarte compact i uor Consum redus de putere Fr distorsiuni geometrice Rezistent Prezint plpit foarte redus sau absent, n funcie de lumina de fundal

Aspecte negative:

Raport sczut de contrast Unghi de vizualizare limitat Lumina de fundal inegal poate crea distorsiuni de luminozitate Timpuri nalte de rspuns Adncime fix a culorilor Prezint o singur rezoluie nativ Mai scump dect CRT Pixelii mori pot aprea n timpul fabricrii PLASMA

Aspecte pozitive:

Foarte compact i uor Raporturi nalte de contrast (10000:1 sau mai mari) Vitez mic de rspuns Culoare excelent Unghi de vizualizare ridicat Fr distorsiuni geometrice

Aspecte negative:

Distan mare dintre subpixeli de aceeai culoare Plpit observabil cnd este vizualizat la distane mici Temperatur ridicat de operare Mai scump dect LCD Consum ridicat de putere Prezint o singur rezoluie nativ

Adncime fix a culorilor Pixelii mori pot aprea n timpul fabricrii REZOLU IE

Informaia este afiat pe un sistem de reea ortogonal de puncte (pixeli) formnd rezoluia posibil de lucru. Valori uzuale ale rezoluiei (lime x nlime) sunt :

640x480 800x600 1024x768 1280x1024 1600x1200

Monitor de tip LCD

Odat cu apariia monitoarelor de tip flat panel (cu tehnologie TFT, LCD sau plasm) monitoarele CRT ncep s fie din ce n ce mai puin fabricate pe plan mondial.

IMPRIMANT

Imprimanta face parte din categoria perifericelor de ieire, aceasta fiind foarte util pentru transpunerea informaiei din calculator pe hrtie (un document, o poz sau orice altfel de fiier grafic, un e-mail, un articol etc...).

Imprimantele variaz la rndul lor dup mai multe criterii, n funcie de scop (imprimare/tiprire) i de rapiditate.
TIPURI DE IMPRIMANTE

matriceale (cu ace / folosit pentru documente facturi fiscale, etc (n tip), singurul model de permite imprimarea exemplare, folosind hrtie cu jet de cerneal - calitate - vitez medie - pentru poze/fiiere grafice) laser (vitez rapid / folosind un toner) cu imprimare termic - legitimaii, carduri etc. cu matri - foloseste o matri pentru imprimare

calitate sczut) de calitate sczut, general documente imprimant care simultan a 2 sau 3 autocopiativ. medie nspre ridicat documente + calitate ridicat/ -

Acestea pot imprima pe hrtie de dimensiuni diferite, de la A0 - numai plottere (ploter imprimant de dimensiuni mai mari folosit n general de firme pentru scheme CAD, afie etc), pn la plicuri, fotografii etc.

MAUS

Un maus (scris i mouse) este un dispozitiv de indicat pentru computere, care se ine n mn i care const dintr-un obiect mic echipat cu unul sau mai multe butoane i modelat astfel nct s stea n mod natural n mn. Partea inferioar a mausului conine un dispozitiv care detecteaz micarea mausului relativ la suprafaa pe care st. Micarea 2D a mausului este de obicei transformat n micarea unui cursor pe ecran (tot n 2D). Denumirea de maus provine din limba englez, unde mouse nseamn oarece. Aceast denumire a fost aleas deoarece dispozitivul are forma i mrimea unui oarece, iar cablul, care iniial era orientat n partea opus (spre utilizator) accentueaz asemnarea. Pn acum s-au inventat multe tipuri de dispozitive de indicat, pentru diverse domenii de aplicaie, care pot avea cu totul alte forme i principii de funcionare dect mausul tradiional, ca de exemplu: trackball, touch pad, touch screen, joy stick, grapics tablet i, cel mai recent, Nintendo Wii Remote.

TIPURI DE MAUSURI

Mausul a fost inventat de Douglas Engelbart la Stanford Research Institute n anul 1963 dup un vast test de utilizabilitate. Dispozitivul a fost denumit i bug (n englez, ceea ce nseamn gndac), dar denumirea a disprut n favoarea celei de maus (mouse). A fost unul din cele cteva dispozitive de indicat dezvoltate pentru Sistemul On-Line al lui Engelbart NLS computer, care era un sistem att hardware ct i software. Celelalte dispozitive au fost dezvoltate pentru a se folosi de alte micri ale corpului; cum ar fi dispozitive montate pe cap i ataate de brbie sau nas; dar n cele din urm mausul a ctigat datorit simplitii i comoditii sale. Primul maus era voluminos i folosea dou roi dinate perpendiculare una fa de alta: rotaia fiecrei rotie era translatat n micare de-a lungul unei axe a planului. Engelbart a primit patentul US3541541 la data de 17 Noiembrie 1970, sub numele "Indicator de poziie X-Y pentru un sistem de afiare". Pe atunci, Engelbart se gndea ca utilizatorii s in mausul cu o mn, n timp ce cu cealalt tastau pe o tastatur avnd cinci taste.
MAUSURI MECANICE

O variant a mausului, inventat la nceputul anilor 1970 de inginerul Bill English de la Xerox PARC, a nlocuit roile externe cu o singur bil care se putea mica n orice direcie. Micarea bilei, la rndul ei, era detectat de dou rotie perpendiculare care se aflau n corpul mausului. Aceast variant a mausului semna cu un trackball inversat, i a fost principala form folosit cu calculatoarele personale din anii 1980 i 1990. Grupul de la Xerox PARC s-au hotrt asupra tehnicii moderne de a folosi amndou minile pentru a tasta la o tastatur QWERTY, iar mausul era folosit numai cnd era nevoie. Mausurile moderne au luat natere la cole polytechnique fdrale de Lausanne (EPFL) sub inspiraia Profesorului Jean-Daniel Nicoud i a minilor inginerului i ale ceasornicarului Andr Guignard. Un rezultat al EPFL, Logitech, a lansat primul maus popular.

Principalele tehnici de translatare a micrii folosesc senzori optici, mecanici i ineriali.

MAUSURI OPTICE

Un maus optic folosete o diod emitoare de lumin i o fotodiod pentru a detecta micarea pe suprafaa unui mauspad n loc de pri n micare ca la un maus mecanic. Mausurile optice timpurii, aa cum sunt cele inventate de Steve Kirsch de la Mouse Systems Corporation, puteau fi folosite doar pe o suprafa metalic special: mauspad, care avea imprimat o gril fin de linii albastre i gri. Pe msur ce puterea de calcul a devenit mai ieftin, a devenit posibil integrarea unor circuite integrate de procesare de imagini n maus. Acest avantaj a permis mausului s detecteze micarea relativ pe o varietate mare de suprafee, astfel transformnd micarea pe suprafa n micarea indicatorului, eliminnd nevoia unui mauspad special. Aceast evoluie a condus la adoptarea pe scar larg a mausului optic. Mausurile optice moderne, independente de suprafa, funcioneaz folosind un senzor optic pentru a lua imagini succesive ale suprafeei pe care opereaz mausul. Majoritatea acestor mausuri folosesc LED-uri pentru a ilumina suprafaa care este urmrit; mausurile optice cu LED sunt deseori denumite greit "mausuri cu laser", probabil datorit luminii roii a LED-ului care este folosit n aproape toate mausurile optice. Schimbrile dintre un cadru i urmtorul sunt procesate de procesorul de imagini al circuitului integrat i apoi transformate n micri pe cele dou axe de coordonate. De exemplu, senzorul mausului optic Agilent Technologies ADNS2610 proceseaz 1512 cadre pe secund: fiecare cadru este o matrice ptrat de 18x18 pixeli, iar fiecare pixel poate avea 64 nivele diferite de gri. Cererea pentru avansul tehnologiei mausurilor optice vine n mare parte din partea gamerilor de FPS-uri, care prefer mausuri mai precise pentru o int mai precis.

TASTATUR

Tastatura este o component hardware a calculatorului ce permite utilizatorului s introduc date (litere, cifre i semne speciale) prin apsarea unor taste. Cele mai folosite tastaturi sunt cele de tip QWERTY. Denumirea vine de la primele ase taste de pe rndul al treilea. Un alt tip de tastaturi este tipul QWERTZ. Tastatura este probabil cel mai vechi dispozitiv de intrare, ea fiind inventat nc nainte de apariia monitoarelor i a mausului. Fiecare tast are asociat un numr de identificare care poart denumirea de "cod de scanare". La apsarea unei taste, tastatura trimite sistemului de calcul codul de scanare corespunztor tastei respective (un numr ntreg de la 1 la n - numrul de taste). La primirea codului de scanare de la tastatur, calculatorul face conversia ntre numrul primit i codul ASCII corespunztor.

Tastatura reine nu numai apsarea unei taste, dar i eliberarea acesteia, fiecare aciune fiind nregistrat separat. Exist dou categorii de taste:

"taste comutatoare" au efect indiferent dac sunt apsate sau eliberate "taste de control" - au efect numai atunci cnd sunt actionate

MODELE DE TASTATURI

Tastaturile calculatoarelor pot deine una sau mai multe din urmtoarele caracteristici:

tastaturi tastaturi tastaturi tastaturi tastaturi

standard ergonomice multimedia fr fir speciale

Tastatura const dintr-o serie de comutatoare montate ntr-o reea, numit matrice a tastelor. Cnd se apas o tast, un procesor aflat n tastatur o identific prin detectarea locaiei din reea. De asemenea, acesta interpreteaz ct timp st tasta apsat, i poate trata chiar i tastrile multiple. Interfaa tastaturii este format de un circuit integrat denumit keyboard chip sau procesor al tastaturii. Un buffer de 16 octei din tastatur opereaz asupra tastrilor rapide sau multiple, transmindu-le sistemului succesiv. n cele mai multe cazuri, atunci cnd apsm o tast, contactul se face cu mici ntreruperi, respectiv apar cteva schimbri rapide nchis deschis. Acest fenomen de instabilitate vertical a comutatorului se numete bounce, iar procesorul din tastatur trebuie s l filtreze, adic s l deosebeasc de o tastare repetat intenionat de operator. Lucrul acesta este destul de uor de realizat deoarece ntreruperile produse de instabilitatea vertical sunt mult mai rapide dect tastrile repetate cele mai rapide executate de om. Exist mai multe tipuri de tastaturi, ns cele mai rspndite sunt tastaturile cu 101 sau 104 taste, diferena ntre ele fiind dat, n principal, de prezena sau absena unor anumite taste. De exemplu, tastatura 101 nu include tasta numit Windows Logo, n timp ce tastatura de tipul 104 are inclus aceast tast. De obicei tastaturile sunt conectate la calculator printr-un fir introdus ntr-o muf special. Folosirea tastaturilor este extrem de simpl, fiind necesar doar s apsm pe

butoanele ei (numite "taste"), aproape la fel cum se face la mainile de scris mecanice sau electro-mecanice.

Tastele sunt aezate astfel nct s uureze introducerea informaiilor n calculator; ele sunt grupate n mai multe grupe. Amplasarea literelor pe tastatur a fost facut inndu-se cont de frecvena diverselor litere ntr-o anumit limb, de aceea o tastatur de exemplu german are literele aezate altfel dect una american. Cel mai important grup este cel care ocup cea mai mare parte a tastaturii; el conine att taste pentru litere (Q, W, E, etc.), cifre (1, 2, 3, etc.) i simboluri (@, #, etc.), ct i taste speciale (Enter, Shift, Control, Alt, etc.) a cror funcionalitate variaz n functie de programul folosit; vezi mai jos. Deasupra grupului principal se afl un ir de taste numite "funcionale" (F1, F2, F3, etc.), al cror rol este s lanseze n mod direct comenzi pentru calculator, comenzi care sunt diferite n funcie de softul pe care l folosim la momentul respectiv. Ele sunt folosite foarte mult n jocuri, dar exist i alte softuri care le utilizeaz. n dreapta grupului principal se afla un grup imprit n mai multe (de obicei trei) subgrupuri i care conine taste folosite n principal pentru navigare pe ecran (tastele care au desenate pe ele sgei, tastele Page Up sau Page Down, etc.), dar i unele taste cu funcii speciale, cum este tasta Delete. La extremitatea (marginea) dreapt a tastaturii se afl de obicei un grup de taste care sunt folosite n special pentru scrierea de cifre i pentru efectuarea de operaii aritmetice (adunare, scdere, etc.), tastele fiind aezate foarte comod pentru lucrul cu mna dreapta. O parte a tastelor din acest ultim grup are o funcionalitate dubl, ele putnd fi folosite i pentru navigare. Unele taste, ca de ex. Shift, Ctrl, Alt, Windows, pot fi prezente n dublu exemplar; atunci ele sunt aezate mai mult sau mai puin simetric fa de axa vertical a tastaturii, ambele taste avnd de obicei aceeai funcionalitate. Unele softuri (de ex. jocuri) profit ns de faptul c o tast este prezent n dou exemplare, i atunci specific pentru ele dou comenzi diferite. Tastaturile mai noi au o serie de butoane suplimentare care sunt prevzute special pentru aplicaiile multimedia (filme, melodii) sau pentru navigarea pe Internet. Ele lipsesc la multe tastaturi, iar cnd sunt prezente aezarea lor

nu este supus nici unui standard recunoscut, fiind grupate dup criteriile de ergonomie proprii ale companiei productoare. Caracterul (litera, cifra, simbolul) asociat fiecrei taste este imprimat pe tasta respectiv i poate fi pus n eviden cu ajutorul unui editor de text (de ex. Notepad, inclus n sistemul de operare Windows). Pentru aceasta deschidem un nou document i ncepem s apsm pe taste ir dup ir, de la stnga la dreapta. Anumite taste permit scrierea a dou caractere alfanumerice distincte, de ex. o minuscul i o majuscul, dintre care unul apare dac apsm tasta normal, iar cellalt doar dac se apas simultan i tasta Shift.

SISTEM GATA CONFIGURAT SAU PERSONALIZAT ?

Dupa cum stim un comparator ce doreste sa achizitioneze un calculator personal are doua optiuni: fie il cumpara gata facut de la diferite magazine de electronice si electrocasnice, fie isi configureaza singur sau ajutat de o persoana cu cunostinte in domeniu, sistemul care va fi apoi asamblat din piese.

Fiecare optiune are avantajele si dezavantajele ei. In cazul in care este cumparat un calculator gata configurat, de cele mai multe ori cumparatorul este obligat sa cumpere si un anumit system de operare. Pe langa aceasta componentele calculatorului nu vor fi intotdeauna de la companii cunoscute ceea ce

poate duce la scaderea performantelor, problem cu driverele . In schimb aceasta optiune are avantajul ca este accesibila si persoanelor care nu au cunostinte in domeniu, oferind o alternativa medie. In cazul in care sistemul este configurat separate exista pericolul de a aparea incompatibilitati intre componente. Dar acest dezavantaj poate fi inlaturat daca viitorul comparator se informeaza cat de putin despre componentele calculatorului. In acest caz un mare avantaj este acela ca viitorul comparator are posibilitatea de a crea un system optimizat pentru nevoile sale: stocare, gaming, procesare video, procesare imagini, doar internet, etc. Totusi nu trebuie sa trecem peste problema costurilor in ambele cazuri . Uneori variant gata configurata poate parea mai ieftina, totusi componentele sunt de multe ori fabricate de firme fantoma si folosesc tehnologie invechita.

LAPTOPUL A DISPARUT, ACUM EXISTA DOAR NOTEBOOK SAU NETBOOK.

Din ce in ce mai populare , in principal datorita scaderii preturilor , laptopurile tind sa inlocuiasca din ce in ce mai multe desktopuri. Si aici exista doua optiuni : notebook sau netbook. Cei care doresc sa inlocuiasca desktopul cu un notebook se vor lovi fara indoiala de cateva probleme, cum ar fi dimensiunea ecranului, lipsa unei placi video dedicate, etc. Aceste problem au fost rezolvate oferinduse in cadrul categoriei de notebook, ramura desktop replacement. Aceste notebookuri massive nu prea mai pot fi considerate portabile fiind mari, grele si avand nevoie de o sursa de current pentru a putea termina o runda de CS ( Counter Strike). La polul opus se afla netbookuri. Asa cum le spune numele netbookurile sunt create pentru a putea accesa internetul . La aceste laptopuri accentual care pe portabilitate nu pe performanta.

Ecranul lor sub 13inch si procesorul de mica frecventa si economistor de energie ii dau o portabilitate mare. Netbookurile reprezinta cerinta consumatorului de mobilitate si nu de performanta, cele mai multe neputand suporta jocuri 3D si chiar vista aero.

Laptop vechi grosime )

Notebook nou ( doar 1.75cm

Chiar si in contextual crizei economice piata IT este in plina crestere (probabil pana la sfarsitul acestui an , proiectul va fi depasit din punct de vedere moral) dar speram ca v-am oferit o vedere de ansamblu ce v va ajuta in alegerea unui viitor calculator sau in upgradarea celui existent.

BIBLIOGRAFIE
www.wikipedia.org www.keznews.com www.apple.com http://www.viperlair.com/articles/editorials/pcie/ www.cnet.com www.pcworld.com www.about.com www.pcguide.com