Fierul si otelul au jucat un rol important in evolutia civilizatiei de cateva milenii si impreuna cu

carbunele si bumbacul, au fost materialele principale pe care s-a bazat revolutia industriala.
Istoria otelului incepe din timpuri stravechi.
Documentele vremii arata prezenta fierului de origine meteoritica in Egipt cu 3.500 ani i.Hr.
Primele cantitati de fier obtinute din minereuri, prin interventia omului, dateaza cu 2.000 de ani
i.Hr. Abia in anul 1754 se construieste primul cuptor in care se obtine fier liber de carbune otelul.
Adevaratul parinte al otelului a fost Henry Bessemer, a carui inventie, realizata in 1856, a
constituit o adevarata revolutie in metalurgie. El obtinea otelul maleabil sufland aer printr-un tub
de argila in cuptorul de argila care continea fonta topita.
Oelul este un aliaj ce conine ca elemente principale fierul i carbonul, avnd un coninut de
carbon sub 2,11 %. Aliajele fier-carbon cu mai mult de 2,11% carbon se numesc fonte. Oelurile
sunt materialele cu cea mai larg utilizare n industrie. Proprietile lor pot s varieze n limite
foarte largi n funcie de coninutul de carbon i de alte elemente de aliere.
n funcie de coninutul n elemente de aliere, oelurile se mpart n:
oeluri nealiate (numite i oeluri carbon), care conin ca elemente principale doar fierul i
carbonul
oeluri aliate, care pe lng fier i carbon conin i alte
elemente: nichel, crom, molibden, vanadiu etc.
n condiii de echilibru, cei mai importani constitueni ai oelurilor nealiate
sunt ferita, austenita, cementita iperlita.
Pentru a mbunti ct mai mult duritatea i rezistena oelurilor, acestea se supun de regul unor
tratamente termice cum ar fi clirea sau nitrurarea. Scopul final al unor asemenea tratamente este
de obicei obinerea martensitei.
Prin tratamentele termice ale otelului se pot modifica proprietatile acestuia. Tratamentele termice
sunt otelirea, calirea, carburarea si nitrocarburarea.[1]
Se obtine prin 3 metode: Procedeul cu cuptor cu vatra
Procedeul Bessemer
Procedeul cu suflare de oxygen

Asociaia Mondial a Oelului a fost nfiinat n 1967 i este una dintre cele mai importante
organizaii din industria de profil, reunind 180 de productori, inclusiv 19 din cele mai mari 20
de companii la nivel mondial, asociaii naionale i regionale, respectiv institute de cercetare.
[2] Membrii organizaiei produc anual aproximativ 85% din oelul livrat la nivel mondial.[2]
n anul 1989, producia mondial de oel era de 786 milioane de tone.[3] n anul 2009, producia
mondial a sczut cu opt la sut fa de anul precedent, pn la 1,22 de miliarde de tone, iar cei
mai mari productori erau China - 567,8 milioane tone, Japonia - 87,5 milioane tone, Rusia 59,9 milioane de tone i SUA - 58,1 milioane de tone.[4] n anul 2010, producia mondial a
crescut la 1,4 miliarde tone.[3]
n anul 2009, producia de oel din Romnia a sczut cu 46,4%, la 2,7 milioane de tone[2] iar n
2010 producia a urcat la 3,9 milioane tone.[3]
DE CE AR TREBUI SA RECICLAM OTELUL?
Economisim energie. Folosirea
otelului reciclat
salveaza pana la 74% din energia necesara producerii otelului din materii prime.
Economisim resurse naturale. Reciclarea unei tone de otel inseamna economisirea unei tone si
jumatate de minereu de fier, a unei jumatati de tone de cocs si a 1,28 tone de gunoi solid.
Reducem poluarea. Reciclarea unei tone de otel reduce cu 86% emisiile de gaze in aer si cu 76%
poluarea apei.
Pentru fabricarea unei cutii de conserve noi se consuma energia care este suficienta pentru
fabricarea a 4 cutii de conserve reciclate!
Otelurile moi sunt oteluri cu putin carbon (mai putin de 0,2%). Ele sunt maleabile si ductile si
se folosesc in locul fierului forjat. Ele nu sunt intarite prin calire.Otelurile mijlocii, continand
intre 0,2-0,6%carbon, se folosesc pentru fabricarea sinelor si a elementelor structurale (traverse,
grinzi si altele). Otelurile moi si mijlocii pot fi forjate si sudate. Otelurile cu cu continut mare de
carbon (de la 0,75 la 1,50) se folosesc la fabricarea briciurilor, instrumentelor chirurgicale,

burghiurilor si a altor scule. Otelurile medii si cele bogate in carbon pot fi intarite sau pot suferi
operatia de revenire.
Proprietatile otelului
Cand otelul bogat in carbon este incalzit la rosu si racit incet, el este relativ moale. Daca este
racit brusc, prin cufundare in apa, ulei sau mercur, devine mai dur ca sticla si casant. Acest otel
tare poate suferi fenomenul de revenire printr-o reincalzire, obtinandu-se un produs cu
combinatia dorita de rezistenta si duritate.