Geografia resurselor de subsol

SUBSOL - Partea de pmnt aflat sub suprafaa solului; totalitatea formaiunilor geologice mai vechi dect ptura actual de sol. Resursele de subsol sunt: petrolul, huila, carbunele brun, lignitul, minereuri de fier, mangan, bauxit, minereuri complexe, minereuri auro-argentifere, etc. 1. Petrolul sursa importanta de energie si materii prime organice (Foto 1: Zacamant de petrol)

Petrolul brut (numit si titei) este un produs de natura organica, care se gaseste in pamant , formand zacaminte . El este un lichid vascos , a carui culoare variaza de la galben-verde pana la negru , avand reflexe colorate diferit . Mirosul petrolului este caracteristic. Densitatea lui este cuprinsa intre 0,750 si 0,970 . Petrolul nu este solubil in apa . Formarea petrolului . Dintre diferitele teorii asupra formarii petrolului , teoria originii organice este cea mai acceptata . Conform acestei teorii , petrolul s-a format din malul rezultat din resturi de plante si animale inferioare din apele marilor (plancton) , care , prin depunere la mare adancime in fundul apelor , in decurs de milioane de ani , a suferit procese de descompunere si transformare . Aceste procese s-au produs in absenta de aer si sub influenta caldurii terestre , a presiunii ridicate si , probabil , a unor bacterii anaerobe . Rol important se pare ca revine si malului mineral drept catalizator al unor procese chimice de transformare a grasimilor . Exploatarea petrolului . Petrolul se extrage din zacaminte prin sonde . Saparea sondelor se face prin metode mai vechi de izbire , sau prin metode mai noi de foraj rotativ . Ca

metode de extractie se cunosc : eruptia naturala , eruptia fortata si extractia mecanica (pompare) . Eruptia naturala se produce cand presiunea titeiului in zacamant este suficient de mare ca sa-l ridice prin sonda , pana la suprafata . Cand presiunea in zacamant nu este suficient de mare , atunci ridicarea petrolului la suprafata este ajutata prin introducere de aer sau gaze comprimate pana in zacamant . Cu toate acestea , la un moment dat , zacamantul de petrol trebuie sa fie exploatat prin pompare . Multe zacaminte , chiar de la inceput , nu au presiune suficienta pentru o eruptie naturala sau ajutata si deci trebuie exploatate prin pompare . Compozitia petrolului . Petrolul este un amestec de hidrocarburi (hidrocarburi gazoase si solide dizolvate in hidrocarburi lichide) , care mai contine si alti diferiti compusi , in proportii mici , ca de exmplu : compusi cu oxigen , compusi cu sulf , compusi cu azot si diferite substante minerale . Nefiind o substanta unitara , petrolul brut nu are punct de fierbere constant . Clasificarea petrolurilor. Pe baza compoziiei chimice, respectiv a predominrii unor categorii de hidrocarburi, petrolurile au fost clasificate n mai multe tipuri: a). Petrol parafinos b). Petrol asfaltos c). Petrol de tip intermediar 2. Carbunii

(Foto 2 : Carbuni)

Carbunele este o roca foarte neobisnuita, din doua motive. In primul rnd ,este formata din materii organice tesuturi odinioara vii, si in al doilea rnd spre deosebire de alte roci, arde si degaja caldura. Carbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul revolutiei industriale si a jucat un rol foarte nsemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate.Carbunele contine carbon, care-i si confera acea culoare neagra,caracteristica,si gaze inflamabile cum ar fi hidrogen, azot si oxigen. In regiunile carbonifere exista un numar de zacaminte situate unul deasupra celuilalt, cuprinsa intre straturi de roca sedimentara. Unele straturi de carbune au o grosime de doar cativa milimetri, altele au grosimi de cativa metri. n Romania crbunii sunt clasificati in: turb carbune brun carbune brun huilos huil antracit Turba este cel mai tnr crbune, din Neogen, formndu-se i astzi. Conine 52 - 62 % carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj foarte multe materii volatile. Turba uscat i brichetat se folosete drept combustibil casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau ca ngrmnt. Crbunele brun este un crbune mai vechi, din Paleogen. Conine 60 - 78 % carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj multe materii volatile. Este mult folosit, n special lignitul, care se gsete n cantiti mari, de exemplu n Romnia n bazinul Olteniei, n scopuri energetice, fiind combustibilul clasic n termocentralele pe baz de crbune. Crbunele brun huilos este un crbune specific Romniei, are aspect de huil, ns putere calorific sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huil. Este folosit n scopuri energetice. Huila este un crbune vechi, datnd din Cretacic si Jurasic. Conine 75 - 92 % carbon n masa combustibil, iar prin nclzire degaj suficiente materii volatile pentru aprindere. Antracitul este cel mai vechi crbune, datnd din Jurasic. Conine 92 - 98 % carbon n masa combustibil, dar aproape deloc materii volatile, ceea ce l face foarte dificil de

aprins. Datorit aprinderii dificile este puin folosit n energetic, fiind folosit n industria chimic la producerea electrozilor.

3. Fierul Fierul este un elemen chimic metalic, notat cu simbolul Fe . Numrul su atomic este 26, iar masa atomic este 56. Fierul se afl n grupa a 8-a i perioada 4, fiind astfel clasificat ca un metal tranziional. Fierul i aliajele sale (oelurile) sunt pe departe cele mai comune materiale feromagnetice folosite zilnic. Suprafeele proaspete de fier sunt lucioase i au o culoare gri-argintie, care se oxideaz n aer, formnd un strat rou sau brun de oxid feric sau rugin. Cristalele pure de fier sunt moi (mult mai moi ca i aluminiul), iar adiia unor cantiti de impuriti, cum ar fi carbonul, le crete rezistena n mod semnificativ. Producerea aliajelor de fier cu cantiti potrivite din alte metale i carbon, precum oelul, face ca aliajul s fie de 1,000 ori mai rezistent dect fierul pur.

(Foto 3: Coloana de fier din Delhi)

Primul tip de fier cunoscut i utilizat de oameni provenea din meteorii. Oelul, aliaj al fierului cu relativ puin carbon, a fost produs, se pare, pentru prima dat n India, n secolul al III-lea. Un exemplu al miestriei indiene n domeniul metalurgiei este i faimoasa coloan de fier din Delhi, care este constituit n proporie de 98% din fier forjat i a fost ridicat la sfritul secolului al IV-lea sau nceputul secolului al V-lea. Datorit reactivitii sale mari, n natur fierul se gsete n stare pur doar n cazuri foarte rare, de obicei n meteoriii feroi. Cele mai mari zcminte de minereu de fier sunt asociate cu aa-numitele formaiuni feroase n benzi.

(Foto 4: Roc cu formaiuni feroase n benzi, descoperit n America de Nord) Dup extragere, minereul se mrunete i se macin, dup care granulele de minereu se sorteaz dup mrime i se sinterizeaz. Aceasta nseamn c, sub influena unei clduri foarte mari i cu adaosuri de materiale calcaroase, granulele mici se unesc n bulgri mai mari, poroi. Acest lucru este esenial pentru c, ulterior, granulele fine ar mpiedica trecerea normal a curentului de aer prin furnal.

4. Minereuri neferoase (aur,bauxita, platina, diamante)

a). Aurul: este elementul cunoscut din cele mai vechi timpuri. Fiind rspndit n stare nativ n natur, el se putea obine uor n cantiti mici. Se crede ca aurul a fost descoperit naintea cuprului. Cules sub forma unor buci strlucitoare din nisipurile rurilor i din depunerile aluvionare, aurul a fost dintotdeauna un metal de ornament, apreciat pentru luciul su galben, dar mai ales pentru stabilitatea sa fa de agenii corozivi. Uor de prelucrat, prin ciocnire, el lua forma diverselor obiecte de podoab sau de cult cunoscute n antichitate. Aurul pur (care este ntotdeauna galben) este prea moale pentru folosirea sa ca bijuterie. Metalele care se folosesc n amestec cu aurul, pentru a-l ntri, pot modifica culoarea acestuia, rezultnd astfel un aur de diferite nuane de galben, alb i rou. Acest amestec determin numrul de carate al aurului. Este unul din cele mai

dense metale.

(Foto 5: Aur)

b). Bauxita este unul dintre cele mai importante minereuri de aluminiu i se compune n cea mai parte din mineralele ce conin aluminiu. Din circa 95 % din bauxita exploatat se obine aluminiu, cantiti mai mici sunt folosite la producerea produselor chimice ce conin aluminiu, n producerea abrazivelor i materialelor rezistente la foc. Un produs auxiliar ce se mai obine n afara aluminiului este galiul. Bauxita n recipieni sub presiune nclzit la temperaturi de 150 - 200 C ntr-o baie alcalin de sod va fi separat ulterior prin metoda Bayer aluminiul de aluminat.

(Foto 6: Bauxit cu un miez de roc nedegradat de intemperii) c) Diamantul este un mineral nativ i n acelai timp o piatr preioas. Din punct de vedere chimic este una din formele de existen ale carbonului pur, celelalte fiind carbonul amorf (grafitul) i fulerenele. Diamantul cristalizeaz n sistemul cubic i poate atinge duritatea maxim (10) pe scara Mohs, duritatea variind ns n funie de gradul de puritate a cristalului. Din cauza duritii ridicate, cristalele de diamant pot fi lefuite

numai cu pulbere de diamant i din fulerit.

(Foto 7: Diamant)

Bibliografie: www.wikipedia.ro