Conventia europeana

Cursul 1

A fost adoptata la Roma in 1950 si a intrat in vigoare in 1953

A fost ratificata in Romania prin legea 30/1994 .

Aceasta conventie a fost adoptata in cadrul comisiei Europei . Sistemul de protectie European- e
cel mai performant system al protectiei dreptului omului comparative cu celelante sisteme
African si American . Practic doua sunt conventiile regionale care negociaza protectia
jurisdictional a dreptului omului si a libertatiilor fundamentale pe care le consacra in sensul ca
prevad un organism jurisdictional care se poate pronunta printr-o hotarare care beneficiaza de
autoritate de lucru judecatoreasca intr-o cauza privind o violare a dreptului omului. Este vorba de
conventia europeana si conventia inter-americana a dreptului omului .
I.

Privitor la conventia europeana a dreptului omului protocoalelor 11 si 14 si a

protocoalelor 15 si 16 .

Protocolul 15 reducand perioada in care un cetatean al statelor membere al consiliului Europei se poate
adresa CEDO prin reducerea perioadei de la 6 la 4 luni . Pana la intrarea in vigoare a protocolului 11 la
conventia europeana respectiv 1 noiembrie 1998 conform fostul art 19 din conventia europeana
respectarea dreptului omului de catre statele contractante era asigurata de doua organisme si anume :
1) Conventia europeana a dreptului omului ;
2) Curtea europeana a dreptului omului CEDO .
Noutatea pe care o reprezinta protocolul 11 consta in stabilirea unei jurisdictii unice si obligatorii
reprezentat numai de curtea europeana a dreptului omului CEDO. Prin acest protocol comisia europeana a
dreptului omului a fost eliminata , comitetul ministrilor numai este organ de decizie , singurul organ care
poate interveni pentru a judeca o incalcare a conventiei fiind doar CEDO.
Sistemul de protectie existent pana la 1 noiembrie 1998
Comisia europeana e dreptului omului
Avea un numar de membri egali cu cei ai statelor contractante dar nu mai mult de unul pentru fiecare stat
potrivit fostului art 20 paragraf 1 din conventia europeana .Conform regulamentului din conventie si in
cadrul acestei structuri sesizarea nu se putea face decat dupa epuizarea intr-un termen de 6 luni de la
ramanerea definitiva a hotarari pronuntate de instituti internen .
Activitatea acestei comisii nu era ceea de a judeca pentru ca nici nu existau mijloace de constrangere
directa pe care ar fi putut sa le aplice .Concluzia este ca aceasta comisie nu era o instanta de judecata.

Comisia putea cerceta analiza si in situatia in care constata incalcarii ale dreptului omului regulament in
conventia europeana , putea sesiza printr-un raport comitetul ministrilor din consiliul Europei singurul
organism care putea decide luarea masurilor decurgand din normele convetionale .

Curtea europeana a dreptului omului ( CEDO 1959 ) :

-

Aceasta curte se compune dintr-un numar de judecatori egal cu cel al membrilor consiliului
europei neputand cuprinde mai mult de un cetatean al aceleasi stat ( fostul art 38 din convetie).
In fata CEDO erau reprezentati statele contractante , comisia europeana a drepturilor omului
precum si persoana fizica , organizatiile neguvernamentale si grupul de particulari .
Privitor de procedura propriu zisa inaintea CEDO dupa definirea unei cauze examinarea spetei se
face in baza raportului comisiei europene a dreptului omului ca si a mijloacelor de proba scrise ,
sau de alta natura care aveau relevanta juridica .
Judecata se desfasura in sedinta publica in cadrul careia delegatul , avocatii guvernului interesat
ca si cei ai reclamantului isi spuneau punctele de vedere si raspundeau in fata judecatorilor . Dupa
dezbaterii judecatorii deliberau in secret pronuntandu-se prin vot asupra existentei sau
inexistentei unei incalcari a conventiei .
Curtea de la Strasbourg se pronunta pe votul majoritar cu precizarea ca opiniile separate puteau
insotii constant hotararile instantei europene a dreptului omului .
Hotararile erau definitive si fara drept de apel si permanent erau motivate . La randul lor statele
contractante se angajau sa se conformeze hotararilor CEDO in care erau parti .

Sistemul de protectie creat prin protocolul 11 ( 11 mai 1994 a fost adoptat si a intrat in vigoare la 1
noiembrie 1998 )
Acest protocol sa constituit in prima reforma de amploare a intregului mecanism de protectie a
dreptului omului instituit printr-o conventie la nivel regional European . Judecatori CEDO isi exercita
mandatul cu titlul individual nefiind reprezentati partilor contractante . A avut marea importanta ca a
desfintat comisia dreptului omului. Curtea functioneaza permanent .
Protocolul 14 ( additional la conventie )
-

Deschis spre semnare in 2004 si a intrat in vigoare in 2010

Aduce o serie de inovatii precum instituirea unor noi reguli privind formarea completului CEDO
Infintarea judecatorului unic si modul competentelor completului de 3 judecatori
Intarirea proceduri de executare a hotararii curti de la Strasbourg
Instituirea unui nou criteriu de admisibilitate
Creearea conditiilor necesare pentru participarea comisarului pentru drepturile omului in
procedura in fata CEDO
Intarirea procedurilor de ancheta a CEDO ca si in privinta regulilor pe cale amiabila
Crearea de posibilitati aderarii UE la conventia europeana
Modificarea completului de 3 judecatori
Intarirea procedurilor de executare ale CEDO
Instituirea unui nou criteriu de admisibilitate

Crearea conditiilor necesare pentru participarea comisarului pentru drepturile omului in procedura
in fata CEDO

Conventia Europeana
CURSUL 2

Conventia pentru apararea dreptului omului si a libertatilor fundamentale este intrun acord cu declaratia universala a drepturilor omului proclamata de adunarea
generala ONU la 10 dec 1948 .
Art 1. din conventie impune obligatia respectarii dreptului omului de catre Inaltele
parti contractante intelegand statele care au semnat si ratificat conventia .
Titlul 1 al conventiei face referire la drepturile omului si libertatiile fundamentale
ale omului .
Art 2. Reglementeaza dreptul la viata .
Art 3. Reglementeaza interzicerea toruturii .
Termenul de tortura este definit de conventia ONU impotriva torturii si a altor
pedpse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante . Potrivit acestei
conventii tortura desemneaza ,, orice act prin care se provoaca unei persoane cu
intentie , o durere , sau suferinte puternice fizice sau psihice mai ales cu scopul de
a retine de la aceasta persoana sau de la o persoana terta informatii sau marturisiri
de a pedepsi ptr un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ,de a o
intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane ,sau pentru orice alt motiv
bazat pe o forma de discriminare oricare ar fi ea , atunci cand o asemenea durere
sau astfel de suferinte sunt aplicate de catre un agent al autoritatii publice sau de
orice alta persoana care actioneaza cu titilul oficial sau la instigarea sau ori cu
consimtamantul express au tacit al unor asemenea persoane .
Art 4. Interzicerea sclaviei si a muncii fortate ;

Art 5. Dreptul la libertate si la siguranta ;

Art 6. Dreptul la un proces echitabil ;
Art 7. Nici o pedeapsa fara lege ;
Art 8. Reglemeteaza dreptul la respectarea vietii private si de familie ;
Art 9. Libertatea de gandire , de constiinta si de religie ;
Art 10. Dreptul la libertatea de exprimare ;
Art 11. Libertatea de intrunire si de asociere ;
Art 12. Dreptul la casatorie ;
Art 13. Dreptul la un recurs efectiv ;
Art 14. Interzicerea discriminarii ;
Art 15. Derogarea in stare de urgent .

Primul protocol additional la conventie 11 mai 1994 la Strasbourg

Acest protocol vine sa reglementeze 3 drepuri si anume :
- Art 1. Protectia proprietatii ;
- Art 2. Reglementeaza dreptul la instruire ;
- Art 3. Dreptul la alegerii libere .

Protocolul 4
Art 1. Interzicerea privarii de libertate pentru datorii ;
Art 2. Libertatea de circulatie ;
Art 3. Interzicerea expulzarii propriilor cetatenii ;
Art 4. Interzicerea expulzarilor colective de straini .
Protocolul 6 abolirea pedepsei cu moartea

Art 1. Pedeapsa cu moartea este abolita ;

Art 2. Pedeapsa cu moartea pet imp de razboi .

Protocolul 13 care a abolit pedeapsa cu moartea atat pet imp de pace cat sip e timp
de razboi .

CURSUL 3

Protocolul 7 . Adoptat in 1984 prevede urmatoarele drepturi si libertati

fundamentale ale omului :
-

Art1 sunt garantate garantiile procedurale in cazul expulzarilor de straini ;

Art2 este reglementat dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala ;
Art 3 prevede dreptul la despagubiri in caz de eroare judiciara ;
Art4 reglementeaza dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de doua ori ;
Art5 reglemeteaza egalitatea intre soti .

Protocolul 12. Regelemteaza in art 1 interzicerea generala a discriminarii .

Aceasta interdictie are un carcater foarte general .
Protocolul 15. Adoptat la 16 mai 2013 ( nu a intrat in vigoare)
Protocolul 16. Adoptat la 2 octombrie 2013 ( nu a intrat in vigoare )

TITILUL II . CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

Instituirea curtii
Art 19 se arata ca pentru respecatrea angajamentelor ce decurg pentru inaltele parti
contractante din conventie ca si din protocoalele sale se infinteaza ocurte
europeana a drepturilor omului . Curtea functioneaza in mod permanent . Curtea
se constituie dintr-un numar de judecatori egal cu cel al inaltelor parti contractante.
Judecatori sunt alesi pe o perioada de 9 ani si nu vor putea fi realesi . Un judecator
va putea fi revocat din functie doar daca ceilalti judecatori decid cu o majoritate de
2 treimi ca nu mai corespunde ceintelor cerute . Curtea dispune de o grefa ale carei
sarcini si organizare sunt stabilite prin regulamenul curtii .
Atunci cand se pronunta in complet de judecator unic curtea este asistata aparatori
care isi exercita functiile sub autoritatea presedintelui curtii si facand parte din
grefa curtii .
Curtea reunita in adunarea plenara :
- Alege pentru o durata de 3 ani pe presedintele sau si unul sau doi
vicepresedinti ( pot fi realesi ) ;
- Constituie camere pentru o perioada determinate
- Alege presedintii camerelor curtii care po fi realesi
- Alege regulametul curtii ;
- Alege grefierul si unul sau mai multi grefieri adjunctii .

Cursul 4

Articolul 26 :
Art 26 fostul art 27 deoarece prin protocoalele 14 a fost modificat prin acest
protocol . Acest art 26 isi propune sa reglemeteze completele de judecatori
unici, camera si marea camera .
Aln (1) pentru examinarea cauzelor prezentate curtea isi desfasoara activitatea
in complete de Judecator Unic comitete formate din 3 judecatori , Camera de 7

judecatori si Marea Camera formata din 17 judecatori . Camerele curti

constituie comitete pentru o perioada determinata .
Aln (2) la cererea adunarii generale a curtii , comitetul ministrilor poate sa
reduca la 3 numarul judecatorilor camerelor prin decizie unanima si pentru o
perioada determinate .
Aln (3) judecatorul unic nu va putea examina nici o cerere introdusa
impotriva Inaltei Parti contractante in numele caruia a fost ales .
Aln (4) judecatorul ales in numele unui stat parte la litigiu este membru de
drept al Camerei si al Marii Camere ; in absenta sa ori in cazul in care nu poate
participa, va participa in calitate de judecator o persoana aleasa de presedintele
Curtii de pe o lista prezentata in protocolul prealabil de catre Inalta Parte
Contractanta .
Aln (5) de asemenea fac parte din Marea Camera presedintele Curtii ,, vice
presedintii , presedintii Camerelor , dar si alti judecatori desemnati in
conformitate cu regula Curtii .
Cand cauza este transmisa Marii Camere in temeiul art 43 , nici un judecator al
camerei care a pronuntat decizia nu poate sa faca parte din Marea Camera cu
exceptia Presedintelui Camerei si a judecatorului care a participat in numele
Inaltei Parti Contractante interesate .

Articoul 27:
- Reglementeaza competent judecatorilor unici .
Aln (1) judecatorul Unic poate declara inadmisibila o cauza in temeiul art 34 sau
poate decide radierea ei de pe rol , atunci cand o asemenea decizie poate fi luata
fara o examinare suplimentara .
Aln (2) decizia este definitiva .
Aln (3) daca Judecatorul Unic nu declara inadmisibila o cauza sau nu o radiaza
de pe rol , o va trasmite unui comitet sau unei Camere pentru o examinare
suplimentara .

Articolul 28 Competenta Comitetelor :

Aln (1) un comitet sesizat cu o cerere individuala formulata in baza art 34 cu
unanimitate de voturi.
a) sa o declare ca fiind inadmisibila sau sa o radieze de pe rol , atunci
cand o asemenea decizie poate fi luata fara o examinare suplimentara .
b) sa o declare admisibila sis a pronunte simultan o hotarare pe fond
atunci cand problema referitoare la interpretarea sau aplicarea conventiei
ori a Protocoalelor sale sunt la originea cauzei face obiectul unei
jurisprudente constant a curtii .
Aln (2) deciziile si hotararile luate sunt definitive .
Aln (3) daca judecatorul ales in numele Inaltei Parti Contractante , partea in
cauza nu este in membru al comitetului , aceasta din urma poate in orice faza a
procedurii s ail invite sa participe in cazul unuia dintre membrii tinand seama de
toti factorii pertinentii prevazuta la paragraful 1b .
Articolul 29 : Decizii ale camerelor asupra admisibilitatii si fondului
Aln (1) daca nu a fost luata nici o decizie in temeiul art 27 sau art 28 si nici nu a
fost pronuntata o hotarare potrivit art 28 camera se pronunta asupra admisibilitatii
si a fondului cererilor individuale formulate in baza art 34 . Decizia asupra
admisibilitatii poate fi luata separat .
Aln (2) o camera se pronunta asupra admisibilitatii si a fondului cererilor
introduse de state potrivit art 33 . Cu exceptia cazurilor in care curtea decide altfel
in cazuri exceptionale , decizia asupra admisibilitatii se poate lua separat .
Articolul 30 : Desesizarea in foavoarea Marii Camere
In cazul in care cauza adusa inaintea unei camere ridica o problema grava
privitoare la interpretarea unei conventii ori a protocoalelor sale sau daca
solutionarea unei probleme poate duce lao contradictie cu o hotarare pronuntata
anterior de curte , camera poate atat timp cat nu a fost pronuntata hotararea sa se
desesizeze in favoarea Marii Camere , in afara cazului in care una dintre parti se
opune la aceasta .

Articolul 31 : Atributiile ale Marii Camere

Marea Camera :
a) Se pronunta asupra cererilor introduse in virtutea art 33 sau art 34 atunci
cand cauza i-a fost diferita de camera , in virtutea art 30 sau cand cauza a
fost diferita in virtutea art 43 .
b) Se pronunta asupra aspectelor cu privire la care curtea este sesizata de catre
comitetul ministrilor in temeiul art 46 .
c) Examineaza cererile de aviz consultativ introduse in virtutea art 47 prin care
curtea la cererea comitetului ministrilor da avize consultative asupra
problemelor juridice privind interpretarea conventiei si protocoalelor sale .

Articolul 32 : competenta curtii

Art (1) competenta curtii acopera toate problemele privind interpretarea si
aplicarea conventiei si a protocoalelor sale care ii sunt supuse in conditiile
prevazute in articolele : 33, 34, 46 si 47 .
Art (2) in caz de contestare a competentelor sale , curtea hotareste .

Cursul 5
Continuare

Exista insa reglementari de drept institutii publice universale pe care le regasim

atat in carta ONU dar si in pactele interne privind drepturile omului din 1966 care
au intrat in vigoare la 10 ani dupa adoptare 1976 , protocolul privind drepturile
civile si politice dar si protocolul privind drepturile economice , sociale si
culturale.
Cauzele interstatale sunt reglementate de conventie in art 33 potrivit caruia ,,
Orice inalta parte contractanta poate sesiza curtea asupra oricarei pretinse incalcari
a prevederilor conventiei si ale protocoalelor sale de catre o alta inalta parte
contractanta .
Art 34 reglementeaza regimul cererilor individuale potrivit acestui art ,, Curtea
poate fi sesizata printr-o cere de catre :
- Orice persoana fizica ;
- Orice organizatie neguvernamentala ;
- Orice grup de particulari .
Care se pretinde victima a unei incalcari de catre una dintre inaltele parti
contractante a drepturilor recunoscute in conventie sau in protocoalelor sale .
Inaltele parti contractante se angajeaza sa nu impiedice prin nici o masura exercitiu
eficace al acestui drept .
Art 35 reglementeaza conditiile de admisibilitate a cererilor individuale . Potrivit
aln 1 al acestui art ,, Curtea nu poate fi sesizata decat dupa epuizarea cailor de
recurs interne asa cum se intelege din principiile de drept intern general
recunoscute si intr-un termen de 6 luni incepand cu data de decizie interne
definitive .
Potrivit art 4 din protocolul 15
- la art 35 paragraful (1) sintagma ,, intr-un termen de 6 luni va fi inlocuita
cu sintagma ,, intr-un termen de 4 luni .
- paragraful (2) ,, Curtea nu retine nici o cerere individuala introdusa in
aplicarea art 34 daca :
a) este anonima ;
b) este in mod esential aceeasi cu o cerere examinata anterior de catre curte sau
deja supusa unei altei instante interne de ancheta sau de reglemntare si daca
ea nu contine fapte noi .

- paragraful (3) curtea declara inamisibila orice cerere individuala introdusa in

temeiul art 34 atunci cand apreciaza ca :
a) cererea este incompatibila cu prevederile conventiei sau ale protocoalelor
sale , este in mod vadit ne intemeiata ;
b) reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu important cu exceptia cazului in
care respectarea drepturilor omului garantate prin conventie si prin
protocoalele sale , impune examinarea pe fond a cereri si cu conditia de a nu
respinge pentru acest motiv nici o cauza care nu a fost examinata
corespunzator de o instant notionala .
Acest paragraf (3) art 35 este reprodus asa cum a fost modificat prin art 12 din
protocolul 14 .
Potrivit art 5 din protocolul 15
La art 35 litera (b) din conventie ,sintagma ,, Si cu conditia de a nu respinge pentru
acest motiv nici o cauza care nu a fost examinata corespunzator de o instant
nationala , va fi eliminate .
Paragraful (4) curtea respinge orice cerere pe care o considera inamisibila in
aplicarea prezentului art . Ea poate proceda astfel in orice stadiu al proceduri .
Potrivit dispozitiilor tranzitorii ale art 20 din protocolul 15
Noul criteriu de admisibilitate introdus prin acest protocol la art 35 paragraf (3) ,
(b) din conventie nu se va aplica cererilor declarate admisibile inainte de intrarea in
vigoare a protocolului .
Conventia reglementeaza in art 36
- intentia tertiilor in cadrul paragrafului (1) se arata ca : in orice cauza aflata in
fata unei camere sau a mari camere o inalta parte contractanta al carei
cetatean este reclamantul are dreptul de a prezenta observatii scrise si de a
lua parte la audierii .
- paragraful (2) in interesul bunei bunei administrari a justitiei presedintele
curti poate invita orice inalta parte contractanta care nu este parte in cauza
sau orice persoana interesanta alta decat reclamantul sa prezinte observatii
scrise sau sa ia parte la audieri .

- paragraful (3) in orice cauza aflata pe rolul unei camera sau a marii camera
comisarul pentru drepturile omului al consiliul europei poate prezenta
observatii scrise sau participa la audierii .
Acest paragraf (3) al art 36 a fost introdus prin art 13 din protocolul 14 .
Art 37 din convetie este reglementata scoaterea de pe rol
- paragraful (1) in orice stadiu al proceduri curtea poate hotara scoaterea de pe
rol a unei cereri atunci cand circumstantele permit sa se traga concluzia ca:
a) solicitantul nu doreste sa o mai mentina ;
b) litigiul a fost rezolvat ;
c) pentru orice alt motiv constatat de curte continuarea examinarii cereri nu
se mai justifica .
Totusi curtea continua examinarea cereri daca respectarea drepturilor omului
garantate prin conventie si prin protocoalele sale o cere .
- paragraful (2) curtea poate hotara repunerea pe rol a unei cereri atunci cand
ea considera ca imprejurarile o justifica .
Art 38 din conventie examinarea cauzei se face in contradictoriu .
Curtea examineaza cauza in conditii de contradictorialitate cu reprezentati partilor
si daca este cazul procedeaza la o ancheta pentru a carei buna desfasurare inaltele
parti contractante implicate vor pune la dispozitie toate facilitatiile necesare . Art
38 a fost modificat prin art 14 din protocolul 14 .

Cursul 6
Exista conform art 39 posibilitatea solutionarii unei cauze pe cale amiabila .

potrivit aln 1 in orice etapa a proceduri curtea se poate pune la dispozitia

partilor in vederea solutionari pe cale amiabila a cauzei care sa reflecta
respectarea drepturilor omului asa cum sunt recunoscute acestea in convetie
si in protocoalele sale .
- In conformitate cu aln 2 aceasta procedura de solutionare pe cale amiabila
este confidentiala .
- Potrivit aln 3 in situatia in care se ajunge la incheierea unei conventii de
rezolvare amiabila CEDO scoate cauza de pe rol printr-o decizie care se
limiteaza la o prezentare sumara a situatiei de fapt si a solutiei adoptate .
Aceasta hotarare chiar daca solutia a fost obtinuta pe cale amiabila ea este
transmisa comitetului ministrilor care supravegheaza executarea clauzelor din
conventia de solutionare pe cale amiabila potrivit deciziei si conform aln 4 at 39
din conventie .
Art 39 din conventie a fost modificat prin art 15 din protocolul 14 .
Conform art 40 din conventie audierea este publica in afara cazului cand curtea
decide astfel motivat de circumstante exceptionale . Acelasi art reglementeaza si
accesul la documente in sensul ca documentele depuse la grefa sunt accesibile
publicului cu exceptia situatiei cand presedintele CEDO decide astfel .
Potrivit art 41 din conventie in situatia in care curtea declara ca a avut loc o
incalcare a conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti
contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei
incalcarii curtea acorda partilor lezate daca este cazul o reparatie echitabila .
Hotararile camerelor devin definitive potrivit art 44 aln 2 , in care se precizeaza
hotararea unei camere devine definitiva :
a) Atunci cand partile declara ca nu vor cere retrimiterea cauzei in fata mari
camera ;
b) La 3 luni de la data hotarari daca retrimiterea cauzei in fata mari camere nu a
fost ceruta ;
c) Atunci cand colegiul mari camere respinge cererea de retrimitere .
In conformitate cu art 43 care priveste retrimiterea in fata mari camere se arata in
aln 1 ca intr-un termen de 3 luni de la data hotarari unei camere orice parte in

cauza poate in cazuri exceptionale sa ceara retrimiterea cauzei in fata marii camere.
Din aceasta formula in cazuri exceptionale ne indoielnice in situatia retrimiteri in
fata mari camere solutiile sunt de respingere a cereri de retrimitere . Potrivit aln 2
un colegiu de 5 judecatori ai mari camere accepta cererea in cazul in care cauza
ridica o problema grava la interpretarea sau la aplicarea conventiei ori a
protocoalelor sale sau o alta problema grava cu caracter general . In cazul in care
colegiul accepta cererea marea camera se pronunta asupra cauzei printr-o hotarare
prin intermediul careia admite sau respinge cererea de retrimitere . Intotdeauna
hotararea mari camere este definitiva .
Potrivit art 45 din convetie hotararile precum si deciziile care declara cererile
admisibile sau inadmisibile sunt motivate . In situatia in care hotararea nu exprima
in totalitate sau in parte opinia unanima a judecatorilor orice judecator are dreptul
sa aduge acesteia expunerea opiniei sale separate .
Art 46 forta obligatorie si executarea hotararilor
Inaltele Parti contractante au obligatia sa se conforme hotararilor definitive ale
curtii pronuntate in cauzele in care sunt parti . Hotararea definitiva a curti se
transmite comitetului ministrilor care supravegheaza executarea acesteia . In cazul
in care comitetul ministrilor considera ca supravegherea executarii unei hotararii
definitive este impiedicata de o dificultate de interpretare a acestei hotararii .
Sesizeaza curtea pentru a se pronunta asupra problemei de interpretare , Decizia cu
privire la sesizarea curti se ia prin vot cu majoritate de doua treimi din numarul
reprezentantiilor cu drept de a participa la lucrarile comitetului ministrilor . In
cazul in care comitetul ministrilor considera ca o alta parte contractanta refuza sa
se conformeze unei hotarari definitive pronuntate intr-un litigiu in care este parte
acesta poate dupa ce a apus in intarziere inalta parte contractanta sa se sesizeze
curtea cu privire la problema respectari de catre aceasta a obligatiei conforme la
hotararea pronuntata printr-o decizie luata cu votul majoritatii de 2/3 din numarul
reprezentantilor cu drept de a participa la lucrarile comitetului ministrilor .
Daca curtea constata o incalcare a fortei obligatorii a hotararii definitive trimite
cauza comitetului ministrilor ptr ca aceasta sa examineze masurile care se impun .
Daca curtea constata ca nu s-a produs o incalcare in conformitate cu hotararea

definitiva va transmite cauza comitetului ministrilor care va decide incetarea

supravegheri executarii .
Art 47 posibilitatea CEDO ca la cererea comitetului ministrilor sa dea avize
consultative asupra problemelor juridice privind interpretarea comunitati si a
protocoalelor sale . Aceste avize nu se pot referi la problemele legate de continutul
sau de intinderea drepturilor si libertatiilor de la titlul 1 a conventiei nici asupra
altor probleme de care curtea sau comitetul ministrilor ar putea sa ia cunostinta ca
urmare a introduceri unui recurs prevazut in conventie .
Decizia comtetului ministrilor de a cere un aviz curti este luata prin votul
majoritatii reprezentantilor care au dreptul de a face parte prin aceasta . Curtea este
cea care decide daca cererea de aviz consultative prezentata comitetului ministrilor
este de competent sa , avizul curti trebuie motivat . Daca avizul nu exprima in tot
sau in parte opinia unanima a judecatorilor, orice judecator are dreptul sa alture
acestui aviz expunerea opiniei sale separate , avizul curti este transmis comitetului
ministrilor .

Cursul 7
Continuare

In material de cheltuieli de functionare a curtii , revine in sarcina consiliului

europei .
Potrivit art 51 din conventie , judecatorii se bazeaza pe timpul exercitarii
functiilor lor de privilegi si imunitatile reglementate de art 40 din statele consiliului
europei ca si de acordurile incheiate in virtutea acestui articol .
Protocolul 11 a adus o serie de modificari in titilul 3 din conventie incepand cu
art 52 , care prevede : ,,orice inalta parte contractanta va furniza la solicitarea
secretarului general al consiliului europei explicatiile cerute asupra felului in care
dreptul sau intern asigura aplicarea efectiva a tuturor dispozitiilor acestei
conventii.
In art 53 se precizeaza ca nici o dispozitie din prezenta conventie nu va fi
interpretata ca limitand sau aducand atingere dreptului omului si liberalitatile
fundamentale care ar putea f i recunoscute conform legilor oricarei parti
contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta parte contractanta este parte .
Art 56 reglemetat de aplicarea teritoriala si precizeaza in paragraful 1 ca orice stat
in momentul aplicari sau in orice alt moment ulterior sa declare prin notificarea
adresata secretarului general al consiliului europei ca prezenta conventie se va
aplica tuturor sau unuia dintre teritoriile ale caror legi international el le asigura.
Potrivit paragraful 3 ,in respectivele teritorii , dispozitiile conventiei vor fi aplicate
tinand seama de necesitatile locale .
Potrivit paragraful 4 , orice stat care a facut o declaratie potrivit primului paragraf
din acest articol poate ulterior , in orice moment sa declare relativ la una sau mai
multe teritorii vizate in aceasta declaratie ca accepta competenta curtii de a lua
cunostinta de cererile persoanelor fizice , organizatiilor neguvernamentale sau ale
grupurilor de persoane particulare conform art 34 din conventie referitoare la
plangerile individuale .

Art 57 reglementeaza posibile formularii de rezerve in sensul ca :

- Paragraful 1 orice stat poate in momentul semnarii sau al depunerii
instrumentului de ratificare sa formuleze o rezerva inlegatura cu o dispozitie

anume a conventiei , in masura in care o lege atunci cand intra in vigoare pe

teritoriul sau nu este conforma cu aceasta dispozitie . Rezervele cu caracter
general nu sunt autorizate in termenii prezentului articol .
- Paragraful 2 orice rezerva emisa conform prezentului art , necesita o
scurta expunere privind legea in cauza .
Potrivit regulamentului , marea camera se compune din : 17 judecatori sic el putin
3 judecatori supliment .
Din compunerea mari camere fac parte presedintele si vicepresedintii curtii ,
precum si presedintii de sectii . In conditiile in care un vicepresedinte al curtii sau
un presedinte de sectie nu poate face parte din marea camera , acesta este inlocuit
de catre vicepresedintele aceleasi sectii .
Colegiul de 5 judecatori al mari camere competent sa examineza o cerere de
retrimitere conform art 43 din conventie , se compune din :
- Presedintele curtii , daca el este indisponibil , este inlocuit de
vicepresedintele cu rang mai inalt ;
- Presedintii a doua sectii desemnate prin rotatie , daca este indisponibil se
introduce vicepresedintele sectii ;
- 2 judecatori desemnati prin cotatie dintre judecatori din randul celorlante
sectii care nu au presedintii in colegiul in perioada respectiva .

Cursul 8
Conventia reprezinta dreptul material , precum si unele dispozitii . Regulamentul
CEDO este dreptul procesual . Art 25 din regulamentul de organizare si
functionare a CEDO se refera la constituirea sectiilor .

In paragraful 1 este de retinut camerele prevazute de art 26 litera b din conventie si

sunt constituite de plenul curti la propunerea presedintelui ptr o perioada de 3 ani.
Se constituie cel putin 4 sectii . Incepand din 4 iulie 2005 plenara judecatori curti a
decis constituirea unei a -5-a sectie care a devenit operationala incepand cu 1
aprilie 2006. Fiecare judecator este membru a unei sectii , compunerea sectiilor
trebuie sa fie echitabila atat din punct de vedere geografic cat si din punct de
vedere a reprezentarii sexelor dar si tinand seama de diferitele sisteme juridice
existente in statele contractante . Atunci cand un judecator inceteaza a mai face
parte din curte inainte de sfarsitul perioadei pentru care sectia a fost constituita
succesorul sau il inlocuieste ca membru al acelei curti .
In mod cu totul exceptional presedintele curti poate face modificari in alcatuirea
sectiilor daca circumstantele o impun .
Comitetele
Avand in vedere prevederile conventiei art 27 paragraful 1 se constituie comitete
de 3 judecatori apartinand aceleasi sectii . Comitetele sunt constituite pe o perioada
de 12 luni prin rotatie dintre membri sectiei alti decat presedintele ei. Membri
sectiei care nu sunt membri ai unui comitet pot fi desemnati sa inlocuiasca pe acei
membri ai comitetului care sunt indisponibili .
Potrivit art 28 din regulament sunt reglementate indisponibilitatea abtinerea sau
refuzarea. Orice judecator ce nupoate participa la sedintele pentru care este
convocat instiinteaza despre aceasta in cel mai scurt timp pe presedintele camerei.
Nici un judecator nu poate participa la examinarea unei cereri daca :
a) Are un interes personal in aceea cerere rezultat de exemplu dintr-un raport
patrimonial sau de familie sau dintr-o alta legatura de rudenie apropriata,
dintr-o stansa legatura personala sau profesionala ori dintr-un raport de
subordonare cu oricare din parti .
b) A intervenit anterior in cauza fie ca agent , avocat sau cosilier al unei parti
sau a unei persoane ce are un interes in cauza fie la un nivel national sau
international ca membru al unei alte jurisdictii sau a unei comisi de ancheta
fie in orice alta calitate .
c) Desfasurarea in timp ca judecator ad-hoc sau fost judecator ales care
continua a participa la examinarea cauzei pe temeiul art 26 paragraful 3 din

regulament , o activitate politica sau administrativa, sau profesionala

incompatibila cu indepedenta sa.
d) A exprimat in public prin media in scris prin actiuni publice sau pe orice alta
cale opinii in mod obiectiv sunt de natura sa afecteze inpartialitatea sa.
e) Ptr orice alt motiv ce pune in discutie in mod legitim indepedenta sau
inpartialitatea sa.

Judecatori Ad-Hoc
Daca un judecator ales pentru un stat aflat in cauza este indisponibil , se abtine sau
este refuzat sau in lipsa unui asemenea judecator , presedintele camerei invita acel
stat sa-i comunice intr-un termen de 30 zile daca intentioneaza sa desemneze
pentru a participa la judecarea cauzei fie un alt judecator ales, fie in judecator adhoc si in caz afirmativ sa-I indice in acelasi timp numele persoanei desemnate .
Potrivit reglementarilor din regulament judecatorul ad-hoc presteaza juramant
ocazie cu care se intocmeste un proces verbal . Judecatori ad-hoc trebuie sa fie la
dispozitia curti urmand sa asiste la sedintele camerei.
In privinta regulamentului art 30 a suferit unele modificari, in 2003 reglemeteaza
comunitatea de interese . Daca 2 sau mai multe state contractante reclamante sau
parate au un interes comun presedintele camerei poate sa le invite sa le desemneze
in calitate de judecator a comunitatii de interese pe unul din judecatori alesi pentru
care va participa de drept la examinarea cauzei .
In lipsa unui acord el vat rage la sort pe cel care va participa la judecarea cauzei
dintre judecatori propusi de statele interesate . In caz de contestatie cu privire la
existenta comunitatii de interesele sau cu privire la orice alta problema conexa
camera va decide daca este cazul dupa ce va primi observatiile partilor contractante
interesente .
Art 34 din regulament face precizarea ca limbiile oficiale ale curti sunt franceza si
engleza . Atunci cand o cerere este introdusa pe temeiul art 34 din conventie toate
comunicarile cu reclamantul sau cu reprezentantul sau si toate observatiile orale
sau scrise depuse de reclamant sau de reprezentantul sau daca nu au fost facute sau
redactate intr-una din limbiile oficiale ale curtii trebuie sa se faca sau sa fie

redactate in una din limbiile oficiale ale partiilor contractante cata vreme cererea
nu a fost comunicata unei parti contractante potrivit regulamentului .
Daca o parte contractanta este informata cu privire la introducerea unei cereri sau
aceasta I se comunica in virtutea dispozitiilor regulamentului cererea si anexele
sale trebuie comunicate in limba in care reclamantul lea depus la grefa .
Reprezentarea partilor contractante
Sunt reprezentate de agenti care pot fi asitati de avocati si consilieri .

Cursul 9
In art 47 din regulamentul conventiei se precizeaza continutul cereri
individuale si la aln 1 paragraful 1 se precizeaza : orice cerere introdusa in
temeiul art 34 din conventie este prevazuta pe formularul pus la dispozitie de grefa
in afara daca presedintele sectiei decide altfel .
Formularul indica:
a) Numele , data nasteri , nationalitatea , sexul , profesia si adresa
reclamantului ;
b) Daca este cazul numele , profesia si adresa reprezentantului sau ;
c) Partea sau partile contractante in potriva carora este indreptata cererea ;
d) O expunere succinta a faptelor ;
e) O expunere succinta a incalcari sau incalcarilor prevazute de conventie si
argumentele pertinente ;
f) O expunere succinta privitoare la respectarea de catre reclamant a criteriilor
de admisibilitate prevazute in art 35 paragraf 1 din conventie si in principal
respectarea termenului de 6 luni si epuizarea ;
g) Obiectul cereri, cererea va fi intocmita de h copii de pe toate documentele
pertinente si in special de pe deciziile judiciare sau de alta natura privitoare
la obiectul cereri .
Paragraful 2 in plus reclamantul trebuie :

a) Sa prezinte toate elemtele in special doc si deciziile care permit sa se

stabileasca intrunirea conditiilor de admisibilitate si in special epuizarea
recursurilor interne dar si respectarea termenului de 6 luni .
b) Sa mentioneze daca a supus plangerea sa unei alte instante internationale de
ancheta sau de reglementare a diferendelor .
Paragraful 3 : Reclamantul care nu dezvaluieste identitatea trebuie sa precizeze
asta si sa prezinta o expunere a motivelor care justifica o derogare de la regula
normala a publicitatii proceduri in fata curtii . Presedintele curtii poate autoriza
anonimatul sau poate sa decida din oficiu .
Paragraful 4: In caz de nerespectarea obligatiilor enumerate cererea poate sa nu
die examinata de curte . Reclamantul trebuie sa informeze curtea cu privire la orice
schimbare a adresei sale precum si despre orice fapt pertinent privitor la
examinarea cereri .
Art 17 din conventie la interzicerea abuzului de drept
Nici o dispozitie din prezenta conventie nu poate fi interpretata ca implicand
pentru un stat , un grup , sau un individ , un drept oarecare de a desfasura o
activitate sau de a indeplini un act ce urmareste distrugerea drepturilor sau a
libertatiilor recunoscute de prezenta conventie sau de a aduce limitari mai ample
acestor drepturi decat aceleasi prevazute de aceasta conventie .