Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ETIOPATOGENIA
II.2.1. Factorii toxici alcoolul
Alcoolul ingerat sub forma diverselor bauturi alcoolice, joaca un rol
important in producerea cirozei.
Actiunea nociva a alcoolului asupra ficatului se exercita pe doua cai :
- calea directa asupra tesutului hepatic cand este consumat in
cantitate crescuta, sub forma de bauturi alcoolice tari si mai ales cand
e consumat pe nemancate, ca aperitiv. Ficatul, sarac in glicogen in
aceasta perioada a zilei rezista mai putin la actiunea toxica directa
asupra lui, ca si atunci cand se asociaza alti factori
hepatotoxici sau cand puterea de rezistenta a ficatului este scazuta (lues,
TBC, hipertiroidism, inanitie) ;
- calea indirecta a alcoolismului cronic, cu leziuni de gastroenterita
cronica, cu tulburari de apetit, de secretie, de digestie si de absorbtie,
la care se adauga deseori diete insuficiente si dezechilibrate, joaca cu
siguranta un rol important in geneza cirozelor.
Actiunea alcoolului se adauga astfel la carente in proteine si vitamine
necesare troficitatii hepatice.
VASCULARIZATIA ARTERIALA
Circulatia arteriala a creierului, provine din patru surse principale: cele doua artere
carotide interne si cele doua artere vertebrale. Fiecare din aceste vase poseda teoretic un
teritoriu de irigatie bine definit dar in acelasi timp, anastomozandu-se intre ele la baza
creierului, devine evidenta posibilitalea suplinirii vascularizatiei in caz de obstructii. Pe de
alta parte, particularitatile metabolice ale tesutului nervos (mai ales necesitatile mari de
oxigen), corelate eu modalilatea de distributie (de tip terminal) a arterelor dupa ce au patruns
in substanta nervoasa, explica varietatea si gravitatea tabloului clinic, in cazul unor
intreruperi ale circulatiei sanguine in aceste vase.
In cadrul sistemului arterial encefalic, deosebim doua subsisteme:
-
sistemul carotidian si
sistemul vertebro-bazilar.
Sistemul arterial carotidian, este reprezentat de artera carotida interna si ramurile sale
colaterale si terminale. Artera carotida interna este ramura laterala terminala a arterei carotide
comune, din care se desprinde la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid (anterior) si
procesului transvers al vertebrei C4 (posterior).
Aportul de sange la emisferele cerebrale este asigurat de ramurile terminale ale arterei
carotide interne in numar de patru. (Fig.1):
-
artera bazilara, vas nepereche, se formeaza din unirea celor doua artere vertebrale, la
nivelul santului bulbo-pontin.
artera cerebeloasa anterioara inferioara ia nastere din 1/3 proximala a arterei
bazilare.
artera cerebeloasa superioara ia nastere inaintea bifurcatiei
Arterele celor dou jumti simetrice ale encefalului sunt interconectate prin anastomozarea
ramurilor terminale, realiznd un poligon arterial descris de WILLIS dispozitiv unic n
organism (Fig.2).
Aceste vase penetrez arahnoida i stratul meningeal intern al durei mater pentru a drena n
sinusurile venoase.
FIZIOLOGIA CIRCULAIEI CEREBRALE
Circulatia cerebrala prezinta o serie de particularitati in raport cu circulatia sistemica,
determinate de o serie de conditii anatomo-fiziologice. Astfel ea se desfasoara intr-un
parenchim suspendat in interiorul (procesele expansive endocraniene), circulatia sangelui este
deficitara datorita cresterii rezistentei vasculare cerebrale.
Circulatia cerebrala se desfasoara in conditiile in care vasele creierului se gasesc in
ortostatism, la aproximativ 50 de cm deasupra cordului. Se apeciaza ca la o presiune
sistemica medie de 100 mm Hg ar trebui sa corespunda o presiune arteriala cerebrala medie
de 62 mm Hg. Prin interventia mecanismelor nervoase si chimico-umorale de regenerare se
mentine o presiune de perfuzie cerebrala constanta. Privind structura peretior vaselor
cerebrale s-a constatat ca fibrele musculare ale acestora sunt mai putin dezvoltate in raport cu
vasele din restul organismului, iar fibrele elastice sunt mai numeroase si orientate in mod
diferit.
Presiunea efectiva de perfuzie a creierului este reprezentata de gradientul presiunii
dintre artera carotida interna si vena jugulara. Cum presiunea sanguina jugulara este de 8
10 mm Hg, poate fi neglijata, iar presiunea de perfuzie a creierului poate fi considerata egala
cu presiunea sanguina de la nivelul arterei carotide interne sau arterei humerale. Comparata
cu presiunile de perfuzie ale altor important depinde de gradul hipoxiei cerebrale acute. In
cazul unei hipertensiuni arteriale permanente, debitul sanguin cerebral se mentine la un nivel
constant datorita cresterii rezistentei vasculare cerebrale si, deci, rezistentei la curgere. Dar in
aceste conditii survine o serie de alterari ale peretilor vaselor sanguine cerebrale care apoi nu
mai posibilitatea unei reactii prompte si adecvate la modificari tensionale.
Citeste si pe