Universitatea din Bucureti

Facultatea de Psihologie i tiine ale Educaiei

Rezumatul tezei de doctorat

Relatia dintre structura personalitatii

si preferintele estetice de tip plastic la tineri

Coordonator:
Prof. Univ. Dr. Iolanda Mitrofan
Doctorand:
Aneta Feldman

2012
1

Concepte cheie: arta, personalitate, trasaturi de personalitate Big Five, perceptie, iluzii
perceptive, psihologia perceptiei, estetica, psihoestetica experimentala, receptor, preferinte
estetice, arta moderna si contemporana, receptivitate artistica, comportament estetic, tipologii
preferentiale, art-seeking
Cuprinsul lucrrii:
Cuprins
Introducere Argument
Partea I. Art, civilizaie i cultur
1. Definirea conceptelor (art, civilizaie, cultur) i interdependena lor
2. Originea i istoricul artei.
3. Triada creator/artist-consumator colportor
3.1. Artistul, procesul creator i creaia
3.2. Contemplatorul i rolul su
3.3. Colportorul i arta
4. Psihologia artei i estetica
4.1. Psihologia artei, definire, obiective i orientri
4.2. Estetica
5. Contemplaia estetic sau n loc de concluzii
Partea a II-a: Teorii i metode de cercetare a personalitii
1.1. Aprecieri generale despre personalitate
1.2. Personalitatea-concept general
1.3. Concepte majore din teoria personalitii
2. Direcii majore de abordare a personalitii
2.1. Abordarea personalitii din perspectiva trsturilor sale fundamentale
2.2. Abordarea psihanalitic a personalitii
2.3. Abordarea personalitii din perspectiva nvrii sociale
2.4. Abordarea fenomenologic a personalitii
3. Evaluarea personalitii
2

3.1. Evaluarea trsturilor de personalitate

3.2. Evaluarea psihanalitic
3.3. Evaluarea personalitii din perspectiva nvrii sociale
3.4. Evaluarea fenomenologic
Partea a III-a: Percepia i psihologia percepiei
1. Percepia
1.1.

Percepia obiectului
1.1.1. Percepie versus senzaie
1.1.2. Constanele perceptuale: stimuli diferii
1.1.3. Contrast i iluzie perceptiv

1.2.

Organizarea perceptual
1.2.1. Figura-Fond
1.2.2. Principii de organizare perceptual
1.2.3. Indicii perceptuale de adncime
1.2.4. Recunoaterea pattern-ului
1.2.5. Recunoaterea modelului
1.2.6. Construcie i reconstrucie
1.2.7. Stimulul ambiguu

1.3.

Receptorul activ.
1.3.1. Percepia selectiv
1.3.2. Percepia subliminal
1.3.3. Biasul de confirmare

2. Proprietile colative ale stimulului

3. Psihologia percepiei

Partea a IV-a: Studiul I - O cercetare evaluativ-constatativa a psihologiei consumatorului

tanar de arta plastica moderna si contemporana
1. Scopul studiului, obiective i ipoteze
2. Detalii metodologice
2.1. Participani
3

2.2. Metode utilizate

2.2.1. IPIP
2.2.2. Barron-Welsh Art Scale (BWAS)
2.2.3. Chestionarul Art Experience (Experienta in arta)
2.2.4. Reproduceri color din arta moderna si contemporana peisaje
2.3. Designul cercetrii
3. Rezultatele obtinute pentru cele 8 obiective studiul I
3. 1.1. Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 1
3.1.2

Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 2

3. 1.3

Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 3

3. 1.4

Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 4

3. 1.5

Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 5

3. 1.6

Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 6

3. 1.7 Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 7

3. 1.8 Rezultate obtinute pentru obiectivul specific numarul 8
Partea IV: Studiul II - Abordare calitativa a psihologiei consumatorului tanar de arta
vizuala plastica studii de caz
5. Concluzii
5. Limite
6. Recomandari
Bibliografie
Anexe

Rezumat:

Lucrarea Relaia dintre structura personalitii i preferinele estetice de tip plastic la

tineri este rezultatul unui demers desfurat n perioada 2011-2012 i a avut drept obiectiv
principal evaluarea i analiza comportamentului estetic al receptorului tnr de art plastic
modern i contemporan.
Arta reprezint un teren privilegiat al cunoaterii umane, ce ofer repere perceptive care
amprenteaz valorile omului actual, angajat pe o traiectorie a dezvoltrii i perfecionrii,
personale i sociale.
Am dorit s aflm care este statusul integrrii omului contemporan n sistemul valorilor
estetice, constieni fiind de potenialul imens al artei ca activitate, att n dezvoltarea i integrarea
personalitii umane, ct i ca factor dinamizator al comunicrii umane.
Psihologia artei, ca domeniu de ni n contextul cercetrii tiinifice, are ca domeniu de
studiu problemele psihoogiei implicate n creaia i perceperea din toate cele opt arte, incluznd
aici i cinematografia. La acest obiectiv, se adaug cel al evalurii artistice, al locului artei n
viaa social i al folosirii artei n scopuri psihoterapeutice i educative, iar n final, n
determinarea tipologiilor umane fa de fenomenul artistic, cum se va revela i n cercetarea de
fa.
Necesitatea lucrrii n contextul actual vine ca o consecin fireasc n urma observaiilor
zilnice care au rezultat i rezult din relaia inextricabil a vieii cotidiene cu arta.
Nu putem exclude din viaa noastr arta, de care suntem legai organic, i care este o
expresie a culturii i civilizaiei n care trim, un univers n care fiecare ne luptm pentru a ajunge
la un consens cu lumea i n care dorim s ne imprtim experienele.
i aceasta, pentru ca arta nu const doar n a face lucruri i a realiza obiecte, ci n primul
rnd, n a fi i a deveni, n a transmite sentimente i valori, viziuni personale dintre cele mai
profunde, ce se sustrag procesului de analiz verbal.
Prin intermediul artei se mrete astfel gama de triri i exaltri latente spirituale ce
echilibreaz trirea total existenial, iar acest comportament, dac se repet, este exersat,
5

practicat, devine o tendin, iar n ultim instan, va avea un impact categoric asupra profilului
psihologic, caracterului i comportamentului cotidian.
Astfel, prin expunere repetat la influene menite s impresioneze, oamenii se
impregneaz, sunt amprentai, i, n final, se schimb. Sau, cum spunea Marquerite Yourcenar,
devin mult mai mult ei nii.
Arta conduce la o sensibilitate mai rafinat i la un nivel mai profund de percepie i
contientizare, conduce la explorarea i cristalizarea unor zone ale experienei neglijate n alte
contexte. De asemenea, permite integrarea personalitii n curs de maturizare, de aici i intenia
de a studia comportamentul estetic la tineri,.
Din aceste motive, artele i exercitarea lor sunt folosite ca forme de psihoterapii i ca
momente de educaie, ce au o particularitate deosebit dect aceea a cunoaterii mundane, aceasta
constituind i argumentarea noastr n alegerea domeniului i temei acestei teze
Corpusul lucrrii este structurat n 4 pri, astfel:
Prima parte a lucrrii, Art, civilizaie i cultur, cuprinde o serie de delimitri
conceptuale.
n primul capitol al acestei pri: Definirea conceptelor (art, civilizaie, cultur) i
interdependena lor se regsete direciile din istoria artei referitoare la raportul dintre art,
civilizaie i cultur (dup U. chiopu); definiia artei (dup Gilbert, R., Lalande precum i n
dicionarul The Random House College Dictionar); rolurile artei (Berger R., Hoffmann,W.,
Elsen, A., Herbert Spencer, Diderot, Henri Delacroix, Henri Delacroix, Henri Bergson, regizorul
rus Wassily Kandinsky), definirea culturii (Ioan Biri, L. Brlogeanu, A., Mucchielli, Kroeber,
L. A. White, M. J. Herskovits, R. Benedict, M. Mead, R. Linton, A. Kardiner, Alex Mucchielli);
definirea civilizaiei, prin raportatea la mai multe criterii (Mircea Malia, Andr Lalande, R.
Posner, Morgan, Engels, F. Guizot, T. Vianu).
i pentru c arta nu este un fapt care a aprut din neant, am prezentat, n al doilea capitol:
Originea artei, un scurt istoric trecnd n revist momentele de nceput ale artei: arta preistoric,
rupestr (petera Marsoulas, 1882; petera Chabot, 1879; petera La Mouthe, 1890, tavanul
spectaculos pictat de la Altamira) i parietal precum i principalele domenii de manifestare ale
artei: muzica, pictura, meteugurile, magia. Am accentuat n mod deosebit arta amanic.
6

Pentru a putea s prezentm relaia dintre actorii artei: artistul (stilul, limbajul),
contemplatorul i rolul su, i colportorul, al treila capitol l-am intitulat: Triada creator/artistconsumator - colportor. Principala viziune la care ne-am oprit n abordarea acestor concepte este
cea a Ursulei chiopu.
Capitolul patru: Psihologia artei i estetica este destinat Psihologiei artei si Esteticii cu
principalele direcii: empiric, filozofic, speculativ i experimental.
Este important de menionat n contextul acestei lucrri rolul pe care l deine dominana
cerebral n activitatea artistic, creatoare sau receptoare, n funcie de particularitile
funcionrii celor dou emisfere cerebrale prezentate de Chalvin (1992, 38-42) i Harpaz (1990,
161-170), precum i determinarea preferinelor cerebrale verificate de Ned Herrmann (apud M.
Roco, 2004, p. 51-66).
Diferenele dintre emisferele cerebrale sunt ilustrate de ctre autori astfel: pentru emisfer
stng, tipic este abordarea raional, logic, nclinaia spre cifre i limbaj scris, n timp ce
emisfera dreapt este sediul nelegerii nonverbale, al recunoaterii formelor i culorilor, al
percepiei spaiale, ritmului i tonalitilor, muzicii i imaginilor (pictura, de exemplu).
Persoanele cu dominant stnga sunt auditive, iar cele cu dominant dreapt sunt predominant
vizuale.
Mihaela Roco, in lucrarea Creativitate i inteligen emoional (2004), ne ofer o
descriere i explicare judicioas a lucrrilor n domeniul evalurii dominanei cerebrale elaborate
de D. Zaidel (1984), B. Edwards (1979), J. C. Eccles (1981), N. Herrman (1982), D. Chalvin
(1992), M.J. Beeman i C. Chiarello (1998), la care adug rezultatele cercetrilor personale
privind gradul de utilizare a celor patru sectoare cerebrale. Faptul c subiecii folosesc cu
preponderen 2 sau 3 sectoare cerebrale, existena unor profesii la care domin modalitatea
stnga de operare a creierului: jurist, istoric, inginer, modalitatea dreapt fiind proprie
psihologilor i parial matematicienilor, precum i tendina general de dominant a sistemului
limbic i a reactivitii emoionale n raport cu utilizarea sistemului cortical (raional) sunt
doar cteva dintre concluziile la care autoarea ajunge n urma studiilor efectuate pe populaia
romneasc.
La persoanele nalt creative, indiferent de profesie, sunt disponibile toate cele patru
sectoare cerebrale, acestea fiind activate n funcie de momentele specifice rezolvrii de
probleme. Rezultatele cercetrii noastre vin s confirme c oamenii creativi folosesc creierul n
totalitatea lui (M. Roco, 2004, p.66).
n ultimul capitol Contemplaia estetic sau n loc de concluzii prezentm importana
diferenierii emoiei de emoia artistic i n acelai timp accentum rolul colii n asimilarea
culturii (Vgotski i Bruner) i introducerii n universul artistic.
7

Pentru c civilizaia, cultura i arta au un rol important pentru factorul pe care-l l

analizm n aceast tez, adic Personalitatea, a doua parte a lucrrii se numete: Teorii i metode
de cercetare a personalitii.
Primul capitol: Aprecieri generale despre personalitate este structurat n dou
subcapitole: Personalitatea - concept general- n care prezentm, n concordan cu cu opinia lui
M. Zlate, cele patru puncte de vedere distincte cu privire la personalitate: structuralist, sistemic,
atomist i psihosocial i Concepte majore din teoriile personalitii n care regsii prezentate
cele patru elemente prin care poate fi definit o teorie a personalitii: Structur (ce); Proces (de
ce); Cretere i dezvoltare (cum); Psihopatologia i schimbarea comportamental. Tot n al
doilea capitol al primei pri se regsete i viziunea lui Larsen i Buss, asupra personalitii,
care sunt de prere c o teorie fundamental a personalitii ar trebui s unifice cele ase domenii,
(dispoziional, biologic, intrapsihic, cognitiv-experienial, socio-cultural si domeniul adaptrii).
Din aceast perspectiv, domeniul pe care ar trebui s punem accent este domeniului sociocultural care abordeaz relaia dintre personalitate i cultur, n cadrul cruia se regsete i
conceptul de psihologia personalitii culturale.
n al doilea capitol al acestei pri, Direcii majore de abordare a personalitii, am
prezentat cele patru direcii majore de abordare a personalitii: 1. Abordarea personalitii din
perspectiva trsturilor sale fundamentale n care se regsesc definite conceptele de: Tipuri de
personalitate (pornind de la perspectiva lui Hipocrat,400 . Hr. i a lui Teofast, 372-287 . Hr. i
ajungnd William Sheldon, 1940); Trsturile de personalitate i Teoria trsturilor de
personalitate (din perspectiva urmtorilor teoreticieni: Gordon Allport,.B. Cattell i Eysenck); 2.
Abordarea psihanalitic a personalitii (Sigmund Freud i Murray); 3. Abordarea personalitii
din perspectiva nvrii sociale (Walter Mischel i sintetizate conceptele eseniale din R.
Atkinson, R., Atkinson, 2002) i 4. Abordarea fenomenologic- Psihologia umanist (concepia
lui: Carl Rogers, George Kely i Abraham Maslow).
Capitolul final al prii a doua, Evaluarea personalitii, dup cum i spune i titlul
prezint metodele empirice la care cele patru abordri ale personalitii fac apel pentru a msura
sau evalua diferitele aspecte ale personalitii: abordarea personalitii din perspectiva trsturilor
sale fundamentale: Tehnica de sortare Q i Inventarul multifazic de personalitate Minnesota
MMPI; abordarea psihanalitic a personalitii: Testul Rorschach, Testul de prcepie tematic;
8

abordarea personalitii din perspectiva nvrii sociale: Sistem electronic complex al lui Lovaas,
Freitag, Gold i Kassorla, 1965, i Tehnica lui Patterson i abordarea fenomenologic: Interviul,
Tehnica de sortare Q i Testul repertoriului constructelor de rol sau Rep Test al lui George
Kelly.
n finalul acestui capitol, am gsit oportun s menionm abordarea personalitii pe care
ne-am ghidat n partea aplicativ a tezei precum i instrumentele utilizate pentru evaluarea
personalitii: modelul teoretic de personalitate Big Five, respectiv IPIP (Goldberg, 1999).
Pentru c percepia este modul cum putem da sens stimulilor care au un impact asupra
organelor senzoriale receptoare, ultima parte teoretic a lucrrii se numete Percepia i
psihologia percepiei, tocmai pentru a da sens prii noastre aplicative.
Primul capitol, Percepia, este structurat n patru subcapitole fiecare cu cte trei
subpuncte: 1. Percepia obiectului : Percepie versus senzaie; Constanele perceptuale: stimuli
diferii; Contrast i iluzie perceptiv; 2. Organizarea perceptual: Figur-Fond; Principii de
organizare perceptual i Indicii perceptuale de adncime; 3. Recunoaterea pattern-ului:
Recunoaterea modelului, Construcie i reconstrucie i Stimulul ambiguu i 4. Receptorul activ:
Percepia selectiv, Percepia subliminal i Biasul de confirmare.
Al doilea capitol trateaz problema Proprietilor colative ale stimulului iar cel de-al
treilea capitol este destinat Psihologiei percepiei.
Concluzia finala a acestui capitol se axeaza in jurul necesitatii studierii creierului uman
prin noile tehnologii imagistice, aceasta abordare prefigurandu-se ca integrativa si obiectiva in
studierea comportamentului estetic.
Partea a IV-a este alcatuita din doua studii, studiul I - O cercetare evaluativ-constatativa a
psihologiei consumatorului tanar de arta plastica moderna si contemporana si studiul II Abordarea calitativa a psihologiei consumatorului tanar de arta vizuala plastica profiluri
ilustrative si cuprinde prezentarea cercetrii de teren efectuate, rezultatele obinute i
interpretarea lor.
Scopul acestei cercetri este de a surprinde i de a nelege mecanismul psihologic al
comportamentului estetic n termenii relaiei dintre structura de personalitate i preferinele
estetice de tip plastic la tineri n domeniul picturii moderne i contemporane, totul ncadrat ntrun demers evaluativ-constatator al psihologiei consumatorului de art.
9

Obiectivele specifice vor avea un caracter explorator, global, n sensul analizei relaiei
existente ntre trsturile de personalitate i preferinele estetice de tip plastic la tineri n
principal, i a relaiei dintre experiena anterioar n art, receptivitatea artistic i proprietile
stimulului i preferinele estetice, n subsidiar.
Obiectiv specific numarul 1 : identificarea relaiei dintre particularitile de gen i
preferinele estetice de tip plastic ale curentelor din arta modern i contemporan (impresionism,
pointilism, fauvism, art-nouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic,
suprarealism, abstracionism, gestualism, pop-art).
Obiectiv specific numarul 2 : identificarea relaiei dintre vrsta tinerilor i preferinele
estetice de tip plastic ale curentelor din arta modern i contemporan (impresionism, pointilism,
fauvism, art-nouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism,
abstracionism, gestualism, pop-art).
Obiectiv specific 3: identificarea relaiei dintre nivelul de educaie (student-masterand) i
preferinele estetice de tip plastic ale curentelor din arta modern i contemporan (impresionism,
pointilism, fauvism, art-nouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic,
suprarealism, abstracionism, gestualism, pop-art).
Obiectiv specific 4: identificarea relaiei dintre domeniul de studiu (FPSE, UNARTE,
UNATC i Politehnic-Chimie) i preferinele estetice de tip plastic ale curentelor din arta
modern i contemporan (impresionism, pointilism, fauvism, art-nouveau, expresionism,
cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism, abstracionism, gestualism, pop-art).
Obiectiv specific 5: identificarea relaiei dintre trsturile de personalitate descrise de cei
cinci factori (Modelul teoretic Big Five) i preferinele estetice de tip plastic ale curentelor din
arta modern i contemporan (impresionism, pointilism, fauvism, art-nouveau, expresionism,
cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism, abstracionism, gestualism, pop-art).
Obiectiv specific 6: identificarea relaiei dintre receptivitatea artistic i preferinele
estetice de tip plastic din arta modern i contemporan (impresionism, pointilism, fauvism, artnouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism, abstracionism,
gestualism, pop-art).
Obiectiv specific 7: identificarea relaiei dintre experiena anterioar cu arta (activiti n
art i interese n art) i preferinele estetice de tip plastic din arta modern i contemporan
10

(impresionism, pointilism, fauvism, art-nouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism

metafizic, suprarealism, abstracionism, gestualism, pop-art).
Obiectiv specific 8: identificarea relaiei dintre proprietile stimulului (complexitate,
originalitate, ambiguitate, expresivitate i caracterul interesant) i preferinele estetice de tip
plastic din arta modern i contemporan (impresionism, pointilism, fauvism, art-nouveau,
expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism, abstracionism, gestualism,
pop-art).
Derularea studiului a presupus aplicarea setului de instrumente unui numar de 433 de subiecti
in perioada martie 2012-mai 2012.
In ceea ce priveste caracteristicile demografice ale esantionului testat, instrumentele au
fost completate de 340 de femei (78,53%) si 93 de barbati (21,47%) (figura IV.A), cu o varsta
medie de 23,42 in intervalul de varsta cuprins intre 19 si 40 ani (figura IV.B), cu un nivel de
educatie de studii superioare de licenta (N=322) si de masterat (N=111)(figura IV.C), iar ca
domenii de studiu, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti
(N=252), Universitatea Nationala de Arta din Bucuresti (UNARTE, N=99), Universitatea
Nationala de Arta Teatrala si Cinematografie (UNATC, N=43) si Universitatea Politehnica din
Bucuresti - sectia Chimie (N=39) (figura IV.D).
Pentru compararea rezultatelor la unul dintre instrumente (Scala de apreciere a
reproducerilor din arta moderna), s-a mai constitut un grup de experti pentru obtinerea unor
date-etalon , echipa compusa din 30 de artisti plastici profesionisti : 20 de cadre didactice la
Universitatea Nationala de Arta din Bucuresti, 5 artisti plastici profesionisti independenti si 5
curatori ai Muzeului National de Arta al Romaniei.
Designul cercetrii presupune 2 studii, unul vizand o cercetare evaluativ-constatativa, iar cel
de-al doilea, o abordare calitativa a psihologiei consumatorului tanar de arta vizuala plastica.
In primul caz, avem un design non-experimental propriu-zis, in care variabilele independente nu
sunt manipulate, fiind de natura descriptiva, iar relatia dintre variabilele independente si variabila
dependenta este doar potential cauzala (avand ca reper David, 2006a).
Variabile independente: (1) gen: femei si barbati; (2) varsta: post-adolescenti (19-24 ani)
si adulti tineri (25-40 ani); (3) nivel de educatie: studii de licenta si studii de master; (4) domeniu
de studiu: FPSE, UNARTE, UNATC, Universitatea Politehnica sectia Chimie; (5) trasaturile
11

de personalitate fundamentate pe modelul teoretic Big Five: nevrotism, extraversie, deschidere,

agreabilitate si constiinciozitate; (6) receptivitatea artistica; (7) experienta anterioara cu arta:
activitati legate de arta si interese in arta; (8) proprietatile stimulului: complexitate, originalitate,
ambiguitate, expresivitate si caracterul interesant.
Variabila dependenta: preferintele estetice de tip plastic ale curentelor din arta moderna
(Impresionism, Pointilism, Fauvism, Art-Nouveau (Stilul 1900), Expresionism, Cubism,
Futurism, Suprarealimul metafizic, Suprarealism, Abstractionism, Gestualism, Pop-Art).
Metodele utilizate au fost urmatoarele:
Inventarul de personalitate IPIP (International Personality Item Pool), un instrument de
auto-raportare cu 300 itemi utilizat pentru msurarea concentrat a celor cinci domenii majore de
personalitate, precum i a celor mai importante fatete ale fiecarui domeniu .
Inventarul de personalitate IPIP are ca fundament teoretic modelul de personalitate Cei cinci
mari (Big Five), care este o organizare ierarhic a trsturilor de personalitate n termenii a cinci
dimensiuni de baza: Nevrotismul, Extraversia, Deschiderea spre experien, Agreabilitatea i
Contiinciozitatea, precum i date privind faetele acestor dimensiuni, respectiv structura lor
intern.
Trsturile de personalitate sau dimensiunile, sunt privite n calitate de dispoziii,
constructe psihice fundamentale ale persoanei, pe cnd faetele constituie adaptri caracteristice,
identitate contextualizat, permind analize mai atente i rafinate ale persoanelor sau grupurilor.
Barron-Welsh Art Scale (BWAS) este un instrument non-verbal de msurare a creativitii
care i are originea n Welsh Figure Preference Test (WFPT; Welsh, 1959, 1980), un inventar
care cuprinde 400 de imagini alb-negru de 7.62 x 12.7 cm. Testul utilizat in cercetare are 86 de
figuri, iar sarcina subiectului este una simpla: sa decida pentru fiecare imagine daca ii place sau
nu figura respectiva.
Chestionarul Art Experience (Experienta in arta) este un instrument construit pentru a
investiga experienta anterioara in arta si este altcatuit din 3 sectiuni.
Prima parte are in vedere surprinderea interesului in arta, a doua se axeaza pe activitatile
derulate in zona artei, iar ultima masoara cunostintele in domeniul artei. Autorii sunt Adrian
Furnham si Tomas Chamorro-Premuzic si a fost utilizat prima data in 2001.

12

Reproduceri color din arta moderna si contemporana peisaje V.M.Popa este cel de-al 4lea instrument utilizat si vizeaza evaluarea adecvata a modului in care este receptata pictura
moderna. Autorul este Valeriu Mircea Popa, iar testul a fost conceput in anul 2003. Cuprinde un
set de reproduceri color ale unor picturi cu autori reprezentativi pentru fiecare dintre cele 12
curente in arta, de la impresionism pina la pop-art, iar aprecierea subiectilor se face pe o scala de
tip Lickert in 3 trepte (simplu-mediu-complex) in ceea ce priveste proprietatile stimulului pe
polaritatile simplu-complex, banal-original, clar-ambiguu, inexpresiv-expresiv, neinteresantinteresant. Tot in cadrul acestui instrument, subiectii au avut sarcina de a sorta imaginile
respective in ordinea descrescatoare a preferintei estetice personale.
Rezultatele obtinute in urma analizelor statistice descriptive si inferentiale efectuate au
condus la o serie de concluzii, dintre care menionm:
In cazul primului obiectiv al studiului I, rezultatele confirma existenta unei corelatii pozitive
intre particularitatile de gen si preferinta estetica pentru urmatoarele curente din arta moderna
si contemporana: Impresionism, Expresionism, Suparealism si Abstractionism.
Obiectivul 2 al studiului este sustinut de rezultate doar partial, constatatandu-se ca subiectii
tineri adulti tind sa prefere Impresionismul si Fauvismul mai mult decat subiectii postadolescenti.
Rezultatele obtinute raportate la cel de-al 3-lea obiectiv sustin existenta unei corelatii pozitive
intre nivelul universitar si preferinta estetica pentru urmatoarele curente din arta moderna si
contemporana: Pointilism, Expresionism, Suprarealism metafizic, Abstractionism si Gestualism,
pentru celelalte neexistand diferente semnificativ statistice.
Cel de-al 4-lea obiectiv are o ipoteza care postuleaza ca exista o diferenta intre grupurile de
studenti inscrisi la domeniile de studiu FPSE, UNARTE, UNATC si Politehnica-Chimie si
preferintele estetice de tip plastic din arta moderna si contemporana (impresionism, pointilism,
fauvism, art-nouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism,
abstractionism, gestualism, pop-art), iar analiza statistica a relevat diferente statistic
semnificative in cazul a 10 din cele 12 curente.
Astfel, curentele Impresionism,Pointilism, Fauvism, Art-Nouveau, Expresionism, Cubism,
Futurism, Suprarealism, Gestualism si Pop-Art au corelat pozitiv cu domeniul de studiu al
subiectilor.
Pentru ipoteza - princeps a tezei, prin care s-a postulat existenta unor corelatii pozitive intre
trasaturile de personalitate descrise de cei cinci factori (Modelul teoretic Big Five) si
13

preferintele estetice de tip plastic ale curentelor din arta moderna si contemporana (impresionism,
pointilism, fauvism, art-nouveau, expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic,
suprarealism, abstractionism, gestualism, pop-art), analiza statistica a relevat o serie de diferente
semnificativ statistice.
Asadar, a fost infirmata existenta unei corelatii intre nevrotism, ca trasatura de personalitate,
si preferinta estetica pentru aproape cele 12 curente, cu exceptia existentei unei corelatii pozitive
intre Nevrotism si preferinta fata de Fauvism si Futurism (ipoteza 5.1).
Aceeasi situatie se regaseste si in cazul ipotezei numarul 5.2, unde analiza statistica releva
diferente semnificativ statistice doar in cazul corelatiei pozitive dintre Extraversie si preferinta
estetica pentru Pointilism.
Ipoteza 5.3 a condus in analiza la urmatoarea situatie: Deschiderea, ca trasatura de
personalitate, coreleaza pozitiv cu preferintele estetice pentru Impresionism, Pointilism,
Fauvism, Art-Nouveau, Suprarealism, Gestualism si Pop-Art, pentru restul curentelor neexistand
diferente semnificativ statistice.
Rezultatele obtinute au sustinut existenta unei corelatii pozitive intre Agreabilitate, ca
trasatura de personalitate, si preferinta estetica pentru Impresionism, Pointilism si Suprarealism,
in ceea ce priveste analiza statistica a ipotezei 5.4.
In cazul ultimei ipoteze a obiectivului 5, analiza statistica a relevat existenta unor relatii de
asociere semnificativ statistice intre Constiinciozitate, ca trasatura de personalitate, si preferinta
estetica pentru Impresionism, Futurism, Suprarealismul metafizic si Suprarealism.
Dupa cum se poate remarca, in ceea ce priveste obiectivul central al lucrarii, rezultatele
obtinute arata sustinerea partiala a ipotezelor postulate pentru acest obiectiv, pentru celelalte
neexistand rezultate care sa sustina prezenta unor corelatii pozitive asteptate.
Analiza statistica confirma partial ipoteza obiectivului 6, care sustine existenta unei corelatii
pozitice intre Receptivitatea artistica si preferinta estetica pentru Impresionism, Pointilism, ArtNouveau, Expresionism, Suprarealism metafizic, Suprarealism si Pop-Art.
Pentru celelalte curente rezultatele nu releva diferente semnificativ statistice, deci ipoteza este
in cazul acestora infirmata.
In cazul obiectivului 7, acesta avea ca scop identificarea unei relatii pozitive intre experienta
anterioara in arta (operationalizata prin activitati in arta si interese in arta) si preferintele estetice
de tip plastic din arta moderna si contemporana (impresionism, pointilism, fauvism, art-nouveau,
expresionism, cubism, futurism, suprarealism metafizic, suprarealism, abstractionism, gestualism,
pop-art) la niveluri diferite ale activitatii si interesului in arta (redus, mediu si inalt).
14

Rezultatele, chiar daca nu confirma total ipotezele acestui obiectiv, sustin totusi prezenta unei
corelatii pozitive intre Experienta anterioara in arta si preferintele estetice de tip plastic pentru
Fauvism, Expresionism, Futurism si Gestualism.
In acest ultim caz, al obiectivului 8, rezultatele obtinute sustin existenta unor corelatii pozitive
intre proprietatile stimulului complexitate, originalitate, expresivitate si caracterul interesant
si preferintele estetice pentru cele 12 curente din arta plastica moderna Impresionism,
Pointilism, Fauvism, Art-Nouveau, Expresionism, Cubism, Futurism, Suprarealism metafizic,
Suprarealism, Abstractionism, Gestualism si Pop-Art, precum si intre proprietatea stimulului,
ambiguitatea, in cazul preferintei estetice pentru Suprarealism metafizic, Abstractionism si PopArt.
Prin studiul I al tezei au fost identificate relatiile dintre particularitatile de gen, varsta, nivel de
educatie, domeniu de studiu, structura de personalitate, receptivitate artistica, experienta in arta si
proprietatile stimulului si preferintele estetice de tip plastic la tineri.
In studiul II am vizat o analiza calitativa a psihologiei consumatorului de arta vizuala plastica
si am recrutat cativa subiecti dintre cei care au facut parte din studiul I, elaborand astfel patru
profiluri ilustrative, singurul criteriu de selectie ale acestora fiind domeniul de studiu distinct.
Ideile care au reieit din discuiile avute cu acetia pe marginea instrumentelor utilizate vizeaz
importana artei n viaa cotidian, pornind de la aspecte aparent superficiale cum ar fi
vestimentaia, diverse obiecte casnice, decoraiunile interioare i exterioare, i continund cu
elemente consacrate de art (art monumental, arhitectur, teatrul, pictura, sculptura, muzica,
literatur, cinematografia, fotografia, etc.).
Subiecii care au participat la studiu, i nu doar cei ale cror profiluri ilustrative au fost
prezentate n studiul II, i-au exprimat alegerile locaiilor de vacan sau de petrecere a timpului
liber ca fiind axate n zone cu impact cultural, n apropierea unor centre artistice sau n interiorul
unor locaii (muzeu, galerii de art, expoziii ale caselor de licitaie de art), ce pot oferi o gam
extins de experiene estetice.
Acest comportament de cutare consecventa a mediului artistic i aplicarea regulilor educaiei
estetice n cutarea unor gratificaii senzoriale i intelectuale ne conduc la propunerea termenului
de art-seeking, care s defineasc acel comportament de gsire a elementelor artistic-intelective
prin cutarea i selectarea din mediu a respectivelor stimulente ntr-un mod determinat pentru a
obine o not/stare de echilibru emoional, psihologic i intelectual.
Analiza de integrarea a rezultatelor ar putea fi maximal sintetizata in masura in care variabilele
se constituie in nuclee structural-functionale apte de a explica mai mult, mai subtil, mai rafinat
ceea ce un set specific de date, respective variabile, ar putea explica fiecare in parte si/sau in
ansamblu pe criterii inferentiale.
15

Corelatiile descoperite prin aceasta cercetare se constituie, astfel, in micro-dimensiuni

conceptuale, teoretico-metodologice cu sens determinativ. Coactiunea variabilelor generale sau
de grup sau a variabilelor specifice, individuali sau periferici, se prezinta intr-o structura noua,
coeziva si cu un grad mai mare de complexitate.
Asadar, din analiza integrativa a rezultatelor care sustin ipotezele cercetarii de fata, se
desprind 12 tipologii preferintiale estetice, ca o consecinta logica a celor 12 stimuli prezentati
spre contemplare si evaluare subiectilor acestui studiu.
Fiecare tipologie va avea ca punct de referinta central curentul din arta reprezentativ,
coordonatele urmarite in profilul respectiv fiind acelea care s-au dovedit semnificative din punct
de vedere statistic.
Impresionismul a constituit o alegere estetica plastica preferat cu preponderenta de subiectii
feminini, tineri adulti, cu varsta cuprinsa intre 25 si 40 ani, din domeniile de studiu FPSE si
Politehnica, cu o receptivitate artistica si activitati legate de arta de niveluri scazute.
Structura de personalitate implicata in preferinta pentru Impresionism are urmatoarea
matrice : subiectii au niveluri scazute si mijlocii pe scala Deschidere si niveluri inalte si medii pe
scala Agreabilitate si Constiinciozitate.
Contemplatorii care au ales Impresionismul au cotat imaginea ca avand un grad mai scazut sau
mediu de complexitate, originalitate si expresivitate. La fel, caracterul interesant al stimulului a
fost evaluat ca fiind mediu sau scazut, iar ambiguitatea a fost un criteriu care, in cazul
Impresionismului, a reiesit ca nesemnificativ statistic. Aceasta ar putea fi o constanta
motivationala care sustine energetic relatia de comunicare cu opera de arta, in acest caz dozata la
un nivel cel mult mediu de dificultate .
Aceasta constelatie a profilului receptorului de Impresionism s-ar putea explica prin abundenta
de culori vii, a tuselor stralucitoare care imprima emotie imaginii respective si o face atragatoare
pentru femeile tinere cu scoruri mari si medii la Agreabilitate si Constiinciozitate, in pofida
faptului ca acestea nu au un nivel al receptivitatii artistice si al activitatilor artistice foarte inalt.
Profilul receptorului de arta care a preferat Pointilismul (Neoimpresionismul) are urmatoarele
carcateristici : student masterand in domeniul FPSE, cu o receptivitate artistica scazuta si medie,
cu scoruri scazute pe scala de Extraversie si Deschidere si valori medii si inalte pe scala de
Agreabilitate.
Cei care au ales imaginea reprezentativa pentru Pointilism au cotat-o ca avand un nivel scazut
sau mediu al complexitatii si originalitatii, de asemenea, caracterul expresiv si interesant a obtinut
aceleasi valori. Ambiguitatea nu a constituit un parametru sesizabil, probabil si datorita naturii
figurative a tabloului reprodus, care nu a lasat loc de interpretari si neclaritati.
16

Trasaturile acesti profil astfel creionat ne conduc spre urmatorul enunt : arta imitativa,
figurativa si tehnica folosita in pointilism, cu multitudinea de puncte si culori vii, contrastante
sunt puncte forte in receptarea si agrearea acestui stil, in consecinta un nivel scazut sau mediu al
gradului de receptivitate, extraversie si deschidere sunt suficiente aprecierii si alegerii acestor
imagini.
De aceea, un nivel minin sau mediu al complexitatii, originalitatii, expresivitatii si caracterului
interesant este suficient in relatia apreciativa a contemplatorului cu opera de arta pointilista.
Receptorul care a ales Fauvismul se recruteaza dintre subiectii de varsta tinara adulta (25-40
ani), din cadrul FPSE, cu un nivel scazut si mediu al gradului de receptivitate artistica si cu o
varietate a activitatilor legate de arta preponderent minimala.
Profilul de personalitate al acestuia contine un grad inalt al scorurilor pe scala de nevrotism si
constiinciozitate si un scor scazut si mediu pe scala deschiderii.
Acestia au acordat imaginii respective note scazute si medii la toate proprietatile stimulului
(complexitate, originalitate, expresivitate si caracterul interesant), fapt care nu a impiedicat
alegerea preferentiala a reproducerii respective, pe care o putem explica prin spontaneitatea de
expresie si coloritul stralucitor si intens ce conduc la senzatia de vibratie, de prezenta activa a
decorului salbatic.
Imaginea in cazul reproducerii tabloului fauvist depaseste prin tehnica si compozitie mesajul
intalnit in impresionsim si pointilism, conducandu-ne la ideea ca varsta celor care au apreciat-o
este una mai matura, orientata spre reflexie. De aici, probabil, si domeniul stiintelor socio-umane
care au ales aceasta imagine intr-un numar relativ extins.
Art-Nouveau reuneste sub umbrela sa o tipologie aparte alcatuita din studenti din domeniile
vocationale, UNARTE si UNATC, cu un profil psihologic in care scala Deschidere are scorurile
cele mai inalte.
Subiectii care au ales imaginea Art-Nouveau au cotat cu scoruri mici si medii proprietatile
stimulului, de tipul complexitatii, originalitatii, expresivitatii si caracterului interesant, fapt care
ne conduce la asumptia ca mesajul operei a fost receptat complet si nu a ridicat probleme in
decodificarea, intelegerea si aprecierea sa pozitiva de catre studentii de la UNARTE si UNATC.
Este important de mentionat ca ansamblul imaginii caracteristice in Art-Nouveau este puternic
stilizat si detaliat, constituind la vremea aparitiei sale un moment revolutionar in istoria artei. Nu
este surprinzator interesul si preferinta fata de acesta venite din partea studentilor de la Arte
Plastice si de la Arta Teatrala si Film.

17

Expresionismul a fost puternic receptat si a constituit alegerea unei categorii aparte de

consumatori de arta : studenti barbati inscrisi la domeniile de studiu UNARTE si UNATC, cu un
nivel mediu si inalt al intereselor si activitatilor in arta si cu o receptivitate artistica superioara.
Subiectii respectivi au cotat imaginea-stimul reprezentativa pentru Expresionism preferata ca
avand un nivel scazut si mediu al complexitatii, originalitatii, expresivitatii si caracterului
interesant, fara sa consemneze ambiguitatea intr-o maniera semnificativa.
Aceasta alegere si apreciere, totodata, din partea studentilor de la UNARTE si UNATC s-ar
putea explica prin aceea ca tablourile expresioniste detin o putere dramatica a expresiei, transmit
o depresie constientizata si o anxietate proprie conditiei umane a artistului din acea vreme care
experimenteaza, astfel, o forma individuala de alienare cu atat mai captivanta cu cat este hiperlucida. Preferinta pentru acest curent este o consecinta fireasca a contextului socio-cultural pe
care-l frecventeaza acesti subiecti, cat si al particularitatilor individuale ce presupun o inalta
receptivitate artistica, ce are o componenta centrala predilectia pentru abstract, finalitatea
constituind interesul pentru expresia simbolica.
In ce priveste Cubismul si profilul atasat al subiectilor care l-au ales, remarcam un aspect
inedit. Subiectii sunt cu deosebire studenti la FPSE si au cotat aproape toate proprietatile
stimulului ca fiind de nivel scazut si mediu, cu exceptia ambiguitatii, ce nu s-a regasit intr-o
proportie semnificativa.
Constatam ca dificultatea stimulilor e apreciata ca fiind mica spre medie, apreciere care ii
orienteaza pe acestia in optiunea pentru Cubism ca prima preferinta. De asemenea, observam la
imaginea-stimul o gama lina, calma, armonioasa intre culori, intre tonurile brune ale pamantului
si copacilor si albeata cerului, un dialog al nuantelor care, in mod posibil, i-au indreptatit pe
subiecti sa coteze acesti stimuli in maniera sus-numita. Si, de asemenea, putem infera despre
conversatia formelor bine asezate ca a transmis un mesaj clar percipientilor Cubismului.
Tipologia subiectilor care au ales Futurismul se poate creiona astfel : studenti de la FPSE si
Politehnica, cu scoruri mici si medii pe scala de Nevrotism, iar pe scala de Constiinciozitate,
foarte inalte. Acestia au cotat ca avand un nivel mic si mediu proprietatile stimulului
(complexitatea, originalitatea, expresivitatea si caracterul interesant al imaginii-stimul), iar
ambiguitatea, ca proprietate-criteriu, apare ca fiind nesemnificativa.
Atractia acestot categorii de subiecti fata de imaginea reprezentativa pentru Futurism s-ar putea
explica prin insesi caracteristicile acesteia : figuri mobile, intrepatrunse in spatiu, simultaneitatea
starilor sufletesti redata prin inlantuirea de culori si tonuri, incercarea de a solidifica pina si raza
de lumina, intr-un cuvant, dinamismul plastic.
Observam, astfel, ca rezultatele obtinute sustin statistic ipoteza influentei exercitate de catre
structura de personalitate (echilibru emotional si competenta inalta specifica constiinciozitatii) si
18

domeniu in alegerea acestui curent artistic, caracterizat prin mobilitatea formelor si constructia
sintetica, Elementul de structura logica, desi inedita, ne duce cu gandul la progresul stiintei si
tehnicii, si de aici probabil preferinta studentilor politehnisti pentru Futurism.
Categoria de subiecti care prefera Suprarealismul metafizic este compusa din studenti
masteranzi cu o receptivitate artistica preponderent scazuta si medie, cu scoruri aflate in treimea
mijlocie pe scala de Constiinciozitate.
In cazul criteriilor complexitate, originalitate, expresivitate si caracterul interesant al
stimulului, la toti acesti subiecti apar cotari scazute sau medii de apreciere, aceasta fiind probabil
conditia necesara a inclinatiei pentru acest curent.
Un caz particular apare in situatia criteriului ambiguitate, care devine semnificativ in ce
priveste Suprarealismul metafizic, desigur si ca o consecinta fireasca a simbolurilor suprapuse
evocate in imaginea respectiva. Putem aprecia ca simbolistica imaginii care invita la reflectii
spirituale i-a intrigat si atras pe acesti receptori incat sa acorde scoruri semnificative pe criteriul
ambiguitate. Putem adauga in aceasta alegere si factorul de varsta al subiectilor, aflat in intervalul
25-40 ani, propabil o perioada in care exista o predispozitie mai accentuata spre reflectie, spre
caracterul misterios al semnelor si simbolurilor aflate la granita dintre lumea fizica si cea psihica,
atat de exploatata de pictura suprarealista, in general.
Tipul subiectului ce a ales Suprarealismul este, in genere, masculin, din domeniul UNARTE si
UNATC, cu o inalta receptivitate artistica si cu o structura de personalitate in care se consteleaza
scorurile inalte la Deschidere cu scorurile joase la Agreabilitate si Constiinciozitate. Aceste
trasaturi de personalitate astfel conturate denota o inalta curiozitate pentru zona artistica
inovatoare si non-conformista, o rigoare si disciplina aflate la limita inferioara si o neincredere si
izolare, sentimente si atitudini care rezida si din stilul artistic al Suprarealismului.
Subiectii au cotat proprietatile stimulului (complexittae, originalitate, expresivitate, caracter
interesant) cu scoruri in zona inferioara si medie, iar criteriul ambiguitatii ramanand
nesemnificativ in cazul acestui curent.
Este posibil ca subiectii sa-si plaseze aprecierea fata de proprietatile stimulului in zona scazuta
si medie ca o reactie specifica a apreciatorului care nu si-a asumat fidel criteriile de judecata,
posibil si datorita instructiei artistice in curs de formare.
Noutatea si neprevazutul ce caracterizeaza pictura suprarealista, formele bizare, spatiile
suprapuse, cerurile cu doua bolti si bucatile de oglinzi reprezinta o imagine fascinanta si absolut
novatoare care jusntifica alegerea electiva a subiectilor cu scoruri atat de mari pe scala
Deschiderii si a Receptivitatii artistice.

19

O tipologie diferita se creioneaza in ceea ce priveste preferinta pentru Abstractionism. Femei,

studente, care acorda scoruri mici si medii aproape tuturor proprietatilor stimulului, cu exceptia
criteriului ambiguitate, care va primi cele mai inalte cotari.
Culorile folosite in reproducere au nuante bine dozate, rosul, verdele, albul sunt conturate dupa
o logica impecabila, care exercita o anumita seductie asupra femeilor tinere. Aceasta perceptie
bogata genereaza un evantai de senzatii. Gradul inalt de ambiguitate, de asemenea, se alatura
motivatiei alegerii curentului abstractionist.
Gestualimul a grupat in alegerea sa o tiplologie alcatuita din studenti de la UNARTE si
UNATC, cu interese inalte in arta si activitati legate de arta medii si supra-medii. Ca trasatura de
personalitate particulara acestei tipologii, se remarca prezenta unor scoruri medii si inalte pe scala
de Deschidere, un indicator fidel al propensiunii fata de noutate, non-conformism, rebeliune in
spatiul artistic si social.
Subiectii au cotat proprietatile stimulului ca fiind scazute si medii, cu exceptia ambiguitatii,
aceasta fiind, se pare, conditia potrivit careia contemplatorul prefera opera de arta : un grad mai
scazut sau mediu de complexitate, originalitate, expresivitate si caracter interesant. Este posibil ca
acest tip de evaluare sa fie mai degraba consecinta gradului de instuctie al subiectilor, aflat in
curs de perfectionare.
Tipul receptorului de Pop-Art cuprinde subiectii aflati la FPSE si Politehnica cu scoruri scazute
pe scala Deschiderii, ca structura de personalitate, care au acordat proprietatilor stimulului valori
mici sau medii, inclusiv criteriului Ambiguitate, care devine in acest caz, semnificativ si notabil.
Imaginea-stimul infatiseaza o materie improscata, o strucura dinamica, o agitatie bizara si
rapida. Este ca o forma de protest, considerata mai mult activitate psihologica decat activitate
artistica. Poate de aici si preferinta subiectilor de la FPSE pentru Pop-Art, dar si a celor
politehnisti.
Astfel, teza este finalizata prin concluzia, validata de existenta unor esantioane adecvate din
punct de vedere al volumului si tehnicilor de analiza a datelor, ca structura de personalitate
coreleaza in sens pozitiv cu preferintele estetice, la fel proprietatile stimulului, particularitatile de
gen, varsta, nivelul educatiei, domeniul de studiu, experienta anterioara in arta si, desigur,
receptivitatea artistica.

20

Bibliografie:
Alain, (1969). Un sistem al artelor frumoase. trad. rom., Bucureti: Editura Meridiane.
Atkinson, R., Atkinson, R., Smith, E., Bem, D., (2002). Introducere n psihologie. Bucureti:
Editura Tehnic.
Brlogeanu, L., (2004). Antropologie sub semnul valorii. Bucureti: Editura Trei.
Berger, R., (1976). Art i Comunicare. Bucureti: Meridiane.
Biri, I., (2000). Sociologia civilizaiilor: o abordare metodologic, Cluj-Napoca: Editura Dacia.
Bleahu, M., (1978). Omul i Petera, Bucureti: Ed. Sport-Turism.
Bowra, C.M., (1985). Primitive Song. New York: Mentor Book, 3-rd edit.
Bruner, J. S., & Goodman, c.c. (1947). Value and need as organizing factors in perception.
Jurnal of Genetic Psychology, 42, 33-44.
Bruner, J., & Minturn, A., L., (1955). Perceptual identification and perceptual organization.
Jurnal of Genetic Psychology, 53, 21-28.
Buss, D., Larsen, R., (2009). Personality psychology: Domains of knowledge about human nature (4th
Edition). New York: McGraw-Hill.
Buss, D., M., Hawley, P., H., (2010). The Evolution of Personality and Individual Differences. 1st,
Edition, Oxford University Press, USA.

Carraher, R. G., & Thurstone, J. B.(1968). Optical illusions and the visual arts. Princeton: N. J.:
Van Nostrand- Reinhold.
Crciumaru M., Mrgrit M.,(2002). Arta Mobiliar i Parietal Paleolitic. Trgovite: Ed.
Cetatea de Scaun.
Chatterjee, A., (2011). Neuroaesthetics: a coming of age story. J. Cogn. Neurosci. 23, 53-62.
Chaveau, C., (1996). Neanderthal, le dewcieme Homme?. Science et Vie.
Costa, P.,T., Jr., McCrae, R., R.,(2009). NEO PI-R Manual tehnic si interpretativ. Cluj-Napoca:
Ed. Sinapsis, adaptat in Romania de Dragos Iliescu, Mihaela Minulescu, Catalin Nedelcea, Dan
Ispas
Courthion, P., (1973). Curente si tendinte in arta secolului XX, Bucureti: Editura Meridiane.

21

Cupchik, G. C., Vartanian, O., Crawley, A., and Mikulis, D. J. (2009). Viewing artworks:
contributions of cognitive control and perceptual facilitation to aesthetic experience. Brain.
Cogn. 70, 84-91.
David, D. (2004). Prelucrari inconstiente de informatie. Contaminarea psihologica in massmedia, practica clinica si judiciara. Bucuresti/Cluj: Editura Tritonic.
David, D. (2006a). Tratat de psihoterapii cognitive si comportamentale. Iasi: Editura Polirom
David, D. (2006b). Metodologia cercetarii clinice. Iasi: Editura Polirom.
Dawkins R., (2004). The Ancestors Tale: A Pilmgrimage to the Dawn of Evolution. New York:
Haughton Mifflin.
Dawkins, R. (1995). Un rau pornit din Eden. Codul genetic, computerul i evoluia speciilor.
Bucureti: Editura Humanitas.
Dawkins, R., (2006). The Selfish Gene. 30th Anniversary Edition, Oxford University Press: USA.

Day, R. H., (1972). Visual spatial illusions: A general explanation. Science. 175, 1335-1340.
De Koninck, T. (2001). Noua ignoran i problema culturii. Timioara: Editura Amarcord.
Delacroix H., (1983). Psihologia Artei. Bucureti: Editura Meridiane.
Dicionar de estetic general.(1972). Bucureti: Editura Politic.
Dufrenne, M., (1976). Fenomenologia experienei estetice, trad.rom., Bucureti: Editura
Meridiane.
Elsen, A., (1983). Temele Artei, vol 2. Bucureti: Editura Meridiane.
Frances, R., (1979). Psychologye de lart et de lestethique. Paris: PUF.
Furnham, A., & Avison, M. (1997). Personality and preferences for surreal paintings. Personality
and Individual Differences, 23, 923-935.
Furnham, A., & Bunyan, M., (1998). Personality and art preferences. European Journal of
Personality, 2, 67-74.
Furnham, A., & Chamorro-Premuzic, T. (2004). Personality traits, intelligence and art.
Personality and Individual Differences, 36, 705-715.
Furnham, A., & Walker, J. (2001a). Personality and judgement of Abstract, Pop Art, and
Representational Paintings. European Journal of Personality, 15, 57-72.

22

Furnham, A., & Walker, J. (2001b). The influence of personality traits, previous experience of
art, and demographic variables on artistic preference. Personality and Individual Differences, 31,
997-1017.
Gilbert, R., (1995). Living with art . 4th Edition, McGraw Hill.
Gomblich, E., H., (1973). Art i iluzie, Bucureti: Editura Meridiane.
Gusnard, D. A., and Raichle, M. E. (2001). Searching for a baseline: functional imaging and the
resting human brain. Nat. Rev. Neurosci. 2, 685-693.
Hoffmann, W., (1983). Fundamentele artei moderne. Bucureti: Meridiane.
Howitt, D., Cramer, D. (2010). Introducere n SPSS pentru psihologie. Versiunea 16 i versiunile
anterioare. Editia a II-a, Iai: Polirom.
Huyghe R., (1975). Puterea Imaginii. Bucureti: Editura Meridiane.
Ianoi, I. (1971). Dialectic i estetic. Bucureti: Editura tiinific.
Ishizu, T., and Zeki, S. (2011). Toward a brain-based theory of beauty. PLoS One 6:e21852. doi:
10.1371/jour- nal.pone.0021852.
Jacobsen, T., Schubotz, R. I., Hofel, L., and Cramon, D. Y. V., (2006). Brain correlates of
aesthetic judgment of beauty. Neuroimage 29, 276-285
Kandinsky, W., (1994). Spiritualul n art, Bucureti: Editura Meridiane
Kawabata, H., and Zeki, S. (2004). Neural correlates of beauty. J. Neurophysiol. 91, 1699-1705.
18
King, E., J. (2004). Software a Kappa-Type statistic for use with Multiple Raters paper
presented at the annual meeting of the Southwest Educational Research Association, Dallas,
Texas, Feb. 5-7
Kirk, U., Skov, M., Christensen, M. S., and Nygaard, N. (2009). Brain correlates of aesthetic
expertise: a parametric fMRI study. Brain Cogn. 69, 306-315.
Kris, E., (1978). Psychanalyse de lart. Paris: PUF.
Lacey, S., Hagtvedt, H., Patrick, V. M., Anderson, A., Stilla, R., Deshpande, G., Hu, X., Sato, J.
R., Reddy, S., and Sathian, K. (2011). Art for reward's sake: visual art recruits the ventral
striatum. Neuroimage 55, 420-433.
Lang, P. J., Bradley, M. M., and Cuthbert, B. N., (1990). Emotion, attention, and startle reflex.
Psychol. Rev. 97, 377-398.
23

Larsen, R. J., Buss, D. M. (2010). Personality psychology: Domains of knowledge about human
nature (4th Edition), New York: McGraw-Hill.
Leakey, R., (1995). Originea omului. Bucureti: Editura Humanitas.
Maia, T. V., (2009). Reinforcement learning, conditioning, and the brain: successes and
challenges. Cogn. Affect. Behav. Neurosci. 9, 243-264.
Malia, M., (1998). Zece mii de culturi. O singur civilizaie. Bucureti: Editura Nemira.
Marcus, S., (1982). Semiotica matematic a artelor vizuale. Bucureti: Editura tiinific i
Enciclopedic.
Marcus, S., (1997). Empatie si personalitate. Bucureti: Editura Atos.
Marcus, S., Catina, A., (1980). Stiluri apreciative. Bucureti : Editura Academiei.
Marshack, A., (1975). Exploring the Mind of a Ice Age Man. National Geographic.
Mischel, W., (1981). Introduction to personality. CBS College Publishing, NY.
Mischel, W., Mischel, H., N., (1977). Essentials of psychology. Random House, NY.
Matthews, G., Deary, I., J., Whiteman, M., C., (2005). Psihologia personalitatii. Trasaturi,
cauze, consecinte. Iasi: Editura Polirom.
Mecu, C., M., Neacsu, Gh., (2000). Opera de art ca surs de transpunere n lumea
imaginarului, n Revista de Psihologie, t. 46, nr. 3-4.
Miller, G., E., (2001). The Mating Mind: How Sexual Choice Shaped the Evolution of Human
Nature, 1st Edition, Anchor, USA.
Mitrofan, I., (2004). Terapia Unificrii. Abordare holistic a dezvoltrii i a transformrii
umane. Bucureti: Editura SPER.
Mitrofan, I., (2008). Psihoterapie: (repere teoretice, metodologice i aplicative). Bucureti:
Editura SPER.
Moles, A., (1974). Sociodinamica culturii, Bucureti: Editura tiinific.
Mucchielli, A., (1985). Les mentalits, P.U.F., Paris, n: Biri, I., (2000). Sociologia civilizaiilor.
Cluj-Napoca: Editura Dacia.
Nanu, A., (2002). Vezi? Comunicarea prin imagine. Bucureti: Editura Grupul Noi.
Neacsu, Gh., (Coord.), Mecu, C., M. (1999). Psihologia personalitii artistice, Raport de
cercetare, Institutul de Psihologie Mihai Ralea al Academiei Romane.

24

Norretranders, T., (2008). Omul generos. A-i ajuta pe alii este cel mai sexy lucru pe care l poi
face. Bucureti: Editura Public.
Olinescu, R. M., (2008). Biologia si psihologia artei. Bucureti: Editura Cermaprint.
Pascadi, I., (1971). Estetica ntre tiin i art. Bucureti: Editura Albatros.
Paton, J. J., Belova, M. A., Morrison, S. E., and Salzman, C. D., (2006). The primate amygdala
represents the positive and negative value of visual stimuli during learning. Nature 439, 865-870.
Pinker, S., (2007). The Language Instinct: How the Mind Creates Language. Harper Perennial.
USA.
Popa, M., (2008). Statistica n psihologie. Teorie i aplicaii SPSS. Iai: Editura Polirom.
Popovici, D., V. (coord.), Matei, R., (2005). Terapie ocupationala pentru persoane cu deficiente.
Constanta: Editura Muntenia.
Raichle, M. E., MacLeod, A. M., Snyder, A. Z., Powers, W. J., Gusnard, D. A., and Shulman, G.
L., (2001). A default mode of brain function. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. 98, 676-682.
Read, H., (1969). Semnificaia artei. Bucureti: Editura Meridiane.
Roco, M., (2004). Creativitate i inteligen emoional. Iasi: Editura Polirom.
Scarry, E., (1999). On Beauty and Being Just. Princeton. NJ: Princeton University Press.
Schultz, W., (2000). Multiple reward signals in the brain. Nat. Rev. Neurosci. 1, 199-207.
Spiegel, J., (2011). Art Healing: Visual Art for Emotional Insight and Well-Being. Seishin Books
Sterberg, R., (1985). In Search of the Human Mind. ITarcourt Coll. Publ. London.
chiopu, U. (coord.), (1997). Dicionar de psihologie. Bucureti: Editura Babel
chiopu, U., (1999). Psihologia artelor. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic.
Tomasello, M., (2001). The Cultural Origins of Human Cognition. Harvard: University Press,
USA.
Topor, R., Diaconu, F., Marghescu, G., (2000). Cultura. Termeni i personaliti. Bucureti:
Editura Vivaldi.
Vartanian, O., and Goel, V., (2004). Neuroanatomical correlates of aesthetic preference for
paintings. Neuroreport 15, 893-897.
Vergez, A., Huisman, D., (1995). Curs de filozofie, trad. rom., Bucureti: Editura Humanitas.
Vessel, E. A., and Rubin, N., (2010). Beauty and the beholder: highly individual taste for
abstract, but not real-world images. J. Vis. 10, 14.
25

Welsh, G., S., Gough, H., B., Hall, W., B., Bradeley, P., (2009). Barron-Welsh Art Scale. ClujNapoca: Editura Sinapsis (traducere, adaptare si normare n Romania de Raluca Livinti i Drago
Iliescu, 2009).
White, L., A., (1973). The Concept of Culture, Burgess Publishing Company, Minneapolis.
Yue, X., Vessel, E. A., and Biederman, I., (2007). Neural basis of scene preferences.
Neuroreport. 18, 525-529.
Zentner, M., Grandjean, D., and Scherer, K. R., (2008). Emotions evoked by the sound of music:
characterization, classification, and measurement. Emotion 8, 494-521.
Zlate, M., (2002). Eul i personalitatea. Bucureti: Editura Trei.
Zumbo, D., B., Gadermann, M., A., Zeisser, C., (2007). Ordinal Version of Coefficients Alpha
and Theta for Lickert Rating Scales. Journal of Modern Applied Statistical Methods, May, Vol.
6., No.1, 21-29.

26