VELEA MARIA MANUELA

ANUL II
GEOGRAFIA TURISMULUI

CARPATII ORIENTALI

Carpatii Orientali sunt pozitionati in cadrul tarii astfel:

N-granita cu Ucraina
V-Depresinea Transilvaniei
E-Podisul Sucevei(raurile Suceava si Moldova),Subcarpatii Moldovei si Curburii
S-Valea Prahovei

Limitele:

N-Subcarpatii Beskizi din Polonia

Est-Subcarpatii Beskizi din Ucraina, Podisul Moldovei si Subcarpatii Moldovei
Vest-Culoarul Michalovce,Depresiunea Colinara a Transilvaniei,Dealurile
vest,Campia de Vest
Sud-Subcarpatii de Curbura, Valea Prahovei

de

Geologie
In Carpatii Orientali sunt roci aliniate in 3 fasii:

In vest-roci vulcanice
Centru-sisturi cristaline si roci mezozoice
Est-sedimente cutanate de tip flis.

Geneza
Carpatii Orientali s-au format in orogeneza alpina(inceputa in Cretacic si terminate in
Cuaternar)
Vestul Grupei de Nord si grupa Centrala s-a format prin eruptii vulcanice.
Subdiviziuni
Carpatii Orientali sunt impartiti in 3 mari subdiviziuni:
Carpatii Maramuresului si a Bucovinei (Grupa Nordica a Carpatilor Orientali)
Carpatii Moldo-Transilvani (Grupa Centrala)
Carpatii de Curbura (Grupa Sudica)

Carpatii Maramuresului si a Bucovinei

(Grupa Nordica a Carpatilor Orientali)

Aceasta regiune reprezinta ceea ce prin traditie este denumita,,Grupa Nordica a

Carpatilor Orientali``.
Are ca limite majore:granite tarii(in nord),zona mai coborata care uneste Depresiunea
Dornelor de cea a Campulung Moldovenesc,peste pasul Mestecanis (in sud), Campia
Somesului si Podisul Someselor (in vest) si Podisul Sucevei (in est).
Muntii Rodnei, situati in partea central , depasesc 2300 m inaltime (Vf. Pietrosu, 2303)
si se prelungesc spre sud cu Muntii Suhardului (1931m) si Bargaului (1611 m).
Muntii Maramuresului are pe alocuri 1900 m (Vf. Toroioaga 1903m , Vf. Farcau 1957 m ).
Depresiunea Maramuresului are altitudini de 800 m , fiind o depresiune inalta.
Partea de est se evidenteaza printr-o succesiune de culmi paralele, Obcinele
Bucovinei(Mestecanis,Feredeu,Obcina Mare), ce scad treptat altitudinea spre est (1600m1200m)
Doua depresiuni inseminate marginesc la sud aceasta grupa:Depresiunea Dornelor (pe
Bistrita) si Depresiunea Campulung (pe Moldova).
In ansamblui, aceasta grupa muntoasa este fragmentata de vai (Bistrita Aurie ,
Moldova , Moldovita , Somesul Mare) si depresiuni ( Maramuresului , Campulung , Dornelor,
Oas)
Exista pasuri de culme: Setref(817 m ), Prislop(1416m) , Rotunda(1271m) ,
Mestecanis(1096 m), care fac legatura intre diferite compartimente.
Elementul morfografic principal il constituie paralelismul culmilor, a caror orientare este
de la NV spre SE(mai putin Muntii Rodnei, care au orientare de la V la E).
Aceasta grupa muntoasa are un climat montan tipic, racoros, cu temperaturi medii
anuale de 0-6C (0C peste 2000m alt.) , mai ridicate in depresiuni (7-8),precipitatii
bogate(800-1200 mm anual, pe alocuri chiar 1400mm ) si vanturi puternice. Sunt vrecvente
inversiunile termice, respective acumulari de aer rece pe fundul depresiunilor si vailor, ceea
ce favorizeaza inregistrarea unor temperaturi scazute.
Din aceasta regiune izvorasc numeroase rauri, intre care, din partea estica, cativa dintre
principalii afluenti ai Siretului:Suceava cu Putna si Sucevita , Moldova cu Moldovita, Bistrita
cu Dorna si Bistricioara.Pe latura vestica izvorasc rauri care sunt colectate de Tisa, aceasta
formand pe un anumit sector (62km) granita cu Ucraina. In Tisa se varsa principalele rauri
maramuresene, Viseu si Iza.Din Muntii Rodnei izvoraste Somesul Mare, iar din Muntii
vulcanici Lapusul(cu afluentul sau Sasarul), care se varsa in Somes.Exista o serie de lacuri
natural, indeosebit glaciare, concentrate in Muntii Rodnei(total 18, mai cunoscute fiind:Lala,
Buhaiescu) si lacuri de sare(Ocna Sugatag,Costiui) in Depresiunea Maramuresului.

Carpatii Moldo-Transilvani
(Grupa Centrala a Carpatilor Orientali)

Au ca limite:aliniamentul care uneste Depresiunea Dornelor ce cea a Campuluilung

peste pasul Mestecanis(la nord), Valea Oituzului si Depresiunea Brasov(la sud), Depresiunea
Colinara a Transilvaniei(la vest) si Subcarpatii Moldovei(in vest).
Carpatii Moldo-Transilvani au altitudini maxime de sunb 2000m, cu exceptia marginii
craterului Muntilor Calimani, care depasesc aceasta valoare. Altitudinile cele mai mari sunt
urmatoarele:Pietrosul Calimanilor-2100m, Vf. Calimanul Cerbului-2013m, Iezerul Calimanului2032m,Retitis-2021m , Negoul Unguresc(2081m).
Aceasta grupa Montana are un climat montan tipic, racoros, cu temperaturi anunale
cuprinse intre 6C si 0C (OC la 1800m alt.), mai ridicate in depresiuni(7C-8C), cu
precipitatii bogate(800-1200 mm/an) si vanturi puternice.Climatul alpin , cu temperaturi
anuale negative, ierni lungisi very scurte, se manifesta numai pe cele mai inalte varfuri din
Masivul Calimani.Sunt frecvent inversiuni termice, respective acumulari de aer rece pe
fundul prepresiunilor si vailor, ceea ce favorizeaza inregistrarea de temp. foarte
scazute(Ciuc,Giurgeu).
Din aceasta grupa izvorasc numeroase rauri, remarcandu-se pe latura vestica doua
dintre principalele cursuri de apa ale tarii, Muresul si Oltul care izvorasc din Muntii Hasmasul
Mare.Trotusul care izvoraste din Muntii Ciucului si Bistrita.

Carpatii Curburii
(Grupa Sudica a Carpatilor Orientali)

Carpatii Curburii constituie grupa sudica a ramurii carpatice cunoscuta sub numele
de Carpatii Orientali, avand ca limite:Valea Oituzului si Carpatii Moldo-Transilvani(in nord) ,
Valea Prahovei si culuarul Bran-Rucar(in vest) , si Subcarpatii Curburii(in exterior).Limita de
vest data de Culuarul Rucar-Bran este discontinuitatea relative cea mai evident intre Carpatii
Curburii si Carpatii Meridionali.
Carpatii Curburii se prezinta sub forma unui cerc (intre Oituz si Prahova), acolo unde
lantul carpatic isi schimba directia de la N-S la E-V.

In Carpatii Curburii se include si cele trei clmi muntoase care marginesc spre vest si
nord Depresiunea Brasovului(Persani-Baraolt-Bodoc), atasate uneori subdiviziunii situate la
nord. Acesti munti fac parte din Carpatii Curburii ca unitate naturala, dar il consideram ca
apartine graphic(uman,economic) Depresiunii Brasovului, impreuna cu care formeaza o
unitate regional integrate(regiune geografica).
Carpatii Curburii au o serie de elemente specific care ii evidenteaza indeosebi sub
raportul caracteristicilor sale fizico-geografice peste care suprapun anumite elemente de
geografie umana, fara a consitui impreuna integral o unitate regional.
Carpatii Curburii cresc in inaltime spre centru, Muntii Ciucas depasind 2400m. Un
element morfografic deosebit de interesant il constituie depasirea liniei celor mai mari
inaltimi de cumpana de ape, care este deplasata sensibil spre Depresiunea Brasovului. Au
pasuri de culme cunoscute, cu un rol strategic in trecut:Oituz(866m),Buzau,Tabla
Butii,Predeal(1040m), si Giuvala(1261m) pe margine.

Relief:
Carpatii Orientali sunt cei mai intinsi in suprafata ocupand jumatate din intinderea ariei
montane. Au altitudini mijlocii: Vf.Pietrosul: 2303 m (Carpatii Maramuresului si a Bucovinei),
Calimani: 2132 m (Carpatii Moldo-Transilvani) si Muntii Biului: 1923 m(Crapatii Curburii) .
In Grupa Nordica a Carpatilor Orientali elementele morfostructurale majore sunt date de
existent celor trei fasii paralele:

In partea de vest,munti vulcanici si volcano-sedimentari,

In centru,munti dezvoltati si sisturi cristaline si roci mezozoice.
In est munti dezvoltati pe flis.

Se pot recunoaste mai multe tipuri si forme de relief:

Relief de modelare ciclica este reprezentat de platform de eroziune(mai bine

pastrate in Muntii Rodnei).
Relief glaciar este dezvoltat in Muntii Rodnei si pe o mica suprafata Muntii
Maramuresului. Relieful glaciar este format din circuri , vai glaciare , lacuri , morene
si creste de intersectie si arata ca modelarea glaciara a fost importanta.
Relieful volcanic are doua aspect:relief dezvoltat pe curgeri de lave(Oas-Gutai) si
relief dezvoltat pe o structura strato-vulcanica(Tibles-Lapus si Bargau);ca forme de
relief vulcanic, mentionam neck-urile,platourile vulcanice(erodate),dyk-urile(cum ar
fi Creasta Cocosului) si resturi ale aparatelor vulcanice.
Relieful structural este foarte expresiv in Obcnele Federeului si Obcina Mare,
dezvoltate pe flis,unde exista un relief apparent jurassian;in realitate este un relief
mai simplu,adaptat tipului de cute pe alocuri asimetrice si chiar deversate.
Exista , de asemenea si alte tipuri de relief , cum ar fi relieful carstic(Pestera Izvorul
Tausoarelor sin Muntii Rodnei),forme gravitationale,reief preglaciar,vai in
chei,glacisuri si piemonturi.

Grupa Centrala a Carpatilor Orientali se remarca prin distributia zonala a trei fasii
paralele diferite:

In vest zona vulcanica, respective muntii vulcanici(Calimani,Gurghiu,Harghita)

In centru zona cristalino-mezozoica,alcatuita din sisturi cristaline si sediment
mezozoice(Muntii Bistrita,Giumalau-Rarau,Muntii Curmaturii)
In est zoana flisului care, la sud de izvoarele Trotusului, ocupa si partea
central,inlocuind sisturile cristaline;aceasta zona cuprinde muntii dezvoltati pe flisul
cretacic
si
flisul
paleogen.(Muntii
Stanisoarei,Ceahlau,
Gosmanu,Tarcau,Ciuc,Nemira,Berzunt).
Carpatii Moldo-Transilvani s-au format prin aparitia initiala a zonei cristalinomezozoice sub forma unui arc montan marginit spre est de o zona de sedimentare(in
care s-a acumulat flisul) si fragmentata in vest la sfarsitul cretacicului o data cu
inceperea formarii Depresiunii Transilvaniei.Zona cristalino-mezozoica conserva
urme ale platformelor de eroziune ce caracterizeaza , spre nord, Muntii Rodnei si a
Maramuresului, iar spre sud Carpatii Meridionali.Acest relief vechi care formeaza in
present axul acestei regiuni a fost supus unei eroziuni indelungite. Spre est i s-au
adaugat ca relief succesiv arealul flisului cretacic iar apoi al flisului paleogen,
intreaga regiune deplasandu-se pe directia vest-est , ca effect al migrarii zonei
cristalino-mezozoice si al subductiei placii est-europene. Zona cristalino-mezozoica si
zona flisului au reprezentat in miocen o regiune,,montana``,strabatuta de o retea
hidrografica care a dus la acumularea sedimentelor post-sarmatiene din Subcarpatii
si Podisul Moldovei.

Din punct de vedere geologic , Carpatiilor Curburii sunt alcatuiti in exclusivitate din
flis;in Carpatii Maramuresului si a Bucovinei si in Carpatii Moldo-Transilvani aceasta
formatiune(flisul) este caracteristica doar laturii estice si devine tot mai ingusta cu cat
ne deplasam spre limita lor nordica. In Carpatii Curburii dispar zonele vulcanice si
cristalino-mezozoica prezentate in celelalte doua regiuni.Au suferit mai multe moment
de ridicare puse in evident printr-un system de nivele de eroziune identificate pe
intinderea lor,aceste ridicari s-au realizat la cursul neozoicului,iar ultima,de la inceputul
cuaternarului,a fost probabil cea mai accentuate.
In Carpatii Curburii intalnim urmatoarele tipuri de relief:

Nivele de eroziune-situate la anumite altitudini care arata insa ca au existat

mai multe momente de modelare subaeriana a reliefului pana la formarea unor
profile de echilibru partiale si chiar atingerea unor suprafete de nivelare ciclica.
Relief structural-foarte bine evidentiat in Muntii Ciucas
Relief petrografic-se recunoaste in cadrul diferitelor tipuri de morfostructuri si
cuprinde forme specific acestora;relief pe conglomerate,relief dezvoltat pe
gresii,relief carstic(pe Valea Ialomitei,unde exista mai multe pesteri si chei).
Piamonturi,glacisuri si campii piemontane-care marginesc Depresiunea
Brasovului si fac legatura dintre sesul ei aval si rama Montana inconjuratoare.
Un relief general de campie-care ocupa o mare parte a Depresiunii
Brasovului;aceasta este una dintre cele mai netede regiuni de campie din tara.
Relief fluvial-reprezentat prin sisteme de terase prezente pe principalele artere
hidrografice(mai putin pe Olt care,in Depresiunea Brasovului,nu are un system
propriu-zis de terase).

Clima
Carpatii Orientali au o clima influentata de desfasurarea lor larga in latitudine,de
etajarea altutudinala,expunerea si fragmentarea reliefului.
Temperaturile medii anuale sunt sensibil differentiate scazand de la S-N pentru
aceleasi altitudini. Ele scad de la 7C-6C (la 1000m) la 0C (la peste 1800 m).
Cresc precipitatiile medii anuale, dar mai accentuat pe fatada vestica (peste 1200mm
in Ceahlau),crestere cauzata de influenta maselor de aer eceanice transportate de Vanturile
de Vest.
Datorita efectului combinat al pozitiei, altitudinii si circulatiei vestice in extremitatea
nordica a Carpatilor Orientali se inregistreaza cele mai multe precipitatii medii anuale (peste
1300mm).
In depresiunile intramontane ale Carpatilor Orientali apar adesea inversiuni termice,
sesizabile si la nivelul vegetatiei, aceste depresiuni transformandu-se in adevarati poli ai
frigului (datorita aerului rece, care stagneaza in locurile mai joase).
Ansamblul Carpatilor Orientali au un climat montan , cu areale de climat alpin in
zonele foarte inalte(Rodna,Muntii Maramuresului,Caliman,Ciucas,Suhard) si influent
scandinavo-baltice in Nord.
La Bod in 25 ianuarie 1942 s-a inregistrat ce mai mica temperatura.. Ansamblul Carpatilor
Orientali are un climat montan, cu areale de climat alpin in zonele foarte inalte (Rodna, Maramures,
Suhard, Caliman, Ciucas, la peste 1800 m) si influente scandinavo-baltice in nord (Obcine).
Hidrografie
Raurile principale care isi au originea in Carptii Orientali sunt: Viseu, Iza (colectate de Tisa),
Somesul Mare, Muresul (cu Niraj, Gurghiu), Oltul (cu Raul Negru, Barsa), Prahova, Teleajen (colectate de
Ialomita), Buzau, Trotus (cu Uz, Oituz), Bistrita(cu Neagra, Bistricioara, Bicaz), Moldova si Suceava
(colectate
de
Siret).
Carpatii Orientali au deasemeni:
- lacuri glaciare (in Rodna:Lala, Buhascu si alte peste 20 de lacuri mai mici);
- lacuri hidroenergetice (Izvorul Muntelui si alte trei in aval, pe Bistrita, Lacul Siriu pe Buzau, Lacul
Paltinu pe Doftana);
- lacuri in masivele de sare (Costiui, Ocna Sugatag, in Depresiunea Maramuresului).
Apar frecvent izvoare minerale.

Fauna,vegetatie,soluri
Invelisul biogeografic si pedogeografic este deosebit de variat datorita conditiilor geomorfologice,
climatice si substratului geologic.
Vegetatia este etajata, dar etajarea este influentata de pozitia in latitudine. Astfel, etajele de vegetatie
coboara altitudinal spre nord, fenomen foarte vizibil in limita inferioara a conierelor mult mai joasa in nord
(sub 1000 m), decat in sud.
In Carpatii Curburii predomina padurile de fag si la partea superioara in amestec cu molid, in Muntii
Moldovei si Obcine predomina padurile de amestec dintre fag si rasinoase, iar in partea de vest (muntii
vulcanic) si nord, predomina padurile compacte de rasinoase.
Vegetatia subalpina si alpina se intalneste in Ciucas, Caliman si Muntii Rodnei.
Fauna a cuprins pana in vremuri istorice (sec. XVII) exemplare de zimbru. In prezent Carpatii Orientali
sunt un domeniu al faunei de padure (cu urs brun, cerb, ras) si fauna alpina, reprezentata de capra
neagra, repopulata in Rodna si Ceahlau.
Invelisul de soluri cuprinde: andosoluri, soluri brune acide si andosoluri (pe rocile vulcanice), soluri
brune acide (in zona flisului),, spodosoluri (in zona cristalino-mezozoica), soluri brune (in depresiuni si
munti scunzi).
Rezervatiile mai reprezentative sunt:
- Creasta Cocosului din Gutai;
- Piatra Mare din Muntii Rodnei;
- Pestera Izvorul Tausoarelor (Rodna);
- tinoave (mlastini de turba) la Poiana Stampei, Gaina, Borsec,etc.;
- Codrii de la Slatioara si Pietrele Doamnei (in Rarau), Ceahlau, Lacul Rosu,etc.
Populatia si asezarile omenesti
Populatia este mult concentrata in depresiuni si pe vai, iar la altitudini mai mari este mai rara (25
loc/kmp.)
In
Depresiunea
Brasov
se
ajunge
pana
la
200
loc/kmp.
Sporul natural este ridicat, fiind de 7-8 0/00, peste media tarii (3 0/00). In depresiunile Giurgeu, Ciuc,
Brasov si in orasele din partea de vest exista o populatie semnificativa de origine maghiara, la Brasov si
imprejurimi populatie germana, in nord populatii slave, pe fondul unei populatii preponderent romaneasca.
Exista deplasari permanente (zilnice) spre orasele mari, deplasari temporare si deplasari definitive
spre
alte
regiuni
cu
spor
natural
mai
redus.
Asezarile naturale pe un spatiu atat de intins, imbraca forme si functiuni foarte diferite. In depresiuni
predomina asezarile foarte adunate (pe alocuri chiar compacte sau liniare), iar in zonele mai inalte,
asezarile
rasfirate
(in
Obcine,
Muntii
Maramuresului,
Muntii
Bargaului).
In ceea ce priveste activitatile economice predominante exista asezari cu functiuni agricole (cresterea
animalelor), de exploatare si prelucrare a lemnului (Galautas, Vama, Falcau etc.) cu activitati miniere
(Rodna, Nistru, Ilba), industriale (Ghimbav, Hohiz, Remetea), balneoclimaterice (Zizin, Malnas, Bilbor,
Ocna
Sugatag),
de
transport
(Ciceu,
Deda).
Orasele din Carpatii Orientali sunt situate in interiorul acestora (Sighetu Marmatiei, Viseul de Sus, Baia
Borsa, Sangiorz Bai, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gheorghieni, Toplita, Balan, Bicaz,
Miercurea-Ciuc, Vlahita, Borsec, Comanesti, Darmanesti, Slanic Moldova, tusnad, Tusnad Bai, Sfantu
Gheorghe, Covasna, Intorsura Buzaului, Targu Secuiesc, Sacele, Rasnov, Predeal, Zarnesti, Codlea) sau

la marginea lor (Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Gura Humorului, Piatra Neamt, Moinesti, Targu Ocna,
Azuga, Sinaia Busteni), fiind legate de resursele caracteristice spatiului montan.
Si aceste orase situate pe margini le putem considera ca orase ale Carpatilor Orientali.
Cel mai important oras este Brasov, al doilea centru industrial al tarii, concentrand multiple activitati
economice
si
funtii
urbane.
Baia Mare (152.000 loc.) este strans legat economic de zona miniera din apropiere, avand o functie
industriala specifica (prelucrarea minereurilor neferoase, productia de utilaje, ramuri ale industriei
materialelor
de
constructii,
lemnului,
textila
si
alimentara).
Spre Baia Mare graviteaza Cavnic(oras nou, centrat pe metalurgia neferoasa) si Baia Sprie (oras cu
traditii
urbane,
in
prezent
cu
metalugie
neferoasa).
In Depresiunea Maramuresului fiecare oras are un profil propriu: Sighetu Marmatiei (45.000 loc.), oras
cu traditii administrative si urbane; in prezent are industrii variate (prelucrarea lemnului, utilaje industriale,
industrie textila alimentara), Baia Borsa, cu activitati turistice si miniere si Viseul de Sus cu industria
lemnului, Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc au functii asemanatoare: industria lemnului, activitati
turistice, industria produselor lactate. Gheorghieni, Miercurea-Ciuc, Targu Seciuesc, Toplita si Covasna,
localitati cu o importanta populatie secuiasca, sunt centre urbane cu funbctii si profiluri economice
proprii: Gheorghieni, cu industria de lactate si a lemnului; Miercurea-Ciuc cu industria de masini agricole,
a lemnului si functii administrative; Targu Secuiesc, Toplita si Covasna cu industrii centrate pe prelucrarea
lemnului
si
produse
textile.
Vlahita, oras cu profil initial siderurgic, este incurs de asi cauta un profil economicsi urban nou, Balan,
situat la izvoarele Oltului are o funtie industriala axata pe exploatarea si prelucrarea cuprului. Orasele din
Depresiunea Comanesti - Comanesti, Moinesti, Darmanesti - au structuri urbane si functionale legate de
exploatarea
resurselor
energetice
din
apropiere.
Sfantu Gheorghe (73.000 loc.) are ramuri ale industriei textile, constructii de masini, functii
administrative
si
culturale.
Spre Brasov (324.000 loc.) graviteaza orasele Sacele (34.000 loc.) cu industrie electrotehnica, Zanesti
(28.000 loc.) cu industria lemnului si constructii de masini (Tohanu Nou), Rasniov (17.000 loc) cu o fabrica
de scule si o intreprindere chimica si Codlea (24.000 loc.) cu o industrie complexa (coloranti, masini,
mobila) si sere.

Industria:
Ind. energiei electrice: reprezentat prin termocentralele de la Sighetul Marmaiei, Baia Mare, Vatra
Dornei, Braov..; hidrocentrale: Stejaru ( de pe Bistria).
Metalurgia neferoas: prelucrarea cu, pb, zn, au la Baia Mare.
Industria constuciilor de maini: utilaj minier Baia Mare, utilaj petrolier, tractoare Braov, electronice i
electotehnice Scele;
Industria de prelucrare a lemnului: Baia Mare, Cmpulung Moldovenesc, Toplia, Gheorgheni, Braov.
Ind. materialelor de construcii:
Industira uoar i alimentar: ind. textil: Sighetul Marmaiei, Miercurea Ciuc, Sfntu Gheorghe,
Braov. Ind alimentar lactate: Vatra Dornei, Cmpulung Moldovenesc, Braov, bere Azuga.

Agricultura: are ntinse puni i fnae naturale, n depresiuni i vi se cultiv porumb, orz, secar,
cartofi, sfecl de zahr, pomi fructiferi ( Tg. Secuiesc), plante furajere. Este o important zon de cretere
a bovinelor, ovinelor (rasa urcana).

Turismul:
hibernal/sporturile de iarn: Bora, Poiana-Braov;
turism cultural: mnstirile din Maramure i Bucovina: Vorone, Moldovia, Sucevia, Putna; Numeroase
izvoare minerale: Vatra Dornei, Borsec, Bile Tunad, Covasna.
Lacul Sfnta Ana, Lacul Rou, Praid, Cheile Bicazului. Oraul medieval Braov.