UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE $I MEDICINA VETERINARA-BUCURESTI FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE $I INGINERIA MEDIULUL DEPARTAMENTUL: INVATAMANT CU FRECVENTA REDUSA SPECIALIZAREA: MASURATORI TERESTRE $I CADASTRU CAL DECOMUNICATIL ANULIV ‘SEMESTRULI Prof. dr. ing, Ioana SIMINEA. Amul universitar 2008-2009CAPITOLUL 1. NOTIUNI GENERALE Produceea de bani materiale, schimbl de mir, cag! legtwrileeulturale, polite 4 sociale dine oamen se asia prin ransport. Realizarea transportwrilor presapuneexiter{a mal mijloc de transport ia une ci de transport. Prin miloe de ransport se Inelege wehicul, care, acjonat de o fora de tact, transports bum materiale i oament dela wn lo laa, ar prin cle de transport scale de Ccominicoyie 2 infelege mediul sxport, care, intro form natural sau special anenaiid, serveste lacircuata oamenilor sa dferitelor pur de veicae. 1. Generali ile de transport pot fi clsificate dup mal multe eriter. Aste, tn fanetie de median care se realizeaz transports dps fell mlocul de transport, se deosebese: = oi de wansport terestee feat, drumuri, cu eablu cc, 1 bide tmnoport naval: mariime, vial ete; > li de transport serie. de marr de persoane are ponder dif, pe cele tei categori dec de ‘anspor, de lao ar a alta. in Europa traneportal de misfire fae asf 77% rae, 13% feroviar gi 10% neran gi naval In Romania transport de mir este dswibuit afl: 23% rier, 139% feoviar 94% naval fserin; penta transport de persoane procenajl este ‘rmtorul: 65% rater, 32% feroviar 3% actin naval. Dramarile uote de wansport terest. Cuvntal drum provine din nba greacd, de la cavintal dromas, i expimi nofunea, ca total general, a une fide teren rezervat exclasiv ‘irelafic,iniferent de gradi ei de emenajare sau consolidare; ate prin dram se Inslege © «ale de la potecd pin a autstrada cea mai mod. ‘Cuviaal sosee provine din limba fancezi — chasssec- si se refer I un drum crt, consolidat; dei, nofinea de gosta exprima un drum amensjat tn vederea cirulail. Cind foseaun traverseez 0 local, ca capi, In general, denumirea de stra. Cuvintul stadt Drovine din limba Ini, viz sata, care inseam o fosea execuati fn sate, sistem tipic ‘oman entry exceutares drumurier. "Be pot pubic (de interes general) s de exploatare (de interes special). Drumurile de cexplostare, dup Logea m. 82/1998 privind regimul drumurile, sunt definite ea drum de liltae privat desinat> stisfgert ecrnjlor proprit de transport rutier tn actvitifle Penira asiguraren trnsportrilor rtiere, Roménia dispune tn prezeat de o refea de ramari do 153 014 kam, din care circa 56% sunt dramuri publics, far restul sunt dramuri de cplostare (industrial, forestere, agricole ete). ‘Drumurile sunt piri components ale infradructuii nel tari, destinate asigurisii contunicailor terete. In acest sens, ele inten categoria indestorior de evalaare a nivellul de clvilizatioarespectivel tai, Ta nivelal unc zone ai, cle de transport matics fac parte din plan de sstemstizare si do organizaeatertorall He sunt folesinj ne aicole cu destnafc Specials. ‘Deft thai, drama exte acca fige de teren special amenajat, care este destinatS ‘ransportulteretuca veicue pe pacur se carcteriea pra hnglme mare slime micS.1.2. Blementele geometrice ale unui drum Partea consolist a unui drum, cre cuprinde fs central pe care circu vehicules, se rnumeste cae su pate carosabil “Totltata heriilor ce consi parte amenalat, conolidat,calea pe cae so crcl ~ paren carosabilt si benzile de focadrare ale acectea - reprezinté ryprasuctra drumsd (fig.1. Ba consti elemental intermedtae inte viel een natal, re roll de prea sarcnile date de vebicale ia Te tansmite [ate prin intermedia infastuctr ‘Panea consolida,calea, este sleatit din mai multe sratri forming corp drut sa site rater “asractra drama reprezits totaltatea Iutiilor de terasamete 3. de ati care ao roll det svstne Suprastnctura i de a transite teen) eforurle ecutate din afl (fi. 11). ig12 Dra plan Terasamertl ich tatters de past ar uprind operated spr, ampluarh 3 tansport ale pda, desereare 5 pner tn opert # set preci 3 Inet sare. De ascnenen te erie de teacente st core eile piv ‘Sigunmcascugerl oglor do mapa’ gf subse, considers t aedioten maser do plimant. Lucririle de arti sunt: vaduri. poduri, viaducte, tumeluri etc. ‘Denumini,foma gi amplsamentulclemenielor componente se cin din represen ‘ruurr in plain prof Kngdia iin profil tnsrersa. Prieta nel dram! pe wa plan oon fommeza ieee rama Aceast pare tn pln ca 0 Tne sows, toons an tronoane relia nme lime tomo Ebi men carb, aie moore lament (21.2) Prieta deafguralt pe un plan veyical a imteneoel nie. supa {erat de verdelle oe Wet pin ama Sioa gi sopentpe tecash naira {omnesel profil argon lorptdnal (Gig. 1.3). ‘oy Proletia_fnterecticl cu. terenal ay ees ‘anne Ha thrall a ks neg © feeml poligonalt continu, least dup’. scam eal mane in ree ‘sulin protect Proicfaintersecfct cu supra cit areLinia rosie este format din ectoarerectilini-denumite declivi socoare cabiinii- denumite racordri vericle, Racordrle vertical asguel wecerea in siguani a vehicalelor inte detvitiile adiacete ‘Declivtjile cu valoazeaIntintsit egal cu zero (orizontale), se mimes pole cele cu (cobs) se nimess pane, ‘valor potve (re) se numese rama, ir cae ca valor nea Patformd bre Be Zona dreawhd Tie Profi uel onto Sante de posta tin roi, fi de sopra trem = except, mumite ebice san wnpltun, mumite rambles, dack lina rosie 20 af sub ini trea natal, ‘espe detsopra trout patra ‘rola intersect uni pln vertical, perpendicular pe axa drum, corp rumba ca spaff ternal natural se mine profil faversal al drama fig. 14, fe, 615). 2 OE pl ans se alii in nd treme! un contr pln dtemit cota poi, famat din pineal mite bance pr intinte mie talc ‘Banchela ces mal important ee plaforma dams care are © wat nlinare ingore xa drmolol spre muchilepltfrmel (puncte A 9 E), poiraasgurcn singer ape. Pltforma copine fifa cena po ear cucull vehcuele = parte earosabild = cele dood {ig literal ar nadrears cals, noite acotament. “Taal Hmiezk lle Tacs detente gil racordea a terenal natura ‘Valoareainclnisitluzli ete dal de tangent unghie cre aces ace on orzotala, expimdndis sb form de raport (tg Pram sa ig P=). ‘Dp pon plore onda rem natal, rama ponte fi ain plat, pln st reblog), dock patna $i rosie seal deasupra ternul sata. tn acest cr, ei rare al ng ‘ip 15 Pinay den seo son el ea patil i: nse spa pns p nta sa dpa ‘de 2008.Pe sectoaree de drum fn spat sunt nesesare sanju sau rigole, amplaste deo pare yi de ata a patfrmei, pentru colectarea gi evacuarea spelor de supra. CCind drum este paral in umpluturd si pial Th spstur(i.1.6) dramal se afi tn profil transversal mist, La pote transversal a ptr gi mise, ne gant ital de deblew ee amensjcazt © fis crizontls amit banchet; In seopal dea refine pamintl aus de apele de sce de pe talwz,prevenind impotmolirea sanju Distanjaproiectats pe orzeatals Inte puncteleexteme ale taluzurilr (C.D in figurile 1.4 si 1.5, respctiv OP fn figura 1.6) se mumeste ampriza drumalu. In fanfic de infimea taluzlui sunt sate de pate s de aka a amprize, dua fide tren, numite nel lterole ‘ale drumali,wilzate de service de Insefinee 2 drumurilr, Ampriza dramulsi $i zonele laterals ~ acolo unde apar ~ formeazA zona drumulul care serves a ealull sopratjeh rumor Fiecare drum ae oexgine—kilometrl zero In report cx oviginen si icoia de erestere 4 bilometrjuli, drumal esi un sexs, fh de care se definese ramp si panel, stings 51 ‘reaptn drumuli, intr gi igile ain local ete. Toate elementele component ale ‘rumurtor reat din cele tei tips de proieei consti date cadastral, INTREBARE: | at dete drum? (Ce rerecnt suprastuctra 5 infrastuctra unui drum: pein ce leet se obtn? Care Sunt elementledrumuisl proiecat pan orizontl, vertical transversal? Care sunt irl de profit iansversile? Ce repreintsklomeral zr?CAPITOLUL 2 ACTIVITATI CADASTRALE REFERITOARE LA DRUMURL Incadrul activision cadastral, drmurile date deja fren fac obtecul cdastrudu general, ca un bun imobl cu particular ht ehnice, econamice, urdice. De fasemenea, uncle cazur, drumurile reprezints hotare care se marcheaza m opéraiunea de Adelimitare cadastral a tertrilr administrative 1h wrma tntroducerttoflale @ eadastrdut dramurile capa1a cour, denumirt $f sunt define prin forma, dlmensiin, elemene componente. Din drumurt fac parte inepranta conserchile, staal 3 dotarile necesare asigurdrtt circulate! In condi de sigurant $i fonjore 21. Cadralleistativ Cte de comunicafi rutiere Deneicin de refer exrese in cara unr relent ca: Leesa caastull s'a public noble nr, 7196, Lape fondu fencer 18/191, egeadramarlor ne 82/998, Logea prtedic) moduler ar 1371995. STAS-ui de ‘petits, Din pararpere ador ommatveenamerae feat meftnlteferitae la roll iporant pe exe Tsu drumurle te apicarea pevedetior specie Tectia din lope enjonate ‘Stil caduliJeyatv et important pent a oie informa si preci ile sbsolu necesre In fone fae de oloire # drumutor, dar In petota de expose Fle de proiecare a umd drum sant capa desu de prefab In veeren project {nor dru ol glu do febltre st aderzae sas Grama eho, ca Je slo ‘Seblltgn, fea Uo pric hn, ln caro 2 diensonsil donnie edits tn etapa gorcrionrt Din confit elementclor cnanorte reals lpi ste pe cae eb {eabt cae tal Epa do domsall Gstinge de ecivisie casul, apicanan elle 02 connie ‘a cum vrn pein sclepovedar da lnglia moana care ox revcf tn sctivttea de concepfe de expose aclor de commit rutie ste, ta Legea 7996, rumurle en tren co consocl sina avtod 0 desing pet serepse fed del art 1 Aca pri ace defae cadastl gal co yo on ssn unl g obigaeri de evidant teica, eopomid gi juris pin ewe #0 Fealzeeh Mdafoaes, tregisarea, swesctres pe bari ples cadacale ator teenuror, dope tester fri, indie de desi lor ide proper, Cadet ‘eral ere inf tie, economic juin ‘Pine thn cadet peeral se reizeast prin detcninarea, yo bara de srr, 2 pod, cutgnraia sl rm supallor enor pe cess, eepor de ols pe propria in ca face! eonomice se evden testo, cate de flo, pes $ leccil eceae sabi! vor cocsonies buna ob. "inca ruil cada peer eels pn Menifcarea propre Cala drumurior, ea subsstem do specie calastt pecan seama do corsa Lagi cada pneal Apicad Ta domenal specie al Granurdor pve foetal valeble ciate pind scum real cl operon tele et conoset cele pre omponet le drumurr, lols dnensinie @ caracesilecocsfior inalailor fecerare csi sigur big drumor, per ca pin mo! se posts a oni conigraia si masimea De semenen, spell ncaa spo =i capil Sr idee si a8 decio bun misut gt fanioee clemeato pe sbiliveavalort {ema Do elo ma nite or valowrenGrumror ret dnp do conor «pir CSroabil sean moment arg neal general, fo pny ma pare valoaren vosIuror dara de pe seu. Sind ct ued cadssou seen ia, cv oped de cel mult 6a, ts momen nd se parce din no sel drumbhi, tebe hs lmegistrere ‘odie pute ase. in bezaauibulr exe i revi, pouivit Lei 71996, Oficial Nojoal de Cara eoderc si Catoate (ONCGC) a laborat “Norm tence penta inveducre ealasull smal “Tnind seuma de crteile de impire a terenurlor dup destnai,dromurle sunt Incas conform srstor Nome, in eaugnriatremunlor cu desta seca. TDS. Fac xcopie drum enolic si de depontae de pe een aioe, care su inelase i catgoria rene odie aca Tn capitol refetor la ences exeprior de ‘losin indidiatarn lr pm od drumurl se mane cl de corunefi rte st sonotaaza DR otivit Lee fonduas func, team flit pen vansporile rare sunt trons en dota spocal alot une a publ, det api damn pe vor fi adminstae do cate rgaeo previzu de lege Capra fanctoalt de drumar de eres, Injioral eset ogm de opt ple partine stu est dminisats Tn Remi, de cre ‘Admiistafa Nafonals 4 Drunaior In caal celts eategori de eft do comarca propane, de aseenes nein de dep publi, dar sete constr apa judllr, Imutcipior,orsjelr,comuncior sunt administrate de ce prefcar san past Tere cre fe parte in domenal pbc sunt scose din cca ii (8 pin lege mu se proved altel ) as, drepl de propriate supra lor ese imprescpat ‘Trem do ore fe, indifireat de desioai, conte fondl fancier al Remi, Food fanciar fn mod corespinztordreptl de propsae rebuie iegiaat in documetle de vient fancies do pblitate mobs prevented lege. {nat 71 Lega fondlufinciansipuleara, pine aitele:amplaareaconstefilor de ‘xc fel pe lerena agile din exravilan, do eatgoia ia do cae ertointerish So ‘Septem do la aces proved consiefile ee saves active agile, drumut do inporana debi ce. pin exocoli ele de drama teenie agricole se folosesc dfn nate Scop deci prods agrcol, Leges 18/991 confine umitoerle refi: sobre sd de Site Mineral Ageltunt si Alimentafei penta spate do pt Ia 100 ha de ce Gavem penta terenoile agricole ale ctor sore depicts 100 ha Legea provede ct apobae esto condoms de scowul predubil al defitonlor de term. Propet ‘eenuilor sunt deggnis peat dau suerte remus prelude a domenil pa, ta brn sa cre chive, opi eae ‘eupars gi felosiea tern aprobate af scoase defi din product ages, Insite de af ditt, Donate prodae enstiuic» inclere prevedilor lp 30 ssoaineta ‘Un kim capi din Loge fonds fnciar sri logstdo-problemaicadrumlor consderam o teenth rettitr la orgsizarea 5 amenajara eto arco. Ema tcoll 43 linet deste” Orgmizrea st smenajren teri acl ae seen ‘cea conor pent ma bu falas a tremor agricole nscopul produ! acts $i te excel po bia de sult i pried Ia ceerea propricarlor, elvis se tmsoarle Drobleme: stabs rfl drumurioragicole cao comple a rele de-drum de ness ‘feveral inert x enanizaea gi amenajrea de ansamblea terol sep Wasp _brodeflragrcle acco myinorarzlo nessa procs da pare" ‘etal deope. reule. de delim. prin druman,a‘untionatrilespeice ‘ctrl eles sncole vor f prezemtte capt alpreantli gure sce ‘Legea drumurior #1 STAS-urile de speciale 2 vor prezeln po misurs presenti vogkmatot emetic‘ drums ines alr oie Sistonatizre i medemizarca ui drum xieat 622. Drumurite si detimitarea cadastral a tertorilor administrative {In Legea nr. 11996, refeana de drumuri este prvi ca o component important in opera de dlimitae cadasralaatertrilor administrative. Dolimitavea cadastala repreznts operat prin care se identficd si se oficializeaz limite teritorul dministratv. Aceath Iucrare se executs inion inrodacert dase general pe tn tertoriaaiminisratv. Exist situpiin care teritoril administra este mirginit de drama. Pentru stabiia lini de hotar se execu operasini de terens de bro in care se parrge 336 studiaedInteaga documentte existent, refentoare la ultima delimitare cadastrala. Se vor ‘alge dato aupraterenunlortravesate de wonsoanselinlor de otar (categorie de felosint, ‘esinaia tremor i proritrt) ise vor consemna in procesul verbal de delmitare In acest, ‘ar trebui i se delineseh Toate car elomentele componente ale dramuli stl Inst dramul fie cupins tn integime in suprafaa un teritora administra Laterminare lcrclr do delimitare a terior administrative intocmetedosaral de Aetimitare, eae, din punct de vedere al drumarlor, trbuie st conn schifa general a hotrul ‘ministry, reo do 0 dserer rscuh otra. Schifa va confine, in acest ea, att ‘efeaus principals de ei de comunicafi existent i intriorultrtoruls, ct deta privind ‘raseul drumalu ce ropreznithotaru, marcat prin somne convenionale Sch general se Tnlocmese la serie 1:25000 sau 150000 ‘Pentru fecare inavilan se intocmeste un alt dosar de deliitare, eae eoojne:seita general a lintel inravilanute, denurireaintravilanulul gi rofeaua de drum 9 stra. Sciile ‘ecomandate pear sci sunt 15000 ;1-100001:15000.| 2.3. Bramurile care fac obiectl cadastral general Jn "Normde tence extra inroduerea cada geecl drumrile sunt tase ca ‘ur imobie independent iepsrate in cadssrl general ca deta nae in iitavlan i xstan Drumanlo eae fac oboe! calsbult geal sunt eS db comunicals utero triste mit np, sau existent amir, dar mdieat no ulin peioada de 6 ‘Si Cadasl drumurlor ascamnkevidenla- qf invention erenurir, consular, ‘nstljr sti fle do rumah in gener, misrtorle oficial cadastral a nivel de bun mila a scp evidenorea ‘uaa prin fom, dinosio abut. Maza de date afl obits Serves a inteduerea Sau la inrefaerea cadastral perl cuo pvodictat de ea malt 6a Stucturarea bare de Gat contin peste rumor prea: ‘cfunareaplnunlor cadastral opogratic existent cu suai din teen, pe cel ‘ulin 75% di supraffertorui ania, ~ talzaca documenilor cadet existe # tabiea proce de modifies ‘confit cola, sabes solu peti actualarenplamilor si hil extent san penim Intemivesdo planar 5h Poni a espei infil cada genet la frit urlor meine webu scale destin poe congas bane inti msimes fo, popisrtt bala $ ttementelecconomice nearest valor bums Suprise deter fret drama publics sunt numero entire. “Zena drat publi are cries avis zone de sifu ale de rte. {. “Amprieadramulal ei! sprasa doe ocaptt de clomentle gontructv alo eum prt acai oir, ie pe i tame, i ile, es, sanju de par iar pri qa acre eta 2 “nee de siguras Sut supa do tre state de 0 parti call aprzeh 200 sisemol rir a ‘Drom moderate Simpl ToT ewopene (2 alle drumar | Debit (aden) Mceshs afl geu | Trplat(iden) | 2200 | 1600180) - Simpla a ‘Ate érumurimodemieate | Dubtnden) 43 ‘eplateidem) | 200 75 rama impicite 29 165 Presiunea speifck pe imbrcSminten dromulki ma trebuie 3b depaseasch 6,0 dale pentru sia nemotcare si 7,0 daN/em? pena asi motoae. ‘Tonaele totale maxim admise pat vical sant Autovehicnle: ‘= cudout axe, avind distana inte axe: 2 nai mis de 4.0 m 1601 egal sou mai mare de 40m 17,008.09 = caweiaxe 2.0124.) 2 cupatnnaxe 2£0180,0) = autobuz articult ou te axe 26.0 Remoret: + cu dou axe, avin stan dite axe: = mal mie de 40 m ot 2 gall sau mai mare de 4.0m v0 2 cntreiaxe 20 Combinafi de vehicue: Nos ‘Tons dn prantea se wpa Inca sstveicilelo cu sifpessc peanuts, pe misura seb denen _Dimensiunte maxime de gabart nclusiv nefreStara) sunt: > tatimen 2,50m > finite 400m > lngin: ‘vehi! fir remot 12,0m remores 120m = vehictaroalat 16,0m = atobuz 18.0 > utovehicul cu moe (atoten) 180m 42.3 Contact dintre rots drum Greate proprie @ vehicula plus tntretura sa, respectv saci uid, se transmit rumului rin sopra de contact dnt oaths dram; calea irons se inflenfecd eciproe. ‘Acfunes drumolu asupravehicululi depinde de natura i stareasuprafee de roles se manifests prin rezistents pe care ointimping scestea la nse, secur, esa ale parlor ‘ehicalelr,presum gi, uneor, prin patinarea rflo. Accast acfune, in cazul drumurilr &u © stare proastia supra de mare, provoseo zur prematui a vbicuelor. La rida! lr roile vehiclcoraconeazA direct asupra ei cred pe supra acesteis ete proportional eu ierearea pe rat si contact ee foarte mics, de forma unui drepunghi eu o latwa de 1...8 em, in func de {dfomabiiates dramului (ig. 4.38). Pe supraefele necegulate cu proeminens ntreaga greutate Se transmit acestora, ceca ce fe ca presunle sfc foarte mari (100.1000 daNlem), vind 0 ‘eflne de arobire a procminenfler. De aceta se recomaadi ca bandsjle metalize ale cuelor ‘fe malate de Sem In prezent, numru cruel cu rf eu bandaje metalic este tn contin deserter, ea urmare a fnlocui lor cu ro ex peur ig 43 Supa de cnt eeprom aids) mtb bn eum pes) > Snel eral eka La autovehicule, pocurile of suprafft de contact malt mi mare gf prez avant aoe mai bie neegolariifledrumula, mlreseaderenja dite roata gi dram srepatizea ‘mai favorabil presi. Urma Hisalt de poco pe supraija do rule ess o clips.Penta caleule se considert drepe urns de contact un cere ou 0 supra echivalen cu sprain ipsei (i436). Diamesral cerului echivalent variaas tre 20.-30 cm la autocamioanele cu rf simple 30.40 cm la autocamioanele ev ri dbl (lig 30), Rotile nemotoare (wase, conduse) au asupra cli o acfimme mai mult venicla, de _irobirepresare, pe cind rofle motoare an tai mull o actiune de roadere-sleuire, Pena limitaresacestor ajiuni se recomands ea presiuna specifies si na depdgeaseé 150 daNem Is ‘oucinewile poeumatice #120 daNlem Ia caeineurite pline (bande). ‘Datrithinterafiunildintre roats gi drm, pe supeatya wei rofl fav nasere forte vertical fi orizonile. Forte vricaleaper allt sub afinea savior satice cit gia celor dlinamice,depind de miimea acestora si spores: considerabil in curbele cu raze mic i ums suprainciciitroflor exerioare din cauzaferteh conifge. Pefle erzonale apar datoritt {fee dite oat si drum si sunt reprezeniate prin fora tangential (ora de aciare fora ae ear) presi defor tnenfalé tantra care nate Ta np mir pe Forel transverse, aviod fn general o dura scurt de scionre, provoacd solicits mai ‘mult insite superioare ale sisemulul rte, ductnd la deforma fs waa imbricdmintet 41 pmeuilo. La vteze mire, pe drumurl impietrte, in special pe drumusile cu deciviti gi x surat denvelt,frfele tangential smuly, prin acfitreptate plete din imbricdminte si le proiecteazA inapoi sau Intel. Force vertale solic stature sistemalul rater pe o ance mai mare dett free tangential. De aceca, tn calcul de dimensionae a sitemeior ‘tere fine seama mumai de actuneaferflor verti, care acfonesz8 tmp iodlungat, sa se ‘peti de foarte mule or, Degraditi putemice ale pil ewosabile se produc de cate tacioarele care au rfi cu errs u cof in acestecazurl este necesar a rile 2 fe Inbicste cu sabi de lem, plicf i spaie dnt nervur. ‘La tacioarle cu gene, deg soprafna de contact dite seni si drum este mae, iar resin tansmise sunt mic (04.10 daNicn’) supra drumulu este degrada de nervaril ‘ello, In special in timpul rr (istoarceri) acestorvehicul, Tceea ce priveste mori inluea lr asupra cil se manifest sub forma unoreacini ‘vertical suplimentare, ce acioneaa tn mod reettasupra drum. INTREBART 1. Cae sunt caacterisicle afoul? 2 Cum sunt alatuite vehicle ratir scum ete repartizal saci pe oie? ‘3. Cum se mani cootactal dnt rat i drum; ce este amma cerclu echivalen? 30CAPITOLULS "TRASEUL DRUMULULIN PLAN ‘Reprezentarea drumulul in plan se realizeaxt prin proietia axel drumulul pe un plan orizontal Traseul im plan a fost deja stabi, in wma parcurgeri fze! de studtu de prefezabiltate $1 de fezabiltare (cap) ‘Studtind traseul in plan se constatd cd el este format din aliniamente si curbe, curbele racordand segmentele cae aledtulese linia poligonala dé bazd a traseulu. Fiecare punct de pe teren este defnit prin poriia sa hectometrica. Asifel. drumurile ax origin sn sens. Plamul de situate al traseulu mu trebuie confindat eu plamul de situate al drumuli acest din armas reprezentind proiectia in plan orlzontal a drumulul, Inpreund eu toate consirutile ‘amplasate in zona sa (plasforma drum taluzuril, sanfurile lateral, Iucrdrile de at et) Capitol cuprinde calculele care se fac tn faza le protect tehnic pentru dimensionarea si definitivareaformeielementelor geometrice ale alinizmentelor si curbelor. 5.1.Generalitai lementele geomerice ale traseului drumului in plan orizontal sunt aliniamentele si curbele ig. 5. Alinicomentle sant porfinile din traseu fa care axa ‘Grummului_ este 0 Tinie dreap; pponctelo in care alinamentcle ii Schimbadirecfia se numese warfir! de ugh Curbele sunt poriile din traseu care servese Ja Tacondarea 7 slinizmentelor. mS Lungimea alinamentelor, a razor depind de relief regina, viteoa de procctare, condijile goologice gi hidrogeologice, existnfa unor puncte intermediars oblgatori $ncesitaica une cade et mai bun in relief 5 peisaul regu. Intoducerea curtclor preini unele dezavaniaje pena cieuaiaveicullor anume: = mirese ngimestraseuul in raprt eu linia dreapa i aoeasa spore poate devea! important stun cnd freovenfacurbelor ete mare; = confortl siguranfa circus sunt mai redue fa cube deci a liniamente, mai aes pentru [utovebiculele care cuca ca vite ma. fn Spel mig a cubs,atovehiull este opus unit fred centifige, care inde sf produc derapjul sau chiar riturarea Ini, coca co ‘area unor mir speciale de amengjare a eurbelor, pin: intoducerea enor curbe de ‘tani, exeeufia ci cu sigur pnt transversal, supmligia il, = Viiilitatea in ub este micgrath in spcia in cxzl teenusloraopeste (pd debe te) ‘ea mare sunt necesare hurt sulimentare de expropred defi debleuri peat a asigus, lateral, osuprafp bert de obtacole CCubele cu raze mati nu necestiamenatr speciale, conte de circusie find practic ssemindoae color dn aliniament aAliniamentle prea lung pent ile uncle deavantae, cum af ~ofera condi monotone de eeu, n special a unde no son ni nivel ale fomelor de rit care sry uniforaitte peisja In stl de ears, conductor sao sunt tent adesa sk miresschviteza do cireulafie, au ata dues, neconcentrats in coum monotonici @ atl so intaleash oboseala i somnolenia producind-se sceidente grave, in timpal nopfi,slinamenele fungi stnjenese crcl dn causa Iumin fair ‘vehialelor ce cireul din sens ops eae se vede del isan lini reap eincadreaa mai grein pis) nearmonizaadse cu formele de ei. Drama tn plan tebuie priccat ecllibvat ase inc i se evil aliniamentle ex ung sai mari de 2~ 4 Km gi curbe cu raze prea mic. Se aprecisz8 cl un tase chilies, tn zane de es, ‘webuie se alniament maxim 40% dn lungimea sa. Racordarea a dout aliniaments (fg 5.1), poate fi feu prin urbe interioare (Ci, Co, C3) sau pin eure exteioae (C3). Racordiilexteroare sumite serpentine, se flosec fn tren accidentate, tue’ cid alnimentele se fctc sub unghiar ascugite (ub 40°) i itoducoren do Caxbe inter tsp consierabil decivitea pin seutarea teu. Unor lad unghial dine alniamente este spropiat de 180° 160") se renunfi ln racorarea alniamentlr, teal prezznind un punct de frngere (V7). Cutele de acelasi sens (C, Cy sau Cs, Ca) se pt records ‘uneori direct, eventual inlocuindu-ae cio singur cubs. nue eurele de sens contar (Cs, Ci) treba liste alniamentle de reresae ares pats fi peruse tn el pun 3 seconde (Gznpel minim de manevare a ola) e itera de poise Longines aliaiamentuli real LI, 4 V,fm.care Vest itera i i iar hingimen fn mcs a. drumurle oa viteza de proctreredus, recordar alinamentcior o face prin cwbe cireare ae de ce), atl cele eu vite de proiectare mae, pri curb de ransifc(ropesive) ance de cere sau numa prin curbe deta. 5.2.Curbe cirealare 5.2.1 Blementelegeometrce ale curbelorcirculare ‘Racordarca alniamentelor ca curb in cazl general formato din arce de coreimplicd reprezntt muni cube, respec al vrflu de ung. Numiratoaea se Incepe de la eiginea tmeul Ta drumurle de exploatae, unde vitezele de profectare sunt realy reise, racordarer sliniamentclor face, de regl,priat-o cubieroar nar de cae, munity cur creda ‘Blementle principale ale uni curbe cxclae sunt (ig. 528): = inghint dre aliniamente (U), care se deternink rin miiuitori directo gi este suplimentar whi cents (al curb de race; = raza), curel arc de core oe alege in funcfie de casa thai a drumului gtd Cendile de eit, respec itera de proiecare, precum de condi locale cea de Sita existent punete obligate, obstacole expropren,aiguarca Vail, (Cu autora acest elements se deeming tangenta T,bsceoarea B gi Inngimea cubel C (6g.528). = tangenta (1), coprins ate viel de wghi_V gi puncte de tangenfl ale arcu de cere cu aliniamentelese detemuing dint unul din cele douk imnhicidreptunghice egal, Vor, sm VOT 2Punetul de tangenf unde incepe cura se numestetangenta de intrare si se notes cu Tar ‘punctul unde se sflryetc curba se mumestetangenta de ies si se noteaz8 eu Te. Punctele T $i Te primese acelagi indice nea gi vrful de unghi ce repezints numa curbei. ‘iseetoarea (B), cuprinsi ine virfal de unghi V si mijlocal cubei ( punctul M)zmAsuratl pe drectiabisectoaei unghiuhui U, se determin din triunghiol VIO sau ‘VT.O eu form B=O0V -OM: eet sje ri re in et lao i ot omic sear 2, det a-antatn gle magne 52 33 mR dacd unghil a s-a misurat fn grade centezimale, Flemettele U, R, T, C, B ale-curbei eieulare se tnscriu tn dreptul curbei respective gi Smpreuni cu viteza de priectare,caractrizeazA curba. {n afara acestor elements principale se mai determink: sine 54 33Procedeul cu abcise egale, 2x, 3x. (Fi5.4) prevints desavantjul 08 nu di lungiile sarcelor de curba TP, Pi Ps. gale cea ce Ingreuneaza kilometrara rascal Din aceasti cauzi in practicd se_ prefer procedeul eu arce egale (fig.5). Relaile ‘matematice de bark ale scestui proceden exprimi valorle coordonateloe x si y eu ajuoral functor ‘rigonometice: Rind 59 y°R(I- e038) 5.10 Fig 54 Racor esis ele Considerind arcele egale inte ele TPs -PP = Fig 55 Racedaeacusren esse ‘Cu sjutorul acestor rela s-aucaloulat table detrasare cu ace egale din 2,5 in 2,5 m, din S {n Sm sau din 10 in 10 m), care dau att valoile abeiselor x, ft a ordonatlory, ce wrmea7l fie _misurato pe teren fn vederea determintri pzitei punctelor P, Ps et. ‘Metoda ordonatelor pe tangenti di rezliate bune’ in terenwri plane , firk deniveri ‘important, si eu vizbilitate din T, si Ty spre V. Se recomandé ca lungimile ordonatelor sau depageaset 50 m, deoarece po interventabateri gave din cauzaerorilor de perpendiculariae 4522.2 Metoda coordnatlor plore o te 0 metodi foarte expeditivi si foarte des aN flositi mai ales pe terenuri accidentate st cu % vizibilitate redust, Prin acca metol poriia punter ‘nmrmedat ete dts cx for raz plare 7 $a unghihl polar, considerate raport cu pol ‘Ti sau T. si 0 dreaptit orientat, cunoseulil, dreapta TV (ig 36). Dock peo cubt do rah Ry se Tae consider! punctle intameline Cy, ‘Co Gy ee mplasteastfl inci siImpart cuban arte egal, sue! i unghinnile Ia centr vor fi egal inte ele, ie, 56 Meads cordmtc pole jar inghiirl pole’ (unghie petferice) vor fi gale cu jumstate din ung I cent (ig 5.6) acd din central cubel se consider mize cate fa nie ele uh egal, Obin ave gh cour corespurzitoareegale. Unghiul 9 se slog atl net lungimca cori a's WOR. 35‘Toate coardele ce subintind ace egale TC, CiCo ee. se vid din T; sub unghiuri egale ex {jumatalea unghiulu la centr corespunzitor coardel. Aceasta permite ea un punet de pe cubis fie ‘efinit nu numa prin mAsurarea dstansi din T; pe deca razsi pore, isi prin masurarea coardei 90° Pig. 15. Cltoda aru de clit ‘55. Serpentine {in zone eu relief accideniat si diterene de nivel importante, unde drumurile tebule st uce stu si coboare versanji cu fnclinae mare, iar fnserierea trseclor inte punctcle extreme de altindine, cu elemente geometrice corespuncitoare vtezei de proiectare nu este posibil, penis ricyorarea declvitiilor se lungegte trascal prin adoptarea serpentnelor. Acestea presupun {ntoarceri, respeciv schimbari ale ditecfici de meri, cu unghiari apropiate de 400® (360°). Serpentine racordeaz alniamente fare care unghiurile sunt sub 40° si sunt consirute din cure cu raze de 20. 40m pe care declivitaile sunt limita la 3,5%. ‘Serpentnele sunt altute din umaitoarele pli componente: cura principal circulars FOF de raza R;, ~curbele anxiliare circular: BMG gi ANP cu raze rss; ~aliniamente intermediare PF si 2G de marime m, sim (ig 3.16). 8Fig.5.16. Pcie componente al serpentine! simeze a fl nV [Blementele curbeiprinepale circular sunt unghiul la centru al curbe principale () calculat cu rela: a= 360"-(U +2y) su a= 4008 (0 +29) sal = lungimea curbei principale, calcula cu rlaia ERO ie Rat san 999 Ce a00F ~ disanjele VN st VM calculate ca relajia VN = VM= dR si lementelecurbelor aualare son: “angetaT clelath eu reaia artgh 5.43 rerigh mene =m Jor eR saa 2r+R sas SOP yen FEE 5.46 180° 2008 ~distnja date miloael crblor aus d calla u rela: sal fois afaiiaZ erfeco8 1 sar a s(t } Elementelecurbei prissipale ji ale eubélor sua se determint plot de la urmitonrle date cmoscute: razd cube principale’ (8), mzele eubelor auxilaré (0), mlximea aliniamentelor {nteemodiare(m) si unghiul inte aliniamente (O). lementele serpentine so pot calcula cu reaile de mai sus sau se pot lua din tabell 5.2 in fumefie de viteza de proectare si raza curbe principale R. “4‘Exempla de calcul. Si se ealculeze clementele serpentine’, cunoselind: viteza de proicctare = 30 km/h; raza curbei principale R = 20 my; raza curbelor suxilarer~ 70m; miimea aliniamentlorinrmedare m = 30 m (egal en mirimea viteei de proiecare; unghil dint aliniamente U = 30°: gB mela HGR -306 iO @.70020R0 _ 55, FF araR 2:70+20 7 24559 = 90" B= 90" 24° w 56° 70-02127 =14389m Sap” oI” 040674 [sod {veh i] fours + To(,o22 -o} = 360° —(U + 27}560° (0° +2-66°) 45cote | urs | s5 | se css | a's | oc [rcs [as | | zo | ory | ese | se wet | ota | is 36 | a5 | 9¢ | en [o's | wo | ete SUSE | LL | OS ne why | we | si) Aa) 1, 06 | oe | see | 6529. srl | e099 | so | cc | ot | 8 | use| Ot He | 96% | 1998 9951 | 19 | 59 [0] ese sss wea seis 46 val | 9 | ee Is oo | | ace | 961 | ot | are (a) [Ald ®, [ald @, olalile fam! oleiil el smfofelile | sa Wop= WY OF ge= wry OE | Way =O gonna pea aman pray, | aepagad ap aay erm‘5.6, Amenajarea curbelor Curbele micgoreaxt comodittca si siguranfa ciculafici datorth acfiunii fore centifuge si reducer condifjilor de vzibiltate. Acesteneajunsuri sunt cu att mai pronunfate cu edt viteza de se menfine nemodificaté marginea exterioar® Ea pari arosabile (fig5.210), ig 521 Vaid elie orci np fn mod curent racordaea in spafiu se realizearA cu mentinerea nemodificats « margnil interioare a piri carosbile, Menjinerea nemodificati a axel drumului se folosegte numei la converts i nu este indicat la supafnlri din considerente estetice. ‘Cunoseind lajimea pi carosabile si pantele wansversle fn aliniamente () gi din curba supra (,) recat heb heb, 556 1La curbele fn care se executi mumai coavertiea, aceasta se objine prin rotrea jum: platform dinspe exterioral carbe in jural axsi drumului (i725. oe ies | VIEILLE RE si iz ee SPO) tei cnd sot mes, a ace pant nse co prea Acontamentl a) dinspe ational cube i plstuea penta transversal carat tn mp co acostameatul din spre excita uel cats aces ncinar a gicaea. Supanlea = realized, dap temminarea operat do comet, ‘pan ‘otiea profull convert fn jul marin inerioee a pt caronbile nempralic (Ge.,523) Acostamental exterior viol ‘tI 0 pan ca aces a supa, in fimp. ce. acostamental inesor “umiese foma si ae pantle benz intioae (Ge. ig. 523. Profi sopra pai st7.26). Supralirgicle au acces pant ce gical. ‘Rampe de racardare se menojeazi att I intareaet gi Ja fyirea din cuba, pe curba arc de cere pistrindu-se ponte de supra inalare J, constante (fg.5.24)Pe rampa de racordare, declviaten ‘margnitexterioare a pli carosabile hy nu tebuie sh depigeasct declvitatea din axa drumalu deedt cel mult cu umitoarele alo Viteza, km 40 60 80 Depasrea declvitatiine 15 1 05 Fig 524 Amen rape! eacodae Fi $25, Record spat. RRacordarea in spaiu, in cazl profilului supranilfat, presupune mai inti convertiea profiula la pania uniet corespunzitoare pantei din aliniament si apoi supraintarea lui pnt Is ‘Panta transversal din curb. La inrarea in curba are de ere profil transversal tebuie si fe gata Supeaniliat si se menfine atel pe toata hingimea acesteia (Big, 5.25), CCarbele care necesth numai convertizea prfiulu se amenajeazA th aceeasi mod, cu menfiunes c& Tungimea de convertire deste egal ca lungime cu cea a cubei progsesive L- ‘Cind racordareaaliniamentelor se face numai cv ace de cor, Iungimea de converte d= 0.5 V se aplics ‘nsinte de tangenta de intrare Ty i dupi tangenta de iegie T.. Rampa de supranaljare se amenajeazA att la intrarca et gi la ieprea din cubi, pe cuba are de cere plstndu-se panta de suprandare i, constant. ‘in cal curbelor alestite din doud arce de clotoids, £8 vin, profil convert sau surat se |. _plsreazt conta, casi supraliepires, pe lungimea Fig 526 Racerdana ca dotarce deceois C-0,278. V, dispust simetic fifi de bisectoarea unghiuh de vie (p5.26) inTREBARI 1. Care sunt avantjle si dezavantajle racordir liniamentelor cu curbe? 2. Care sunt clementele curbelorcirculare? 3. Cage sit ritodele do trasare a curbelor cirelare? 4. Care sutt azole caracteritce dé racordare a curbelor? 5. Ce sunt eurbele de trai gi de ce se conde cu curbe de tanziie? 65, Care sit patcalarispie de racordare cu clotoida; care sunt elementeleclotoidei? 11. Ce’ septatinele gf care sintelémentele serpentine? 8. Cte eal’ supra gi cum se amenajeazA curbele supralgite? 9. Ce repreznis ametsjarea cubelor in spsia (converte, suprainlfae)? 2CAPITOLUL 6 DRUMUL iN PROFIL LONGITUDINAL, Profil longitudinal al unui drum contine protecta deefSsurat tn plan vertical at a exci Arum, edt sia traseuli. Poiecya axe drumului se muneste Une rosie (se deseneacd cu culoare rosie), linie a protectalul sau direct. Proictiatraseuluipoartd denumirea de lnke neagra (se deseneazi in proiet ex linieneagra) sau lina terenulul. Cele dows lini se intersecteaza din loc hn oc , dpit cum axa drumulultrece din deblew (sdpéturd) tn ramblew (umplutrd) saw inves; ‘punctele de intersecie se munesc puncte de pasa. “Asezarea liniel ros pew profil longitudinal reprezind una dn problemele cele mai Importante si mai complexe ale proiectari, Ba trebule facut, pe de o pare , in concordansl eu prescrip standardelor In vigoarerefertoare la declivitai, pas de proietare,racordr!verticale tc, ayfel ined circulajia sa se desfapoare tn condi de sguranta $i confor, iar pe de alta parte, {n concordant cu partiewlartie topografce, geotelnice,hidologice,climatice, ee. ale regina respective, Pentru aceasa studiul Tinelrogl mu trebule 3 se faci Independent de studi traseult inplan si profil mansvesal toate ind indisolubil legate ne ele Proiectarea judicioasd a linet rsii are o mare insemnitate,atdt axpra economicitat ‘transportuli, et si asupra costal de execusie i inrefnere a drumulu 6.1 Elementele profil longitudinal Profit longitudinal seu profil tung al drumului este secfiunea verticals, prin axa 7 = 5) Bivectoara B 2 obin fn baa rele TR =(R+BY (6.6) ‘in care neglijénd pe B’, care este mic, rezult: A Be oe 2) BB ~ este valourea cu care se coreeeaz cota Tine roi tm punctl de frngee. Dac din ealenl reat tisectore mi mic de 5 em, atu, practic, se reno a ntoduceren carb de acrdae TLangiinen curbel de recorare venicals mu se aleleao, rimindnd Tangines taseuli stat atl pln, Pena un punt ourecare Mo pe cub stat a dst x de puns d tangent, ordonata 9 sedsemintc i bisectoare (8 OAM). a 8) ‘Veloaea bisector ca i ordonstclepunctlorintemmediare de pe cub se sca din ctele de pe linia oi nial, cbfinnd-se asl cael de excege defntv de pe sexton respect. EyRazsle racordirilor convexe se calcleaz’ punind condifi de vizbilitate. Ca si la sigurares vizbilitii fn plan se considerd e8 un conducator de autovehicl flat pe o declivtate ‘uch 2 observe la timp in obstacolsitat pe parteaearosabilé de peceallitdecivitate(fig.6.6) ‘sau un alt autovehicol care crcul fn sens opus, neregulamentar(g.6.65) Pentru drumurile de exploatare sunt preverise urmitoarele raze minime ale curbslor de ecordare convex, tabelul 6.4 “Tabet 64 ‘Raze minime peatra racordiriconvexe la drumuri de explostare Viewadeproiccare | 30] 0] 2 | 7] 1 ] 0] an/h | Rams minima | 1300 | 1000 [300 | 300 [130 100 ‘Dect drumul de exploatare, ia perspectivi, devine drum public, valorilerazelor sunt date, conform STAS 863~85, In tabeul 6.5 Fabel 6. Razeminime de racordare convex pentru drum publice Visa kam — [i Te mins a twcmrdaeconvext,m ~~ | 1600 | 1300 | 1000 | so | 500 6.4.2 Racordatl verticale concave. Racordisile verticale concave se reilizeazK prin eurbe circulare. Elementele eurbei sunt sceleagi ea gil rcordirile convexe: Tg B. Calelul se face cu relaile 6.5. 5167 ‘Razele de rcordare se recomands si aici sie oft mai mar, Viibiltatea ia timpul zilei find asiguratd, datorit8 fommei concave a Singer, raza minima se poate determina din ‘condfia'de asigurare a vnibiligt im timpul ‘opt (Hg. 6.6), din condita de confort,precum s-din condifia de forma (evitarea impresiei de fr, in tabelul 6.6 suat date razele minime pentru curbele de recordar concava la drummurile ‘de exploatare Fig 66. Algae vile pe tinp opi. Tabet 66, ‘Raze minime de racordare concavl petra drurmuri de exploatare ‘Viter ah 5 Reva mini "700 | 400 | 200-150” [80] 60 coneavim 38Pentru drumurile publice razele minime de racordare ale curbelor sunt date in tabelul 6:7. STAS 863-85. Tabel 67, Raze minime de racordare concavl pentru drumuri publice ‘Viera, nih [30a [30 Raza minim | 1500} 1000 |~To00 | — 300 Se recomand ca lungimile curbelor de racordare vert spajal ce poate i parcurs ince putin 5 secande en vteza de poiectare. fe mai mari decat 1,4 Vs ‘Exempla de eateal ‘Racordarea declivitiilor pentru un drum cu vteza de proietare V—40kmfors Racordart convexe 9), decking inl Din tabell 64. R-1000m Rm _ 1000-6 200” 200) Te 30 30m 8m an” 210007" 0 Y |Din tabelul 6.4. R=1000m Rm _1000-8 T="390 ~ 200 p-2 ak F100 Din tabell 6.6, R=400m 1, dectivitgt i?% iD msi Ga) m=5% Din abel 6.6. R-400m iNTREBARI ‘Care sunt clementele ce caracerizea profil longitudinal? ‘Coceste pasul de proectare si ce condi tebuie si indeplinessca? (Coceste declivitatea maxim si minima? ‘Care mnt elemintele racordsilorverticale? (Cum se determin raza minim Ia racontile convexo in funefe de condiile de vizibilitate? Pentru ce condi se determind raza minim de racordarevericle concer’?CAPrroLUL7 DRUMUL INPROFIL TRANSVERSAL, Btemenele spctice infrasrucur si suprastactri drumulul ca: dimensunle, forma si Inelinirle pailor constructive ale drama, gyosimea sranailor ruier, elementele ‘caracteristice Merrilor de arts dspocttvelor pena scrgerea apelor el, se examined ft ‘rofl transversal. Asta represnia 0 secjme vertical prin corpel dam, int-un pune! ‘arecare de pe rave, dp an plan perpendicular pe axa longitudnald a drama, Captolul se referé la calelele si recomandirle constructive care se aplied la limensionareaelementelor profil tansversl al wna dram in fa de prec tlw. 7A, Aleitirea gi ri caracterstce de proilur transversale Formele si dimensiile elementelor constructive ale drumului, care apar in profil transversal, depind de destinatia drumulu, configura tren viteza de proiecare Profile tranoversle sunt nccesare tn toate punetele near een schimb ‘clinrea si natura, acolo unde se vor execita Terri de ari, in punctele taracterstice ale cubelor, ‘iar 1h alniament se prevad din 50 in 50m. Profile tarsversle se fae in toate panctele indies In prolonging le euprind linia trenulsi gi elementle ‘executii nfs Fig. 71 Bente pomericale rnin rol—stprasrcturit(jimes, grosimes, $i ener Supesinalarea eh, dimensiunile Danchetlor gi acostamentelor et.) Profil transversal se marches2l prin numirl de odin al pichetull i povta hectometic, "lementele constructive ere apa int-un profil ansversal sont (Fig 7.1): = area carasabid sau calea (ER), care reprint portunes de drum pe care se fectneaz cirulfin vehicuelr. Aceasia, de cele mai mule or, se consoideazs ‘rint-an sistem rier alent din mal multe strat raiere Sistema ier se 95328 Intral de sprafele tahuzrilo, de care 58 separa prin muchilepltformef, = tere, adick suprafeeie tneinate ex jan nastere din sparen sau depoitares ‘mintuli, Jn vederea constuii plane drumului, ele pot fide ramblen (AC) sa de,debleu (DB); puntul D se afl pe creasta tau, iar puctle C gi B* la plein alr, + Sanja BB), care Se amenajcaza tn gal porunilo de drum in debleu, are rolul do ‘colect i evacua Infra zneldrumutu pele de ploae cz pe patorma cal sau fit de pe tah jung tn sn= amprizo drumului este ign de teren (CD), proiestia in plan a. elementelor ‘consrucive ale drumblai enumerate mai sus; = zona de siguranta sau zona lateral (LC gi DP) imiteaxspropicttea administra Grumurlor gi serveste pentru depozitwea materialelor de Intetinere, constuchil ‘Ampriza drumulut impreuni eu zonele faterale formesek amprisa tould sau zona rma. {In fimofe de posta linil pltformel dramulok fii de linia tercoull natural, profile transversal pot fin ramblen(umplutars, tmplinire),debleu (apitrt) $i mise Profil transversal in rambley, umpluturd saw implinire (Be 72), are platforma ‘rumului deasopa linet teenule natural cu r+] ‘minimum 0,50 1» J marge, pent a evita . ‘anurile. Umphitrle se exeout cu pmdat & ‘aus din sectoarele eu sipaiur sau dia rop de mi at oo Profil traneversal tv sipaturt sou debiew (0.73) are platforms sinati sub ig. 72.Prfitemovslinranleusw empstesnivelal terol, asl int sunt necesare sanju lateral, care au roll de a coleta i cevacua apee de precipita. Pentra realizar ci, volumul de pafot dine platform i Tinia ‘erenuli natural rebut spats transprtt fie a setoarele cu umplutr, fe deporte. ig 73, rol wena a een sm ptt Fig: 74 Prof mnmvera iat Profi troneverzl mist (Sg. 74) ae platforms stuts partial deasopra i parfalsub ‘iota terenulul natural, cuprnzdnd aift spur, eit gi umpluturk. Aceste profil sunt caracteristicetraseelor de coast. 712. Partea carosabils area carosobilé sau calea este parea central disp simetic fs de wea deumalut cares consolidet n vedere len creul ‘Paria carosbili so caracterizeara prin Iifime, forms gi mod de alsture. 7.2.1 Livimea pr earosabile in parte carosabil dstnat tecerii unl sing i de vebicule in acelasi sens se simian de cicada. Noel boil de crculaie ext determnat de eompozifia $i intensiate traficului st de viteza de crcl. Lajmea platformel drumuiai se determing fn ath care se explonteazS, expt ses de rg desecare sou a allorobietive; "pre vehicullor care crcl drums, a= faptonalitaten drumulti, care determing Sncadraren in catego explotare. Drumurle care se consruesc pent tlic edus sau penru Intofinerea si exploatarea sistemelor de imbuntaji funciare, sum previzte cu o singura banda de circulate. La aceste Staal de perfeabiltate, > Stutil de frabiltate; > Proc enc cae de sarin; > Detali do execute “Trocerea de la © faz Ia alta de proiectare se face mumai dup elaborarea si aprobarea fiecie five a docimentaior "Pentru consrucia saumodemizarea unui drum este necesrS tntocmirea_unei documenta tence din care face parte proictul tebe Proiectal exe alent din dus pit pies srise si pese desenate.Pisele desenae ale ‘roictuaicuprind elementele constructive componente ale unui drum rpreeatte prin dese. ‘Plesele serse sunt reprezentate de clcule, descr, explicai, justi ale souilr adopt. 8.1. Piee seree Pest srise cuprind toate elomentele oe justifies si sustin soln dat tn price (ema de price, dfeteacte normative de lasifar, studi de trafic cae a stat la baza alegerit solu, note de clea, proceseverbale prin care $-au stabilit sursele de materiale ¢ memeril Jjustifiatve), precum st toate piesele econamice cae duc la cvalurea lueiti (devine, antemasurdioare, extase de materiale et). Din prima categorie, initlad plese justifeative gi expicatve, memoril tec este piesa cca mai importants, deoaeve cuprinde jusificara yi desire solu proietate, pect sicaleulele care stu Ja bza solu, ‘Din categoria pieselor economice fc parte: aniemisurtoarea Incl, prefurileextase emteriale i devize 82, Pies desenate ‘Plesee deena care fac pate dtu price sunt xtrasul de kart, plana de situa profilin Ing, profiluile transversal, profil trnsvesale tip, detail ameajiilorcurbelor, le podeeor, idurlor de spin, demure te. 4.2.1, Extrasl de hat (pln de asambli sau pl general. Se flocese bist sara 1100000 .-1:20000-i are dept scop 58 pezinio aniambln repiunil tn care se project demu: de semen 5 ara pl acral rota crear area lor de‘Redactare plan de stuaie se fae respectind regula general pieselr desenat ale proietelor;elementele exstote se deseneazA In ngru, lar ceea ce se proieceaz, Im rou, ‘espectindo-sesemnele de desentopograictandardiat. ‘Axa drumlui se desenaza cu Tini-punct,avind marcate tote profiluril wansversal, pozitia heetometrca si kilometicl, precum si clementcle curbelr. Marginile platformei, sanfurilor 5 amprize se deseneai co ini continue, subir. Luctiile de arti gzdurile de spin Sunt mareate pri seme conventonales poz kilometics. 4.23, Profan tang Profil longitudinal are drept scop si arate succesiunca si mirimea dectvitilor (Bes 3 tn at eet 7 seul; om “poichai; C~ Leaupehees beet 3, batactel with side ad | Gurbo| u Le oe | Pa ee Cr re vet ole ale eke | er | oe we [on ~ we Oat: PYF Pe oe oe » Plouso oe: PMoipetud Louphioliriol : * py tue deepened heres, uh a ad Pa ioe are Seon Buje - tule usr ie om se Cut! Lou petuols ue Please we3 he breewti uw a ee ole 3 ee youre exeuupboalte anolee iz | 2500 z 33300 cr ras a) pe [see \ fs are i a ac po LENT As 128 2 | 0.8 | A 7 Ta 7a | 19.8 | [eos aa [as [aan i | ams [aa 13_[—as_—[-asrar [7s asa crm i5| ss __[ zrvar ‘6 [area | ar} = 9° | 625 [ana [aa = | fee [aor | arf, Ty _[a75 | asar | 7097 13, -wstom a a a st) Ai 92 20 [steer T 3] as —Tasr La Ay PALAC ARN =49674102507670602 = 22797 mrast wed paar ma aS he s cae rey 2 LOU, | opr ary erat, pny Wee ae H 0] fea rwnmnen ) 9 80 ra . 2 Tm oxunAloon ong ny 0 Lk a vend op port nro mynd oe oon Wi - rapoomeny peer