Sunteți pe pagina 1din 44

!

4I
i

FI

B rruS B fr
s* ."ffi*3
q$

i"*-frl

I RqJ$ 3 ffiqF
B?en

..1

ET

FI

z
F

FI

trffiffi

qwE}r,

ln !omlneFt,e de VIORICA HUBER


Ilustf alii:
T I A PE L T Z

P
Po

ERLINO
e es

I,

napaI

i tqn

d,

SIGNORA PALO}IBA

aton1, acest adeviLrtrt in(elept, a spus nu qtiu unde cd


toatd via!,a s-a clit de trei lucruri: intii ci;i-a iricredinlit taina unei
femei, -al doilea ca gi-a. pe[recut o zi intreagl fira si faci nimic, al treilea
pc marp. r.ind pulca s-o
l.a.a To"s
.ic pc un drum mri sanalos simaisigur.
Cele doua,dintir plrcri dc rdu ale lui Caton le las cui o vrea s:r si le ia isupri-qi; e bine sa fii.previzltor;i.si nu-te pui riu cu cea rnai gingaqi
jum[tate a neamului omenesc iar de lene, nu oricine poate virbi de
- trebui sl fie scrisi cu litere de aur pe
rdu; dar cea de-a treia zical:t ar
puntea l,uturor cordbiilor., ca o instiintare pcntru nepreyazr.Lturi. Farir a
mi gindi 1a ea, m-am imbarcat, adcseoii; invllarn toi atit de pulin din
pllania altora ca ;i dintr-a noastrd.'Dar, cum ie;cam din pori, pc date
imr revenoa .mcmorra; si de cite ori, pe mare ori aiurea, n_am -simlit,
dar p_rea tirziu, ci eu nu crarn un Catonl...
zi,.mai ale-s, (rni-aduc amintc si acum) am dat cu totul dreptate
^ ,Intr-o batrinului
inlelepciunii
roman. Plecasem din Salerno in plin soare, dar
abia ieqise.m in larg ca- o furtuna trccatolre ne surprinse^si ne impinse
citle Amtlfi.cu-o iu!ealn_pc care nu o dorisem de loi. intr-o clipa, vazui
echipajrrl piJind. .ge51irulind. strigind. injrrrind. plinginrl. rugindu-so...
apoi nu mai vdzui nimic. Batut, de r.int si ploaie,-mrriat pind'ia os, stiteam intins in lundul birrcii, cn othii inchi,si si cu inima'pierite, uitind
cu totul ci ff,ceam o cirlltorie de plicere, cii-rd'o zgil!iire brusci md flcu
piil".'""Ct:.t"il

it."""o1ornrn,

v,^t

pentru talcntul siu oral,oric si penrru austeritatea princi,

s[-mi vin in fire Ei md simlii apucat de o mini zdravina. Deasupra. mea,


tinindu-ma de umeri, era-stapinul bircii, cu aerul vesel, cu privirea

lnfllcdratl.

Curaj, excelenll - imi strigl el, ridicindu-mi de jos - barca


a ajuns la !'arm; sintem la Amalfi. Sus ! O masa buna. are si vi punl pe
pi"ioare: Iurtuna a lrecul, dcscara mergem la Sorrento!
' Iesii din
barca mai leoarci de apl declt UIse dupa naufragiul slu qi,

ca;i ei, gata sd. slrut plmintul cari nu se c]atina. In fa{a mea.erau,cei
patiu maiinari, cu lopita pc umdr, gata sa m[ insoleasci in alai pin[ la
'hanul
,,Lunei", ca"e ie zliea pe initli4gc. Zidurile lui viruite sclipeau

mun{i. Imi urmai alaiul, dar nu mindru


ca un inr.ingitor; urcal trisi gi incet o scari care nu se mai termina,
privind valuiile ce se sfirrimau de llrm, furioase parcl fiindc[ ne lisaserS'
ie sclpdm. Intrai in fine in oslerlel; se flcuse amiazl; totul dormea, pin[
si buc'itarja era pustie; in intimpinarea mea nu se ivi decit o familie
de pui pirpirii care, atun,"i cind ir[ apropiai, incepuri sl !'ipe ca giqtele
Cafitoliut,ri. Trecui prin ceata lor speriatl, refugiindu-mi pe o terasS
in'arcade, scdldatl in ""oare; aci pusei hina pe- un scaun pe care-incdlecai
qi rezemindu-mi bra!,ele 1i capul de speteaza lui,.incepui, nu s[ m[ gindesc, ci s[ mi usuci in timpie casa, si orasul, qi marea' ;i cerul chiar
continuau s5. danseze in jurul meu.
N{d pierdusem in riisiri, cind hangila veni spre mine, tirindl-qi
in bitaia soarelui, ca zipada pe

papucii. 'mareala ca o reEinr.. Cine a vizitat Amalfi nu va uita niciodat[

10

'pe mrlihaloasr
5i mai.ituoa'a Palomba.
'
Ce doreqte excelenla voastri? imi spuse ea cu.glasul mai..acru
ca de obicei; qi dindu-gi singuri 5i rdspunstrl: Si prinzili' e cu neputinli:
pescarii n-au ie;it in larg pe timpirl astanenorocit. n-avem pegl'e'
rlspunsei fera s5 ridlc capul-da-ml ce-l vrea: o supal
- Signora-ii
am rnai multi nevoie de soare dr:cit de mincare'
-""""o"n!, n-are a facie;
Xtllreala Pa]omba rnd privi cu o mirare plina dc miln:
Ieriali-mi, excelenia imi zise dxpii cartea cca roliez care
asta ble'qtevi iese din buzunat, vi luascm dlept englez. De cind cartea
mail, care spune tot, a recomandat perstcle de la Arra]fi nici un rnllorrl
nu vrea si irai prinzeasci altfel decit cum ii p.rrunceste hilloaga asta
Dar, fiindca sinteli om clr judecatir, o sa facem tol cc-on f tltea ca sa lii
Iinr
oe pla". \vetidoar prrlirrc rabdlre.
''.''S;;;
calo pitriau
l;., inimoasa fcmeie, prinzind djn treac[t doi pui
pe Iiirgi mine, le retczi plitul f[ii si-nr i li lf,sat- timp- sir nti impotltvesL'
iu
omor, la co"e e"ittr pirl,a;; apoi, olpzindrr-se lingir.n.rine .incepu
s[ "..!t
iumnleascl ce]e dou[ vir"time, cu singclP rFCc :rl 1r1]et lnrlrl marl
rr'l
ospltiri'", , ir, i-m ' I n li Lr irrl in; :rr r'\l
Osterie
Ghidul.-(n.1.)

Signore - zise ea dupl o clipl strdinii se duc s-o admire inainte de masl.

catedrala este deschisi,

toli

DrepL ori,"e r'esp un s. suspinai.


ExcelenJ,i
adiuga mereala Palonrbtr, pe care desigur o sbinjeneam in pregltirilc sale culinare
n-a!i vizitat dlumul cel nou ce duce
la Salerno!E o priveli;te minunatii sprc m:rre si spre insule.

,,Vai - gindii ar fi trcbuit s[ iau drumrrl lsta azi dimineali


chiar, ;i in tr[suri.", qi nu rf,spunsei.
Excelen{,i
zise cu glasul rrai ridicat hangila, hotaritl si scape
de mine
e bilci. Priveliqte frumoasi, costume lrunoase ! Si niqte
- azi
negustorese
a;a de bune de guri ! Si ce portocale ! Capel,i 12 de w curlinl !
OstenealS. zadarnicl: nu m-af fi scu]at nici pentru regir.ra Neapolelui
in persoan[ !
Hei! strigi gazda, pierzindu-qi ribdarea - sinteli mai adormit
decil Perlino- cind inghi.tea licoarea de aur.
Pellino? Ce Perlino? murmurai, deschizind cu Ereu un ochi.
- Care
Care Perlino? spusc din nou Palomba. Oare sint doi in poveste?
Si cind nu gise;ti nici un copil de patru ani siL nu-i cunoascd istoriile,

tocmai un om asa de inval,a[ ca cxcelen!,a voastrl se poate se nu le stie?


.- Povesteste-mi istroria lui Perlino, buna mca Palomba; sint numai

urecnt.
Buna femeie irrcepu. cu seriozitatea unei rnatroane romane. Povestea
era frumoasd I cronologia cam lf,sa de dorit poate, dar in aceastl povestire
miqcdtoare, inleleapta Palomba dovedca o cunoastere atit de desivirsiti
a lucrurilor si a oamenilor, ca incet-incet imi ridicai capul Ei, atintindu-mi
privirea spre ea, care nu md mai privea, ascultai cu luare-aminte cele
ce urmeaza:

II.

\'IOLETA

Daci e s[ ddm crezare bf,trinilor, Paestum n-ar Ii fost totdeauna cc


este azi. Acum nu mai sint, spun pescalii, decit trei ruine vechi, unde
nu glsegti decit friguri, bivoli,si englezi; altadata a lost un oraf mare!
I Ilonedi

vcchc iialiann. {n.t.)

ll

cu norod mult. D foarte de mult de atunci, cum s-ar zice pe vremea patriarhilor, cind tot !,inutul era in mina paginilor greci, de le zic unii salazini.
In vremea aceea, era la Paestum un negutltor, bun ca piinea caldd,
placut ca mierea, bogat ca mara. Ii zicea Ceccol era vf,duv si n-avea
decit o fata la care j,inea ca la ochii din cap. Violeta
a,sa o chema

pe copila asta scumpi


era albi ca laptele si rumend-ca fraga. Avea
pf,rul lung si negru, ochii mai albaptri ca seninul cerului, obrajii catifelali ca o aripa de lluture qi o aluni.te chiar in col,tul gurii. Mai puneli
gi o iste{,ime dc dricuqor, ginglsia unei Magdalene, trup de Vener[ qi
degete de zini qi o sa inJ,elegeli cd
tineri ;i bntrini - nu puteau s[ nu
o iubeasca de cum o zareau.
Cind Violeta implini 15 ani, Cecco gindi s-o marite. Nlare grijI
pe capul lui! PortocalLrl
cugeta el
iii deschide lloarea fird si stie
cine are s-o culeagi.;un tatl aduce pe lume o fatd Eioingrije;te ani de
zile ca pe lumina ochilor, pcntru caJ intr-o bund zi, un necunoscut sl-i
fure comoara, ftirl sl-i spuni barem ,,mullumesc". Unde si gdseqti un
sotr pe potriva Violetei mele? N-are a face, e dcstul de bogatl ca sl-gi
aleaga pe cel ce i-o plicea; frumoasl ;i gingagd cum e ea) ar imblinzi qi
un tigru, dacl qi-ar pune mintea.
Agadar, bunul Cecco incerca adescori cu dib[cie sf, vorbeascii despre
cdsdtoria fiicei lui; insi parcir vorbea in pustiu ! Cum atingea coarda asta,
Violeta lisa nasul in jos qi se plingea cf, o doare capul; bietul tat5, mai
zipdcit ca un cllugir care-qi pierde sirul in mijlocul predicii, schimba
indatd vorba;i scotea din buzunar vreun dar pe care-1 !,inea oricind la
indemini: cite un inel, matanii (de pre!,), vreun degetar de aur;Violeta
il sdruta si zimbctul sc ivea iur, ca soarele dupl ploaie.
Intr-o zi, cind Cecco, m:ri siret ca altldatt, incepuse de unde isprlvea de obicei gi cum Violeta lvea in rninir un colier asa de lrumos, incit
cu grcu mai putea sir sc intristcze, hih'inrrl dete un nou atac.
O, dragostca si bucuria inrmii rnclc - ii zicea el, mingiind-o toiagul batlinelelor mcle, cununt pilului meu alb, n-:im se ajurlg nicjodati
ceasul cind si-mi spun.i si mie c ineva .,l,aiii-marc" ? Nu simli cii imbitrinesc? Barba imi incirunle;te;i-mi spuno in liecare zi ci e tinpul siL'ti
alegi un sprijin. De ce si nu faci si trr ca toate iemcilc? Le r,czi rnrrrirrd
din asta? Ce e un so!,? O pasirre in colivie, care cinti oricum lrei tu. Daf.i
biata maicd-ta ar mtri triri. l,i-ar spune ci rriciodatir n-a plins i'a sa i se
lmpiineascS. voia; tof deauna a {ost, regini qi imprirtiteasir in c:rsir. \rr
indrizncam nici sir suflu in fa[,a ei, tot ca ;i in lala ta. ;i nu nrii pot mi]ldri nici acum cu libertatea .ruea.
Tat[ - zise Viokrta ]uindu-l de birbie -- tu estj stiLpirrrrl. tu
porunccqti. Hotari;te tu care va fi niircle meu, aleqe tu singLu'. ,\nr sa
m[ merit cind vei vrea gi cu cine vei lrea tu. Nu-],i cer decit un sinqrrr lu,:r'u.

Orice-ar fi, prirnesc! strigl Cecco, incintat de cumin{enia asta


cu care nu prea era inYAtat.
Ei bine, tati, tot ce doresc e ca sotul pe care mi-l vei da sI nu
senlene a clr]c.
Poftim, ce idee de fetill micl! strigl negustorul, strilucind de
bucurie. 13ine-a spus cine-a spus cii fnrmusctca si nebunia rnerg de multe

ori rnina in mini. Dacl n-ai sernana aidoma la minte cu rrrnici-ta, ai


spune asemenea prostii? Crezi tu ciLun om cu scaunlacap, ca mine, ar fi
atit de gagtula sa-1i ia un ginerc cu chip de ciine? Fii linigt,iti, am sir-li
aleg, adici rnai degraba, ai si-j,i alcgi pe ccl ntai frumos si mai placut
dintre barbali. De-ar fi si vrei un prin!, sint destul de bogat ca se !i-l

cumpar.
Peste citeva zile, era masd nrare la Cecco; poftise toat6 floarca tinerplului dp lr 20 do leghe in jur. ll,'sr a fo't minunut5: so minr.a mult,
se biu f i rlai mull,; fiecare se simlea la largul sau si ce-avea in inimi,
avea si pe buze. Dupa ce dulciurile iura aduse, Cecco se trase inl,r-un
coll, ;i, luind pe Violeta pe genunchi, ii spuse incetisor:
Scumpa mea copil[, ia uiti-mi-tc la tinlru] asta frumos, cu ochi
albaql,ri, care are cirare la miiloc. Crezi c[ o lcmeie ar fi nenorocita

Iinga un hprutjm ,a asla?


Nici nrr lo gindi. lala ziso Violntu rizind par.a c un ogsr.
E drept striga bunul Cc,.66 curat cap de -ogir I Undc mi-e"rau
- asl,a? Dt,r irst capitan
ochii de n-am vizut
frunios. cu plrul tuns scurt,
cu gulerul strins bine, ochios ;i cu pieptul bombat
arsta barbat, cc zici?
Tat[,seamlnircu
mi-ar Ii tot teama sl nu m[ muq1,e.
- De fapLr scaniniuncubuldogl
un
buldog
rispunse Cecco suspinind.
-^..
Sa-l lisam atunci. Poa|,e !i-ar plicea mai degrabi cineva mai serios ;i
mai copt. Dac[ femei]e ar;ti ie aleagi, n-ai lua niciodata un bnrbdt
care si n-aibii 1r0 de ani. Pinf, la virsta asta lu gisesti decit ingimfali,
cf,rora le place doar sd li se caute in coarne;numai dupd 40 de ani un
blrbat este intr-adevdr copt ca sa iubcasca ;i sa se supuni. Cc zici de
consilierul acela de tribunal, care vorbeste a;a de frumos ;i se ascultl
vorbind? Cam incepe sd incarunteasce, da" cc-are a face? Farcd cu p[r
clrunt esti mai inlelcpt dccit cu per negru!
te lii dc vorba. Vezi doar bine ci domnul ista, cu ochii
- TatiL,cunucirlion!,ii
lui ro;ii.;i
albi ;i creJ,i pe la urechi, are mutra de calelus.
toli
Cu
oaspetii
fu
la lel, unul nu scdpi de limba asculitl a Viojetei.
*lja unul, carp susprna trcmurind,
semina cu un cii e turcesc; ba altul,

cu per lung ;i negru ;i ochii mingiioqi, avea chip dc ciine spaniol; nimeni
nu fu cru,tat. Adevitrat cd se zice c:i nu e nici unul dintre dumneavoastrdbarba!,ii, sd n-aibi aerul de ciine, dacl ii pui mina sub nas gi-i acoperi
gura,si birbia; asta trebuie s-o ltiti si dumncavoastrl, domnii Islia,

l3

care sinteii toli inr.a!,a!,i, ca zice-se ci verrili s[ rlscolili pietrele Italiei


noastre ca sa cere!i dc la morl;ii no;tri inlelepciune
care, dupI pf,rerea
mea, nu prea pare sa f ie o marll obiqruita in !,ara -dumneavoastrl.
gindi Cecco
cu vorba bunl nu o s-o scot
,,Violeta e prea istea!,i

niciodatl la capil cu ea. ' $i dc accea, se minie foc; o fiiou nerecun o scf,to iire, cap sec, fati de
om prosb qi tcrmina amcuinIind-o cI are s-o inchid:l la rnanlstire cite zi]e

o avea. Violela plinse; el i se arunci la picioarr:, ii oe111 ig11,xrs;i-i flgndui ci n-o sd-i mai zicir niciodatd nimic. A doua zi se sculi. frire si fi

<-=

Y.A
e"
q

+,

=e.

slrutl fata, ii mullumi ci n'are ochii ro;ii si aqtept[ ca


vintul prielnic, care invirteDte moriqtile, si bata qi lnspre casa lui.
Dc data aceasta nu gre,sea. Cu femeile se intimpll mai mult intr-o
ord decit cu bdrbalii in zece ani I pentm ele nu e sctis niciodati: ,,Pe
inchis ochii, iqi

aici nu se trece."

III.

NA$TEREA

ir

LOGODNA LUI PERLINO

lntr-o zi. cind in imprejurimi era bilci, Cecco i;i intrebl fata ce
i-ar putea aduce s5.-i facd pllcere.
- Tat[ - zise ea - dacir m[ iubeqti, cumpirl-mi o jumetat cezta,"o

16

de zahdr de Paiermo qi tot pe atita migdale dulci ; mai pune 5 -6 sticle


de apa de flori, pu,t,in mosc Ei ambri, vreo 40 de perle, dou6_ safire,
un pumn de granate;i rubine, mai adu-mi doudzeci de gheme de beteali
de aur, zece co!,i de catifea verde, o bucatd de mitase rosie ca cirea;a
si mai ales nu uita un troc de zidar qi-o mistrie de argint.
Cine se minuni de aceastl toanl? Negustorul; dar prea fnsese so{,
bun ca si nu qtie ci mai repede termini cu femeile dacl le asculli, decit
dacl disculi;seara se intoarse acasl cu un catir inclrcat zdravf,n. Ce nu
ar fi fircut pentru un zimbet al copilei lui? Indatii ce primi toate aceste
claruri, Vioieta se urcd in odaia ei gi incepu s[ faca un aluat din zahir
qi migdale, stropindu-l cu api dc trandafiri;i de iasonie. Apoi, ca un
ola" s"uu ca un iculptor, fremintl aceaste past5. cu mistria de argint-qi
modelir cel mai lrumos tinerel ce s-a vezut vreodata. Ii facu parul din
beteali, ochii din safire, dinlii din pule, limba si buzele din rubine.
Dupi aceea, il imbriici in catiiea si mltase qi ii puse numele Perlino,
fiindca era alb qi trandafiriu ca sideful perlelor.
Cind iqi termina opera de artl, pe care o aqezase Pe o mas[, Violeta
bltu din pilme gi incepu si danseze in jurul lui Perlino;-ii cinta ce]e
mai dr[gistoase cintece, ii spunea cuvintele cele mai dulci, ii trinitea
sirutarils[ incl]zeasci o marmura; in zadar, plpufa nu mi;ca. Violeta
plinsea de ciuda, cind iqi aduse aminte, tocmai atunci, c[ are de naSa
b ziira. Care nasi, mai alcs cind e zin[, nu indepline;te prina mgiminte
pe care i-o faci? $i a;a, iatrl pe fetiJ,a noastrS. ci se rug[',si se rugA, pina ce

na;a ei o auzi de la 200 de leghe Ei se induri de ea. Su{ld doar


o dati - zinelor nici nu le treluie ' mai mult ca se lace minuni.
Deodatd, Perlino deschide un ochi, pe urmi pe amindoi; intoarce
ettpul la dreapta, la stinga; pe nrmd, strlnuti ca un om in carne
$r oa.se. Apoi, in timp ce Violeta ridea qi plingea de bucurie, iati_mi-l pe

Perlino ci incepe si umble pe masa, jerios, -cu pagi mici, 'ca o viduva
bogatl cind se intoarce de la biserici, r".,
un jridecltor cind urci la
""
tribunal.
Mai bucuroasd decit daci ar fi ciqtigat regatul !.rantei la Joterie,
Violeta il lu1 pe Perlino in brale, il slruil pe imindoi obrajii, il ageze
b_ini;or pe panint, apoi, prinzindu-;i rochia car amindoub. rniinile, tncepu
sa danseze in jurul lui, r-intind:
Danseazri, d,anseaztT. ctL miru:,
Perlirzo, tu, nttflctnl meu!
Dansetzd,, d,ans.cazti r:r t mitn,
Dc arei sd. f ii solul men;
Danseazd, tlattseazii cu. mine,
y"i li "a yu 7rge, iar eu,
Regind,-oi {i paitru tine!

itt

Iloarea ,,irstoi.azi, noi . iulu,


O, bucurio mpl , sa np rusa brim
Sa stirim si s_alergdm,
So donsin si sd ;intum,

ttt

gtisrnt.

Viala toatii.-asa ua fi.


De-ai sii'faci mereu
ioiii, cloar eu.
Fericit vei fi, biirbiilelut meu!
$i zeii-n td,rii te oor pizmui.

,,

Danseazd, d,anseazd cu mine,


Perlino, tu, sufletul meu!
Danseazri, d,anseazii, ctt mine,
De prei sii fii soyul meu ;
Danseazd,, d,anseazti cu mine,
V,ifi ca un rege. ior ru,

Regind-oi

fi

pehtrn tine!'

Cecco tocmai iqi rnai fdcea o clat:r socoteala la mirfuri, cici


._
pirea greu

si:

.ci;tige decit un milion de ducali pe an, cind auzi dc la


tejghea zgomotul de deasupra capului slu.
sd nu

- !.

Ldboullye

BasEe

l?

- Per Baccol L exclam6 el - colo sus se intirnpli ceva ciudat; parch


s-ar certa cineva.
i. impingind .usa. \'uzu cel mai frumos spectacol din lump.
,ln la!,a-l
"Urcg..f.ct.lUr. -ro$ro dc
plai.cre, era Amor in persoani; Amor in hrjne
de catiha si de rn!tase. l-inintl miinile lui ;n mfinile mi,"utei sale iubite.
Per-llno lopela cu amindoua picioarele deodatd, dansa, dansa, cle parcl
ar {i vrut si nu se mai oprcasca niciodat[.
. Curn vlzu pe autorul zilelor ej, Violeta ii flcu o pleclciune smeritir
qi prezentindu-i pe iubitul er. ir zise:
Tata ;i st[pine al mcu, mereu mi-ai spus ca ai dori si mA vezi
mirritald. Ca si te ascu lt ;i sn- j,i liu pe plac, mi-am ales un birbat tlupl
ln

lma

ntea.

Bin; ai farut - copila mea rdspunse Cecco, care ghici taina;


.toate
. -"femeile
- Ia iinc.
ar trcbui sr ia pildl de
eLr destule cale

si-ar
$tiu
dp.la rninj. si nu pe '.pl rnic. numai su.si fabrino un sof
d.upd cust. un ba|balel dulcc. numai din zahar si flori de portocal. Df ,le
Ft -tor secretul tau) ai usca multe lacrimi. De doui mii de ani se tot pling
!i peste doul mii de ani tot o sd se mai pllngi ci nu sint ingelese'.;i ci

liia-un

degr'1

sint sacrificate.

a_r-eea. iqi siruti. ginerole. ii


.,
PupS
zlle sa pregdteas.i nuntr. .\bia ii

logodi pe loc 5i ceru rDgaz doua


rilminea fi4p ,"a se pofteasca -prietenii
to.ti pe de rlnd si preg[ieasc[ o masl care si lie la inlllimea celui mai bogat
negustor din Li
Paestum.

1V. RAPIR]].\ LUI PERLINO

Ca sd

vadi

o nunt5. aqa de nemaipomenitf,, veni lume de loarte departe:

din Salerno gi tlin Cava,'din Analfi qi din Sorrento, t u-'"hiu" din ischia
;i Puzzoli. tsoga.ti qi slr-aci, tineri qi batrini, prieteni si invidioqi, to!,i
voiau si cunoascf, pe Perlino. Djn pacate, nu s-n pomenit I'reodati nuntE

fdri
ls

sd-Ei vire;i dracul codi,ta.


Naqa Violetei nu previzuse ceea ce urma sd se-ntin:rple.
1Pe Ilahus

ln limb& italiu:r ln text. {n.t.)

- . Printre oaspeli, era a;teptati si o persoanl foarte insemnatd, o marchrza de prln partea locului, care se numea doamna Galbenilor Sunitori.
Era..balrind !i rea ca Talpa-ladului, avea piclca galbeni gi zbircita,
ochii inlunda!i. in cap, obraji.i snofilcil,i. nas'll .oroiit, berbia asculiU j
dar era aqa de bogati, aqa de bogati. cl toli i se incbinau cind o veieau
trecind qi se intreceau care mai de care s5. aibiL cinstea si-i slrute mina.
Cecco o saluti pini la pimint qi o pofti la dreapta lui, fericit qi mindru
si-qi prezinte fiica;i ginerele unei femei care, de;i avea mai mult de o
suti de milioane, binevoia si se agcze la masa lui.
.de la
.1'ot timpui ospl'f,ului, doamna Galbenilor. Sunitori nu-qi lui ochii
Perlino ; llcomia ii ardea inima. Ntlarchiza trtiia intr-un palat ca-n
pove;ti: pietreJe erau de aur qi lespeziie pardosclii, de argint. in acest
palat era o sala mare, unde se aflau adunat-e toate ciudl,t,eniili plnintului:
o penduli care suna oricind ceasul pe care-l doreai. o licoare care vindeca
qi durerea de picioare, si durerea de cap, o biuturi f"nnecatd care schimba
necazul in bucurie, o sigeati a lui Amor, umbra lui Scipio, inima unei
cochete, credinla unui doctor, o sireni impaiatl, trei coirne de iicornl,
conqtiin.ta unui curtean, polite!ea unui imbogd!it, hipogriful? lui Orlando,
tot lucruri care nu s-au pomenit niciodatl qi nici n-o si se pomeneascl
vreodatS. in altl parte; dar acestei comori ii lipsea un mirgaritar: un
heruvim ca Perlino.
Nici nu ajunseserir Ia dulciuri fi cucoana se gi hotlrise s[ punl mina
pe el. Era ea foarte zgircitl, dar qi clnd dorea un ]ucru, il voia pe loc
qi cu orice pre!. Cumplra tot ceea ce se vinde, qi chiar ce nu e de vinzare;
restul fura, cici era sigurd ci la Neapole legile nu-s ff,cute decit pentru
cei neinsemnali I de doctorul nepriceput, de catirul incipllinat si de ]emeia
afurisitd, ,,libera nos, Domine!"3, zice proverbul. Cum se scularl de ]a
masa, cucoana se apropie de Perlino care, niLscut abia de trei zile. nu-si
deschisese incl ochii ]a riutatea omeneasca; ii povesti despre toate

frumuse.tile

nitori.

;i bog[!iile pe care lc

avea

in paiatul Ga]beiilor

Su_

cu rline, dragul. rrricul meu prieten


ii zicea ea: am s[_!i
.dau ce \'irro
loc. vci vrea in palatul nieu; alege-{i:

ili

place sdlii paj

inbrlcat
in haine de mirtase nuiate in aur, ;ambelan puitind o cheie- batute in
diamante, portar cu o halebardi de argint ;i cu o eEarli latI de aur, care o

s[-!i strilrrceasca pe piept tlai tare ca soarele? Spure o vorb!. ,si toate

sint ale

tale

1 AniInal labulos.

rap dc cal. avind iD trunlc un corn. /n.1.1


' \nir. l-L rlo. iu iur,;ldl"
- jLmit,t L. tr.r nd'I,r
,
ldlinu in t..\. |L.
" D amr' pirrslFl Iin l:nb1 "d

..

19

Bietul naiv era uluit de tot ; dar oricit de pulin respirase aerul patriei '
era tleja napolitan, adicl tocmai contrariu] unui prost.
DoamnS. - rlspunse el cu naivitate - zice-se ce munca e facuti
oentru boi ; nimic nu-l mai sindtos ca odihna. As vrea o slujbl in care
i[ nu fie nimic de ficut qi mult de ciqtigat, cum fac canonicii de la Sf.
Gennaio.

Cum adicd - zise doamna Galbenilor Sunitori - la virsta ta


vrei s[ qi fii senator?
Chiar aqa, doamna - intrerupse Perlino - si chiar de douiL ori
dacl s-ar putea, ca s[ am leafd dubll.
S[ rdminl numai asta - urmi marchiza I deocamdati' hai s['!i
arirt trlsura mea, cu vizitiu englcz qi cu;ase cai fumurii' $il trase cltre
ieqire.

-- $i Violeta? ingind

Perlino '

Viol.t" vine gi ea dupl noi - rispunse cucoana, trlgind dupd


ea pe nechibzuitul care se supunea. Odatl in curte, ii aratl caii, care
sfoiiiau, bltincl din copite ;i iFi scuturau frumoasele quvi.te de mltase
cit

roqie preslrate cu clopolei de aur; apoi il urch in trisur5., si incercc


de'moi sint pernele qi s[ se priveascl in. oglinzi. Deodatl, inchide u;a

trlsurii si -- mind, bliete ! iatd-i porni,ti spre castelul Ga]benilor

Su-

nltorr.
intre timp, Violeta primea, cu o gra{'ie. deslvir;itd, felicitdrile musaIirilor; dar ln curind, miratd c[ nu-qi mai vede logodnicul, care nu se
dezlinea de ea ca o umbrl, alergi prin toate sllile;nimeni; se urce pe
aconerisul casei sa vadA dacf, nu cumva Perlino o fi ie;it sii respire aer
curat: nimeni. in depdrtare se zd.rea un nor de praf ;i o calea,sch, gonind
sore munti in qalopul celor qase cai. Nu mai inclpea indoiald, Perlino
iir.r" rap ji. m icesi gind, Violeta sim!'i un gol in iniml' indatl, f[r[ si se

:.:0

rnai gindeascl la ea,li era cu capul go1, cu cununa de mireasS', cu rochia


de dinteil, cu pantofi de mitase, iegi din casa tatdlui ei ;i o lua la fLrgi
dupi tr[surtr, sirigind din toate puteri]e pe Perlino ;i intinzind bra{ele
dupl el.
Vorbe zadarnice, pe care le lua vintul! Nerecunoscitorul era nrturai
rrrechi la cuvintele mieroase ale noii sale stapine; se juca, luindu-i ineiele
ne care le uurta pe degete qi igi qi inchipuia cl a doua zi o sa se trezellsca
lrint si domn. Vai t aitii, mai bltrini ca el qi tot nu sint mai in{'elepli I
ilin,L.loi !ti ci bunatatea qi frumusetea sint mai de pre! in cas5. ca aYulia?
Atunci cincl e prea tirziu qi nu mai ai dinli sd rupi c[tu;ele ce !'i le-ai
pus singur de m iin i.

V. ZIUA $I NOAPTEA

Biata Violeta alergd toatl ziua; ganJ,uri, piraie, tufiquri, mlricini,


spini - nimic n-o oprea; cine e cliinuit de dragoste, nu mai simte obo'
seala. Cind se flcu searl, sc afla intr-o pi.dure intunecoasl, zdrobitl di
osieneall, murind de foame, cu miinile qi picioarele nunai singe. 0
cuprinse spaima ; privea in jurul ei flra sai: indr[zneascl s[ se miqte; ii
plrea cd, din intunericul noplii, se ivesc mii de ochi care o urmarcax,
imeninlitori. Tremurind, sa lisi jos la rlddcina unui copac, chemi-nd
cu voce slabl pe Perlino, si-i spunl cel din urmi rimas bun.
Cum iqi {inea rdsufla.rea (clci ii era aga de fricd incit nu indrdznea
nici s[ respire), auzi copacii din jur vorbind intre ei. Asta e darul nevi'
novlliei, s[ inleleagd toate fdpturile lui dumnezeu.
Vecine - spunea un roqcorr unui mlslin, cate nu mai avea decit
scoaria
uite ce nesocotiti e fata asta care se culcd de-a dreptul pe
plmint. Peste vreun ceas o sl iasi lupii din vizuinl; chiar daci or cruFa-o
ei, roua sirlcoarea diminelii o si-i dea o rS.ceall, s[ nu se mai scoale.
De ce nu s-o urba ea intre ramurile mele ! Ar putea dormi in linigte qi iag
dlrui bucuros citeva teci sd mai prindS. puteri.

Ai dreptate - rlspundea mdslinul. Copila asta ar face s,i mai bine


dacd, inainte de a se culca, qi-ar viri mina sub scoarla mea. Aici sint

ascunse hainele qi ,,zampdgna"l unui cimpoier. Pentru cine infrunti


rlcoarca noplii, o piele de caprd nu-i de lepddat; iar o rochie de danteli
qi pantoli de satin sint un veqmint prea u;urel pentru o fatd care a plecat
in lume !

Cine medeli c[ prinse iniml? Violeta. Dupi ce dibui, pe pipdite,


surtucul de dimie, cojocul de piele de caprl, ,,zampdgna'i qi. cbciqla
molati de cimpoier, se urcl cu curaj in roscov, mincl fructe dulci ca
zah5.rul, blu roua serii qi, dup5. ce se inveii frumos, se cuibdri intre doud
ramuri rit putu mai bine. Copacul o cuprinse cu ramuri parinteq-ti,
poruml .r sdlbatici, ieqind din cuiburi, o invelirl cu frunze, vintul o
legdnl ca pe-un copil si ea adormi, cu gindul Ia iubitul ei.
Cind se degteptd a doua zi, ii fu frici. Vremea era senini';i frumoasi;
dar, in ticerea pidurii, slrmana copili sim{,ea qi mai nult singurltatea.
Un fel de cimpoi. (n.t.)

tl

Totul trdia, totul

se

drdgostea in

jurul ei; cine si

se

gindeasci la sdrmana

pdrlsit[!$i

aqa, Violeta incepu si cinte, ca sd-gi cheme


lrccea pe linga ea Idra s-o prir easnS:

in ajutor tot

ce

O, vint ce sttfli dinspre zori,


Al meu iabit ntt l-ai af Lat
Pierdtr,t printre d,eschise flori,
De liniqti noa.ptea imbcitat?
De dorul meu a ldcrimat?

s'o

fi

rugat?
Dd- mi iar niidejclea., mingiierea,
Zi-mi d.e itr'birea lui, durerea!
Sd. md, i.ntorc

Drag fluture, albind d'ragd,


Fngarul meu und.e e oare?
El e ca rumeioara fragd,,

Ca iasomia, clulce floare'


Ca liimiila-i cle curat,

Crini albi eI are obrdjeii,


Un snflu gingaE, Parfumat,

$i

ochi d'e'azur ca sti'nieneii.

n[i-l

catd,, buna-mi rind,unica.,


C dtali-mi- l, aoi, Ptisiirnici,
Prin cimbru ;i Prin levrinlicr),

Pe mal d'e ape,

in

cotlrii- adi'nci
Eu fdrd, el mereu jelesc,
Md zbat de'al temerilor roi;
De nu vreli sd. n'd. mistuiesc,
Ad'uceli' rni' I inaPoi !

zz

'

Vintul trecu murmurind, albina porni s[-qi stringi mierca, rindunica se lua dupl rnuscnlile pinl-n inaltul cerului, plslrile, !ipind ;i cintind, se alungau prin frunziE, nimlnui nu-i phsa de Violeta. Se dete jos
din copac suspinind Ei porni drept inainte. increzindu-se doar in inirr.ra
ei pentru a-l gisi Pe Perlino'

VI. CELE TREI INTILNIRI

pe acolo un quvoi de apir cale vt-'nc:t de la rlnntc ; albia ii secase pe


Jxmata-te; asta Irr drrrmul pc. care apuc6\-ioleta. Lealrdrii tocnrtri i;iinilliu
dln ape capetele inc11s31. de flori; liica lui Cecco se alunda in aceastd lier'deaJ,l, urmiriti de flut,urii care zburaLr in jurul ei ca ir.r jrrnrl rrnui crin
clatinat,de vint. E;t rncr{el rnai iute ca un sulg}riunit care st intoarcr:
acasb,; dar'.caldur.r prA ll;scloarc; 5py.c prinz fu nproila :ij :,. nprpas.h.
. n proplrndu'se dc o billoJri sa-9i ra, ornirsra pi,-iUarel" i I r I r. r Lr n t a I r, .
zlri o albinir gata-gata si sc inece. Violeta intinsj p iciorus ul, gingania se
urr.6 pc cl. Odal,a pe us.al. rlhinr r3.mrs. un linrp nemisclli.'sa-si traga
S]|Irptul parca. apOt jit Sn lurU arrprl* udn: in UrnrC iqi tronx pnsle {Ol
corpul picioru,sele, mai fine ca firul d" mdtHiie, de sp usca fi se netezi;i,
luindu-si . zborul, veni si biziie in irrrul celei ce-i scapase viala.
Violeta - ii spuse ea mi-ai facrri un bine,'n-am si fiu nere- ia-mi cu tine. Cind voi ti obosita,
cunoscitoare. $tiu unde te ducr,
am sd mE aspz.pp.'apul tau. Dara o sa ai rrcodala ncvoic d0 mine. spune
doar atit:,,Nabucodonosor, mai bine suflet u;or decit aur lucitor.,, poatc
it,i voi putea li de folos.
,,Nitiodate - gindi Violeta - n-arl sii fiu in stare si zic: Nabu"
codonosor..."
vrei? intreba albina.
- Ce
Nimic,
nimic urmi fiica lui Cecco ; n-o sA am nevoie de tine
.
decit- cind r.oi fi lingl- Per]ino.
Porni din nou It drum, cu inima mai u;oara; dupd un sfert de ord,
auzi, un lipAl y!9r',yn qoricel alb_ pe care-l r6njse un irici. abir scbpaso
de duqmanut Iul plln de singe si aproape mor|. Violetei ii fu mili de
sirmanul animal. Cit era ea de gre6jt[,- se opri si-i spele rdnile qi sa-i
dca o roqcovi din cele ce-si pusdse cleoparte 'pentru piinr.
ii spuse Eoarecelo -mi-a i facut un bino, n-am si-!i {iu nele-_Violeta
cunoscdtor. Stiu unde ie duci. Pnne-mi. in buzunarul cu rogcovcle'c are a u
!i_
mai riimas. Dac[ o s[ ai vreodati nevoie de mine. spune doar atit: ...l.ridche,
varlacch_e. lraino aur.ite, inimi injosite", poate'i1,i voi pultia li de folos.
. \ rolpta luneci soricelul in hrrzunur, s0 porli r.urilJi irr roin .i rrr.,.u
nlai,doparl*_po.rll,ia suvojului. Crtr" rn,urg. sc irpropir';i or ,lo inu.1r.
cind. dcodale. d in v irlul Inui slpjar inir lt . ruzu ]a pic ioarol" . i rr \.\-crilu.
urmeritl de o cucuvea groaznicl. Fiica ]ui Cecclo nu era fricoase, iJbi
curl\-eaua cu, cimpoiul. ;i puse pe fuga ; pe urmi lua de jos veveri{a.
.o
mar mutt anretrta decit lovjti
in cidere; tot ingrijind_o, o adusc in simtiie.

-E.g

Ji}

\riolela - ii zise veverila - mi-ai flcut un bine,'bulege-mi


n-am sa'!i
liLr
'ni;te
n(:rccunoscAtoare ; Etiu unde te duci. la-ma pe umar qi

nu-mi las din.tii sa se lungeascS, de foame. Dac[ o si ai vreodatr:,


nevoie de mine, spune doar atit: ,,Patati, patata, uiti-te bine;iveivedea."
Violeta fu cam mirati de aceste trei intilniri: nrl nrea se bizuia ea
pc'o astfel de recunoqtin!f,;cp puteau face pentru ea li;le prieteni aqa de
slabi? N-arc a face, gindi ea, binelc tot bine rlmine. Fie ce-o fi; mi-am
f ircrrt- pornand cu ni,ste nenorocili.
In clipa aceasta, luna ieqi dintr-un nor si strllucirea ei albd lumind
vrchiul castel al Galbenilor Sunltori.
alune,

VII.

24

siL

CASTI]LL.L GALBENILOR SUNATORI

infir[isarea castelului rru te liniqtea de ]oc. Pe culmea unui munte,


care nu era decit o grimadl de stinci prlvilite, se zlreat crencluri de aur,
turnulej,e de argint, acoperiquri de safire Ei rubine - dar incbnjurate de
;unluri mari, pline cu o apd vcrzuie qi apirate de pun,ti migcltoare, de
grrlajuri cu virluri asculite, de parapete, de gratii zdravene ,si de gluri
deschise in ziduri, pe unde ie;eau gurile tunurilor: toate uneltele de rdzboi
si de mdcel. Palatul cel frumos nu era decit o inchisoare. Violeta se cetdr[
i,u g""o pe poteci intortocheate ;i ajunse cu greu' printr-o trecetoare
ingultl, in fala unor z[brele de lier, inchise cu o broascl.uria;i. Strigl
nici un rispuns; trase un clopot: indati ap5.ru un soi de temnicer,
-negru
o jivind din iad.
'' qi urit ca
de-aici, cerqetorule - !ipI el - sau te fac una cu plmintul.
-.Pleacl
Aici nu se cuibiregte siriicia. La castelul Galbenilor Sunltori nu se d5.
nevoie de nimic'
de po*onu
'Biata decit cui n-are
Violeta se depirti sclldata in lacrimi.
ii zise \.everi!a, splrgind o alundl cinti din cinpoi.
- Curaj
N-lm cintat niciodatS. cu aqa ceva - rlspunse fiica lui Cccco.
- Cu
atit mai mult - zise veverila; citi vrerne n-a ilcercat onul
un lucru, nu,stie de ce in stare. Sufla 5i d[-i inainte!
Violeta incepu si sufle din toate puterile. mi;cind din degete SI
cintind din cimpoi. $i-odatl se umfll cimpoiul gi cinta o taranteli. SA

morliil La zgomotul acesta, veverita siri jos, soarecele nu se


llsi nici el; Ei unde nu incepurl sI danseze qi si lopaie, parca erau

joace qi

napolitani sadea, in vreme ce albina se invirtea in jurul lor, biziind. Era


ceya, se pllteEti locul un carlin Fi se nu-!,i pare riu.
La sunetele aces[ei muzici plf,oute, iata ca indati se deschiserl ob]oanclt' negre ale castelului. Iloumna Gtrlbenilor Sunltori avea pe IinEl
ea clomniqoare de onoare, care erau bucuroase s[ vadi din cind in cind
dacd tot aEa mai zboarl muste]e. Oricit de pu!,in curioasi ai fi, rareori
poli auzi o tarantel[ cintatl de un pi.stor a;a de drigu], ca Violeta.
* Drdgulule - zicea una - vino incoace !
Ciobinaqule
striga alta
vino la mine !
-$i care
mai de care se intrecea si-i trimiti zimbete, dar poarta rdminea zavoritf,.
Domniqoarelor
zise Violeta, sco,tindu-qi pdliria
fili bune pe
cit sinteli de lrumoase. M-a prins noaptea la munte; n-am- nici mincaie,
nici adlpost. Pentru un col.t, in grajd qi o bucati de piine, miculii mei
dansatori o s[ r'[ desfete toatl seartr.
La castelul Galbenilor Sunf,tori por.unca era severi. Atit se tenreati
de holi, incit, de cum se lisa seara, nu mai deschideau nim[nui. Domnigoalele ;tiau prea bine ast_a, dar in aceaste casi cinstitl se afld oricind
q^i o {unie de spinzurat. Ii aruncarl un capit de fringhie pe {ereastrl.
Intr-o clipi Violeta fu trasi sus, intr-o camerl mare, cu toate menajeria
ei. Aci, tlebui sf, sufle ceasuri intregi in cimpoi, gi si danseze fi sd
cinte, f[rir sA poate deschide gura sI intrebe unde era Per]ino.
N-are a face; ea era fericiti si se stie sub acelaqi acoperif cu el; i se
pdrea cA in clipa aceasta, inima iubitului ei trebuie s[ batd ca qi a ei.
Era neqtiutoare; credea c[ e destu] s[ iubeqti, ca si fii iubit. Numai
dumnezeu stie ce frumoase visuri avu ea in noaptea asta!

VIII.

NABUCODONOSOR

A doua zi, dis-de-d imineall, Violeta, care dormise iri pod, se urci
pe acoperi; gi privi in jurul ei; dar degeaba alergl ea in toate pirlile,
nu vizu decit turnuri zabrelite ;i gridini pustii. Cobori plingind cu ioc,
oricit se striduiau cei trei prieteni ai ei s-o mingiie.

.
.-[n curtea pardosite toata cu argint gasi pe domni;oarele de onoare
sl ind in cerr. ;i torcind r.a iere de aur f i dc matasc.
Pleacl de aici
ii strigarl ele; daci ar vedea stlpina zdrenlele
tale,.ne-ar goni. Ie;i de aici. Cimpoier picltos, ;i s[ nu le mai intorci
vreodati, decit, dac-ai li prin! sau bancher.

piec! zise Violeta; nu inci, Irumoase dqmnisoare: da!i-mi r.oie


--Sa
si va.slujesc: am s[ fiu aga de blind. aqa tle ascultator, ce n-o sa vI pard
riin niciodatl ce m-a!i !inut pe lingi dumneavoastrir.
- Drept orice rdspuns, prima domniqoari se scula; era o fatl inaltl,

galbena;i ascu!ita;cu un gest ardtd micului pistor poarta


qi chemi pe temnicer care se apropie, incruntind sprincenele si amenin!ind cu halebarda.
Sint pierduta - striga biata fati - n"o si-l mai ved niciodatd
!
-ne Perlino
- \'ioleta zise serioas[ veverila aurul se incearca in foc si
slab.a, 1ssxtrl,

prietenii la

nevoie.

Ai dreptate - exclami fiica lui Cecco. Nabucod,onosor, mai bine


sulle! usor d,ecil art lucilort.
Indati zburl albina qi iatl cd in curte intrl, nu qtiu pe unde. o
caieagcl frumoasi de cristai, cu oiftea de rubin ro],ile de smarald. Echi;i

pajul era tras de patru ciini negri, mari cit pumnul, cu urechi pin[ Ia
p[mint. Patru.cirlbuqi, cllirind ca jocheii, conduceau cu ugurin,ta ace;ti
cai drigiila;i. In fundul caleqtii, tollniti alene pe pernelede satin albastru,
era o tinere beca!,i, purtind pe cap o pillriu.ta roz qi imbricati intr-o

!{i

rochie de laila a$a de largd. incjL sc revarsa pestc r"cle doua roli. intr-o
ghcari cucoana tinca un eianlai, incealalta o iticlule si o bal,ista, brodatA
cu monograma ei qi impodobit[ cu danteh lat[. Lingi ea, pe jumitate
ingropat in valurile de tafta, era un huhurez, cu aerul plictisit. cu ochii
stin$i, cu capul gola; ;i a;a de bitrin, incit ciocul ii sta crucis. ca niste
foarfeci deschise. Erau ni;te tineri insura!,ei, care-si fdceau vizitele de
politele, un menaj la modl, pe gustul doaninei Galbenilor Sundtor.i.
.La irirea acestei capodopere, un strigit dc bucurie si de admira.tii:
trezi toate ecourile palatului. tlimit, temnicerul sclpd suli.ta din miini,
in timp ce domnisoarele alergau dupi tresura care gonea in galopul celor
patru cilelu;i, parcd ar fi dus pe implratul iurcilor ori pe dracul in
persoanti. Zgonrotul acesta ciudat neliniqti pe doamna Galbenilor Sunltori.
carc treia tot cu teama sA nu fie jefuit[;veni in fugii, lurioasd qi lioltiriti si dea pe ull alari pe toate domnisoarele de onoarc. Lc plitea dorr
ca si lie -respectatl qi nu vroia sar zvirle banii degeaba.
Dar cind ziri echipajul, cind huhurezul o salutii cLrun scnll din cioc
si beca,ta igi lluturl de trei ori batista cu o mo]al,icir ;i ninunatii gral it-,
minia cucoanci se topi ca fumul.

Vreau si am asta ! strig[ ea. Cu cit se vinde?


-Vocea
marchizei inspaimlntl pe Violeta, dar dragostea ei pentnt

Perlino ii da curaj ;rlspunse doar cd, oricit arJi de slracl,-!'ine rnai mu]t
la nlicerea de a o avef decit la tot aurul din lume; ii e dragi trisur'ica
vinde-o nici pentm tot castelui Galbenilor Sunltori'
ei ii
' --n-ar
tr{indrie prosteasci de golan! murmuri. cucoar}a. Adevlrat ci
nLrmai bogalii ;iiu si respecte iu sfinlenie aurul ;i sint gata la orice,
galben. Trebuie si am tr[sura asta! zise ea pe un ton amenlnoentru un .-611,'c
pre[, o r-oi arPa I
iuto, I ",
Doanrtra - rclLrA \-ioleta foarte miEcatir - e adevarat cI de vindut, nu vreau s-o vind, dar aq fi fericit[ s-o daruiesc mariei-voastrc, dactt
sd'mi laceli un hatir.
nli
' r.rea
,,O sa coste scump' gindi marchiza.
zise ea Violetei - ce ceri?
- Snune
Dbamna zise fiica lui Cecco - se spune ca dumneavoastra
aveli un muzeu unde sint adunate toate ciudlleniile din lume;aritalirni-i. si daca o fi ceva mai minunat ca aceaste calea;ca, a dumneavoastrl

e comoara m4.

Drept rlspuns, doamna Galbeni]or Sunltori ridicl din umeri 5i duse


pe Violela intr-o sall mare ) curn nu s-a mai pomcnit- vreodate ; ii a-rati
ioate bogaliile: o stea clzull din cer, un colier llcut dintr-o razd de lunl
impletiti si rasuciti in trei; crini negri, trandafiri verzi, o dragoste vesnidl, foc care nu arde ;i o mul!ime de alte raritili; dar nu-i ardtf, singurul
lucru care ii era la inimn Violetei: Perlino nu era acolo
l'larchiza ctlut5. si surprindd in ochii micului plstor admiralie ;i
mirare: fu surprinsi sa nu afle decit nepf,sare.
Ei bine spuse ea - toate minunile astea nici nu beamlne pe
departe cu cei patru cu[ulache ai tdi' Trdsurica e a meal
' Nu. doamna zise Violeta. Toate astea n-au viall, pe cind
echinaiul meu e v ju. 1\rr puteti asemlna ni;te bolovani qi ni;te pietre
liuhurezul 1i cu bc,r{a. fiin{c alil tlp rdptaralr'. de nuturrle. fle parca
"u
le-ai fi in|ilnit pe stradi. Asta nrr inscamn, nimic pe lingn viald.
Nunai aita e? zise marchiza; ili voi arita un omule.t flcut din
zahlr si aluat de migdale, care cintir ca o privighetoare .si discutS. ca nn
academician.
Perlino

! stliga \rioletu.
- ,\h ! zise
doamna Galbenilor SnnSlori domn i;oarele rnele de
unoarp al Ile.urit. Pri\ i pe ,'impoior c-un lior de {rici. Fircindu mi bine
socoteala - adiugi ea - mai bine pleaci de aici, nu-mi nai trebuic
tale de coP ii.
"iuciriileDotrmna
ipuse Yiolcta trerlurind vargir - dali nri voie si vorminunea asta de Perlino qi Iuali caleaEca.
besc cu

Nu - zise marchiza; pleaci ;i ia-!i dobitoacele cu tine.


- Lisali-ml
doar sd-l vld pc Perlino
- Nu. nu! rlsnunse
- Numai s[ m[ culc cucoana.
o noapte la uEa lui - relul Violeta, plingind
cu loc. Uiialiv5. ce giuvaer respinge!'i - adiuglea, punind un genunchi
la pamint,si intinzind tresura doamnei Galbt'nilor Sunltori.
!

Cind o vizu marchiza stdtu la indoiala, apoi surise; intr-o clipa


allase nijlocul sI tragl pe sloard pe Violeta si sa aibir pe degeaba ce dorea.
zise ea, punind mina pe calearsce ; ai s[ te cu]ci desearii:
S-a flcut
la u,s1 lvi Perlino ;i chiar ai sl-l vezil dar te opresc si-i vorbeqti.,
Cind veni seara, doamna Galbenilor Sunltori cheml pe Per]ino si

cineze cu ea. Dupl oe-l ff,cu sI mlnince;i sd bea din bel,sug - ceea ce
era trcab[ uloard cu un bliat de via{,i - turnl un vin alb, minunat, de
Capri, intr-o cupl de porfir qi, sco!ind din buzunar o cutie de cristal, lul
un praf roscat pe care-l aruncd. in vin.
Ia bea asta, copilul meu - zise ea lui Perlino - gi spune-mi
ce Eust are.
Perlino, care flcea tot ce i se spunea, inghili biutura dintr-o sorbitur['
Ptiu! strigi el blutura asta este dezgustltoare; are miros de

noroi- qi de singe; e otravl!


Prostulule ! zise marchiza - asta e licoare de aur; cine a biut
o dat[ din ea; vrea s5. bea mereu. Ia ;i paharul al doilea, o s[-!i parl
mai bun ca nrimul.
Cucoana avea dreptate; abia golise b[iatul cupa qi-l cuprinse o sete
arzatoare.

di-mi ! zicea el mai da-mi


-Nutr{ai
mai vru sd plece de la masl. Ca si-l hotlrascd sd se culce, trebui
!

s[-i umple o sticlula cu aceastd ]icoare minunatl pe care el o


pentru orlc
orl rau.
puse cu grUa
grijl in buzunar, ca pe un leac pent'ru
Bitul Perlino ! Tot otravi era ce inghi!ise el, ;i incd cea mai grozavi
din toate! Cine soarbe aur, ii ingheali inima tot timpul cit biutura
groaznicl este in stomac. Nu mai recunoaSte .nimic., nu mai . iubeEte pe
iimeni, nici tatl, nici maml, nici so.tie, nici copii, nici prieteni, lici
patrie; nu se mai gindeste decit la sine; vrea sd tot bea ;i s[ tot bea
iot aurul qi tot singele de pe plmint, flra si-,si astimpere o sete pe care
nimic n-o poate stinge.
Dar ce' Iecea in alest timp \-ioleta ? Vrcmea ii parca nesfir;iti, cum
ii nare siracului o zi cind n-ire piine. Ile aceea, indatd ce noaptea isi
puie vllul cel negru ca si deschiria balul stelelor, Violeta alergi.lrr .u,"a
iui Perlino, siguri ca, vazind-o, Perlino se va arunca in bralcle ei Llum
ii mai bdtea lnina cind il auzi urcind scirile ! Cc mihnire cind nerecunoscltorul trecu prin fa]a ei, firi s-o priveasc[ mdcar!
ca marchiza

:s

Dupi ce uqa fu incuiatl de doul ori qi cheia scoas[, Vio]eta se aruncl


pe o rogojinl care-i fusese datd de mild; aci izbucni in lacrimi, acoperindu-qi gura cu miinile ca sd-qi inlbuqe hohotele de plins. Nu indriznea se se jeluiascl, de teami s[ nu fie gonitl; dar cind sosi ora ]a care
doar stelele mai au ochii deschiqi, ea zgirie usurel uEa qi cinti inceiis,or:
Pcrlina

Deschide-

md. auzi?

Vin sri-[i aduc

scdpare,

Vino cu mine!
mi, te- atep t ; oiala-mi f armec n-are
Fur u dc tine.

Deschide-rni! NespLrs te d,oresc,


$i arcl, ;i mi-e. frig ;i jelesc
Ziuu cit line
Doar de itrbire;
Noaptea cind vine,
Vai, d,e rnihnire.

Vai ! in zadar cintl, nimic nu miqca in odaie. Perlino sforiia ca un


orn insurat de zece ani ,si nu visa decit la licoarea lui de aur. Ceasurile
se scurgeau incet, flri nici o nddejde. Dar cit de lungi Ei de dureroasi
ln noaptea, dimineala fu ;i mai tristi. Doamna Galbenilor Sunitori sosi
crrrn miji do ziua.
Iatl-te mulJ,umit, frumosule cimpoier - ii zise ca cu un zimbet
;irct - caleaqca e plititl cu prelul pe care l-ai cerut.
Asemenea mul.tumire sl ai Ei tu in liecare zi din via!i ! murmuri
sf,rmana Violeta; am petrecut o noapte aqa de rea c[ n-am s-o uit curind.

IX.

TR1CCH

E YARLACCHL

Fiica lui Cecco se indeparta tristl; nu mai avea nici o nidejde, trcbuia sd se intoarcd la tatdl ei !i si uite pe cel care n-o mai iubea. Strtibdlu curtea, 'urmate de domnigoarele de onoare, care-qi biteau joc de
prostia ei. Cind ajunse lingd grilaj, se intoarse din nou, de parcd ar li

29

a$teptat o

ultim[ privire;

vdzindu-se singure, curajul o

plrlsi,

izbucni

in lacrimi si-si ascunse capul in miini.


Ieqi o dati, calic plcltos ! ii strigir temnicerul, apucind-o pe Violeta
de guler qi zgilliind-o cit putea.
Sd iesl zise Violeta - niciodatl! Tricchi parlacchZ ! striE[ ea
fi,t ine aurilc, inimi in.josit,'l
Si-odata se repezi Eoarecele la nasul temnicerului qi-l mu;ci pinl la
singe; pe urml, chiar in ftrltr gratiilor, se ir-i o colivie mare cit un pavilion
chinezesc. Barele erau de argint. stlichinulele de diamant; in loc de semin!'e. erau mirglritare; in loc de pesmc!,i, ducali insirali pe panglici
in toate culorile. In mijlocul acestei colir-ji rnarete. pe un b[! cu sc[ri!,e.
c:ile se risucea la cea mai mici adierc devint, sf,rearr qi ciripeau mii de

plsari de [oate mirirnile ;i din toate colluri]e lumii: colibri, papagali,


mierle. cinepari, sticle!i qi celclalte; toata lumea asta inaripata ciripea

30

aceeali melodie, fiectrre pe erairrl ei.


Pe cind toati lumea se stringea in jurui coliviei fermecate, doamna
Galbenilor venise in fug[. Cum ne putem lesne inchipui, lu cea dintii
care rivni la aceasti minuni[ie.
Baielele - zise ea cimpoierului - imi vinzi,si colivia asta tot
prelul
cu
cu care mi-ai vindut trisura?
care atita aqtepta.
Bucuros, doamnl
- S"a ficut! zise cucoana
- raspunse Violeta,
calicii iqi ingiduie asemenea
-numai
nebunii.
Seara, totul se petrecu ca;i in ajun;Perlino, amel,it de licoarea de
aur, intrl in odaie lari si-;i ridice ochii micar. Vio]eta se ldsd pe rogojini, mai nenorociti ca oricind.
Cintl, ca;i in prima zi;plinse, s5. induio;eze;i pietrele; zadarnici
osteneala ! Perlino dormea caunrege detronat; suspinele iubitei lui ii
leginau somnul, curn l-ar fi leglnat, zgomotul marii qi al vintului. Cltre
miezul noplii, cei trci prieteni ai Violetei, intrista,ti de mihnirea ei,
.tinurd sfat:
Nu e firesc sd doarmi aqa bdiatul f,sta - spuse cume[rtl veveritl.
sa intram gi sa-l de;teptim - zise ;oarecele.
- Trebuie
Cum s[ intrlm? intrebl albina, care ceutase in zadar vreo cr5.p5.turii de-a lungul zidului.
hoblri qoarecele. $i iute-iute, roase un coltreaba mea
-dinAsta-i
u$l, tocmai atit ca albina si se strecoare in odaia lrri lrerlino.
,ti;or
Dormca pe spate lini;tit, sforlind regulat, ca un cauonic care-;i
face siesta. Liniqtea asta o intiriti pe albini ;i ea-l inlepI pe Perlino pc
buzd;Perlino suspini;i-;i trase o pahni pestc obraz. drr ntr se derltepti.
Baiabul a fost adormit - zise albina, intorcindrr--qe lirrgii \rroJeta,
ca s-o mingiie. Aici e vrijitorie. Ce c de flcut?

grli soarecele, care nu.si lisase dinlii s[ prinda rugini


-.Sta.ti
am s[ intru gi eu ;i-am s[-l trezesc, de-ar fi si-i rod inima.
- Nu, nu - spuse Violeta nu vreau sti-i faceli vreun rlu lui
Perlino

al

meu !
Dar soarecele si intrase in odaie. Sir sarl pe pat qi

si

se strecoare sub

plgpumn, fu o juclrie pentru verisorul fobolanu]ui. l{erse drept la pieptul


lui Perlino;dar inainte de a-l gluri, trase cu urechea: inima nu-bltea;
nu mai inoipea indoiald: Perlino era vrijit.
Pe cind qoarecele aducea aceaste veste, tocmai mijea de ziua; cucoana
cea rlutlcioasl sosi tot zimbind. Violeta, furioasi ci fusese pacllitl si
mu;cindu-qi miinile de ciudi, ii flcu totugi o pleclciune frumoasl marchizei . zicindu-qi incetiqor: ,,Pe miine ' .

X, PATATI, PATA'IA

data asta, Violeta cobori cu mai mult curaj. lncepea sd tragl

. nldejde. Ca in ajun,
iar
gisi pe domni;oarele de onoare in
;i
torcind mereu la caiere.
De_

Hai, frumosule cimpoier ii


vreo scamatorie de-a ta!

strigarir ele rizind

curt"e,

mai aratir-ne

0.si va,fac pe plac, dornnile frumoase rlspunse y ioleLa. patati,


patata, uitd,-te bine;i vei ved,ea!
Intr-o -clipd, ctrmltra veverila arunca jos o alunl: indatl se ivi
ur,teatru. deataprrsi.. .Co-rtina se ridic[; scena rcprezenta o judecitorie,
audrenta lur Pisrcovici. ln fund,_pe un trtin imbracat in cati{ea rosie si
presirat.9t Slea1e deaurstd judecdtorul, un motan mare cu infe{igaie
respectabila, deqi.mai are o urmi de brinzl pc mustlj,ile-i lungi. plin de
reculegere. cu mir'nile incRrci;ate in minecile-i lungi,-cu ochii-inchi;i, ai
zice _ci doarme, dac:r vreodata dreptatca al dormi in impiri!ia pisiliior.
o parte-, este o b.inc.r
1emn, rle xare sint legali'trei;oareci,
. l{ai,la
-de
rirora..
din prorcdorc-._ lis-iru pilit dinlii ,i li s-au ti]iat irr,"hilc. Sini
D:{rurll. ceea cc la. l\FNpolo insorrnnl r.inorali.r,e S_au uititl prea dc
aproap{. la un sori,"i de sl;nina vor-[a. In lala vinoralilor, estp un
.'...

][

baldachin de postav ngru, pe frontonul clruia e scrisl cu litere de aur


aceastd sentin!,i a marelui poet qi vrijitor Virgiliu:
,,Striee$te soarecii, rlar crupri pisicile!"

'Sub baldachin, stl in picioare perceptorul: e o nevastuicd; are fruntea teqitd, ochii roEii, limba ascu.titl; line o mina pe inima qi roste;te
o cuvintare frumoasi, ca se ceare legii sd sugrurne pe soareci. Cuvintele-i
curg ca apa din izvor; cu glas atit de duios, atit de pdtrunzator, buna
doarnni. roagi;i cere moart,ea acestor nesuferite mici dihanii, a ciror
indtiritnicie cu adevbrat te indigneazi. Parca i;i calca loate indatoririle,
atita vreme cit nu-;i diruiesc spre tAiere singure capetele lor criminale,
ca sa liniqteasc[ emolia qi sd potoleasci plinsul acestei prea bune nevlstuici, eare are atitea lacrimi in glas.
Cind perceptorul i;i termini discursul ^funebru, un tinir ;oboian,
abia inllrcat, se scull si apere pe vinova{,i. Iqi potrivisc tocmai ochelarii,
iqi scosese toca gi-;i scuturase minecile, cind, din respect pentru libertatea
aparlrii qi in interesul acuza!ilor, motanul il opri sl vorbeasc[. Atunci,
cu r.oce solemnd, iupin Pisicovici mustrl pe acuza.ti, pe martori, societatea,
cerul, pimintul, ,si pe ;obolani; apoi, acoperindu-qi capul, tuni o sentinld
plinn de rizbunare ;i hotari ca animalele criminale si fie spinzrrrate qi
jupuite pe loc, cu confiscarea averii, moarte civili qi plata tuturor cheltuielilor de judecatl - limitind totuqi constringerea corporaii ]a 5 ani.
Dupi ce s-a jucat farsa, cortina se llsd.
Parcl au via.tl! strigE doamna Galbenilor Sundtori. Parcd vezi
cu adevirat dreptatea pisicilor! Plstor ori vrijitor,4ine-oi fi, vinde-mi
mie,,Camera instelatd".
cu acelaqi pre!, doamnl rlspunse Violeta.
- Tot
oe deseari ! relu5. marchiza.
- Atunci.
deseari ! zise qi Violeta.
-,f i Pe
adlugi, incet:
De-ar da dunrnezeu s[-mi plltegti tu odatf, tot riul pe care mi

l-ai -flcut !

In vreme ce in curte se reprezenta comedia, r'everila nu-;i pierduse


timpul. Tot trepidind pe acoperiguri, izbutise s[ descopere pe Perlino,
care minca smochine ln gridinl. De pe acoperig, jupineasa veveril[ slrise
pe-un copac, din copac intr-un tufiq. Tot dindu-se de-a tumba, ajunse
pini 1a Perlino, carc se juca de-a,,morra"r cu umbra lui, cel mai sigur
mijloc si ci;tigi mereu.
l:

1ln jo.ul .L-x Innrrd lrecare juciLtor desiac unul sau mainlulte
dg.l"f J^'h:s' nl
[\i"Fd'-nu-]f-l
"

degete;adr_ersarul tf.buie

\fuverila llcu o tumbd s,i se aqezl in fala lui perlino, serioasl

un notar.

ca

Pri.l9l",-.
ea
singuratatea are larmccul ei, tlar tu
_
__ ar aerul saiite,qyl"
nu prea
drstrezi, -jucindu_te singur;daci am
o partidi

face'amindoi

Phii ! zise Perlino ciscind * ai degetele prea scurte


;i tu egti
doar o jivin[.
prea scurte nu sint totdeauna un cusur _ spuse \revenla;
- Degetele
am,vEzul
dcslui oamen j spinzuralipenlru vina i.a avpcu mura prpa lunca:
sinI o Jr\rni]. domnulr. perlino, .el pulin sint o'jivinu d"ez_
ir'. ^lr^li "*
lna ca.minc. dpniL sA ai minre cu cirut
Hlliili^
Tn'^!1,1"
$i sd
oornll ca 1:r.
un rrrs.
f)aca o si'rrri bala.rreotlata la usa fpricirpa. pe
r"el

pu!rn

mine

o_sa m[. gbseas,"r. tren2i a6 sb-i descl]isd.

zise Perlino I de doud zile se perrece


_-^"::::s:9 P9r ]r1pede
-capul
simt
greu ;i inima intristati; vis& urit.
ilr^
9i"dat.
.lmi
"*1venr
ueT.r:,.^
ur]d-o
asta

-..

zisc r-evcriia. Nu bea nimic qi n-ai s[ mai dorm j nu ciormi


!111"_!
;
^,:
fl^, al su vezr m llp. Lrno ura rrrnchi do ruzil, su aud5!
Si cu aola vcletjla sc cularb pp o crd.a sj nicri.
De c.ind lruia^ singuralic, Iui-p"rlino in,-epuse sr_i r rnu mlnipa Ia
cap; nrmrc nu te lc,-c mli riu der.it sd tp plictiiesti in
doi; nimic nu te
lace mai in.telept decit si te, pJictise,sti .ii.g"r...t
chipul qj ziml,plut .loamnpi Caticrrilor S*oirr,; ru \.eser cc
1:
oe oDlcet; daf de.itc ori i so inlaliso crrpa uil"brii, se aplopia
de Iereaslr[
si admirc frumusefea serii pi, de iiccai" dars, ri,rr"o'f
gradini. Otrava ciL2u. se zice,'pe nigte viermi albi
"i"r*"d;';;;:;
sfreaeteau
pemirrtul: de atunci c[rlbuqii accia sint aurii.
"ai

i .iira,"p;;i; iil;;

::i-9

xr.

RECUNOA$TEREA

Cind. si intre in odaia lui, perlino il


.
privrca tris.t, dar nu

observa pe r.impoier, carc-l


intrebi nimic; ti era anrrn{e se Iie sinqur ca sa rada
'sub

dacb o sa i bala la-uqi fprjr"irea


r.e chip o sa se iveaJcI. Nelinistea
$i
lul nu durE mult. t\ici nu se bagasc
in pcl, cind auzi o voce dulce gi tingu3

- E. laloutaye -

BasDe

3&

era Violeta care, cu vorbele cele mai duioase, ii amintea cum il


ei, cum iqi datora viala.numai rugdofi-iai.. si-l lramintase cu miiniieademenit
qi r[pit, pe cind ea alergase
ii""ii"t "il tl iotugi, el se ldsase care si fereasca
dumnezeu pe oricine'
piin chinuri de
"],-ti".i"a
.p.i"uu, p" un ton mai dureros qi mai pltrunzStor' cum de
vlSr"ti-li
dlruis-e.cod"ra *oil".etlea la riqa lui; cum, ca sl capete acest hatir,
t"*i sa auha de la el mlcar un cuvint; cum aceastS u]tim[
ioasd

a"li

-ii

-*l ".i"iii,
?ti sii15itul nndejdilor qi capolul viplii ei inima, lui
""-",t.rirtrid
"onot"
;l.tt. ""i'i"t. care-i strlpungeatr
lerlino. ii
un nor din fat'a ochiou"""^ial. a.*eaptd'
-i;n'isotdintr-un vis urit: pqcn-i se lua
us. ;i chon,e po Violeta pc numP: oa se arunrl
i*.""1"r.L i..
El voia sh spund ceva, ii astupd grrra;
.

i"'.i"+ii.-i"i

plingind-cu hohote.
93 cind egti
a$a
clipe
qi
sint
unele
ccl
drag
jubesli,
pe
l,otdeauna
drezi
cjnr.l
nu sim{i decit nevoia sa plingr'
de
'"- S; ci;;;il
-" lericit.
zise Perlino; si ie;im din turnul irsta blestemat'
de plecat, domnuie Perlino - respunse veverii'a I doamna
N;-iG;
-s""uto.i'""
di lesne drumul cui i-a ci.zut in minl o dat[; ca
Galbeniloi
folosit de roate darurite noastre; doar o minune ne-ar

*ttttrtt;tt_am
p*ti'fln"?;

c5.

am eu un mijloc

zise Perlino,

clruia-i venea mintea

cum vine seva in coPaci Primivara'

Lulsticlulaincareseaila]icoareavrljitaqiseduse]agrajd,urmat
pe cpl mal bun cal 'sr'
de Violcta 5i flc gei lrei priel,eni' Aci' puse saua
'care
dormea tennicerul' cu
1.1 sherefa in
;'.;;;;"ili;,
";"nt.'pine
paqiloi' a"esla se frezi |i vru se slrigpi insS'
zgomotril
;;'ii;'; t.rfi. Ligura.
ca Pirlino ii 1i rrunnir jn ei li"oarpa de cur' cu
ni,'J.."tli.n bine
de a- se plinge., .temnicerul incepu sl zim-;iil;"till il;;";-au",p",a.p".tt
intinzind rniinile. Sl
ir"-J.e"if-"e^ i" 1o. i.nrrr, inchizind oihii.qi
legaturi de. chei. sS descuie gratia, s-o incuie de trei ori

t.in prapastle cneile pierzaniei, ci si, inchidl pentru totdeauna


;.;;1""
si sa arunce

l'-ta lui Perlino mai mult de o clipi'


iil;;"'ilil;tiJ""*-"i
- '',i-i
din
de gau"a cheii; atit ii e destul ldcomiei ca sl scnpe
ili.t"i frei"t

slr nipdd'eased inimile oampnilor'


;;hit*r;
9i"itase
"'""i" .f1.;it.
cal' Pcrlino inainte'
;"i;li si pe drutn' amindoi pe a''ola5i
ln. braIe 5i-i
V'"'ji" l"';o;l;t. toi.'e. iEi cuprinsesc i{bir.ut
:rrinqol]::.:'
*ii*e cl-i bate me"eu it'ima' Perlino intorcea intr-una capul'
"--.n-il.
Jl t.it."t.il"; chipul iubitei sa1e, si ro'glseasgg.zfnb$ut
!:-::1"-t:,]"'1Ir
9i fereali ! Dac[ veverr't'a n-ar sc
i".i"" re t" I mai iite. Adio tispaimS'iaie
calul si se impiedice sau si
i""r"a"""rt."" ori de hlluri ca "o n-arfi qi acum pe 4t]P
.i". qtie daci cei cloi cllllori da.la
riia"u*."e,
'*'-Va"p"i"li
ce'si,rpgbsi Iii'a:i ginp;nchipui bucuria lui Cccr"o, o
t

34

""f..'p"iu".'.f'."i-'f

inat ain casi; ridea'cil !inor zitrlira lari ''5 slic

de

ce gi voia s.a joace cu_toat[ ]umea. ln as,a fel igi pierduse capul, c[ lndoi
le]rfa func!,io_narilor qi-i dete o pensie casierului iare nu-l stujea decit de
36 de ani. Nimic nl te orbegte- ca fericirea. Nunta iu frumoisi, dar de
data asta. avuri .grija. s,l-,si aleagl prietenii. De ]a dou[zeci de ieghe de
gur impreju r venira albine care aduserd o prljitura bund cu miereibalul
se sfir;i cu o tarantel[ a soarecilor ,si ui sdltarello de veverile, de care
mult[ vr_eme dupi aceea s-a pomenit la Paestum. Cind soarele-ii goni pe
oaspeli, Violeta qi Perlino toi mai dansau; nimic nu-i putea opri."Cecci,
nai cuminte, .le..t,inu o predicd frumoasi si le dovedeasc[ limfede cd nu
mai erau- clpii ;i ci omul nu se cesdtoreste ca s[ se distreze; ei S aruncari
in bra.tele lui rizind. Un tatl totdeauna e cam slab de tnger; lu[ de
minl se astemu la joc cu ei pinl seara.

ii

;i

Asta-i povestea lui Perlino, nici mai bun[, nici mai rea ca a]ta
imi spuse, sculindu-se, voinica mea gazdi, miqcati qi

-_
Plar e pe care l
cu eal^

rstorrslse.

ea de lntim_

$t doamna Galbenilor Sunitori * strigai eu - ce s-a infimplat

Cil:
_
parut-

stie? rS.spunse
!{omba. $i dac-o fi plins sau ,si_o fi smuls
ce-.i
pasd?
Totdeauna inqellciuiea ajunge'si se prindd
J,umltrte,cui
srngura in la[;asa-i si Irebure.
9i :quT,domnule, mai zise ea,.aplsind pe vorbe: supa s-a servit,
pursom-r
trtpt, macaroane-am pregitit. Sst, sst! povestea s_a sfirqit.

3r

O NEVASTA BUNA
Pogeste

noraegia.nd,

fost odat[ un om de treab[, care se numea Gudbrand;

triia lntr-o gr-rspoddrie singuraticl Ei a;ezatl pe un delugor mai dep[rtat;


de aceea i se qi spunea ,,Gudbrand din deal".
Acun, trebuie s[ qti{,i cI Gudbrand lsta avea o nevaste minunatd,

lucru care se mai intimpld uneori; dar ce e mai rar, Gudbrand gtia sd
preluiasci asemenea comoard. f)e aceea, cei doi soli se qi impicau de
minune, bucurindu-se de fericirea lor, firi sd le pese nici de schimblrile
sorlii, nici de ani. Orice flcea Gudbrand, nevasti.sa gi gindise ori
dorise mai dinainte, asa incitomulnu putea atinge, schimba sau muta ceva
in casi, flrl ca tovarlqa sa si nu-i mullumeascl pentru c[ ia ghicit
dorinta si i-a luat-o inainte.
tntr-o seard, cind stlteau de vorb[ amindoi despre treburile lor qi-qi
flceau planul, nevasta lui Gudbrand ii zise bdrbatului:
Dragul meu, am o idee: ar trebui sI iei una din vacile noastre
qi si te duci s-o vinzi in oras; cea care ne-ar remine o sd ne poatd da destul
unt ;i lapte. Ce nevoie avem de banii care stau de pomani ln sertare?
N-avem copii, nu e mai bine s[ ne crutim bralele care lm]dtrinesc? O sd
ai qi a;a destul de trebhluit pe-acasa ; o s[ giseqti totdeauna destule ]ucruri
qi unelte de reparat, iar eu o s[ stau mai mult lingl mata cu furca $i
cu fusul.
Gudbrand gdsi c[ nevastd-sa avea dreptate, ca totdeauna; chiar a
doua zi, pe o dimineali frumoasl, porni spre ora! cu vaca pe care voia
s-o vindi. Dar nu era zi de tirg, nu g[si cump[rltor.

37

Foartre bine ! Foarte bine ! zise Gudbrand; in cel mai rlu


chit. aduclndu-mi inapoi vaca de unde am luat-o; fin gi paie a!' de
qi pentru vita asti qi drumul la intoars nu e mai lung decit la dus'
aiuns
- Zicind
asa, lui lini;tii calea spre cas5.
DupA citeva ceasuri, si cum s1 simlea ;i cam ostenit, se intilni
r,o o. care ducea un "ai la !irg, un rnimal loinic, ingduat gata s,i cu

caz, sint

"o
friul pus. ,,Drumul e lung 1i aCl;i vine. nuaptea -.gindi Gudbrund;
tot tiiind dupd mine vaca nu nrai ajung 9i miine va trpbui sa o iau de

88

la cap cu plinibarea asta. Uite un cal iare mi-ar veni mai bine la socoteall;
m-as'intoirce acas5. mindru ca un judecltor. $i cine ar fi in cuhnea fericirii cind -si-ar vedea bdrbatul trecind in triumf ca un illplrat roman?
Nevasta lui moq Gudbrand !"
F[cindu-qi astfel socoteala, opri p^e geamba;9i schimbi vaca lui cu
calul. Odaffi l[lare, ii cam peru riu. Gudbrand era bdtrin.;i gre,oi, calul
era tlndr, sprinten !i nereva;; dupl o jumdiate de ceas, cdl[re,tll mergea
oe ios. r.u friul petiecut pe biaq |i tragind. cu mare grcu' un dobiloc cu
'na.il.'in
vlnt, iare se-ndaratnicoa la fiecarn p-ialrir de Pp.drum'
,,Proast[ afacere", gindea el, cind tocmai dete cu ochii de.un. ![ran
care'impingea inaintea-lui un porc gras, bun de slanine, de-i ajungea
burl,a la odmint.
,,Un c.ul de care ai nevoie lace mai mult decit un diamant st'r[lucitor
."tn'.ro bun de nimica - iqi zise Gudbrand; aqa spune gi nevastS-mea
meteu." "
Si schimbd calul cu Porcul'
n.ritiie idee, dar oinul nostru igi {iclse sccoteala fdr[ musalirul
Musiu purcel era obosit qi nu mai vroia sh se urneascl' Gud."t
"o".
ii vorbi, ii rugl, i1 injurl: d6geaba. Trase porcul de rit, il -impinse
nr"ra
de i" ,pnte, il iovi p"e unde-i nimerea, 2a-r]arnicd osteneall l Porcul rlmase
trintit'in praf, ca-o corabie impotmolitl. Gospodarui iqi fdcea. singe
trecu pe dinainte un om ducind o capri care, cu ugerul.plin,
r'.'ui!i.la ea'
"ar..lrrclfi
;;;;",;i;.g.,
topa^ia. sprlntonir dL -li ma mri maio dragulsa
-- jmi
- -q.i ".ri i^i irpbuip mie - slrigd Gudbrund mai n'ulL
place capia asta aFa de vesel[, aEa de sprintend, decit animalul dsta scirbos si nibins !
Acestea 7ise, qi Idrn sl se mai tocmeascl, didu porcul pe capri' .
Totul merse 6in" ,rteo jumatate de - ceas' Juplni.ta cu coarne lungi
ducea tjris oe Gudbrand, cote fd".u haz de n"buniile ej ;dar cind nu mai
po sLinci;de accea gospo.iaou;r""ii" ani, obose;ti repede cblarindu-le
Ia
darul, cind intilni un cioban care-gi pf,za turma, nlr staiu mult
gindi
ninJr'"i si schimb[ capra pe o oaie.,,Tot atit lapte o sd-mi dea -se
3i - ri.'".f putin, animalul lsta o si stea cuminte, n-o sd ne oboseasci
nici pe nevaitdlmea, nici pc mine.''

Gudbrand iqi ficuse bine socoteala: nimeni nu-i mai blind pe lume
ca oaia. N-avea toane, nu impungea cu capul, dar nici nu pornea inainte,
ci behiia mereu. DesplrfitI de surorile ei, voia si se intoarci llnga ele qi,
cu cit o trlgea Gudbrand, cu atit se vliclrea mai jalnic.
Dracul s-o ia de oaie proasti ! strigi Gudbrand; e incipl,tinatl
,si plinglreali, parci ar fi nevasta vecinu]ui meu. Cine m-o scapa de
dobitocul dsta care behdie, se jeiegte ;i se vaietl? Cu orice pre! trebuie
s[ scan de el!
Gata tirgul, dacl vrei, cumetre - zise un {iran care trecea pe
acolo; ia pune numai mina pe gisca asta grasl gi ardtoas[, face mai mult
ca pripldita aia de oaie care o s[ crape plnd-ntr-un ceas.
-$i Fie
- zise Gudbrand - mai bine o sisc[ vie decit o oaie moartl.
p lecri cu giscr.
Nu fu lucru uqor: paslrea era reu tovare,s de drum. Neliniqtitd c[ nu
se mai simlea pe pimint, se ap[ra cu ciocul, cu labe]e s,i cu aripile.
Gudbrand osteni repede, luptindu-se cu ea.
Ptiu ! zise cl
gisca e o vietate afurisitd I de-aia nevastd-mea n-a
vrut niciodat[ si linl giqte pe lingi casl.
Drept care, la prima fermi unde poposi, schimbi gisca pe un coco$
frumos, cu pene bogate qi cu pinteni zdraveni.
De data asta era mullumit; cocogul, drept e, din cind in cind cinta
cu un glas prea rlguqit ca si poati incinta urechile delicate; dar, cum ii
legase picioarele;i-l linea cu capul in jos, pin[ ]a urml se ldsl in voia
sorlii. Singura neplicere era c5. ziua era pe trecute. Gudbrand, plecat
din zori, se afla seara nemincat qi flrl parale. Drum tot mai avea, qi
incl mu]t: gospodarul simlea cd-i slibesc balamalele qi-i chiordie malele
de foame: trebuia sd ia o hotdrire eroicl. La prima circiumd, Gudbrand
i;i vindu cocosul pe un scud qi, cum il apucase o foame de lup, il cheltui
pini la ultimul gologan, ca s[ gi-o potoleasci.
,,La urrna urmei - gindi el - la ce mi-ar fi bun coco;ul, daci ag
nrrrri de loamel"
Apropiindu-se de cas[, stlpinul din deal incepu si cugete la chipul
ciudat in care-i mersese cllS.rorra.
Inainte de a intra la el acasd, se opri pe la vecinul Petre Barbdcerrint:i, cum i se zicea prin partea locului.
Ei, cumetre - zise Barbl-clruntE. - cum !i-au mers treburile
in tirg?
* A;a ;i-aga - rlspunse Gudbrand; nu pot si spun cd am fost prea
norocos, dar nu pob nici s[ mi pling.
Si-i povesti tot ce i se-ntimplase.

39

Vecine
zise Petre
bun[ treabl ai mai fdcut si bine o s[ te
mai primeascS. gospodina dumitale ! Cerul s[ te aibl in paz[ I Nici

t0

pentru zece scuzi n-aq vrea sd. fiu in pielea dumitale.


AC!
zise Gudbrand din deal - puteam sd pat mai rlu; dar
acum sint lini;tit Ei cu sufletul impdcat. Fie cd am avut dreptate, fie c5.
nu, ncvast[-mea e aqa de bunl, c[ n-o si-mi spune o vorbd de ceart[
ce-am flcut.
-Dentru totascult,
vecine, qi mi minunez, dar, si nu-{,i fie cu binat, nu
-'t-e
cred o boabi din tot ce-mi spui.
Vrei s[ punem rlm[qag :f, am dreptate? zise Gudbrand din deal.
Am o suti de scuzi in sertarul dulapului, pun la bdtaie doulzeci: pui gi
dumneata tot atit?
zise Petre
chiar acum, pe loc.
-Zislla
-,si
qi ficut;cei doi prieteni intrare in casa lui Gudbrand.
Petre rlmase la uqa odlii, si asculte ce-gi spun cei doi so!i.
zise Gudbrand.
seara, bdtrinica mea
- tsunl
dumneata egti, dragul meu?
Buni seara rdspunse buna femeie
pe
ziua
de
azi?
Slavi domnului I Cum !i-a mers
Nici bine, nici riu
zise Gudbrand. Cind am ajuns in tirg,
n-am- gisit cui sd vind vaca -noastre, de aceea am schimbat-o cu un cal.
Cu un cal! ficu femeia; buni idee, ili mul!'umesc din toatd inima;
acum o si ne putcm duce la bisericl qi noi cu docarul, ca atilia al!ii care
se uitf, la noi de sus qi nu sint doar mai ceva decit noi. Daci ne place
noul s[ avem un cal qi s[-l hrinim, avem dreptul, cred; nu cerem nimic
de la nimeni. Unde e calul? Trebuie si-l birgam in grajd.
spuse Gudbrand; pe drum, mi-arn
Nu l-am adus plnl aici
schimbat pS.rerea; am dat calul pe un porc.
Ei, iaca zise femeia
tocmai asta aq li ficut gi eu in locul matale.
lli mullurresc de o mie de ori. Acum, cind o sf, vinl vecinii sir ml vadf,,
o sir am gi eu, ca toati lumea, o bucilici de qunci s[ ]e dau. Ce nevoie
avem de cal? Ar fi zis lumea: ,,Ia te uiti ce infumurali; igi inchipuie c[
nu face de ei sa meargi pe jos la bisericl !" Trebuie si punem porcul la
adipost.
- N-3- adus porcuil rosti Gudbrand; pe drum l-am schimbat
cu o capra.
Bravo ! zise buna femeie; cc om cuminte qi inlelept cqti ! Cind
te gindegti
bine, ce-aq fi flcut eu cu un pori? Ne-ar fi aritat lumea ct
degetul; ar fi zis: ,,Ia uitc la oamcnii iqtia, tot ce cigtigl mlnincir!"
Dar cu capra mea, o s5. am Iapte, brinzi, firi s5. mai vorbesc de iezi. Du
iute capra in staul !
spuse Gudbrand ; pe drum am schimbat-o
adus nici capra
--N-am
cu o oale.

striga gospodina; pentru m.ine a-i fdcut asta ! Mai


Aqa te gtiu
sint -eu oa're la virsta cind sa alerg prin munli qi vai dupa o caprl? Pe cind
o oaie are sA nc dea lina 9i laple. Du oaia in slaul.
Gudbrand; pe drum am schimbat-o
N-am adus nici oaia
--grni
cu o-j gisc[.
Mrlltrl-"tt. muitumesc din toatl inima ! zise buna femeie' Ce-ag
fi fdcut cu'o oaiei N-a.it nici virtelnild, nici rdzboi; e lucru greu s[ leqi
ri. aroa ce ai tesut, trebuie sd tai, si croieqti, si cogi; de o mie de ori
ln
inll .i-ptu e si-t,i cumperi haine de gata' cum am fdcut totdeauna;
qi
eur.frit"f, 6 gisca, qi o gisie grasd, {drl indoiall, ^chiar asta doream
Am nevoie"de prli p.ni"o pene qi de mult am pofta si mininc intr-o buni
fripra. Hai sa jnchidem pasarea in cote[ !
zi
-' o-i sisi'a
zise-Gudbrand; pe drum am schimbat-o
f'l-","Laus nici qisca

t"

"i"it"J;", -., - ,*" buna femeie - egti mai inlelept ca mrne;


un cocoF e in lucru bun I face mai mult. decit un ceas pe. care trebute si-l
intorci jn fiecare sapldmina. Coco;ul i(i cinta in lierp diminea[a la palru

ca e Limpul sa lauzi pc domnul si sa l-e apucidc munco O gisca'


la galit si .ciL despre perne slava
ii ;"-Jrrr tila"ur,"ri ea? Nu ma'pricep
ca pu.ful: inlg ctl-96co9ul la cotet I
do**iuif e deslul muqchi. mai moale
- N-am adus nici coco$rrl spuse Gudbrandl pe .inserale' mt apu-

.iiitoun"

de lup qi am fost nevoit sa vind cocoEul pe un scud, cl

o io"-"
""..
altfel muream de Ioame
fie lludat, ci !i-a dat un gind aqa de bunl zise gosDomnul
- Orice faci, Gudbrand,.e totdeauna dupd inima mea' Ce nevoie
poclina.

'auom noi rlp cocoti Doar sintem slapin.i pe noi ''rod: nimeni n-ar" s5
tirz-iu poftim' Iatl-te acash,
ii. porur,.."r.i; putem sta in pat cit dt
d""int -"". sint iericitd si n-am nevoie decit de un singur lucru: anume
si te simt lingi mine.
Atunci Gudbrand deschise uqa
'
'Du-te
de adu cei dorrizeci de scuzi.
I ni,
Petre, ce zici?
"""1n.bdtrina so!ie pe anrindoi^.ol'rajri.crr tot atita bucurie
$i-qi leruta
qi .u^ ea n-ar Ii avut decir doulzeci de ania.ngort"
si .,i-i,ii

"iit"

""

POVESTEA VECINULUI PETRE


Porestc
noreegiq,nii

etre Barb5.-c[runti nu

semS.na de

loc cu vecinu] Gudbrand:

era ba.tos, poruncitor, suplr[cios si n-avea rdbdare nici cit un ciine


cdruiaii ieiosulsaucit o pisicd pecare o stringi de git. Arfi fost curat de
nesuferit, dacl cerul, in indurarea sa, nu i-ar fi dat o nevastl pe potrivtr
Iui. Era incipd.tinatd, cic itoare, certlreald, acrd, totdeauna g:rta sir
tacd dacl birbatu-siu nu spunea nimic, qi s[ lipe de cum deschidea el
gura. Mare noroc pe Barbd-clruntl s[ dea peste aEa comoar[ ! F[rl nevasti-sa, ar fi qtiut el vreodatS. c[ rlbdarea nu-i meritu] proqtilor;i cI blindelea e cea dintii dintre virtu!i?
Intr-o zi, pe vremea cositului, pe cind se intorcea acasl dupit o
munci grea de 15 ceasuri, mai furios ca de obicei, cerindu-;i supa care
nu era gaia, injurind, spumeglnd qi blestemind femeile Ei lenea lor,
nevaste-sa

ii

spuse:

Doamne sfinte ! Petre, uqor ili vine si vorbe,sti aEa ! Nu vrci


cumva s5. schimbam? Miine cosesc eu in locul t[u; tu o sf, vezi dc gospo-

dirie in locul meu. O s[ vedem care din doi o s[ aib[ mai mu]t de furcl
qi o s[ se descurce mai bine.
S-a fdcut ! strigd Petre; trebuie ca, o datd pentru totdeauna, s5.
stii pe pielea ta cite suferd un biet bdrbat;asta o s[ te invele cum s[ te
porli : c o leclip de care ai nevoie.
A doua zi, la revdrsatul zorilor, femeia plece, cu grebla pe umir,
cu secera in minl, fericitS. c5. vede soarele Ei cintind cit o linea gura,
ca o ciocirlie.

43

Cine crede!'i ca fu cam mirat cind se pomeni singur acas[? Petre


Barbi.-caruntl ;'dar nu vroia sir reminl de ciru!,d. De accea incepu s[ batl
putineiul,
de parca toati via!'a n-ar fi facut altceva.
- Te infierbin!'i
repede cind te apuci de o munci nou[. Lui Petre i
se uscase gitul ; ioboii in pivnill se scoatl bere din butoi. Tocmai pusese
canaua si ira gata sa descbidi pana, cind au zi un grohiit deasupra capului :
rS.sturna totul prin iucatarie.
era porcul
-- S-a care
dus untul meu! strigi Barbir-clrunti.
$i unde mi-!i urce scara tot cite patru trepte o dat[, cu pana inmin[.
Ce-i l'lzurd ochiilputineiul resturnat, srnintlina pe jos Di porcul tivilindu-se intr-un ltrc de lapte.
Si unul mci 1n1nlofi1 ca pl, si tol 5i-ar tipicrdul ribdarca. Pctrc slri
lr aninrrl, cato o luu ll s;nalorsa. groh;ind. Uar n-o lrimeri ho(u). cdri
stirpinu-siu il prinse in treacit qi-i trase in i,impll una cu panar cu atita
incit il luia morl pp loc.
scle.'Trigindu-;i
inapoi unealta insingeratl,lui P"etre ii veni in gind ci nu
inchisesi cancaua EiLerea curgea intr-una; dete Iuga in pivnili' Noroc cd
bereanunai cureea. Drept e cinici nu rnai rirrnS.sese vreo piclturi in butoi'
Trebuia s-o ia de la caplt 9i sn btrt5 prrtineiul, daca voia s5. prinzeasci.
Petre se intoarse la bucltarie;mai era smintina deslrrla ca sipoatl drege
neaiunsnl de azi dimineail. Iati-l dar din nou, bltind de mai mare dragul;
tot"bartind, se gindi, de;i.cam tilziu, ci vaca era tot in staul qi nui diduse
nici de birut, iici de mincat, cu toate ca soarele era sus-pe cer. Pe dat[,
dar inl.implarca dinrinle il jnr-a[asc minio.
irrtl-l llir sl tlor luqa ll graid,
.,foln, gindl ol - n copilasul .-rre umbla de'a brlsilea pe jos;
daci las putineiul, o s[-1 rdstoame, lacornul dc el; intr-o clipitl se poate
intimula o nenorocile."
A;ariar, lui putineiul in spate qi se duse se scoatir apl din pu!' ca
sa adape vaca.
I'ritul era adinc, gale1ile nu intrau in apl; Petre, care-qi pierdea
rabdar"a. opinti fringhia injos, ca s5. termine o data. Buf! laptele ii curse
in ran, inaintp dc a cddeir iJr PUt.
l- Hntirit lucru - zise l-'etre - n-o sir. fie unt astizi; s[ vedem de
vacll e prea tirziu ca s-o duc la pIgune, dar pe.acoperi$ul casei a crescut
o ro.ttlir'r'rn de iarbl, pe care n-a cosit-o nimcni. \rita noastrd n-o sd fie

in prqul,u daci rlmino

14

u.asa

'D'upir ce scoase vaca din staul, nu-i fu greu s-o urce pe aco,periq: casa,
cliditi intr-o scobituri, era aproape la indllimea pemintxiui ; lotrili
o scintlurS. Iata si iati vaca intratl ]a largu I ei in plEunea cea depe acoperiq'
Petre ntr era sl rlmini pe acoperi;se p[zeasci vita;trebuia safacS'
liertura ;i s-o duci secerltoriior la clmp; dai era om prevlzirtor qi nu voia
sa-g1 primejduiascS. vaca, s[-;i fringi oaselc;de aceea o legi cu o fringhie

de git,, detc drumul, cu grija, funipi pe co.pul bucdtlrici, dupd care.cind


fu gala se inl,oarsc in cas5, legindu-!r lringhla de plcror.. ln lelrrl asla einfi eI - sint sigur cd vitio sa stea liniitita si cA n'o s[ i se intimple
nimic rdu."
Pregdti atunci ceaunul, puse o bucatS. zdravdnS. de sl[nin[, zarza'
vaturi qi apa, il puse pe vreascuri, sc[pdrd din amnar. ,si sufld in foc,
cind, oriat[, buf! iat[ ch vaca alunecd de pe acoperi; Ei-l trase qi pe gospodarui nostru in sus pe coE, cu capul in jos qi cu picioarele in sus. Cine
stie unde s-ar fi oprii, daca norocul lui n-ar fi l[cut s[-i stea in drum un
clruq qros de fier.3i uite-i pe amindoi spinzurali, vaca afarl, Petre in[untiul amindoi intrc cer Ei p[mint;i zbierind cit ii .tinea gura'
Noroc insd ci nici goipodina nu cra mai rlbditoare ca bSrbatu-s5u'
Dupu ce alteptase trei cl'ipe si vadl daci-i aduce liertura la ceasui hotf,rit,
.rteiEa acasa. ca si cum'ar fi luat foc. Cind vizu vaca spinzurati, lui
secu"rea si tiic fringhia. llare bucurie pe bietul dobitoc cind se pomenr
iar ne sinsura poclei care-i plicea. Norocul n-a fost mai mic nici pentru
i,"tin, .nrE n-avea obiceiul s[ se uite la cer cu picioarele in sus Cf,zu cu
capul'drept in ceaun. Dar era scris s[-i meargl toate binein ziua asta:
focul nu se aprinsese, apa era rece, ceaunul doar aninat,.asa incit Barblttapii cu fa!,a iurata din incercarea asta a;a. de. grca, fara alt
"i.o"ie
rrcc;rz rlecil frunlpa zdlelila. nasul jrrpuil si lmindoi obraJir zgirlai.i'
tlornnului: numai oaLa 'u min'are s'a lirclll' pral!
Slari
-'^ Clira
intrl gospoclina in hucittirie ;i--;i vf,zu. barbatul, foarte ruqinat
dn singc. sliigj punindrr-;i mrinil., in solduri:
si
' olirr
''- Ei,
nr" tltd"ouna rlreplat"- jncasi?Am cotit.' am slrins finul:
"ii.
domnule r'lcar, dom-nule
uite-tne toi ca ieri, qi dumneata, rlornnule bucatar,
p
DecS'
o"iooJrt, n ,1 p o t n I u I . u n d e c por' rrl. unel. var"a..untle e pr in zul?
l-""rnr'riL ii "opil'rl. sigur oi nrr s nloriluL drrrnilalel Sariculul dc lino'
rlaci n-ar ii maici-ta !
Zi.ind ata, ilrentt si plinri crr lloltolp' ar ca -1i noroic' Nu e sensi'
ar"j| fri,rmtul t,'rneii ;i lacrimil" nrt sitrl trirtrnfulscnsibilila(;i?
-^'"p"t".
"hilif
p"i-i lurtuna in ticere si binc. fac-u I rescmnarea 9ad9
seama c[-qi
line-i"i*1t6. mari. Dar,^dupai citeva zile, r'ccinii bagara de
J"iii"-l-u." a."ira casei.'in ioc de do*i miini impreu*aLe care duceau o
iri,na"i.e"ta cu o panglica albastrd;i din care-ieEea o flacdrd veqnic'l'
rr

;;;;ir"'

pe trontispliiu un stup inconjurat de albine, cu inscrip.tia

,,rmatoarn, sdpalr de

jur imprelur:

Albina' i rea ld.-ntep iitl.rd,


Dar ;i moi rea c rrdtto gurti '
Atit i-a fost toatd rlzbunarea pentru ziua aceea; dracul n-a r5'mas
iusir plgubag din asta.

POVESTEA LUI CUCURIGU


Poqeste

spdniold

fos[ odati o geine frumoasi care ficea pe cucoana mare


in poirlc.unui tprmiprLogJl: era in6sn ju|uta dc o la rn ilip numArodsa,.uro
piuiir po linga ca si cel care lipa mai lorr, ii.i rtnllg,.r rnai jule grArrnlele
dinnioc.orJ un p u i n i c . p , c i I s i schilod. Si tonnru i 1ro cl il iLrbea nrri mu ll
mam[-sa: asa sint toate mamele : cei pc care ii iubesc mai cu foc si t
cei mai uri.ti.. Stirpitura asta nu avea intreg in ea decit un ochi, o labe
;i o aripir: ai fi zis c[ Solomon qia executat sentin!a cea de pominu asupra
lui Cucurigu (aqa se chema individui lsta slab[nog) si ]-tr-tiiat in doua
cu ascx[,itul sabiei sale vestite. Cind e cineva ciiior, ;chiop qi ciung,
are cele mai bune motive sai fie n-rodest; prlpiLditul acista din Castilia
era insl mai mindru decit tatrr-sau. co"o$,il cu pintcnri cei mai {rurno,qi.
cel mai elcgant, cel mai vit_eaz.si cel mai galant din cili s-au pomerrit
vreodati de la Burgos piniL -la Xladrid. Sc credea o minine cle lra1ie gi
de frumuse!e, iii. pgtl.ggq o buni parte dirr zi oglindindu-se in piriu. bac.[
vreun_ul din. fral,ii lui il lovea din gregeala, ii cauta gilceavi,-ii zicca cir
e invidios;i gelos qi-qi primt jduia in. baLaie. sin qurul-orhi celi rlmlsese;
daci giinile cotcoddceau cind il vedeau, ziceau cir o fac doar ca si-si
ascundi ciuda, ci cl nu biner.oia nici mlcar s[ se uitc ]e ele.
I ntr-o zi, cind ingimfarea i se suise la cap mai mult ca de obicei,
spuse mamei sale:
Ascultati-ml, doamna: Spania ml plictiqeste, ml d1c la Roma I
rrcau- s5 vad po papr si po r.s1flin";1.
i trpr.o prin minte.. iopllu] 1.r.u I striga biata gaina. Cino ti_a
-.Ce-l
lragrt in cap dspmcnea trasnaie? .\iriodrla in lamilia noaslra n_a plocal
1

47

cineva din lara 1ui; de aceea si sinteni noi mindrja neamului nostru;
numirarn strlbunii. [.nde ai si mai gise;ti tu o curtc cii asta'
Dutem
'duzi slteneumbreascir.
cote! r'iruit, bllegar minunat. viermi qi grlunle
sir
peste tot, fra{,i slte iubeasc[;i trei ciini.sd te- apere-de r-u]pe? Crezi
ie. la Ro-u chiar, n-ai si duci dorul bel;ugului qi huzurului vielii de aicii)
Cucurigu lidica din aripa cea ciungi, in semn de dispre!.
Iiarna - zise el - eqti o femeie de tleabir; totul p:rre fittrnos
pentru cel care n-a parisit niciodatir gunoi;tea de .acasir. eu insii am
destuli minte sI r.id cii fra!ii mei nu sint, iste!i Fi verii nli]i sint !f,rdno;r.
Genjul mcu se inibull il aceasti vigiunh, vreau si cutreicr lumea ;i sil
{ac avelc.

Dar, fiule rclui biata clo;ci - te-ai privit vreodatl in biiltoaca? Nu ;tii ca-.t,i lipscqte un ochi, o iabd;i o aripa? Ca sir faci alere
trebuie ochi de r;ulpe, ghearl de plianjen ,."i aripi de vrrltur. Cum pleci
de aici, nst i pierdut.
l\iunri sprrse Cu,'rtrigu - cind o gaina scoatc din olroralii. tolcleauna se spclie cinti o vede dind {uga la.apir. Nu ml cunoaqtej,i. Rostul
mcu csLe. sir izbutesc in r.ialir prin darurilc 1i prin istelimea mea; trebuie
s[ am in juru-rni priritori, care sii fie in stare sl gu.ste insu;irile fiin{ci
nele; locul meu nu es1,e printre fapturi de rind.
iilrd vizu EAina cir orice sfat c zadarnic, zise hri Cucruigu:
Firrle, aJculta cel plLlin ultimele sfaturi ale mamei tale. Dacir te
duci la llon.ra, cauti se nu'treci prin fa.ta bisericii Sf. Petru; sfintul,
De cit se spune, nu plea are la inimi coco$ii, mai ales cind cintir. Fugi
ii dn anumiti onr,r*nl "u"ot.. li se spune bucltari qi ajutori de bucltari;
ai sii.-i recunogti dupll boneta albir, ;orlul suflecat qi dupl teaca de cu]'it
pc care o poaitl lf briu. Sirrt ni;te asasini cunoscul,i care nc urnb.resc
iori -il:,,'n" taie gitul l[r[ siL ne lase timp nici s[ zicem ,,misererc"1 !
Si acum,'copilul mleu adlugl ea ridicind laba - prin'reqte binecuvintarea lnea,
CucuriEu se flcu cl nu vede in ochii mamei lucind o lacriml; tot
atit de putln ss gilrhisi :i de tatll s[u, care totugi iqi inilll creasta in
vint qi parra-l chPma. Ftra si\-i pese de cei-pe-care-i llsa in urma lui,
ncrec u noscltorul se strecurd pe pbarta intredeschisi; abia ie;i alarl, cl
qi bltu din aripi Ei cintl de tiei ori, pentru a-qi slrbitori libertatea:

I cucurigu!
Cucurisu ! cucuriqu
"prin
cimpii, junitate- zburind. jumatate sirind,.ajunse
To"t alergind
la albia unui'piriu pe care-l sectrse soarelc. Toluqi. prin nisip se mai vedea
un fir de api, dai a;a dc sublire, c5. cioul frtlnze uscate care ciizusera
il opreau din cale.
I lndur.re

(r^n

limb.r

htin;i ln {cxtl.

(n

Cind ptriul z[ri pe cllltorul nostru, ii zise:


Prietene, vezi cit sint de slab; n-am nici micar puter.e sd. iau
-^
frunzelc astea care-mi astupa drumul, ru at,it rnai pulin ia le ocolesc,
,"gci_siq! istovit. Cu o singura lovitura tlp cioc. Lu poiiii.mi clai din nou
vlala. l\u sinL un nerecunosc;lor: dar.a-mi la,"i un binn, le poli bizui pc
recuno.qtinia mea in prima zi de ploaic, cind apa cerulLii im'i ia ti rea'at

puDerlle.
GlumeEt,i ! rise Cucurigu. Am cu mutra unui mat,urltor cle qan!uri?
._
Adreseazl-te ceior de o seame cu tine
adiugd el; ;i cu laba
l'un[,
siri peste firul de ap[.
"ca
O s[-{,i aduci aminte r.]c minc cinr.l te-i aitepta mai pnJ,in I murmuri
apa, dar cu un glas a;a dc slab, ci infumuratui n"o auzr.

mai departe, jupinul coco;el ziri vintul doborit la plmint qi


...,_O."!ll
gtrllno
lau,
Dragi Cucurigu
spuse el vino-mi in ajrrtor; pe lumea asta
- iiVezi
avem- nevoic unii,de
in ce -hal m-a adus caldura'z'i1ei. Eu, care
-al1_ii,
rn atte vrcmurl dezridicinam
m[slinii qi umf lam mitrilc, iati_ml acurn
prep[dit de cdlduri. X{-arn ][sat si ml'{ure somnul adus ae pa.tornui
trandafirilor [stora cu car-e r.nL j.ucam, qi
-iatd-mI la pimint, aproape
leqinat. Dacd ai vrea s[ m[ ritlicl numai clc
douii dege-'te ao f" fe-i'ni
cu ciocul qi..sa-m.i far.i.pulin vinb crr aripa, o. cuou p,iterca sc ma
ridic
p.rna la.norl arcla albt pe carc-i vdd colo sus, pur[ati de un frate r] meu
fl aq prlmt de ta lamrlrc mea-ceva ajutoare, care mi-ar lngldui si tr[iesc
plni ce-oi moqtcni pc primul uragan.
Xb,nr.t;ore_
afui,isitut rle Cucurigu _ cxcelcnta voas
-. rispunse
,_=
_tru nu o,dati a flcut
junindu-rni
haz.
[ol. fclul dc renehiuri. Nu_s nici
cind.
d:
slrp.urindu-se
hotcsle in spatr,lc mo,r. nturia voast ra s,a
1pl"-rl19
oesrctaI
dcschtzr-ndu-mt coada pr.rnt'aiqi nr_l fir.x1 dc ris jn ialr lumii.
p.:9 srimat.e.prieten. cint ninnvs iii bate joc',tc-aliii,
lllllr:t,1!.qu.j
._1,-] rl
I ; ii printlc.binc si so po,"iias,"l si s6 invete sa rcspccte
].'^lf
-r] "ttu
unele persoane
care, prin naql,ere, frumusefe qi minte, ar trdbui si fie la
adaposI de glllmAlo vrcunui nlllritu.
vorbe, Cucurigu, infoindu-se, se apuci sf, cinte cu
,
?"ptr', acestesparb
cu putinll: Cucurigu, cucurigul cucurigu! |i,qi
g:1:1,*:: _T".1
riazu mtndru de d lm.
ogo^r cosit proaspirL, unde plugarii ficuseri grimczi buruienile
,. .1. qn
grimadl-de nqghini .si sebiuln. Cucurigu se
l1il,li: r^"!.1._r.lm-dintr-o
9pr_ople, cu-gind sa cnguleasc[ qi vizu o fliclruie care innegrea cotdarele
incl verzi lir rI sa lc poati aprintle.
D._"ge. prietcne.
noului venit _ soseqti tocmai ]a
.._
_
- strigl _flacira
rrmp ca.sa-mr scapi via!a;din
iipsd de hrand mi prdpidesc. Nu stiu ne
unoe isr prcrdc vremea vlrul meu vintul, ci a;a-mi lace toldbauni;
4 - E. L!bo!!6y.
-

86.86

49

adu-mi citeva f ire de paie uscate: s[ mai aprind un suf]et. N-o si faci
-bine unei nerecunoscltoare .
,,Stai tu - zise Cucurigu ir gindul lui - o si-{,i fac eu un bine,
.aiu cunr merili, neru;inato. care indrlznegti s[ mi te adresezi mie l" $i,
'o dati puiul gi siri pe gramada de buruieni jilave qi o aplsl aqa de tare pe
,pirninf, incit nu se mai auzi piriitul fllclruii qi nu mai ieqi fum de loc.
bupir care, jupinul. cum avea obicci, incepu sl cin[e de trei ori: Cucurigir, cucurigri, cucurigu! Apoi bltu din aripi, de parcl ar fi implinit

lspravile
-

l.:i

sl

'lmadi ciriind, Cucurigu ajunse in sfirqit la Roma; acolo


'fot alergind,
tot
Abia intri in orag ;i alergl drcpt la biserica cea
drumurile.
duc toate
mare a Sf . Petru. S-o admirc nici nu-i trecea prin minte; se a;ez[ in fa!'a
u;ii principale ;i, cu toate ci, pierdut, in mijlocul colonadei, nu pdrea
ni"i iit o musce, se ridica in pintcrr qi in.pfu cd cinlp:Cucurigu. cunurigu.

cucurigu ! numai ca s[-i facl in necaz sfintului ;i si nu asctr]te de maici-sa.


Nir terminase bine insi;i un soldat din garda Sf. Plrinte, care il
auzi lipind, puse mina pe n"obrazat;i-l dusc acasd la el ca sii-1 facl

fripturl.

Na zise soldatul. arltind pe Cucurigu gospodinei sale - adl


oigte apl fiartl si jumulim pe pecetosu] lsta!
Iertare, iertare, doamnl Apll striga Cucurigu. Apd blindd' apl
bunl, tu, ce] mai frtrmos ;i cel mai bun lucru din lnme, indurare, nu m5'
oplri
- I Dar,tie
cu p['
J,i-a fost mill de mine, cind te-am rugat cu cerul,
miltul, nerecunosciitoru le ? rdspunse Apa' care fierbea de minie' Dintr-o datl il scdldi de sus pinl jos Ei nu-i ]as[ nici un fir de puf pe trup'

Soldatul lul atunci pe nenorocitul pui ;i-l puse pe gretar'


Focule, nu md arde ! strigl Cucurigu. Pirrinte ai iuminii, lrate al
soarelui, vEr al diamantului, cru{,i pe un nenorocit, st'lplnelte-.ti fier'
astimplri-!,i flacira, nu m[ pirpnli !
binleala,
'
Jie !i-a- fost mila de mine cind te rugam cu cerul, cucuplmintul,
o ]imbl
nerecu.rosceio"ule ? rS.spunse focul care sclpira de minie; ;i
il prefi''u pn Cucurigu inlr-un cdrbune'
de
-- fiac!ri
Citra soldatul iqi vlzu friptura ln aga hal, lul puiul de picior;i-1
pe lereastri. Vintul i] duse pe. o grlrnad[ de gunol'
aruncl
b, vintule - murmurl Cucurigu, care tot mai. respira - zefir
krinefdcltor, adiere protectoare, iatl-mii pociiit de lebuniile 9i inglmfarea
rneal las5-ml s[ mi odihnesc pe gunoiul ista perintesc !
60

,r Amadis

erou al romanului cavaleresc spaniol ,,Amadis de gaule" (1508)' {n't')

'i,'
a !,,

t/,

S[ te odihnegti! mugi vintul. Stai tu, si-!i ardt eu cum me port


cu ierecunoscS.torii !'$i dintr-o suflare li ficu vint aqa de sus, lncit Cucurigu,
in cddere, se iirfipse in virlul unei clopoLnile.
- Aci
il aqtepta Sf . Petru. Cu mina lui, sfintul lintui pe Cucurigu pe-cea
mai lnaltd ciopotni.i5 din Roma. $i ln ziua de azimai e ar[tat.c1]ltorilor.
Oricit de sus-e agezat, totuqi toli tl disprefuiesc, fiindc[ _se. lnvirteqte
dupl cel mai uqor'vint. E negru, uscat, jumulit., bltul de ploi;.nu'I mai
ch6ami Cucurigu, ciSfirleazd faqa-gi pllteqte ,si-9i va pleti ln veci neascu]tarea fa![ de mama sa, lngimfarea, obriznicia si, mai ales, rdutatea-