Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Printele Dumitru Stniloae: Chipul lui Hristos redat de Apostoli n Evanghelii e identic cu
chipul Lui redat de El nsui, dar nu n sensul c ei triau tot ce tria Iisus Hristos n ce
privete coninutul Persoanei Sale, ns l-au redat n mod deplin pe acesta n scrisul lor.
!!! Prezena lui Iisus Hristos se releva n toate dimensiunile mai ales dup nvierea Sa
din mori
- comuniunea cu Iisus Hristos Cel nviat constituie temeiul care a dat posibilitatea
ucenicilor sa recunoasc persoana Sa ca Dumnezeu si om, descriind-o ca atare
- cretinismul rsritean l vede pe Hristos aa cum este acum, nviat (S. Dumitrescu)
- Iisus Hristos nviat are trupul duhovnicesc, plin de energiile Duhului Sfnt;
dumnezeirea Sa este o realitate vizibila; ndumnezeirea firii omeneti (nceputa prin
ntrupare) se desvrete n nviere i n nlare
- Pr. D. Stniloae: ortodocii se unesc prin taine cu Hristos Cel nviat, care a biruit
moartea, care i-a spiritualizat trupul, care are un trup dincolo de materia aceasta
coruptibila, pe care sperm s l avem i noi n viaa viitoare
4. Mrturii ale Sfintei Tradiii
- Sinoadele Ecumenice s-au opus ereziilor, surprinznd n formulri concise chipul evanghelic
integral al lui Iisus Hristos Cel ntrupat i nlat, aprnd divinitatea i omenitata Sa,
consubstanialitatea Lui cu Tatl i cu noi (unirea ipostatic)
- Sinoadele I-II
- art. 2-7 din Simbolul de Credin
- dumnezeirea, egalitatea i deofiinimea cu Dumnezeu-Tatl
- ntruparea Lui pentru mntuirea noastr, ndumnezeirea firii omeneti prin unirea cu
firea dumnezeiasc n ipostasul Logosului divin
- Sinodul III
- Dumnezeu desavarsit i om desarvarsit
- trup i suflet raional
- deofiin cu Tatal dupa dumnezeire, deofiinta cu noi dupa umanitate (afara de pacat)
- Sinodul IV: modul unirii ipostatice a celor doua firi in persoana Logosului divin
(neamestecat, neschimbat, neimpartit, nedespartit)
- deosebirea firilor nu este desfiintata din cauza unirii, ci isi pastreaza fiecare insusirea,
concurgnd ntr-o persoana
- Sinodul V: Unul din Treime a patimit in trup
- nasterea i moartea au fost asumat liber de catre Logosul divin intrupat pentru
ndumnezeirea noastra dupa har
- Sinodul VI: daca Iisus Hristos are doua firi, atunci are
- doua lucrari (energii)
- doua vointe
- dumnezeiasca
- omeneasca nu este personala (gnomica) pentru ca nu are i un ipostas uman,
fiind activata i calauzita de ipostasul divin
- Sinodul VII
- Sf Ioan Damaschin, Sf Teodor Studitul
- reprezentarea feei lui Hristos n sfintele icoane este legitima si necesara
- Fiul lui Dumnezeu S-a ntrupat, iar icoanele nfaieaz unica persoan a Logosului
- dup nlarea la Cer, Mntuitorul Iisus Hristos ne face contieni de prezena Sa prin
icoan, n care este reprezentat chipul i faa sa vazuta
=> teologie personalist a prezenei harice nentrerupte a lui Hristos
Sfantul Grigorie de Nazianz: cine nu crede ca Fecioara Maria L-a nascut pe Dumnezeu,
separa firea dumnezeiasca si firea umana
Sfantul Chiril al Alexandriei: Daca Iisus Hristos este Dumnezeu, cum nu este Dumnezeu Cel
pe care L-a nascut Fecioara Maria ?
Sfantul Ioan Damaschin: Prin faptul c cel nscut din ea este Dumnezeu adevarat, este
adevarata Nascatoare de Dumnezeu. Nu Dumnezeirea Cuvantului a luat inceputul existentei
ci Insusi Cuvantul lui Dumnezeu, Cel nascut inainte de veci, in afara de timp, din Tatal, Care
exista fara de inceput si vesnic cu Tatal si cu Duhul, in zilele cele de pe urma, pentru
mantuirea noastra, s-a salasluit in pantecele ei, s-a intrupat din ea fara sa se schimbe;
Fecioara Maria nu a nascut un simplu Dumnezeu, ci un Dumnezeu ntrupat.
IV. NVTURA ORTODOX DESPRE CHENOZ
- modul n care Dumnezeu S-a cobort la nivelul umanitii noastre, fara sa inceteze a fi
Dumnezeu adevrat
- Sfntul Maxim Mrturisitorul (Epistola a doua ctre Ioan Cubicularul): ramanand ceea ce
era, a luat ceea ce nu era, s-a facut intreg ca noi, din noi, pentru noi, fcndu-se atat de mult
om, nct s par celor necredincioi c nu e Dumnezeu, dar totui a rmas atat de mult
Dumnezeu, ct poate s cugete raiunea adevarata i binecredincioas a celor credincioi
- chenoza = golire a Fiului lui Dumnezeu de slava Sa dumnezeiasca
S-a golit pe Sine, chip de rob lund, fcndu-se asemenea oamenilor ascultator facandu-se
pana la moarte i inca moarte pe cruce (Filipeni 2, 9)
aspectele chenozei
1) smerirea i coborrea inexprimabila a Fiului lui Dumnezeu, pentru noi oamenii i
mntuirea noastra
2) modul in care Si-a impropriat firea noastra, ipostasul Sau dumnezeiesc devenind subiectul
purtator al firii omenesti
Bogat fiind, pentru noi a saracit, ca voi cu saracia Lui sa va imbogatiti (II Corinteni 8, 9)
chenoza
- smerire, saracire, deertare, golire de slava dumnezeiasca
- dovada puterii i libertaii depline de manifestare
etapele chenozei
1) nainte de ntrupare: accepta sa se faca om pentru mantuirea noastra
2) de la intrupare pana la moartea pe cruce: a desfiinat pacatul (ca unul ce era fara pacat) i
prin aceasta moartea
prin chenoza
- isi asuma latura patimitoare a ei (afectele)
- da putere trupului Sau sa depaseasca afectele
Sfantul Ioan Gura de Aur: prin chenoza, Mantuitorul Iisus Hristos nu sufera schimbare, ci
ramane ceea ce era, luand si ceea ce nu era
Sfantul Grigorie de Nazianz: ca sa devin eu atat de mult Dumnezeu, pe ct S-a facut acela om
i nsuete chipul strain, purtndu-m n Sine ntreg, cu toate ale mele, ca sa mistuie in Sine
ceea ce e mai rau, asa cum mistuie focul ceara sau soarele umezeala pamantului, iar eu
sa ma impartasesc de ale Lui datorita unirii
Sfntul Chiril al Alexandriei: S-a smerit pe Sine ca sa ridice la inaltimea Lui ceea ce e smerit
prin fire, ca sa aduca celui rob prin fire slava dupa asemanarea Lui; primete in Sine
ale noastre ca sa ne dea in schimb cele ale Lui; golindu-se de plinatatea Sa ne-a facut parte
de ea
Sfntul Maxim Marturisitorul: primind in sens propriu caracterul patimitor pe care il avem
prin fire si, prin intrupare, supunandu-se cu adevarat simtirii noastre naturale s-a numit
Dumnezeu vazut si Dumnezeu de jos, facand aratata puterea Sa suprainfinita prin fire
10
11
12
- nu exista mntuire n afara de Iisus Hristos, ne mntuim subiectiv (personal), mprtindune de Hristos n Biseric prin Tainele Sale i rmnnd n permanen n relaie cu El
- pr. D. Staniloae: Iisus Hristos ne mantuiete El nsui ca Persoana de nenlocuit, ntruct
calitatea Sa de persoana dumnezeiasca devenita accesibila ca om, este unicul izvor de putere
care ne elibereaza de pacat si de urmarile lui; nu ne putem mantui decat nvenicind relaia cu
El prin care ne comunica darurile i puterile vietii adevarata
- vorbind de mantuire, vorbim de Mantuitorul Iisus Hristos i nu de o opera detasata de El
- vorbind de lucrarea mantuioare, definim pe Iisus Hristos n ntreita Sa slujire, ne mantuim
prin Persoana lui Iisus Hristos i nu printr-o lucrare detaata de El
ntreita slujire a Mntuitorului Iisus Hristos
restaurarea omului i a comuniunii lui Dumnezeu
- luminarea omului prin nvtura adevrat
- refacerea legaturii cu Dumnezeu
- susinerea credinciosului n aceasta relaie
=> trei slujiri sau demniti
1) prooroc sau nvator: aduce
- revelaia desavarsita a Preasfintei Treimi
- planul de mntuire al umanitatii
2) Arhiereu - reface legatura dintre om i Dumnezeu, impcnd prin jertfa
pe Dumnezeu cu omul (Evrei 10, 12)
3) mprat - nvinge puterile raului i conduce pe om spre scopul su suprem
(Matei 28, 10)
- dac la oameni aceste trei slujiri se intalnesc separat, in Hristos acestea se implinesc unitar
i desavarsit
Vechiul Testament cele trei slujiri sunt puse in relatie cu persoane diferite
- profet (Isaia 42, 1-4)
- preot (Psalmi 109, 4)
- mprat (Psalmi 2, 7; Miheia 2, 15; Zaharia 6, 9)
Noul Testament Sfinii Evanghelisti descriu lucrarea mantuiroare ca ntreita slujire,
evideniind succesiv cele trei demnitati
- profet: Luca 13, 33; Matei 13, 57
- arhiereu: Ioan 17, 19; Evrei 4, 14
- mprat: Matei 25, 31-34; Luca 19, 12
=> toate trei mpreun I Corinteni 1, 30
=> numele de Hristos (uns) indic ntreita misiune a Domnului
1. Chemarea profetic sau nvtoreasc
- descoper oamenilor adevrul absolut
- despre Sine ca Dumnezeu
Eu sunt lumina lumii (Ioan 8, 12)
Eu sunt calea, adevarul i viata (Ioan 14, 6)
- despre om i lume
- opere ale lui Dumnezeu destinate ndumnezeirii prin har
- Taina Preasfintei Treimi
- taina omului i a vieii viitoare
- planul de creare i de mntuire al lumii
- nu prezint un adevar abstract, detaat de Sine, ci se prezinta pe Sine Insusi in calitate de
Creator, Proniator, Mantuitor, Desavarsitor, Judecator al omului i al lumii
- Iisus Hristos este Invatatorul i Proorocul prin excelenta
13
- cuvintele Sale sunt venice i neschimbabile pentru c sunt o iradiere a Persoanei Sale
- arata n Persoana Sa
- pe Dumnezeu i pe om
Pr. D. Staniloae: l arata pe om n sine n starea desvrit de dupa nviere,
care poate deveni starea reala a tuturor celor care cred n El; el este prin
voina Sa ceea ce trebuie sa devina de fapt omenirea intreaga, de aceea
invatatura Lui este i realista i profetica
- cosmosul transfigurat i restaurat
- Evanghelia Sa, propovaduita de Sine insusi, apoi de Apostoli si urmasii Sai sub lucrarea
Sfantului Duh, trebuie propovaduita i trit n contextul fiecarei generaii de credincioi
- n Biserica, prin Sfantul Duh, Iisus Hristos da puterea credinciosilor de a trai in Adevar,
comunicand cu Sfanta Treime
2. Slujirea arhiereasc
- st n centrul operei de mntuire
- restaureaza chipul lui Dumnezeu in om i legatura dintre Dumnezeu n om (impacare)
- consta in
- chenoza
- jertfa de Sine
- suferinele ndurate de la ntrupare pn la moarte
- n Vechiul Testament
- Aceasta a luat asupr-i durerile noastre i S-a mpovrat. i noi l socoteam chinuit
i pedepsit de Dumnezeu, dar el fusese patruns pentru pacatele noastre i zdrobit
pentru faradelegile noastre [] Prin ranile Lui noi toi ne-am vindecat []
Ca un miel spre junghiere S-a adus si ca o oaie fara de glas inaintea celor ce-o tund
(Isaia 53, 4-8)
- preoia i jertfele erau o prefigurare a slujirii arhiereti, dar ele nu reuseau sa stearga
pacatul intregii omeniri
- n Noul Testament
- Mntuitorul este unicul i venicul arhiereu pentru ca fiind fara de pacat i ramanand
in veac (Evrei 7, 24-25) poate s mijloceasc pentru noi
- el nu a adus nici o jertfa exterioara, ci S-a adus pe Sine nsui ca o jertfa suprema
pentru pacatele noastre
=> nu este doar Arhiereu jertfitor ci jertfa nsi
Acesta este trupul Meu Care se frange pentru voi spre iertarea pacatelor. Acesta este
sangele Meu al Legii celei noi care pentru voi si pentru multi se varsa,
spre iertarea pacatelor (Matei 26, 26-28)
- Mntuitorul Iisus Hristos este Arhiereu dupa randuiala lui Melchisedec (Evrei 6, 20), fara
predecesor si succesor, preoia Lui fiind universala
- jertfa pe Cruce explicata de Sfintii Parinti prin:
- iubire de oameni
- dreptate ca jertfa substitutiva pentru stergerea pacatului
- ca sa adevereasca misiunea dumnezeiasca i adevarul invataturii Sale
- sa dea pilda de smerenie, rabdare si lepadare de sine
- sa sfinteasca prin sangele sau jertfa cea noua
- sa inlature parerea falsa despre un Mesia lumesc
- actualizat n Biseric prin puterea Duhului Sfnt
- prin preoia sacramentala
- prin Jertfa Euharistic
14
15
- ca om fara de pacat se aduce jertfa fara de prihana biruind neascultarea noastra prin
ascultarea desavarsita fata de Dumnezeu; ca Dumnezeu, ascultarea sa are o valoare infinit,
compensnd neascultaea i pacatele tuturor oamenilor
- pacatul a fost mandrie, neascultare, nesocotire a bunatatii i dreptatii lui Dumnezeu
- jertfa a fost smerenie, ascultare, luare aminte la bunatatea i dreptatea lui Dumnezeu
- iniiativa jertfei o are Dumnezeu
- c aa a iubit Dumnezeu lumea, nct pe Unul Nascut Fiul Sau L-a dat, ca lumea
sa nu piar, ci s aib via venic (Ioan 3, 16)
- Sngele lui Hristos s-a adus jertfa lui Dumnezeu fara prihana (Evrei 9, 14)
- Hristos ne-a rascumparat, facandu-Se pentru noi blestem (Galateni 3, 13)
- Sfntul Atanasie cel Mare, Tratat despre ntruparea Cuvntului: a dat tempul Sau spre
moarte, ca sa faca pe toi nevinovai i iertai de neascultarea de la nceput si sa se arate
pe Sine mai nalt dect moartea
- Sfntul Maxim Marturisitorul, Rspunsuri ctre Talasie firea umana purta in sine moartea
ca blestem pentru pacat; mbrcnd de bunvoie, prin fire, osnda mea, El care nu era
osndit dup voia cea liber din El
- moartea pentru pacatul lumii a fost o moarte dreapt; dar pentru ca nu a avut pacat personal
a fost o moarte nedreapta
- dreptatea personala a facut din inviere ceva firesc, Dreptatea lui Dumnezeu s-a manifestat
plenar, s-a mplinit desavarit
Precizari
1. iniiativa jertfei pe Cruce nu o are numai Tatal ci i Fiul; taina mantuirii are temei in
Preasfanta Treime, care participa in toate actele Sale
2. Iisus Hristos se aduce jertfa ntregii Sfinte Treimi, i nu numai Tatalui, altfel s-ar cadea in
- subordinaionism (nu i aduce jertfa ca Dumnezeu i Siei i Sfntului Duh)
- nestorianism (a slujit arhieria doar ca om, dei lucrarile sale sunt teandrice)
Caci Tu eti Cel ce aduci i Cel ce Te aduci, Cel ce primeti i Cel ce Te mpari
=> prin jertfa, Iisus nu ne-a impacat nu numai cu Dumnezeu-Tatal, ci i cu Sine i astfel cu
ntreaga Sfnt Treime
2. Aspectul ontologic al Rscumprrii
- ascultarea i moartea lui Iisus Hristos au avut consecine asupra firii omeneti proprii, prin
aceasta fiind ridicat la o nou treapt de existen
- neascultarea fata de Dumnezeu a produs in firea omeneasca alterare, stricaciune i
moarte
- ascultarea fata de Dumnezeu a produs in firea omeneasca nnoirea, sfinenia,
nestricaciunea i nemurirea
- restaurarea firii omeneti = readucerea conform cu raiunea firii
- refacerea chipului
- daruirea virtuala a asemanarii prin har
Pentru Ei Ma sfinesc pe Mine nsumi (Ioan 17, 19)
Hristos, desavarindu-Se, S-a facut tuturor celor ce-L asculta pricina de mantuire venic
(Evrei 5, 9)
- Leoniu de Bizan: natura umana a lui Iisus Hristos a avut n El o devenire, dei a fost fara
de pacat de la nceput, facand din aceasta transfigurare treptata conditia desavarsirii
mantuirii noastre
- !!! dup prima unire firea umana n-a primit toate bunurile ci din iconomia ulterioara
(proces)
- prima unire (ntruparea) este baza ntregului proces
=> n ntrupare este data potenial ntreaga dumnezeire a firii umane a Cuvantului
16
- Iisus Hristos ca om este neschimbabil prin cadere; n relaie cu el se pot ridica i ali oameni
- Iisus Hristos a avut afectele care au patruns n firea noastra dupa caderea in pacat dar nu i
pacatul propriu-zis sau posibilitatea de a pacatui
- firea lui Iisus Hristos are
- nepatimirea (starea de dinainte de pacat)
- afectele i moartea (starea de dupa pacat) -> nu a activat din aceastea decat durerea
nu i placerea
- rezistena lui Iisus Hristos n durerile suportate a ntrit n firea umana domnia spiritului,
calitate eseniala a chipului divin n om
- nnoirea firii umane s-a petrecut prin faptul ca aceasta a fost subiectivata de persoana
Fiului lui Dumnezeu Care a revarsat n ea harul Sau sau energiile necreate
ETAPE
1) ntrupare consolidarea firii umane i inaltarea prin unire ipostatica, comunicare insusirilor
(perihoreza), desavarsirea dumnezeiasca ia chipul virtutilor divino umane;
2) ascultare, jertfa pe cruce i nviere trupul lui Iisus Hristos devine pnevmatizat;
3) nlarea la Cer i ederea de-a dreapta Tatalui firea umana a lui Iisus Hristos e inaltata la
gradul maxim, ajungand in intimitatea Sfintei Treimi.
3. Aspectul recapitulativ al Rscumprrii
- n tot ce a facut, de la ntrupare la nlare, Iisus Hristos cuprinde virtual pe toi oamenii,
pentru a-i face pe toi prtai de roadele Sale mntuitoare
- nu suntem anulai ca persoana, fiecare fiind cuprins relaional prin firea Sa umana
care este i firea noastra umana
- tot ce lucreaza asupra firii Sale omeneti, lucreaza si asupra firii noastre a tuturor
- Iisus Hristos ne-a cuprins virtual n toate actele sale mntuitoare
- am murit i am nviat mpreuna cu Hristos (Galateni 2, 19)
- impreuna cu Hristos am murit (Romani 6, 8)
- impreuna cu El ne-am ingropat (Romani 6, 4)
- am inviat (Efeseni 2, 5)
- ne-am urcat cu El la cele cereti (Efeseni 2, 6)
=> creznd ca am murit impreuna cu El, credem ca vom i vieui mpreun cu El
Ieri m-am ngropat mpreun cu Tine Hristoase, astzi m ridic impreuna cu Tine, inviind Tu;
rastingnitu-m-am ieri impreuna cu Tine, nsui ma preamarete Mntuitorule n Imparatia Ta
(Canonul Sfintelor Pati)
=> mntuirea subiectiv este o mpropriere a ceea ce avem virtual de la nceput, prefacerea
unirii virtuale ntr-o unire actual, prin credina, actualiznd printr-o repetare tainica, fiece act
prin care El a urcat cu noi sau ne-a urcat pe noi virtual pe treptele mntuirii (Nicolae Cabasila,
Despre viata n Hristos)
Sfntul Maxim Mrturisitorul: ne-a fixat n Sine ca ntr-o prg i ne-a nvrednicit s fim una
i aceeai cu Sine dupa omenitatea Lui
recapitulare virtuala = Adam cel nou
- Iisus Hristos ne cuprinde n Sine pe toi la fel cum i Adam ne-a cuprins pe toi
- El este un izvor din care primim viaa cea nou, avnd existena tuturor n Sine
- din Adam cel vechi primim existena noastr prin prini
- din Adam cel nou primim existena fiecare n mod direct
- Iisus Hristos este anterior lui Adam, din care el insusi i-a primit existena si singurul
din care i dupa care se poate reface i acela dupa cadere (urmaii lui)
- hristocentricitatea teologiei i spiritualitatii ortodoxe se bazeaza pe considerarea lui Hristos
ca Logos Pantocrator al umanitatii i al Bisericii
17
=> cele trei aspecte ale rascumpararii sunt interdependente i constituie o lucare unitara
dupa cum cele trei slujiri ale Mantuitorului sunt unite intre ele; n soteriologia ortodoxa,
accentul cade pe persoana Fiului lui Dumnezeu ntrupat, Iisus Hristos, Dumnezeu-Om
VIII. DUMNEZEU SFINITORUL
1. Relaia dintre nlarea lui Hristos i coborrea Duhului Sfnt
- raportul dintre lucrarea Fiului lui Dumnezeu ntrupat i lucrarea Duhului Sfant care,
pogorndu-Se la Cincizecime, a ntemeiat Biserica
- cele 4 acte mantuitoare
- intruparea
- jertfa
- invierea
- inaltarea
se inlatura in firea umana a lui Iisus Hristos toate piedicile care stateau in calea unirii noastre
cu Dumnezeu, prin acestea realizand virtual, obiectiv n trupul Sau indumnezeit mntuirea,
ndumnezeirea noastra dup har
- mplinite obiectiv i real n Iisus Hristos, ele se mplinesc actual n noi numai prin
salasluirea sacramentala a lui Iisus Hristos in noi, cu trupul Sau inviat i inaltat, pe Care
Il primim prin Sfintele Taine
- Sfntul Apostol Pavel spune ca nu l mai cunoatem pe Iisus Hristos dupa trup, ci dupa duh
- pe drumul spre Emaus, doi ucenici l recunosc pe Mantuitorul doar la frangerea painii,
aceasta fiind prima Liturghie savarsita dupa Inviere, prin care I-a pregatit sa Il primeasca
dupa duh (euharistic)
- Iisus Hristos realizeaza mntuirea obiectiv, castiga harul mantuitor in firea omeneasca
(deschisa prin jertfa si inviere) iar inaltandu-Se cu trupul la cer, sa trimita pe Duhul Sfant,
care ne impartaseste harul castigat de Iisus Hristos, facandu-L pururea prezent in noi
- la Cincizecime, se pune nceput salasluirii trupului indumnezeit al lui Iisus Hristos intai
in Sfinti Apostoli i apoi in toti cei care au crezut in El => astfel, se face trecerea de la
obiectiv la subiectiv
=> pogorrea Duhului Sfnt este finalizarea lucrrii mantuiroare a lui Iisus Hristos, inceputa
la ntrupare, prin extinderea lui Iisus Hristos n toi cei ce cred, constituind trupul eclesial,
Biserica
- Pr. D. Staniloae: Biserica este actul cinci al acestei opere de mntuire
- la Pogorrea Duhului Sfant au loc doua evenimente importante
- constituirea Bisericii
- ncepe procesul de mantuire i ndumnezeire prin salaluirea lui Iisus Hristos n noi
- relatia dintre lucrarea Fiului Intrupat i lucrarea Duhului Sfant
- reflectare a relatiei perihoretice din interiorul Sfintei Treimi
- lucrarea Unuia pregateste venirea i lucrarea Celuilalt
- VT: Duhul Sfant pregateste prin prooroci venirea Fiului lui Dumnezeu
- NT: Fiul lui Dumnezeu pregatete pogorrea i lucrarea Sfantului Duh
- n timpul vieii pmnteti: relatia cu Duhul Sfant se facea prin Iisus Hristos
- dupa Cincizecime: relatia cu Iisus Hristos se realizeaza prin Sfantul Duh
- prezentata la Ioan 15-17
ca sa ne trimita pe Duhul Sfant (Ioan 16, 2)
nu va voi lsa orfani (Ioan 14, 18-19)
- Iisus Hristos este mai prezent acum dect se afla pe pamant, pentru ca este prezent tainic dar
real in inimile celor ce cred in El i se impartaesc cu Sfintele Taine
18
- Duhul Sfant este lucrator pentru sfinirea noastra dar i pentru a face simtita prezenta
Mantuitorului in noi; fiind Duhul Fiului, vine la noi prin trupul inviat i pnevmatizat al Sau,
venirea Duhului Sfant echivaland cu venirea Fiului lui Dumnezeu
Sf. Serafim de Sarov: scopul vieii cretine este dobndirea Duhului Sfnt; cu ct
dobndim sau simim mai mult harul Duhului Sfnt, cu att mai mult l simim i-L
avem prezent pe Hristos n inimile noastre
- Iisus Hristos nu i pierde centralitatea, El rmne n continuare viaa noastra (Coloseni 3, 4)
doar ca se face impartasit prin Duhul Sfant care ne curateste de toata intinaciunea,
pregatindu-ne astfel pentru Acesta
- prin Duhul Sfnt suntem n comuniune cu ntreaga Sfnt Treime
- viaa cretin este deopotriv hristocentric, duhovniceasc i bisericeasc
- nu se confirma teoria potrivit careia dupa Iisus Hristos nu isi mai are centralitatea caci Insusi
Duhul Sfant ramane ascuns ca persoana pentru a-L face prezent pe Iisus Hristos; lucrarea
Duhului Sfant consta in a ne face tot mai mult dupa chipul Fiului, adica fii adoptivi ai Tatalui
(pr. D. Stniloae)
2. nvtura ortodox despre harul dumnezeiesc
- prin har dobndim mntuirea subiectiv ca nsuire a lucrrii obiective a Domnului nostru
Iisus Hristos, dar i prin credin i fapte bune
- condiii obiective: harul impartasit in Dar de catre Duhul Sfant, ca energie divina
prin care Hristos este prezent n noi
- condiii subiective: credina i faptele bune
- harul = energia sau lucrarea necreata dumnezeiasca care izvoraste din fiinta lui
Dumnezeu, prin care Acesta impartaseste oamenilor viata i sfinenia Sa, comunicat de
Fiul i Duhul Sfant
- lucrarea de sfinire aparine in virtutea apropierii dintre persoanele treimice
Duhului Sfnt
- harul mantuitor iubirea lui Dumnezeu fata de noi, pierduta prin pacat i recastigata prin
Iisus Hristos; izvorul concret al harului este umanitatea indumnezeita a lui Iisus Hristos care
dupa Inviere s-a umplut de energiile divine necreate
- distincta dar neseparata de Fiina i Persoanele Treimice nu e detasat de Fiul / Duhul Sfant
pe Care i face prezeni n viaa noastr
- harul mantuitor se mai numete
- harul Domnului nostru Iisus Hristos, fiind castigat de El: harul Domnului nostru
Iisus Hristos i dragostea lui Dumnezeu Tatal i impartasirea Duhului Sfant sa fie
cu voi, cu toti (II Corinteni 13, 13)
- Duhul Sfant (ca lucrare i nu ca Persoana) fiind Insasi prezenta Duhului Sfant
=> nu putem spune ca intai intram in comuniune cu Iisus Hristos i apoi primim harul divin
sau invers; acestea se petresc simultan caci opera lui Iisus Hristos si opra Duhului Sfant
sunt inseparabile
- Duhul Sfant ne este comunicat prin Fiul i El ne face cunoscut pe Fiul
- Sfantul Ioan Damaschin: Fiul este chipul Tatalui, iar Duhul este chipul Fiului
- Sfantul Grigorie de Nyssa: Nu se cugeta la Tatal fara Fiul, nu se concepe Fiul fara
Duhul Sfant, caci este imposibil a ajunge la Tatal fara a fi ridicat de Fiul i este imposibil
a numi pe Iisus Domn decat in Duhul Sfant
- Sfntul Simeon Noul Teolog: daca Fiul este ua care duce la cel ce locuiete n casa (Tatal),
Sfantul Duh este cel care deschide ua
!!! DISTINCTIE
- purcederea eterna a Duhului Sfant n snul Sfintei Treimi de la Dumnezeu-Tatal
19
20
- Pelagiu, care afirma ca tainele sunt doar relativ necesare pentru mantuire, ajutand la
infaptuirea mai usoara a binelui, a fost condamnat de Biserica
b. harul divin se da gratuit de la Dumnezeu
- harul nu este obinut de la Dumnezeu pentru anumite fapte ale noastre
suntei mntuiti prin har, prin credinta i aceasta nu este de la voi, al lui Dumnezeu
este harul, nu din fapte, ca sa nu se laude cineva (Efeseni 2, 8)
- opinie semipelagiana: omul incepe lucrarea mantuirii sale personale iar harul vine
pe urma spre inaltarea puterilor sale mentale: ntre natura si har exista o
mare prapastie si numai prin puterea dumnezeiasca e posibila trecerea
din imparatia naturii in cea a harului (Hristu Andrutsos, Dogmatica)
c. harul divin este universal
- Dumnezeu voiete ca toi oamenii s se mntuiasc si la lumina cunotinei
s ajunga (I Timotei 2, 4)
- nu toi oamenii se mntuiesc, datorit libertii omului Iata, Eu stau la ua i bat
(Apocalipsa 3, 20)
- harul nu foreaza pe nimeni, Dumnezeu i-a randuit din veci pe unii la fericire, iar
pe alii la osanda vesnica in baza pretiintei Sale
- Sfntul Ioan Gur de Aur: Dumnezeu nu constrnge pe nimeni dar dac Dumnezeu
voiete i noi nu voim, mntuirea noastra este cu neputina.
- Sfntul Macarie cel Mare: Din cauza libertatii cu care este nzestrat omul,
Dumnezeu nu produce nimic n om, cu toate ca poate
- nvtur calvin: harul nu este universal, ci se da doar celor predestinai spre viaa
cea venica (condamnarea Marturisirii de credinta (calvinizanta) a lui Chiril Lucaris,
Sinodul de la Ierusalim, 1647)
2. nvtura ortodox despre raportul dintre harul divin i libertatea omului
- procesul mntuirii subiective are ca premisa raportul dintre lucrarea harului dumnezeiesc i
libertatea omului
=> de acest raport (relaie) depinde adncimea transformrii duhovniceti a credinciosului
sau a vieii n Iisus Hristos
- raportul dintre harul divin i libertatea omului = raportul dintre harul divin i natura umana
(prin libertatea afirmata in mod pozitiv de catre om n unire cu Iisus Hristos, natura umana
poate sa se impartaseasca din energia sau harul divin care imbratiseaza persoana umana in
integralitatea ei) = singergia divino-umana
- omul a fost creat deiform, harul facea parte din natura umana, fara sa fie al omului, a fost
creat ca faptura cereasca care sa revela prin harul de care a fost creat din primul moment,
stralucirea slavei i a imparatiei lui Dumnezeu => dimensiunea chipului divin din om
- pierderea harului prin pacat a insemnat o denaturare a omului, o stricare a firii, echivaland
cu pierderea libertatii umane, care nu se putea manifesta just decat in contextul relaiei cu
Dumnezeu (ca mpreuna lucrare = conformitate intre harul divin i libertatea umana)
- revenirea harului n firea umana nseamn restaurarea naturii omului, a libertii prin care
omul isi poate relua eforturile in vederea desavarsirii prin unirea tot mai stransa cu Dumnezeu
harul restabilete libertatea n calitatea ei originar, n care cauta sa se implineasca prin
libertatea lui Dumnezeu, transformndu-l pe om n faptura teocentrica
- harul (lucrare libera a lui Dumnezeu) si lucrarea omului desfasurata in libertatea
nu se exclud pentru ca harul nu contrazice i nu diminueaza libertatea omului, ele fiind doua
realitati complementare
Sfntul Maxim Marturisitorul: omul are doua aripi harul i libertatea
Domnul este Duh i acolo unde este Duhul Domnului acolo este libertatea (II Corinteni 3, 17)
21
- prin Iisus Hristos suntem eliberai de sub jugul pacatului i al morii, iar prin har,
impartasirea de Duhul Sfant, nu mai suntem robi, dobandind libertatea de fii ai lui Dumnezeu
- adevarata libertate este libertatea deplina de patimi, numai cel nepatimas este liber,
disponibil pentru Dumnezeu i aproapele
- n starea paradisiac: raportul dintre har i libertate se desfura normal, potrivit gandirii lui
Dumnezeu
- prin caderea in pacat se strica aceasta conlucrare libera alternd chipul lui Dumnezeu n om
- Iisus Hristos restaureaz natura umana in autenticitatea ei (chipul lui Dumnezeu) regsindui permeabilitea fata de har
=> astfel restaurat, omul credincios pornete sa lucreze liber cu ajutorul harului in viata noua
in Hristos, primind conlucrarea cu harul, darul asemanarii lui Dumnezeu
- sinergia divino-umana, restaurata de Mantuitorul Iisus Hristos in persoana Sa prin unirea
vointei divine cu vointa umana, trebuie sa se extinda prin puterea Duhului Sfant: Fiind dar,
impreuna lucratori cu Hristos, va indemna sa nu primii in zadar harul lui Dumnezeu
(II Corinteni 6, 1)
- analogii la Sfinii Parini
- lumina i ochiul; ochiul nu poate sa vada atata timp cat lumina nu ajunge la el; harul
invadeaza sufletul, cu conditia ca sufletul omului sa nu se inchida; deschiderea spre
harul dumnezeiesc este starea naturala a firii i a libertatii umane
- suflare, aroma, dulceata, mir, flacara, caldura => transformare a firii, printr-un salt
ontologic calitativ, Duhul Sfnt producnd anumite trsturi n inimi
- aerul de care organismul are nevoie fara intrerupere desi nu este componenta a naturii
noastre fizice; harul, fara sa impiedice natura spirituala de la viata normala, este cea
care da putinta acestei vieti
- harul este lucrare a Duhului Sfant; trebuie admis o dimensiune apofatic care se traiete
prin puterea Duhului Sfnt
X. NVTURA ORTODOX DESPRE NDREPTARE
ndreptare = mntuire subiectiv, mpropierea de fiecare credincios a mntuirii obiective
(rascumpararii) lucrata de Fiul lui Dumnezeu ntrupat, Iisus Hristos
- improprierea strii de dreptate i sfinenie a firii umane a Mntuitorului
- se petrece prin lucrarea de salaluire a harului dumnezeiesc n noi, fiind ridicai de la
existena adamica pacatoasa la viaa noua n Iisus Hristos
- lucrare a harului divin asupra persoanei noastre n momentul Botezului, care nate pe om la
viaa cea noua, sfinindu-l pentru viaa de veci: ndreptatu-te-ai, luminatu-te-ai, sfinitu-te-ai
- ndreptarea este un proces continuu care ncepe la botez i se ncheie la sfarsitul vietii
DEFINIIE: ndreptarea (mntuirea subiectiva) este naterea duhovniceasca (din apa i
din Duh) la viata noua in Hristos prin harul Sfintelor Taine, implinirea poruncilor,
cresterea si intarirea in sfinenia lui Hristos.
- tot ce s-a petrecut real i obiectiv n firea omeneasca a lui Hristos se petrece actual i
n firea noastra prin impartasirea de trupul Lui inviat i ndumnezeit
- proces de cretere duhovniceasc nencetata i nenterupta pana la pruncia spirituala,
starea barbatului desavarsit, masura varstei deplinatatii lui Hristos (Efeseni 4, 13)
- Pe cei care i-a hotrat mai inainte, pe acestia i-a si chemat, i pe care i-a chemat, pe acestia
i-a i ndreptat, iar pe care i-a ndreptat, pe acetia i-a i marit (Romani 8, 30)
ETAPELE NDREPTRII
1) chemarea <-> pregtirea ndreptrii
- omul nu se poate ridica prin propriile puteri la planul vieii n Iisus Hristos, i de aceea
trebuie chemat de Dumnezeu-Tatal, prin lucrarea harului divin
Nimeni nu poate s vin la Mine, dac nu-l va trage Tatal (Ioan 6, 44)
22
23
=> confirmari ale pregustarii acestei stari de marire, de care se vor invrednicii sfintii si dreptii
n mpria Cerurilor
- aceast stare s-a manifestat pentru prima data n Mntuitorul Iisus Hristos, rasfrngndu-se
asupra tuturor celor care L-au ncorporat n fiina lor sacramental i moral
- aceasta stare de nduhovnicire (pnevmatizare) se castiga prin indreptare i se prelungete
sacramental i actual din firea omeneasca ndumnezeita a lui Iisus Hristos n noi
- este apofatic
- simirea harului Duhului Sfant (Sfantul Simeon Noul Teolog)
- vederea luminii necreate dumnezeieti (Sfantul Grigorie Palama)
=> participare dupa har cu Dumnezeu
- experiena isihasta a calugarilor care practicau rugaciunea neincetata
- inceputul transfigurarii (indumnezeirii omului) are loc in aceasta viata, fiind prefigurata de
experiena Sfinilor Apostoli pe Tabor
- starea de marire va fi deplina in viata viitoare, aici fiind doar o viata de crestere in sfintenie,
fara a fi niciodata deplin
XI. CONDIIILE SUBIECTIVE ALE NDREPTRII.
CREDINA I FAPTELE BUNE
1. ndreptarea sau mntuirea subiectiva
= salasluirea lui Hristos cel nviat n noi, urmata de creterea sau progresul in viata
- 3 condiii
- obiectiv: harul pe care ni-L mprtete Duhul Sfnt n Biseric prin Sfintele Taine
- aparine lui Dumnezeu i este mprtit n mod gratuit
- subiectiv: credin i fapte bune
- acte sinergice (teandrice) = omul le poate manifesta doar in colaborare cu
harul divin mntuitor
a. credina
- prima din cele trei virtui teologice
- absolut necesar pentru ndreptarea omului: Cel ce va crede i se va boteza se va mantui,
iar cel ce nu va crede se va osandi (Marcu 16, 16)
- se nate prin harul dumnezeiesc i conlucrarea omului
- este primirea adevarului mntuitor revelat de Iisus Hristos i alipirea cu ntreaga fiinta de
Persoana i opera mntuitoare a lui Iisus Hristos
- prin credin trecem dintr-o stare de existenta in alta, din cea adamica in cea noua, in
Iisus Hristos, lumea suprafireasca a bunatatilor i realitatilor dumnezeieti
- Prin credinta avem incredinarea celor nadajduite (Evrei 11, 1)
- prin credin l acceptm pe Iisus Hristos ntrupat; credina este o atitudine ce implica
alipirea ntregii noastre fiine sau iubire fata de Iisus Hristos, este raspunsul dat chemarii lui
Dumnezeu, adresata noua prin Cuvantul Sau, ce se nate prin ascultarea Lui: credina este
din auzire iar auzirea prin cuvntul lui Hristos (Romani 10, 17); ne deschidem continuu
chemarii lui Dumnezeu i harului Sau i conlucram pentru mantuirea i desavarsirea noastra
- credina raional care nu presupune iubire, fara atasamentul integral al persoanei la adevar,
fara dispozitie interna care alipete nu mntuiete, este credinta moarta (Iacob 2, 26)
astfel de credinta are i diavolul care nu se indoieste de existenta lui Dumnezeu fara a-L iubi
- se manifesta prin fapte de iubire (daruire)
- fata de Hristos
- fata de semeni
- ndreptarea i viaa venic sunt n Sfnta Scriptur consecina
- credinei (I Ioan, 5, 10; Romani 5, 2)
- iubirii (I Ioan 3, 14)
24
25
2) nepatimirea
2 Duhul Sfnt este Cel ce ne sfinete mprtindu-ne sfinenia lui Iisus Hristos,
concretizata
26
27
28
29
30