Sunteți pe pagina 1din 29

CUPRINS

1. MEMORIU TEHIC
1.1. Generalitati
1.2. Baze de proiectare
1.3. Incadrarea in norme
1.4. Descrierea solutiilor propuse
1.5. ASIGURAREA UTILITATILOR (NECESAR DE APA)
1.5.1. Alimentarea cu apa pentru consum curent
1.5.2. Necesar de apa (debite) pentru incendiu
1.5.3. Volumul util al rezervorului de apa pentru stins incendiu
1.5.4. Interventia in caz de necesitate
2. NOTE DE CALCUL
2.1. Calculul debitelor si presiunilor necesare pentru instalatiile de stins incendiu cu apa
2.2. Gospodaria de apa pentru stins incendiu
3. PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITATII
4. CAIET DE SARCINI EXECUTIE INSTALATII STINGERE INCENDIU
4.1. Obiectul lucrarii
4.2. Generalitati
4.3. Instalatii de stins incendiu cu apa
4.3.1. Solutia proiectului
4.3.2. Elementele componente ale instalatiei
4.3.3. Conditii de executie
4.3.4. Verificari, probe
4.4.Masuri privind protectia, siguranta si igiena muncii
4.5.Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
4.6.Exploatarea instalatiilor de stingere cu apa a incendiului
4.6.1.

Exploatarea instalatiilor de stingere a incendiului cu hidranti interiori si exteriori

1. MEMORIU TEHNIC

1.1. GENERALITATI
Prezentul capitol trateaz instalatiile sanitare si stingere incendiu aferente investitiei : hala cu
specific industrial alimentar, amplasata in localitatea Miroslava, judetul Iasi, beneficiar SC
AMUR GRUP SA.
Principalele obiecte componente ale investitiei sunt :
- Hala compartimentata
- Parcare exterioara 50 autovehicule
Obiectivul se va amplasa pe un teren cu suprafata de 2500mp, aflat in proprietatea SC
ZEELANDIA SRL.
Constructia va cuprinde in volumul ei urmatoarele functiuni :
-

PARTER : Spatiu depozitare materie prima; Spatiu depozitare produs finit; Birou facturare ;
Birou livrari; Grup sanitar facturare-livrare marfa;

Hol acces birou facturare-livrare; Birou

director productie; Birou management productie; Birou sef productie; Birou

sef

magazin;

Vestiar haine strada femei; Filtru sanitar cu dus femei; Vestiar haine lucru femei; Vestiar haine
strada barbati; Filtru sanitar cu dus barbati; Vestiar haine lucru barbati; Grup sanitar intern
femei; Grup sanitar intern barbati; Hol acces vestiare; Hol acces grup sanitar intern; Hol casa
scarii si evacuare de urgenta; Zona de transfer produse; Camera cantarire produse; Camera
probe; Camera paleti; Camera mixer 1; Camera mixer 2; Anexe: centrala termica, camera
rezervor+ACS ; Parcare exterioara 50 autovehicule
-

ETAJ : Hol acces spatii etaj ;

Camera

microbiologie; Camera laborator;

sterilizare;

Laborator

fizico-chimic;

Laborator

Hol acces laborator; Grup sanitar barbati; Grup sanitar

femei ; Sala mese personal ; Camera probe


Numar de compartimente incendiu si ariile acestora

Constructia este constituita dintr-un singur compartiment de incendiu alcatuit din hala
industriala compartimentata.
Aria construita a compartimentului de incendiu : 2023.95mp
Aria desfasurata a compartimentului de incendiu : 2290.2mp
Precizari privind instalatiile utilitare aferente constructiei (instalatii de incalzire, ventilare,
climatizare, electrice, gaze, automatizare si componentele lord in care rezulta ca nu contribuie
la initierea, dezvoltarea si propagarea incendiului, iar in cazul unui incendiu se asigura conditii
pentru avacuarea persoanelor.
Alimentarea cu apa rece pentru consum menajer a obiectivului se va face printr-un bransament
cu Dn100 de la conducta publica de apa.

S-au prevazut :
-

Instalatii de iluminat interior si prize ;

Instalatii de iluminat exterior ;

Instalatii de forta ;

Instalatii de date-voce ;

Instalatie de protectie ;

Instalatie de protectie contra tensiunilor accidentale de atingere ;

Instalatie de priza de pamant ;

Instalatie de paratrasnet .
Cladirea va fi racordata la reteaua publica de energie electrica pe medie tensiune. In exteriorul
cladirii s-a prevazut un transformator cu puterea electrica de 800kVA montat in alveola de
beton.
Distributia energiei electrice se face prin tablouri electrice generale aferente trabsformatorului.
Cladirea este prevazuta de asemenea cu alimentare de rezerva ce deserveste toate sistemele de
siguranta, iluminatul traseelor si a scarilor de avacuare, sistemele de incendiu (desfumare si
pompe), instalatiile de curenti slabi de securitate, precum si echipamentele ce necesita o
alimentare neintrerupta (UPS). Sistemele prevazute a fi alimentate pe UPS sunt : sistemul de
iluminat de siguranta, sistemul de gestiune a cladirii (BMS), servere, centrala de detectie
incendiu si cea antiefractie, si de monitorizare cu camere TV.
In cladire se va instala un sistem de gestiune BMS care va comanda echipamentele din fiecare
tablou de distributie, in asa fel incat in cazul unui defect cladirea sa fie alimentata din
generatorul electric pentru functiile vitale, ramanand in continuare in functiune.
Fiecare tablou va fi echipat cu dispozitive de deconectare automata a sarcinilor electrice
neimportante comandate de BMS.
Puterea estimata a generatorului electric ce se va monta in exterior este de 450kVA.
In intreaga cladire s-au prevazut :

Instalatii de iluminat ce asigura nivel de iluminare corespunzator destinatiei fiecarei incaperi ;

Instalatii de prize pentru servicii generale ;

Instalatii de prize de calculatoare pentru zona de birouri ;

Instalatii de alimentare echipamente de climatizare ;

Instalatii de alimentare echipamente tehnologice ;


Tablourile pentru alimentarea consumatorilor vitali au dubla alimentare, respectiv reteaua
furnizoare inainte de intrerupatorul general si de la un grup electrogen cu pornire automata.
Se asigura alimentarea cu energie electrica a sistemelor de siguranta :

Iluminatul de siguranta pentru marcarea cailor de circulatie si evacuare ;

Marcarea hidrantilor interiori, nivelul minim de iluminare necesar evacuarii si prevenirii


panicii ;

Alimentarea sistemelor de desfumare a cladirii ;

Alimenatrea cu energie electrica a sistemelor de pompe pentru incendiu ;

Alimentarea sistemelor de detectie a incendiului, a sistemelor de protectie si antiefractie a


cladirii ;
Circuitele din sistemele de siguranta sunt din cabluri rezistente la foc, montate pe paturi de
cabluri.
Tablourile generale de distributie au gradul de protectie IP41.
Toate cablurile utilizate, cu exceptia celor din sistemele de siguranta, sunt cu conductoare din
cupru si izolate cu intarziere marita la propagarea flacarii (CYY-F).
S-a asigurat protectia cablurilor prin disjunctoare diferetiale care asigura protectia la scurtcircuit
si diminueaza drastic riscul de incendiu.
Tablourile electrice sunt amplasate in pozitii ferite de posibilitatea lovirilor accidentale sau
caldurii excessive, fiind accesibile numai personalului autorizat.
Este asigurata priza de pamant prin conectarea aparaturii la armaturile metalice ale stalpilor si
fundatiilor.
La trecerea cablurilor prin pereti si plansee peste parter, s-au prevazut etansari.
Instalatiile utilitare ale constructiei (incalzire, ventilare, climatizare, automatizare si altele
precum si subansamblurile lor sunt prevazute astfel incat :

Sa nu initieze incendiu ;

Sa nu contribuie activ la dezvoltarea incendiului ;

Sa nu constituie risc de incendiu pentru elementele de constructie sau pentru obiectele din
incaperi ori adiacente acestora ;

Suprafetele componente mari si suprafetele expuse ale subansamblurilor sa nu se poata incalzi


intr-o masura inacceptabila ;

In caz de incendiu, sa se poata asigura masuri eficiente de stingere a acestuia si sa fie posibila
salvarea persoanelor.
In prezenta documentatie sunt descrise solutiile adoptate la faza P.T. pentru instalatii de stingere
incendiu.
1.2 BAZE DE PROIECTARE

Baza de proiectare este constituita din proiectul de arhitectura precum si normativele si


standardele in vigoare. Imobilul este dotat cu instalatii pentru asigurarea confortului termic,
igiena, protectie la incendiu si necesitati sanitare/ tehnologice corespunzatoare cu prevederile
cadru din Tema de Proiectare, cu Scenariul de Securitate la Incendiu si cu Normele Tehnice de
specialitate in vigoare.
La adoptarea solutiilor tehnice au fost respectate cerintele exigentelor :
-

Rezistenta si stabilitatea cladirilor ;

Siguranta la foc ;

Siguranta in exploatare ;

Izolatia termica, hidrofuga si economie de energie ;

Atenuarea si protectia la zgomot ;

Igiena, sanatatea oamanilor, refacerea si protectia mediului ;


1.3 INCADRAREA IN NORME
In conformitate cu HG 766/1997 Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a
constructiilor, categoria de importanta a constructiei este C (constructie de importanta normal).
Pentru aceasta categorie de importanta este obligatorie verificarea tehnica de calitate a
proiectului, in conformitate cu Regulamentul de Verificare si Expertizare tehnica a proiectelor, a
executiei lucrarilor si constructiilor aprobat prin ordinul M.L.P.A.T. nr.77/N/28.10.1996.
La elaborarea prezentului proiect s-au respectat Normele de Protectia Muncii NPM-2000 si
Normele generale de aparare impotriva incendiilor , aprobate prin ordinul Ministrului de
Interne din 28.02.2007., Metodologia pentru elaborarea scenariilor de securitate la
incendiu , aprobata cu Ordinul Ministerului de Interne Nr.130 din 2007.
De asemenea, s-au respectat normativele de proiectare :

I9-94 - Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare;

NP086-05 - Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor pentru stins


incendiul;

STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale;

STAS 1343/1/2006 Alimentari cu apa.Determinarea cantitatilor de apa potabila;


Fazele determinante ale specialitatii instalatii sanitare sunt :

Probele de presiune ;

Probele de functionare ;

1.4. Descrierea solutiilor propuse


Instalatii sanitare pentru stins incendiu
Pentru investitia de fata s-au propus instalatii de stins incendiu folosind apa. Prin necesarul de
caldura pentru incalzire si fierbere apa provoaca racirea mediului din jur si de aceea apa are cea
mai mare eficacitate de stingere pentru incendii din clasa A. Datorita densitatii relativ mari a
acesteia comparativ cu a lichidelor combustibile, apa nu se recomanda la stingerea incendiilor
de lichide combustibile (clasa B). Datorita conductibilitatii electrice bune, apa nu se recomanda
la stingerea incendiilor in instalatii electrice aflate sub tensiune. In contact cu unele substante
apa reactioneaza producand gaze combustibile care pot exploda si contribui astfel la
intensificarea arderii (sodiu, potasiu, zirconiu, etc).
La propunerea beneficiarului, instalatiile pot fi suplimentate pentru anumite zone cu instalatii de
stins incendiu cu substante speciale.
Avand in vedere caracteristicile constructive si functionale si tinand cont de prevederile
normelor si standardelor in vigoare (NP 086-05, NP 24-97, Normativ P118-99, STAS 1478, SR
EN 12845, etc.) s-au prevazut urmatoarele :

Instalatii cu hidranti interiori ;

Instalatii cu hidranti exteriori ;

Gospodarire de apa pentru incendiu cu rezerva de apa si statie de pompe.

Instalatiile de hidranti interiori sunt necesare :


-

Conform Normativ NP 086-05, art. 4.1, al. b, g ;


Cldirea are volumul mai mare de 5000 mc si conform anexei nr. 3 din Normativul NP
086/2005, sunt necesare dou jeturi in functiune simultan .
Conform prevederilor art. 4.36. din Normativul NP 086/2005 , cldirea fiind echipat cu
instalatie automat de stins incendii cu sprinklere , se asigur protejarea cu un jet cu debitul de
2,5 l/sec. si lungimea jetului compact de 6 m.
S-au prevzut hidranti interiori , amplasati astfel ca fiecare punct s fie protejat cu un singur jet
(conf. 4.36 NP086-2005) Q = 2,5 l/s. Timpul de functionare al hidrantilor interiori este de 10
minute . Volumul util al rezervei de apa pentru hidranti interiori este de

Vut =2,5 l/s 10 60 = 1,5 mc. Se va lua in calcul o rezerva de 3 m (conf. scenariu la foc).

Reteaua inelar de conducte pentru hidrantii interiori se prevede cu robinete astfel inct , in caz
de avarie , s nu se intrerup functionarea a mai mult de 5 hidranti interiori (4.28-NP086/2005).
Se va asigura ca presiunea la hidrantii interiori (la capetele de debitare) s fie de maxim 4,00
bari.
Hidrantii interiori se echipeaza conform STAS 3081 si vor fi montati in nise sau aparent, dupa
caz, cu :
-ajutaj de pulverizare tip C, 13mm ;
-robinet de hidrant, Dn 50mm, Pn12 bari, STAS2501 ;
-furtun tip C, Dn 50mm, lungimea 20m, NI-1023 ;
-cheie pentru racordare, STAS 706.
Instalatiile de hidranti interiori vor fi separate de restul instalatiilor. Ele se vor exevuta din tevi
de otel, vopsite in culori STAS (rosu) si vor fi alimentate de la statia de pompe.
Hidrantii interiori vor fi amplasati in locuri vizibile si usor accesibile in caz de incendiu, in
functie de raza lor de actiune si de necesitati.
Hidrantii de incendiu interiori se vor echipa cu furtunuri plate (STAS SR EN 671-2/2002) si
teava de refulare universala montata la extremitatea furtunului, pentru a forma, dirija si controla
jetul de apa. Teava de refulare va fi prevazuta cu un robinet de inchidere a alimentarii cu apa, cu
supapa sau de alt tip cu deschidere lenta.
Lungimea nominala a furtunului plat nu trebuie sa depaseasca 20m. Suportul de furtun plat va fi
cu tambur.
Robinetul hidrantului de incendiu, impreuna cu echipamentul de serviciu format din furtun,
tamburul cu suportul sau si dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala,
amplasata aparent, la inaltimea de 0.8-1.5m de la pardoseala (STAS 3081).
Hidrantii interiori vor fi marcati cu iluminat de sigurant tip 3.

Instalatiile de hidranti exteriori se vor prevedea datorita cerintelor normativului NP 086-05


art 6.1. lit.i.
Volumul compartimentului de incendiu este de cca. 19870mc si gradul de rezistenta la foc II ;
conform Normativului NP 086/2005, anexa 8 corespunde un debit de apa necesar pentru un
hirant exterior in functionare simultana de minim Q = 15 l/s.
Durata de functionare a instalatiei de hidranti exteriori este de 3 ore.
Conform STAS 1343-1/2006, tabel 4, se considera un hidrant exterior in functionare simultana.
Volumul util al rezervei de apa pentru hidranti exteriori este de :
-

Vut = 15 l/s 3600 3 ore = 162 m. Se va lua in calcul o rezerva de 162 m.


Conform NP 086-05, art. 6.27, presiunea la robinetul unui hidrant exterior va trebui sa asigure
interventia directa, astfel incat teava de refulare a unei linii de furtun, cu care se va action aspre
punctele dele mai inalte si departate ale acoperisului, sa asigure un debit de minimum 5l/sec si
un jet compact de minimum 10m lungime.
Pentru functionarea grupului de pompare de incendiu se va prevedea o dubla alimentare : din
T.G. si din grupul electrogen.
Rezerva intangibila de apa pentru icendiu (hidranti interiori si exteriori) este stocataintr-un
rezervor cu Vmin de 165mc. Rezerva de apa necesara stingerii incendiilor s-a stabilit conform
prevederilor NP086-05 si se stocheaza separat de consumatorii de apa menajera.
De asemenea, se vor prevedea materiale de dotare PSI pentru interventia initiala din interior si
exterior. Astfel, s-au prevazut materiale necesare pentru completarea echipamentului hidrantilor
interiori si exteriori, dupa cum urmeaza :

Stingator portabil cu pulbere tip P6 1buc/200mp birouri, spatii comerciale

Stingator portabil cu pulbere tip P6 1buc/150mp - depozitare

Stingator portabil cu pulbere tip P9 1buc central termica

Stingator portabil cu pulbere tip P6 2 buc statie pompare apa

Stingator portabil cu pulbere tip P9 1buc grup electrogen

Stingator portabil cu dioxid de carbon tip G6 1buc/TE tablouri electrice

1.5. Asigurarea utilitatilor (necesar apa)


1.5.1 Alimentarea cu apa pentru consum curent
Cerinta totala de apa a rezultat prin cumularea cerintei de apa pentru consum curent cu cerinta
de apa pentru stingerea unui incendiu.
Qs total sursa= Qs max orar + Qinc max orar = 4.68mc/h*0.7 + 6.87mc/h = 10.14mc/h
Cerinta totala de apa pentru nevoie de consum curent al incintei s-a determinat tinand cont de
urmatorii factori :
-

Necesarul de apa pentru consum curent ;

Necesarul ocazional de apa pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu.


Pentru incendiu :

Debitul pentru refacerea rezervei de incendiu.

1.5.2. Necesar de apa (debite) pentru incendiu :


In conformitate cu NP 086-05 si STAS 1478-90, necesarul de apa si rezerva de apa pentru stins
incendiu trebuie sa fie :
-hidranti interiori : 5l/s

10min

-hidranti exteriori :15l/s

3 ore

1.5.3. Volumul util al rezervorului de incendiu:


Vinc = VHI + V HE = 3+162 = 165mc

2 NOTE DE CALCUL
Calculele realizate s-au efectuat cu respectarea urmatoarelor acte:

Normativ de siguranta la foc a constructiilor P118/99

Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare - I9-94;

Normativul pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor pentru stins incendiul NP086-05;

STAS 1478-90 Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale;

STAS 1343/1/2006 Alimentari cu apa.Determinarea cantitatilor de apa potabila;


2.1 Calculul debitelor si presiunilor necesare pentru instalatiile de stins incendiu cu apa
Instalatii de hidranti interiori
Avnd in vedere destinaia cladirii, precum si aria construit si numrul de niveluri, au fost
prevzui hidranti interiori. Conform prevederilor art. 4.1. din Normativul NP 086/2005 se
prevad hidanti interiori de incendiu. Volumul compartimentului de incendiu este mai mare de
5000 m, deci instalatia se dimensioneaza la 5 l/sec , iar fiecare punct din depozit va fi protejat
de un jet a 2,5 l/sec.
Debitul de calcul al instalatiei de hidranti interiori este de 5 l/sec, conf. Anexa Nr.3 NP
086/2005. Lungimea jetului compact trebuie sa fie de 6m. Presiunea disponibila la ajutajul tevii
de refulare pentru asigurarea jetului compact de 6m este de minim 7,60mH2O.
Pierderile de sarcina pe furtun tip C sunt:
Hf=Axlxq=0,0154x20mx2,5l/sec=1.92 mH2O. Deci la robinetul hidrantului cel mai indepartat
si mai sus pozitionat, presiunea trebuie sa fie 7,6+1.92=9.52mH2O.
Timpul de functionare al hidrantilor interiori este de 10 minute. Rezerva de apa pentru hidrantii
interiori de 3,0m este pastrata in rezervorul de incendiu pentru hidranti.

Sarcina hidrodinamica pentru functionarea instalatiei de hidranti :


Hnec = Hg + Hpierd + HU
In care :
Hg inaltimea geodezica = 12mH2O

HU presiunea de utilizare = 7.6mH2O (Presiunea disponibila la ajutajul tevii de refulare pentru


asigurarea jetului compact de 6m)
Hpf pierderile de presiune in furtun = 1.92mH2O
Hp - pierderile de presiune in conducte = 5.4mH2O
Hnec = 12mH2O+7.6mH2O+1.92mH2O+5.4mH2O = 26.92mH2O ~ 27mH2O
Volumul util al rezervei de apa pentru hidranti interiori este de Vut-Hi = 2 2,5 l/s 3,6
10min = 3 mc.
Instalatii de hidranti exteriori
Volumul compartimentului de incendiu este de 19780 mc si gradul de rezistenta la foc II", iar
categoria de pericol de incendiu este

C, conform Normativului NP 086/2005, anexa 9

corespunde un debit de apa necesar pentru un hidrant exterior in funcionare simultana de


minim Q = 15 l/s.
Durata de funcionare a instalaiei de hidranti exteriori este de 3 ore conforma NP086-2005
punctul 6.34 aliniatul II. Volumul util al rezervei de apa pentru hidranti exteriori este de VutHe = 15 l/s x 3,6 x 3 ore = 162 mc. Se va lua in calcul o rezerva de 162mc de apa pentru
hidranti exterirori depozitata in acelasi rezervor cu rezerva de apa pentru hidrantii interiori.
Hidrantii exteriori se vor amplasa la maxim 120m unul de altul si la distanta minim 5 m de
constructie si cel mult 2 m de drumuri si platforme carosabile . Conductele pe care se monteaza
hidrantii exteriori DN 65 vor avea diamentrul interiror minim de 100 mm. In acest caz
presiunea minima la hidrantii exteriori trebuie sa asigure realizarea de jeturi compacte de minim
10 m lungime , teava de refulare actionand in punctele cele mai inalte si indepartate ale
acoperisului cu un debit de 5-10 l/sec.

Presiunea minima necesara :


-

Inaltimea pana la aticul constructiei Hgeo = 12m

Presiunea de utilizare la hidrant Hnec = 13.4m (ajutaj 20mm, lungimea jetului compact 10m)

Pierderea de presiune pe furtunul hidrantului Dn 65mm, L=120m Hpf =4.5m ;

Pierderea de presiune in instalatie Hp = 6.2m


Hnecesar = 12+13.4+4.5+6.2 = 36.1mH2O
S-a ales un grup de pompare electric: 1 pompa electrica ce asigura conditiile de debit si
presiune la 100% cat si o 1 pompa electrica in rezerva ce va asigura conditiile de presiune si
debit ale instaltiei la 100%.

2. Gospodaria de apa pentru stingere incendiu


Aceasta este amplasata intr-o constructie anexa cu acces direct din exterior si este compusa din:
-

Rezervor exterior subteran, cu volum util de 490mc, din care 3mc pentru hidranti interiori,
165mc pentru hidranti exteriori si 325 mc pentru sprinklere

Statie de pompe echipata cu grup pompare pentru hidranti interiori si exteriori format din
agregat cu 1+1 pompe montate pe acelasi sasiu (una activa si una in rezerva), complet
echipate (armaturi de inchidere si reglare, protectie contra lipsei apei, tablou electric de
comanda si control, etc.) fiecare pompa avand:

debitul Q=15l/s,

inaltimea de pompare 40m,

putere motor N=9.64kW+9.21kW.

pompa pilot complet echipata (armaturi de inchidere si reglare, protectie contra lipsei apei,
tablou electric de comanda si control) avand Q= 0.85l/s si puterea motorului de N=1.1kW

Instalatiile hidraulice constau din:


-

doua linii de aspiratie cu sorburi Dn150, filtre pentru impuritati, conducta de preaplin Dn100,
armaturi de retinere si reglare, pompa de basa pentru colectarea si evacuarea apelor
accidentale, conducta alimentare rezervor 90, robineti cu plutitor.
Pentru golirea rezervorului se vor folosi pompele de hidranti.

Alimentarea cu energie electrica a pompelor de incendiu se face conform normativului I7


(grup electrogen cu pornire automata).

3. PROGRAME PENTRU CONTROLUL CALITATII

Program / Raport pentru controlul lucrrilor pe antier


Instalaii de hidranti interiori
LUCRAREA/OBIECTIVUL:

SC ZEELANDIA SRL
com. Miroslava, Jud. Iasi

BENEFICIARUL SC Amur Grup SA

REPREZENTAT PRIN _ _ _ _ _ _ _ _

PROIECTANTUL S.C. DAS S.R.L.

REPREZENTAT PRIN ing. C. Frincu

EXECUTANTUL _ _ _ _ _ _ _

REPREZENTAT PRIN _ _ _ _

N CONFORMITATE CU : LEGEA NR. 10 / 1995; H.G.R. nr.766/1997, H.G.R. nr. 272/1994, NORMATIVUL
C56/2002 I NORMATIVELE TEHNICE N VIGOARE SE STABILETE DE COMUN ACORD PREZENTUL
PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITII LUCRRILOR PE ANTIER .
CODUL

Nr.
crt.

Lucrarea
verific

se

controleaz

se

Documentul scris care se ncheie

Cine ntocmete :

(PV-Proces verbal;

I-Inspectoratul n
Construcii

PVLA-Proces verbal
sau se recepioneaz calitativ i
pentru care se ntocmesc
documentele scrise

lucrri ascunse;
PVFD-Proces verbal verificare
faz determinant

PROGRAMAT

B - Beneficiar

Nr. i data
actului

E - Executant

ntocmit

P - Proiectant

PVR-Proces verbal de recepie)


0

Predare-primire front de lucru

P.V.

B+E

Montajul conductelor de apa


pentru hidranti interiori

P.V.

B+E

Controlul calitatii materialelor,puse


in opera

Certificate de calitate,declaratii de
conformitate

B+E

Incercarea de etanseitate la
presiune la rece

P.V.

B+E

Montarea si verificarea functionarii


hidrantilor interni si a cutiilor de
hidranti

P.V.

B+E

Efectuarea spalarii conductelor

P.V.

B+E

Verificarea de etanseitate la
presiune a instalatiilor. Faza
determinanta

Functionarea instalatiei

Receptia la terminarea lucrarii

B+E+P
P.V.F.D
+ ISC
P.V.

B+E+P

P.V.R

B+E+P

Not:
Trecerea la execuie se va face numai dup nsuirea i semnarea de ctre execuatant i beneficiar a programului
de control;

Din documentele ncheiate trebuie s rezulte c sunt asigurate condiiile corespunztoare executrii lucrrilor de
instalaii specifice n conformitate cu prevederile din prescripiile i tehnologia de execuie, c materialele i
echipamentele ce urmeaz a fi nglobate n instalaie nu vor fi n pericol de deteriorare ca urmare ca urmare a
evoluiei ulterioare a lucrrilor de construcii;
Executantul va anuna n scris ceilali factori interesai cu minimum 10 zile naintea datei la care urmeaz s se
fac verificarea;
La recepia obiectului, un exemplar din prezentul program se va anexa la Cartea construciei;
Coloana 4 se va completa la data ncheierii actului prezentat n coloana 2.

BENEFICIAR,

PROIECTANT,

EXECUTANT,

(Diriginte,)

(ef proiect,)

(ef antier,)

Program / Raport pentru controlul lucrrilor pe antier


Instalaii de hidranti exteriori

LUCRAREA/OBIECTIVUL:

SC ZEELANDIA SRL
com. Miroslava, Jud. Iasi

BENEFICIARUL SC Amur Grup SA

REPREZENTAT PRIN _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

PROIECTANTUL S.C. DAS S.R.L.

REPREZENTAT PRIN ing. C.Frincu

EXECUTANTUL _ _ _ _ _ _ _

REPREZENTAT PRIN _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

N CONFORMITATE CU : LEGEA NR. 10 / 1995; H.G.R. nr.766/1997, H.G.R. nr. 272/1994, NORMATIVUL
C56/2002 I NORMATIVELE TEHNICE N VIGOARE SE STABILETE DE COMUN ACORD PREZENTUL
PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITII LUCRRILOR PE ANTIER .
CODUL
Documentul scris care se
ncheie
(PV-Proces verbal;
Nr.
crt.

Lucrarea se controleaz se verific


sau se recepioneaz calitativ i pentru
care se ntocmesc documentele scrise

Cine ntocmete :

PVLA-Proces verbal

I-Inspectoratul n
Construcii

PROGRAMAT

lucrri ascunse;

B - Beneficiar

Nr. i data
actului

PVFD-Proces verbal
verificare faz
determinant

E - Executant

ntocmit

P - Proiectant

PVR-Proces verbal de
recepie)
0

Predare-primire front de lucru

P.V.

B+E

Trasarea si executarea santurilor

P.V.

B+E

Montajul conductelor de apa pentru hidranti


exteriori

P.V.

B+E

Certificate de
calitate,declaratii de
conformitate

B+E

Controlul calitatii materialelor,puse in opera


4
5

Incercarea de etanseitate la presiune la rece

P.V.

B+E

Montarea si verificarea functionarii


hidrantilor exteriori

P.V.

B+E

Efectuarea spalarii conductelor

P.V.

B+E

Verificarea de etanseitate la presiune a


instalatiilor. Faza determinanta

Receptia la terminarea lucrarii

B+E+P
P.V.F.D
+ ISC
P.V.R

B+E+P

Not:
Trecerea la execuie se va face numai dup nsuirea i semnarea de ctre execuatant i beneficiar a programului
de control;

Din documentele ncheiate trebuie s rezulte c sunt asigurate condiiile corespunztoare executrii lucrrilor de
instalaii specifice n conformitate cu prevederile din prescripiile i tehnologia de execuie, c materialele i
echipamentele ce urmeaz a fi nglobate n instalaie nu vor fi n pericol de deteriorare ca urmare ca urmare a
evoluiei ulterioare a lucrrilor de construcii;
Executantul va anuna n scris ceilali factori interesai cu minimum 10 zile naintea datei la care urmeaz s se
fac verificarea;
La recepia obiectului, un exemplar din prezentul program se va anexa la Cartea construciei;
Coloana 4 se va completa la data ncheierii actului prezentat n coloana 2.

BENEFICIAR,

PROIECTANT,

EXECUTANT,

(Diriginte,)

(ef proiect,)

(ef antier,)

4. CAIET DE SARCINI EXECUTIE INSTALATII DE STINGERE INCENDIU


4.1. Obiectul lucrarii
Prezentul capitol din caietul de sarcini se aplica pentru realizarea instalatiilor de stingere incendiu si
contine conditiile tehnice cerute de legislatia in vigoare.
Cerintele de calitate la care se face verificarea conform legii 10/1995, sunt cerintele a-f.
NOTE:

a) Prezentul caiet de sarcini se va citi impreuna cu instructiunile date de furnizorul de materiale si


echipamente pentru:
- transportul conductelor, fitingurilor, armaturilor, obiectelor sanitare, accesoriilor, echipamentelor
functionale etc.;
- stocarea si manipularea lor la locul de punere in opera;
- pregatirea conductelor, fitingurilor, armaturilor si garniturilor de etansare (unde este cazul) pentru
montare;
- montarea propriu-zisa a conductelor, armaturilor, compensatorilor, echipamentelor functionale
etc.;
- probele de presiune, etanseitate si functionare;
b) Se recomanda specializarea personalului care va lucra la montarea acestor conducte, fie la
furnizorul de materiale, fie sub asistenta directa a unor specialisti de la firma furnizoare.

4.2. Generalitati
Instalatiile interioare de stingere incendiu cuprind: retele de conducte, fitinguri, armaturi montate pe
retele de conducte si accesoriile acestora.
Baza de proiectare o constituie:
- avizele obtinute;
- tema de proiectare;
- proiectul de autorizatie de construire;
- planurile de arhitectura si constructii;
- Normativul de proiectare si executarea instalatiilor sanitare I9-94;
- Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor tehnico-sanitare cu tevi din PVC neplastifiat
I1.

- NP 086-05-Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a


incendiilor
- P118-Normativ de protectie la foc;
- C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente ;
- I12-78 - Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la conductele tehnologice din otel;
- I 27-82 - Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a imbinarilor sudate
la conductele tehnologice.

4.3.Instalatii de stins incendiu cu apa


4.3.1. Solutia proiectului
Sursa de apa pentru instalatiile de stins incendiu o constituie gospodaria proprie de apa pentru
stins incendiul, cu alimentare din reteaua stradala.
Conform NP 086-05, P118, STAS 1478/90 si la solicitarea beneficiarului, s-au prevazut
urmatoarele instalatii de stins incendiul cu apa:
-

Hidranti interiori in interiorul halei;

Hidranti exteriori (subterani);

4.3.2. Elementele componente ale instalatiei


Instalatia de hidranti interiori are in componenta:
-

hidrant interior, montat in nisa, in cutie sau pe perete, dupa caz;

materiale auxiliare: furtun de refulare tip C, racorduri, reductii, accesorii, tevi din otel negre,
fitinguri si armaturi;

retele de conducte pentru alimentarea cu apa;

Racorduri pentru cuplarea pompelor de incendiu.

Instalatia de hidranti exteriori are in componenta:


-

hidranti subterani, STAS 695, Dn 100 mm, montati in trotuar;

materiale auxiliare: hidrant portativ, racorduri, reductii, accesorii, tevi din

otel negre, fitinguri si armaturi.

4.3.3. Conditii de executie


I Generalitati
Executarea lucrarilor de instalatii se face numai pe baza proiectului de executie, care trebuie
sa cuprinda toate datele tehnice si economice necesare realizarii instalatiei. De asemenea,
inceperea executarii lucrarii se va face numai dupa ce s-au obtinut toate avizele si acordurile
necesare, emise de organele abilitate.
Trebuie precizat ca executarea lucrarilor de instalatii pentru combaterea incendiilor trebuie sa
fie realizata numai de catre unitati de executie specializate care vor fi certificate profesional. De
asemenea, se vor utiliza la executie numai materiale, aparate, agregate si echipament care
corespund cerintelor proiectului, cerintelor de calitate si nivelele de performanta impuse de Legea
10/1995 si care trebuie sa fie insotite de :
-certificatele de calitate ale furnizorului, fisele tehnice si specificatii continand caracteristicile
produsului si durata de viata, instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare, certificate
de garantie, certificate de atestare a calitatii si performantelor (agremente tehnice, avize tehnice,
procese verbale de omologare);
-certificate de atestare pentru elementele de instalatii care fac obiectul instructiunilor tehnice
ISCIR sau care sunt supuse Biroului Roman de Metrologie Legala (BRML).
La executia lucrarilor se folosesc utilaje, scule si dispozitive atestate tehnic.

II Echipamente

Gospodaria de apa pentru incendiu se compune din:


- rezervor subteran din beton armat, cu un volum util de 390 mc (din care 325 mc pentru
instalatia cu sprinklere, 3 mc pentru hidranti interiori si 165 mc pentru hidranti
exteriori).Rezervorul va fi prevazut cu instalatiile hidraulice aferente (conducta de alimentare cu
3 robinete cu plutitor, conducta de preaplin, conducta de golire). S-a prevazut semnalizarea
electrica a nivelului de apa din rezervor, precum si blocarea functionarii pompelor la nivel minim
(protectie la lipsa de apa).
- statie de pompare pentru hidranti interiori si exteriori;
Se vor monta vane de inchidere si izolare. Grupurile de pompare sunt prevazute cu
manometre pentru indicarea presiunii cu marcarea domeniilor de presiuni necesare. In statia de
pompe se va asigura o ventilatie corespunzatoare pentru evitarea umiditatii, iar echipamentele
electrice vor fi adecvate. Se va asigura, de asemeni, iluminat pentru continuarea lucrului, precum
si incalzire corespunzatoare evitarii inghetarii apei in conducte.
Ca o a doua sursa de energie pentru pompele instalatiilor de hidranti si sprinklere este
prevazut un grup electrogen cu pornire automata.

III Montarea hidrantilor interiori si a echipamentului de serviciu


Tevi
In instalatiile de apa pentru incendiu cu hidranti interiori si exteriori, coloanele de alimentare
cu apa a hidrantilor se executa din tevi din otel zincat si din tevi de presiune PE-HD.
Hidrant interior
Este un robinet de colt, cu ventil, prevazut la intrare cu filet exterior pentru racordarea cu o
teava din otel de 2, iar la iesire cu filet exterior pentru insurubarea unui racord fix la care se
racordeaza furtunul cu o teava de refulare. Robinetele cu hidranti sunt la 45.
Furtunul de refulare
Hidrantii de incendiu se doteaza cu un furtun tip C (50 mm) de 20 m lungime, semirigid
(STAS SR EN 671-1/2002), atasat in cutie sub forma de rola.

Cutii metalice pentru hidranti interiori


Cutiile pot fi fixate aparent, direct pe perete cu stalpi, sau amplasate in nise sau firide in
zidarie, dupa caz.
Racorduri, reductii si accesorii
Se folosesc urmatoarele racorduri:
-fixe- cu diametrul de trecere de 65,100 mm
-de absorbtie cu diametru 62, 96 mm
-de refulare cu diametru 62, 100 mm
Reductiile de racorduri sunt utilizate la imbinarea tuburilor de refulare. Pentru etansarea
racordurilor se folosesc garnituri de cauciuc.
Hidrantii interiori si echipamentul de serviciu (furtunul si teava de refulare) se monteaza in
cutii metalice (STAS 3081)
Robinetele hidrantilor se monteaza la o inaltime de 0,8 pana la 1,50 m de la pardoseala finita.
Hidrantul impreuna cu echipamentul de serviciu se monteaza in cutii metalice amplasate in
nise sau firide in zidarie sau fixate aparent pe perete sau pe stalpi.
Cutiile vor fi protejate impotriva loviturilor si se prevad cu posibilitatea de scurgere a apei.

4.3.4. Verificari. Probe


Verificrile , ncercrile i probele premergtoare drii n funciune se face dup cum urmeaz:
-

n timpul i la terminarea montajului se fac probe de presiune si etansare , aceste probe intr
n volumul lucrrilor de construcii montaj;

la nceputul perioadei de exploatare continu se verific principalii indicatori tehnicoeconomici la nivelul proiectului prin probe de garanie;

nainte de nceperea fiecrei probe se vor verifica condiiile tehnice i organizatorice , astfel
nct s fie exclus posibilitatea defectrii instalaiilor sau accidentrii personalului de deservire.
Presiunea de incercare la etanseitate si rezistenta la conductele de apa rece va fie egala cu 1,5
x presiunea de regim, dar nu mai mica de 6 bar.
Conductele se mentin sub presiune in timpul necesar verificarii tuturor traseelor si
imbinarilor, dar nu mai putin de 20 min. Intr-un interval de 20 minute nu se admite scaderea
presiunii.
Presiunea in conducte se realizeaza cu o pompa de incercari hidraulice si se va citi pe un
manometru montat pe pompa, care se amplaseaza in punctul cel mai de jos al conductelor.
Probarea conductelor se realizeaza dupa aerisirea instalatiei.
Incercarea de functionare la apa rece si calda se efectueaza dupa montarea armaturilor si cu
conductele sub presiune hidraulica de regim.
Probele hidraulice se efectueaza la 1,5 ori presiunea de regim.
Scopul acestor operaii este de a se constata calitatea montajului i de a se lua msurile
necesare nlturrii eventualelor diferene, precum i de a se stabili , n conformitate cu
nomenclatorul de probe, c lucrrile de montaj sunt terminate i corect executate, putndu-se
trece la recepia provizorie a instalaiilor.
Probele se fac de ctre societatea de construcii- montaj , se verific materialele i
echipamentele care vor fi folosite la executarea instalaiei i anume:
-

pe baza certificatelor de calitate emis de furnizor sau prin verificri i probe n laboratoarele
de specialitate;

conform prevederilor contactelor de livrare, pe baza certificatelor de garanie emise de


furnizor.
Materialele i echipamentele care nu corespund calitativ prevederilor contractelor sau

normelor legale vor fi respinse i nu se vor introduce n lucrrile respective.


n timpul i la terminarea lucrrilor de construcii-montaj se vor face verificrile, ncercrile i
probele corectitudinii i calitii execuiei n conformitate cu normele tehnice n vigoare pentru
categoria de instalaie respectiv.

Dup terminarea de ctre executant a lucrrilor de construcii-montaj, inclusiv a ncercrilor,


verificrilor i probelor menionate mai sus, se face recepia provizorie a lucrrilor cu condiia
asigurrii utilitii necesare perioadei urmtoare de rodaj n ansamblu i de probe tehnologice. n
acest scop beneficiarul va urmri i convoca din timp comisia de recepie i punere n funciune.
n ordinul de numire a acestei comisii se vor preciza sarcinile pe care le are n legtur cu
punerea n funciune. Sarcina tehnic de baz a acestei comisii este de a stabili dac instalaia
poate trece la perioada urmtoare de punere n funciune i exploatare de prob n condiii de
securitate deplin, att pentru instalaia respectiv ct i pentru cele la care se racordeaz.
La recepia provizorie executanii i furnizorii vor trebui s probeze prin documente tehnice
legale calitatea corespunztoare a bazei materiale introduse n lucrri i execuia tuturor lucrrilor
ascunse precum i rezultatele probelor prevzute a se executa nainte, n timpul i la terminarea
lucrrilor. Dac instalaiile au fost admise la recepie i lucrrile de construcii montaj sunt
terminate se va ncheia un act unic de recepie cu constructorul i cu montorul, precizndu-se
obligaiile i rspunderile fiecruia.
Prin recepionarea provizorie a lucrrilor de construcii-montaj executanii rmn numai cu
obligaiile eventualelor completri i remedieri stabilite prin procesul verbal de recepie
provizorie sau ivite ulterior ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu rspunderea realizrii
probelor de garanie.
Dac perioada de garanie se termin fr probleme, se efectueaz recepia contractual a
instalaiei , ncheindu-se un proces verbal prin care se confirm c furnizorii i executanii i-au
ndeplinit cantitativ i calitativ obligaiile contractuale.

4.4.Masuri privind protectia, siguranta si igiena muncii


Cladirea a fost dotat cu obiecte sanitare conform normelor de echipare in vigoare, alimentate
cu apa potabila rece, apa calda menajera si racordate la canalizare.
La executia lucrarilor se va tine seama de prescriptiile normelor de protectia muncii care se
refera la categoriile respective de lucrari.
Trebuie respectate urmatoarele norme:

-Norme generale de protectie NGPM-96; Regulamentul privind protectia si igiena muncii in


constructii;
-Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta in
exploatare CE 1-95;
-Norme de medicina muncii, aprobate cu Ord. MS nr. 1957/18.10.1995;
-Procedura de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului
inconjurator
4.5.Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
Respectarea reglementarilor de prevenire si stingerea incendiilor, precum si echiparea cu
mijloace si echipamente de prevenire si stingerea incendiilor este obligatorie in toate etapele de
executie a instalatiilor.
Rspunderea pentru prevenirea i stingerea incendiilor revine antreprenorului, precum i
antierului care asigur execuia conductelor.
La executia instalatiilor, se vor respecta prevederile din:
- Normele generale de prevenire si stingerea incendiilor (Ord. MI nr. 381/4.03.94);
-

Normativului C 300 (Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii

lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora);


- Normativ de siguranta la foc a constructiilor (P118-99);
- Norme generale de prevenirea si stingerea incendiilor prin ordin comun MI-MLPAT, 1994
- precum si alte normative in vigoare.

Principalele obligatii privind prevenirea si stingerea incendiilor sunt:


- cunoasterea si aplicarea prevederilor normelor de prevenire si stingerea incendilor la locul de
munca
- indeplinirea la termen a masurilor si sarcinilor ce sunt satbilite privind prevenirea si stingerea
incendilor
- sa nu blocheze caile de acces ( drumuri, culoare, scari, etc.) cu materiale in caz de incendiu:

- sa cunoasca sistemul de alarmare, locul unde se afla mijlocele de stingere a incendiilor si cum
trebuie sa se actioneze in caz de incendiu
- sa anunte neintarziat conducatorul sectorului de activitate sau direct pompierilor orice inceput
de incendiu, sau existenta unor imprejurari de natura sa provoace incendii
- sa participe la stingerea incendiilor, la evacuarea persoanelor si a bunurilor materiale;
- sa mentina mijlocele de prevenire si stingerea incendiilor de pe locul de munca in buna stare de
functionare.
In fiecare sector, sectie, atelier etc. se organizeaza din cadrele fiacarui schimb de lucru una
sau mai multe echipe pentru stingerea incendiilor, in functie de marimea compartimentelor, de
numarul personalului existent de utilajele si materialul de prima interventie pentru stingerea
incendiilor, de pericolul de izbucnire si dezvoltare a incendiilor etc.
Echipa de stingere a incendiilor se compune din : seful echipei (seful loculi de munca sau de
schimb ) si membrii acesteia avand sarcini pentru alarmarea echipei, anuntarea incendiului,
manuirea utilajelor si materialelor de prima interventie si pentru salvari si evacuari de oameni si
materiale. Fiecarui membru al echipei i se repartizeaza, nominal, sarcini precise privind actiunea
si activitatea ce trebuie dusa pana la sosirea formatiei de pompieri ( civile sau militare ).
In ceea ce priveste organizarea pentru evacuarea persoanelor si bunurilor materiale in caz de
incendiu, este mentionat ca in toate cladirile trebuie sa fie afisat vizibil planul de evacuare in caz
de incendiu care cuprinde schema cladiri, a instalatilor din dotare, caile de acces si de evacuare,
locurile stabile pentru adapostirea persoanelor si depozitarea materialelor evacuate, ordinea
privind evacuarea si altele. Planul de evacuare se aduce periodic la cunostinta personalului, de
asemanea, tot periodic, se executa exercitii si aplicati pentru realizarea corecta si la timp a
planului de evacuare.
Incalcarea dispozitiilor legale privind prevenirea si stingerea incendiilor atrage raspunderea
disciplinara, contraventionala, materiala, civila sau penala, dupa caz.
Executarea operatiilor de sudare si taiere cu flacara a metalelor se face de regula, in spatii
special amenanjate; cand acestea se realizeaza in locuri cu pericol de incendiu sau de explozie se
are in vedere, in afara regulilor genarale de prevenirea incendiilor, si reguli specifice locului
respectiv.
In cazul cand lucrarile de sudare au loc la instalatii, rezervoare, recipiente, conducte etc. in
care au fost depozitate sau au circulat substante imflamabile, trebuie mai intai efectuata curatirea
acestora in interior prin spalare si apoi prin purjare cu abur. Nu sunt admise lucrari de sudare la
conducte si aparate in care se gasesc gaze, vapori, lichide sau aer sub presiune precum si la cele
sub tensiune electrica.

In ceea ce priveste restrictiile impuse in statiile de acetilena si in incaperile unde se


amplaseaza generatoare mobile, se pot enumera urmatoarele:
- interzicerea folosiri focului si a fumatului
- interzicerea purtarii de incaltaminte cu talpa ce ar putea provoca scantei prin frecare ( talpa de
cauciuc sau plastic pe pardoseala din cauciuc sau material plastic ) sau prin lovituri ( talpa cu
blacheuri metalice );
- interzicerea amplasarii generatoarelor in sectii cu substante chimice care pot genera explozii,
mai ales in contact cu acetilena

4.6. EXPLOATAREA INSTALAIILOR DE STINGERE CU AP A INCENDIULUI


4.6.1. Exploatarea instalaiilor de stingere a incendiului cu hidrani interiori i hidrani
exteriori
Hidranii de incendiu - interiori i exteriori - vor fi meninui permanent n stare de funcionare.
n acest scop se verific periodic:
- modul de manevrare a robinetelor, urmrindu-se ca deschiderea, respectiv nchiderea
s se fac uor i complet;
- starea furtunului s fie corespunztoare din punct de vedere calitativ, astfel nct s nu
cedeze la presiunea apei;
- accesul la hidrani s fie permanent liber; n acest scop nu se depoziteaz materiale n
faa hidranilor sau pe hidrani.
Persoanele care lucreaz n ncperi prevzute cu hidrani de incendiu interiori trebuie s
cunoasc modul de folosire a acestora.
La hidranii de incendiu exteriori se verific n plus:
- starea tehnic a cutiilor de protecie, nlocuindu-se cele deteriorate datorit
circulaieiautovehiculelor sau a unor intervenii necorespunztoare;
- gradul de etaneitate a garniturilor;
- existena indicatoarelor de marcare a hidranilor.
De pe hidranii amplasai n spaiile verzi se nltur pmntul i iarba, astfel nct poziia lor s
fie uor de identificat n orice moment. n acelai scop, pe timpul iernii dup fiecare ninsoare, se
nltur zpada de pe cutiile hidranilor.
n cazul efecturii unor lucrri (modernizarea unor ci de acces, spturi la diverse reele, etc.)
se urmrete permanent ca hidranii subterani s nu fie acoperii cu beton, asfalt, etc. sau s fie
blocai prin parcare.
Defectele frecvente ale hidrantilor de incendiu si modul de remediere a acestora
Tipul de defecte
1. absenta capac de manevra, capac
robinet;
2. racord defect
3. garnituri deteriorate sau lipsa

Elemente componente
Robinet
Hidrant, racord
furtun

Actiuni de remediere
1. inlocuire;
2. reparare;
3. inlocuire;

acestora;
4. absenta roata de manevra;
5. scurgeri ale robinetelor;
6. blocarea hidrantilor;
7. modul de manevrare usoara a
robinetelor (inchidere, deschidere)operare necorespunzatoare.
1. deteriorari (taieturi, crapaturi,
etc.);
2. racorduri deteriorate;
3. garnituri defecte sau deteriorate;
4. furtun neracordat la robinet;
1. lipsa tevii de refulare;
2.garnitura lipsa sau deteriorata;
3. teava deteriorata;
4. teava nu opereaza
corespunzator;
1. verificarea tuturor conditiilor
referitoare la coroziune ori
deteriorarea elementelor
componente;
2. usa cutiei nu se deschide
complet;
3. geamul cutiei este crapat sau
spart;
4. geamul de protectie este de tipul
geam tras conform STAS 835,
geosime 4 mm, este inscriptionat
conform STAS 297/2, exista zavor
de inchidere si daca acesta
functioneaza corespunzator;
5. absenta dispozitivului pentru
spart geamuri in caz de interventie;
6. blocarea accesului la hidranti;
7. verificarea tuturor elementelor
componente (robinet hidrant
interior, furtunuri si tevi de
refulare, stingatoare);

4. montare;
5. inlocuire sau reparare;
6. inlaturarea materialelor depozitate
pe hidranti sau in fata acestora;
7. reparare;
Furtun de refulare

Tevi de refulare

Cutie hidrant

1. inlocuire;
2. inlocuire sau reparare;
3. inlocuire;
4. racordare;
1. inlocuire;
2. inlocuire;
3. inlocuire;
4. reparatii sau inlocuire;

1. reparare sau inlocuire a elementelor


componente sau a intregii cutii;
2. reparare;
3. inlocuire;

4. reparare sau inlocuire;


5. echipare cu dispozitiv;
6. inlaturarea obiectelor sau
materialelor depozitate;
7. inlocuirea oricarui element defect si
echiparea cu cele care nu exista.