Amurg de toamna

Lucian Blaga

Din vrf de muni amurgul sufl

cu buze roii
n spuza unor nori
i-atta
jraticul ascuns
sub valul lor subire de cenu.
O raz
ce vine goan din apus
i-adun aripile i se las tremurnd
pe-o frunz:
dar prea e grea povara
i frunza cade.
O, sufletul!
S mi-l ascund mai bine-n piept
i mai adnc,
s nu-l ajung nici o raz de lumin:
s-ar prbui.
E toamn.