FEMEIA IN

EGIPTUL ANTIC
Proiect realizat de :
Antohi Paula
Popovici Ancuta-Elena
Rotaru Alexandra Manuela

FEMEIA DIVINA
Statutul

femeii in antichitate varia

de la o societate la alta, dar in
general statutul femeii era inferior
fata de statutul barbatului. Cu
toate acestea, in Egiptul antic
situatia era diferita, statutul femeii
fiind cel mai inalt din acea vreme.

Importanta femeii este

subliniata de existenta
nenumaratelor zeitati
feminine cu roluri
definitorii:
Seat-stapana
bibliotecilor, femeie
invesmantata intr-o piele
de felina
Maat-fiica lui Re-simbolul
echilibrului cosmic, al
justitiei, al temeiului
oricarei actiuni

ISIS
Isis-zeita prin excelenta, cea
mai cunoscuta, imaginea
Egiptului insusi, admirabila
sotie-sora a lui Osiris
-prototipul femeii
egiptene veghind asupra
caminului sau, ca sotie si
mama protectoare pentru fiul
sau Horus
-Intr-un imn consacrat
zeitei era numita cinste a
neamului femeiesc,
vrajmasa a urii, Stapana
pamantului

ROLUL EMINENT AL REGINEI

Avand in vedere locul ocupat de evocarile
feminine ale divinitatii in diferite mituri
egiptene, putem fi siguri deja de rolul
eminent ce era asteptat din partea femeii
asezate alaturi de faraon.
Marea Sotie Regala asigura descendenta
ereditara intrucat ea vehicular substanta
divina catre copilul regal, ea insasi fiind
fiica unui faraon.
Puritatea dinastiilor divine avea o
deosebita importanta motiv pentru care
se realizau casatorii consangvine intre
frati si surori, intre tati si fiice.
Regina juca un rol extrem de important ,
alaturi de fiul sau, Mai intai, ea exercita o
influenta certa in cursul tineretii sale; in
cazul in care mostenitorul trenului ar fi
ajuns orfan, ea isi asuma o regent de
fapt(regina Meryre-Ankhenes, vaduva lui
Pepi I)

Mostenitorii coroanei trebuie sa fie fiii

Marii Sotii Regale. In cazul in care nu
erau decat fii ai regelui dintr-o sotie
secundara, pentru a-si intari potentialul
supranatural trebuia sa se
casatoreasca cu sora lor vitrega, fiica
adevaratului cuplu faraonic.
Reginele erau sfetnici pe langa rege,
ceea ce le pregatea pentru dobandirea
unei mari experiente
Regina purta fastuase vesminte
plisate( adoptate apoi de intreaga curte)
si peruci grele impletite ce invaluie
bustul pana in dreptul sanilor
Regina nu se mai multumea doar sa-l
secondeze pe faraon insotindu-l in cursul
desfasurarii cultului official, de aceea
este frecvent investita cu titlul si functia
de Hermet Neter, adica Sotia Zeului

INSTITUTIA HAREMULUI

Institutia haremului apare

paralel cu Administratia
regala, dar independent de
aceasta. De asemenea, si
in cadrul haremului Marea
Sotie Regala avea cele mai
importante atributii: ea
domina functia haremului,
le primea pe printesele cu
care faraonul se casatorise
din diverse motive.

FEMEIA IN EGIPT
Imaginea feminina reda
iubirea,fecunditatea sau grija,adica
amanta,mama,bocitoarea (sau
indoliata),cea care provoaca dorinta,
care da viata sau vegheaza asupra
defunctului ce pleaca spre eternitate.
In toate aceste roluri ea apare ca
dezirabila,respectabila si protectoare :ea
materializeaza ,in orice caz,o atractie,o
necesitate,o consolare.

Atestare a idealului feminin :un

fizic cu picioare lungi si subtiri,cu bazinul
zvelt,talia fina,pieptul plasat sus si
indeosebi,pentru ambele tipuri descrisefemeia goala sau femeia imbracata-o
coafura incantatoare,destul de lunga ,cu
mese ingrijite .
Incepand de atunci,egipteanca nu se va
mai desparti de aceasta cochetarie
vadita ,care a strabatut secolele.

Potrivit epocilor si rangului social, perucile (de

culoare negra pentru a contrasta cu rochiile de
in albe) inconjurau fetele intr-o masa capilara

scurta.
Vesmintele la randul lor,de la cel mai discret pana
la cel mai sofisticat,majoritatea confectionate din
in plisat (de preferinta alb,culorile se manifesta
doar la nivelul centurilor tesute ),aratau linia pura
si rafinamentul ce au exclus intotdeauna excesul
sau supraincarcarea .
Bijuteriile,perlele mari atarnate de verigi purtate
la gat sau mari coliere pectorale erau completate
cu bratari si glezniere de metal pretios in stil
geometric.
Mai tarziu,dupa invazia hiksosilor,au fost introdusi
cerceii de urechi.

Doamnele Nilului nu ar avea un

portret complet daca nu am face aluzie
la fard,initial verde,apoi negru utilizat
pentru a sublinia intensitatea marilor
ochi de jar al caror iris era usor decalat
catre varful corneei,ceea ce oferea
privirii un farmec languros .

In societatea egipteana femeia detinea o pozitie de o

demnitate neobisnuita in lumea antica. I se respecta
dreptul de proprietate si zestre; ea era numita stapina
casei"; iar cand raminea vaduva devenea de drept
capul familiei. Egiptenii erau monogami; dar inaltii
demnitari se considerau onorati cand regele le daruia
din haremul regal o femeie de rang superior sotiilor lor,
pe care o luau ca a doua sotie. Constiinta egalitatii
sexelor (notiune de paritate) era profunda in traditia
egipteana, iar religia impunea ca femeia sa fie tratata
bine. In unele texte se specifica expres egalitatea
absoluta a femeii cu barbatul in fata legii (fapt plauzibil
cel putin in cercurile superioare ale societatii). Un aspect
interesant al dreptului penal egiptean este cel in care
femeia apare tratata pe picior de perfecta egalitate cu
sotul ei cind acesta comite o infractiune.