Cnd se afl omul n momentele

hotrtoare ale vieii, nu-l mai

conduce mintea; ea arat numai
alternativele. Direcia final o d
inima.
Titu Liviu Maiorescu

Hiper- i hipo-tensiunea arterial

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
Hipertensiunea arteriala este un sindrom clinic determinat de cresterea de durata
a valorilor tensiunii arteriale (TA) sistolice si / sau diastolice. Dupa OMS, valorile
normale ale TA sunt mai mici de 140 mm Hg, iar valorile TA diastolice sunt mai
mici
decat
90
mm
Hg.
Sunt incadrati in categoria hipertensivilor bolnavii cu TA sistolica egala sau mai
mare de 160 mm Hg si/ sau TA diastolica mai mare sau egala cu 95 mm Hg.
Persoanele cu valori cuprinse intre 140-160 mm Hg pentru TAS si 90-95 mm Hg
pentru
TAD,
constituie
grupul
cu
HTA
de
granita.
In functie de valorile tensiunii arteriale sistolice si diastolice exista trei tipuri de
HTA:
- hipertensiune arteriala sistolica cu TAS egala sau mai mare de 160 mm Hg si cu
TAD
normala;
- hipertensiune arteriala diastolica in care valorile TAS sunt normale si valorile
TAD
crescute;
- hipertensiune arteriala sistolodiastolica, cu ambele valori tensionale crescute.

Hiper- i hipo-tensiunea arterial

Clasificare:
Etiologic,

deosebim

doua

mari

grupe

de

HTA:

I.HTA primara sau esentiala (boala hipertensiva), care reprezinta 95% din cazuri. In geneza
hipertensiunii arteriale esentiale sunt implicati factori genetici (rasa, antecedente familiale),
factori de mediu, obezitatea, consumul de alcool, consumul excesiv de sare etc.
II.

HTA

secundara

II.1.

sau

simptomatica,

HTA

in

care

de

cauza

HTA

este

cauze

cunoscuta:
renale:

a) HTA in nefropatii: glomerulonefrita acuta si cronica, periarterita nodoasa, lupus eritematos

diseminat,
nefropatia
diabetica,
rinichiul
polichistic,
pielonefrita
cronica;
b)

HTA

c)

HTA

II.2.

HTA

II.3.
II.4.
II.5.

Boli

in
in

afectiuni

endocrina:
ale

HTA
HTA

rinichiul

de

nervos

origine
de

obstructive

feocromocitom,

sistemului

alte

mic

boala

central:

tumori

cardiovasculara:
cauze:

unilateral

ale

arterei

Cushing,
si

menopauza

traumatisme
coarctatia

toxemia

renale

cerebrale
aortei

gravidica.

Hiper- i hipo-tensiunea arterial

In evolutia sa, HTA poate determina, intr-o perioada scurta de
timp, afectarea organica si functionala severa a diferitelor
organe (HTA maligna) sau aceasta afectare poate fi lenta,
pe o durata lunga de timp (HTA benigna).
Cand valorile tensionale depasesc normalul in mod durabil,
vorbim de HTA permanenta; daca pe un fond de TA
normala se suprapun cresteri moderate, cu durata de zile sau
saptamani, vorbim de HTA labila, oscilanta sau
tranzitorie; in sfarsit cand cresterile tensionale sunt mari, sub
forma unor crize de scurta durata, vorbim de HTA
paroxistica.

Hiper- i hipo-tensiunea arterial

Simptomatologie
Cefaleea are un caracter pulsatil, matinal, care cedeaza peste zi, cu
topografie
in
special
occipitala;
Ametelile, prezente mai ales la schimbarea pozitiei, au, in unele cazuri,
caracter de vertij, insotite de greturi, varsaturi si zgomote anormale in
urechi;
Tulburarile de vedere constau in : scotoame (vedere ca prin ceata),
diplopie (vedere dubla), hemianopsie (vedere pe jumatate de camp vizual),
amauroza (scaderea marcata a acuitatii vizuale) sau chiar cecitate trecatoare
(pierderea vederii).
Epistaxisul

este

frecvent

intalnit.

Examenul cordului si al altor aparate depinde de stadiul HTA.

Stadiul

evolutiv

al

HTA

Conform OMS, evolutia HTA se face in trei stadii, pentru precizarea carora un rol
insemnat
revine
examenului
fundului
de
ochi
(FO).
Stadiul I: a) subiectiv: lipsa simptomelor sau cefalee, ameteli, insomnie, palpitatii
b) obiectiv: cresteri moderate si periodice ale valorilor tensionale; FO de gradul I;
examenul obiectiv al cordului este normal; ecg, examenul radiologic si cel al
functiilor
renale
sunt
normale.

Stadiul II:
a) subiectiv: simptome nervoase ( cefalee, ameteli, tulburari vizuale), cardiace
(palpitatii, jena precordiala, dispnee de efort), uneori fenomene de encefalopatie
hipertensiva (cefalee intensa, greturi, varsaturi, stare de neliniste si convulsii
tonico-clonice), accidente vasculare cerebrale tranzitorii (prin spasm) sau definitive
(prin hemoragie sau tromboza);
b) obiectiv: valorile tensionale sunt, constant, crescute, examenul cordului arata
soculapexian amplu, deplasat in jos si lateral, accentuarea zgomotului II la aorta;
FO prezinta modificari de gradul II; pe ecg se observa hipertrofie de ventricul stang
de diferite grade; examenul radiologic = dilatarea ventriculului stang si uneori chiar
a aortei ascendente; functia renala este, in general, normala.

Hiper- i hipo-tensiunea arterial

Stadiul III: 1) sunt interesate majoritatea organelor: a) creier accidente

vasculare cerebrale minore (pareze si afazii trecatoare) sau majore (leziuni in
focar, definitive); b) cord insuficienta ventriculara stanga acuta (astm cardiac,
EPA), cardiopatie ischemica (angina pectorala, infarct miocardic); c) rinichi
insuficienta
renala;
2)

FO

de

gradul

III

3) modificarile ecg si radiologice din stadiul precedent sunt mai avansate

4)

probele

functionale

renale

sunt

alterate

Complicatiile HTA vizeaza cele trei organe tinta: 1) cordul IC stanga (astm
cardiac, EPA) sau globala si variate manifestari ale cardiopatiei hipertensive
(angina pectorala, infarctul de miocard, tulburarile de ritm);
2) creierul hemoragie si tromboza cerebrala, encefalopatie hipertensiva
3) rinichiul insuficienta renala cronica, in stadiul final al HTA.

Hiper- i hipo-tensiunea arterial

Tratamentul
1.

HTA
Tratamentul

nonfarmacologic

- cura de slabire efectul apare dupa o pierdere in greutate de cel putin 4 kg

- restrictia ingestiei de sodiu (sare) dieta zilnica a hipertensivului trebuie sa
contina sub 4 gr de sodium; se recomanda consumul de alimente proaspete in locul
celor conservate, eliminarea sari la gatit, evitarea apei minerale, a bicarbonatilor, a
aamplificatorilor
de
gust
tip
Vegeta
-

restrictia

ingestiei

limitarea

consumului

de
de

grasimi
alcool

saturate

sub

si
25

de
gr

glucide
/

zi

- efortul fizic de tip isotonic mers, alergare usoara, ciclism sau inot
-

modificarea

stilului

de

viata

Hiper- i hipo-tensiunea arterial

2.

Drogurile

antihipertensive

-diureticele tiazide (nefrix), derivati de tiazide (indapamid), diuretice de

ansa (furosemid, bumetanid), agenti economizatori de potasiu
(spironolactona,
amilorid)
- betablocante adrenergice propranolol, atenolol, metoprolol
- blocanti ai canalelor de calciu nifedipin, amlodipin, nicardipin,
diltiazem,
verapamil
- inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA) enalapril,
captopril,
lisinopril,
perindopril,
quinapril,
ramipril
- inhibitorii receptorilor de angiotensina II sartani (losartan, valsartan,
telmisartan)
- medicamente vasodilatatoare directe hidralazina, minoxidilul

Hiper- i hipo-tensiunea arterial

Obiectivul major al tratamentului antihipertensiv este
reducerea valorilor tensionale la un nivel care minimalizeaza
riscul
cardiovascular
al
bolii.
Pacientul trebuie sa fie constient ca tratamentul HTA este
zilnic, permanent si extins pe durata intregii vieti; tratamentul
nu trebuie interrupt atunci cand TA a revenit la normal,
eventual
se
poate
reduce
doza.
Ideala este monoterapia, dar pentru un efect bun se prefera
asocieri de medicamente, de tipul: indapamida cu IECA,
indapamida + sartani, indapamid cu betablocante, indapamid +
blocanti de calciu, etc.

Hiper- i hipo-tensiunea arterial

HIPOTENSIUNEA ARTERIALA
Hipotensiunea arteriala este definita ca un sindrom care
cuprinde numeroase situatii patologice, in care valorile
TA sunt mai mici de 100/60 mm Hg, la subiectii peste
varsta de 20 de ani, dupa mai multe determinari.
Clasificare.
Etiologic, hipotensiunea arteriala se clasifica in esentiala
(cauza nu este cunoscuta) si secundara (manifestare a
unei boli cunoscute: boala Addison, infarct miocardic)

Hiper- i hipo-tensiunea arterial

HIPOTENSIUNEA

ARTERIALA

Hipotensiunea

arteriala

ESENTIALA
esentiala

este:

-tranzitorie - hipotensiune ortostatica idiopatica, frecvent intalnita la

barbati,
care
poate
determina
sincope
ortostatice
- permanenta observata mai des la femei si la indivizii cu constitutie
astenica, care nu prezinta nici o simptomatologie clinica (hipotensiune
asimptomatica sau constitutionala) sau se manifesta prin
complexul simptomatic hipotensiv, format din fatigabilitate, tulburari de
memorie, scaderea puterii de concentrare, ameteli pana la stari lipotimice,
cefalee, tulburari de vedere, acrocianoza; de remarcat ca hipotensiunea
constitutionala moderata, desi realizeaza o perfuzie tisulara la o presiune
joasa, nu determina tulburari functionale in diferite organe, iar statistic,
longevitatea acestor hipotensivi este mai mare decat a normo- si
hipertensivilor.

Hiper- i hipo-tensiunea arterial

HIPOTENSIUNEA
Hipotensiunea
-

ARTERIALA

arteriala

paroxistic

SECUNDARA

secundara

(lipotimie,

imbraca
sincopa,

aspect
colaps,

:
soc)

- tranzitoriu infarct de miocard, miocardite, boli infectioase, intoxicatii

medicamentoase,
insolatie
- permanent in boli endocrine (boala Addison), cardiace (cardiomiopatii,
pericardite, valvulopatii) si neurologice (miastenia gravis, sleroza in placi)

Tratament
In

hipotensiunea

arteriala

secundara

se

trateaza

cauza.

Hipotensiunea arteriala esentiala nu are tratament. Se recomanda consumul de

lichide suficiente, evitarea expunerii la caldura (produce vasodilatatie), evitarea
ridicarii bruste din pozitie orizontala, eventual consumul moderat de cafea.