Memoria prostului se depozitează la

ficat, sub formă de piatră.

Vasile Ghica
LITIAZA BILIARA
• → prezenta de calculi in vezica biliara sau
caile biliare intra- sau extrahepatice
• → prevalenta mare: 10-30% din populatie in
tarile dezvoltate; 70-80% dintre acestia sunt
asimptomatici (“purtatori”)
Etiopatogeneza
→ diferita, in functie de natura calculilor
A) Litiaza biliara colesterolica:
factori de risc:
- predispozitie genetica (agregare familiala)
- obiceiuri alimentare (regim hipercaloric; regim unilateral cu
exces de grasimi animale sau de glucide)
- sex feminin (2-4x mai frecventa pana la menopauza → prin
estrogeni; sarcinile → prin staza veziculara)
- varsta (dupa decada 4-5, cu maxim in decada 7-8)
- obezitate ( > 30%, prin supraproductie de colesterol, mai ales
in curele de slabire)
- hiperlipoproteinemii de tip IIb si IV (→ tot prin supraproductie
de colesterol)
- diabet zaharat
- afectiuni ale ileonului terminal sau rezectii ileale extinse (→
prin perturbarea circuitului enterohepatic al acizilor biliari)
- malformatii ale vezicii biliare, rezectie gastrica sau vagotomie
(→ prin staza biliara)
- medicamente (hipocolesterolemiante, hormoni estrogeni)
patogeneza:
defect de solubilizare a colesterolului:
- bila contine 3 clase lipidice majore (acizi biliari, fosfolipide,
colesterol); colesterolul se afla dizolvat in bila sub forma de
micelii din acizi biliari si fosfolipide; daca raportul acizi biliari +
fosfolipide/colesterol (indice litogen) scade prin suprasaturarea
bilei in colesterol → precipitarea colesterolului
- in afara miceliilor, colesterolul se afla si sub forma de vezicule;
prin cresterea colesterolului sau scaderea acizilor biliari acestea
devin nestabile si se agrega sub forma de cristale de colesterol
- scaderea acizilor biliari (prin sinteza hepatica deficitara sau
circuit enterohepatic intrerupt) → de asemenea efect litogen
hipomotilitatea vezicii biliare → staza biliara → contribuie la
modificarea calitativa si cantitativa a poolului de acizi biliari
nucleatia → transformarea bilei dintr-un sistem cu o singura faza
(lichida) intr-un sistem cu 2 faze (lichida si solida = cristalele de
colesterol)
B) Litiaza biliara pigmentara
factori de risc:
- anumite grupuri etnice → Extremul Orient, in mediul rural
- varsta avansata
- hemoliza cronica → prin precipitarea bilirubinei libere
- ciroza hepatica → modificarea compozitiei bilei (prin
alterarea metabolismelor hepatice) + hemoliza cronica
- infectii ( E. Coli)
- infestatii parazitare (ascaridoza)
patogeneza:
calculii pigmentari negri → bilirubina neconjugata, formata in
exces in anemii hemolitice, precipita cu Ca → saruri de
bilirubinat de Ca, foarte putin solubile, care prin agregare
formeaza calculi
calculii pigmentari bruni → prin infectie bacteriana sau
infestatie parazitara are loc deconjugarea bilirubinei (prin
β-glucuronidaza)si reformare de bilirubina libera, care
precipita cu Ca
Morfopatologie
numar diferit (1- peste 100)
dimensiuni diferite (de la 5-6 cm la microcalculi si namol
biliar)
calculii colesterolici → in general mari, rotunzi, in numar
redus, de culoare alb-galbuie, radiotransparenti
calculii pigmentari → de dimensiuni variabile, de
culoare brun-neagra, evt. de consistenta mai redusa
calculii micsti → cei mai frecventi (80%); din straturi
alternative de colesterol si bilirubinat de Ca
localizare: cel mai frecvent in colecist, evt. in coledoc;
rar in caile biliare intrahepatice
Tablou clinic
• 70-80% asimptomatici
• sindr. dispeptic biliar
• colica biliara → durere intensa, la 3-4 ore dupa un pranz
colecistokinetic, chiar si noaptea, de obicei continua, cu
fluctuatii ale intensitatii, cu durata pana la 1-2 ore,
localizata in epigastru si hipocondrul dr., cu iradiere in
omoplat, se accentueaza in clinostatism stang sau inspir
profund, poate fi insotita de greata, varsaturi, subfebrilitati
• semnul Murphy (palparea colecistului devine dureroasa in
inspir profund)
• inclavarea in canalul cistic → hidrocolecist (palparea
colecistului ca o formatiune piriforma), chiar piocolecist
(formatiune mai flu conturata, impastata, foarte sensibila +
febra de tip septic, frisoane)
• inclavarea in CBP → colici subintrante, cu durata mai mare
+ icter, febra, frisoane (angiocolita)
Diagnostic
- clinic: colica biliara
- imagistic: ecografic → imagine hiperecogena, cu con de umbra
radiologic → CPER sau colangiografie percutana
transhepatica
colangiografia RMN
CT

Diagnostic diferential:
- colica renala dr.
- apendicita ac.
- UD
- pancreatita ac. si cr.
- HH
- cancer colonic de flexura dr.
- nevralgie abdom. parietala
- pneumonie bazala dr, pleurezie dr.
- infarct miocardic
Evolutie
• imprevizibila
- asimptomatica
- simptomatica → evolueaza cu colici frecvente
evt. complicata → severa; rezolvarea chirurgicala
e obligatorie
Complicatii
1. Infectioase → cele mai frecvente → colecistita acuta si
angiocolita
2. Mecanice:
- Hidrops vezicular = distensia veziculei biliare prin
inclavare de calcul pe canalul cistic; la palpare: VB
destinsa, piriforma; continutul poate fi steril sau inflamat
- Icter obstructiv → consecutiv obstructiei prin calcul a
CBP
Obstructia prelungita + colangita → ciroza biliara
secundara
- Ileus biliar → obstructie intestinala prin calculi mari; initial
apare ca o colica biliara prelungita (colecistita acuta);
apoi o perioada de ameliorare de cateva ore
(fistulizarea si migrarea calculului) → durere abdominala
acuta, sistarea tranzitului
3. Leziuni cronice ( inflamatorii): colecistita,
colangita, papilo-oddita
4. Degenerative: cancerul VB
5. Hepatice →↑ moderat si reversibil
transaminazele
6. Pancreatice → pancreatite acute
- edematoasa
- necrotico-hemoragica
Prognostic
depinde de forma clinica (asimptomatica,
simptomatica, complicata):
- posibila eliminare a calculului spontana
sau prin fistula
- cele fara complicatii → prognostic bun
- cele complicate → in functie de
complicatie
Tratament
1. Tratamentul colicii biliare:
- igieno-dietetic:
repaus la pat
regim hidric-zaharat, apoi de crutare
comprese calde, resp. reci daca este hidrops
- patogenetic:
spasmolitice - anticolinergice (atropina, scopolamina)
- miorelaxante (papaverina)
antialgice (algocalmin, piafen, chiar mialgin); nu se
administreaza antialgice majore in complicatii
infectioase; nu se administreaza morfina
antiinflamatoare inhibitoare de PG (indometacina)
2. Tratamentul litiazei veziculare simptomatice:
- disolutia medicamentoasa a calculilor (litoliza): acizi biliari →
pentru calculii mici de colesterol, fara complicatii; efect la 40-
50%; acid chenodeoxicolic (Chenofalk) 15 mg/kgc/zi sau acid
ursodeoxicolic (Ursofalk) 10 mg/kgc/zi timp de 1-2 ani; efecte
secundare: diaree, citoliza hepatica; recurenta mare (50% in 5
ani); tratament scump
- litotripsia extracorporeala: fragmentarea calculilor prin unde de
soc focalizate, generate extracorporeal prin diverse sisteme
(electrohidraulice, piezoelectrice, electromagnetice);
fragmentele de calculi sunt fie eliminate spontan sau se face
tratament medicamentos litolitic; recurenta destul de mare;
relativ putini pacienti indeplinesc conditii optime (calcul unic, de
colesterol, sub 3 cm)
- colecistectomie: preferabil laparoscopic; uneori de urgenta
(gangrena, perforatie sau iminenta de perforatie a VB)
3. Tratamentul litiazei CBP:
→ si daca este asimptomatica;
- preferabil prin CPER (sfincterotomie a
sfincterului Oddi, urmata de extragerea
calculilor); complicatii: hemoragie,
pancreatita, angiocolita, perforatie;
- daca esueaza → litotripsie de contact,
(electrohidraulica sau cu laser) sau
extracorporeala sau tratament
medicamentos de disolutie;
- coledocotomie si extragerea calculilor
Profilaxie
- primara: combaterea stazei biliare (3-4
mese regulate/zi, cu alimente
colecistokinetice; medicatie coleretic-
colagoga
reducerea aportului lipidic la obezi,
suplimentarea alimentatiei cu fibre
vegetale
cure de slabire in mod treptat
- secundara: tratament medicamentos sau
chirurgical dupa prima colica
 COLECISTITA ACUTA

→ inflamatia ac. a peretelui VB

cea mai comuna complicatie a litiazei
biliare
gravitate mare, cu complicatii posibil
letale
Etiopatogeneza
- litiaza biliara (90%); prin obstructia canalului
cistic → hidrocolecistita sau piocolecistita ac.
staza biliara → factor favorizant (lezarea
mucoasei, mediatori inflam.)
- infectii ascendente → prin fistule, insuficienta
oddiana
- afectiuni severe (arsuri, politraumatisme,
interv. chirurg. ample) → colecistite ac.
nelitiazice prin staza bil., ischemie
- colecistita gravidica sau puerperala
Tablou clinic
• debut brusc, postprandial
• 2/3 au prezentat anterior colici biliare
• dureri violente in hipocondrul dr. si epigastru,
cu difuzare in flancul dr. (ore- zile);
• febra 38-40 C, frisoane repetate, stare de rau,
cefalee
• varsaturi bilioase
• la varstnici: dureri minime, absenta febrei,
sensibiliate moderata la palpare
Examen obiectiv:
• semnul Murphy ( sensibilitate vie la palpare in
hipocondrul drept)
• hidrocolecistita → formatiune tumorala “ in limba de
clopot”, sensibila
• + pericolecistita → bloc subhepatic, dur si imobil sau
impastare rau delimitata
• semne peritoneale in hipocondrul dr.: Blumberg,
sensibilitate vibratila si la percutie
• tuseu rectal: fara modificari
• icter (litiaza coledociana sau sindr. Mirizzi)
• trahicardie
Diagnostic
- clinic: simplu → simptomatologie tipica
- biologic: VSH ↑, L ↑ cu PMN ↑
- imagistic:
Radiografia abdominala pe gol: calculi radioopaci sau imagini
hidroaerice (colecistita emfizematoasa)
Colangiografia iv.: CBP bine opacifiata si VB neopacifiata,
exclusa
Ecografia abdominala: calculi, modificari parietale
(ingrosare neregulata cu dublu contur), fluid pericolecistitic,
continutul colecistului (calculi, imagini ecogene date de
sfaceluri, namol biliar), calibrul CB, dimensiunea si structura
pancreasului
CT
Dg. diferential: abcese hepatice, subfrenice,
apendicita acuta, pancreatita acuta,
pielonefrita ac., perinefrita dr.
Forme anatomo-clinice
• Colecistita catarala: tabloul anterior
forme fruste: dureri moderate, persistente,
subfebrilitati, sindr. biologic inflamator
sub tratam. antibiotic → evol. buna
• Colecistita purulenta: durerile persista sau se
agraveaza, sensibilitate f. accentuata; aparare
musculara, iritatie peritoneala, febra 40 C,
frisoane repetate, tahicardie, polipnee,VSH, L
cresc continuu; pericolecistita evolueaza cu un
plastron dur
• Colecistita gangrenoasa: cea mai severa; mai
ales la diabetici; semnele locale si generale se
agraveaza progresiv in ciuda tratam.; soc
toxiinfectios (hTA, puls accelerat, filiform, facies
toxic peritoneal, deshidratare)
Evolutie
• favorabila sub tratament
• se poate complica cu: angiocolita, pancreatita acuta,
abces hepatic, pleurezie dr. purulenta, perforatie si
peritonita biliara, fistule, septicemie, IRA, insuf.
hepatica
• complicatiile colecistitei nelitiazice: mai severe;
mortalitate mai mare
• colecistita gravidica: in ultimele luni de sarcina
• colecistita puerperala: in cursul lehuziei
• inflamatia dureaza 1-2 sapt; daca persista leziunile →
colecistita cronica
Tratament
- igieno-dietetic:
repaus la pat
alimentatie hidro-zaharata in perioada febrila
- patogenetic:
antibiotice: ampicilina 2-4 g la 12 ore sau
cefalosporine de generatia 2, 3; in infectii anaerobe
se asociaza metronodazol (250 mg la 8 ore)
antiinflamatorii (indometacin, inhibitori de COX)
punga cu gheata (antiinflamator, antialgic)
perfuzii → in varsaturi
- simptomatic:
antispastice, antialgice, antiemetice
- chirurgical:
in faza florida pt. rezolarea complicatiilor
(urgenta imediata); previne instalarea unor
complicatii; greu de realizat datorita
aderentelor extinse in puseul inflamator
daca se poate amana pana la iesirea din puseul
ac. (urgenta intarziata); favorizeaza
delimitarea si atenuarea inflamatiei; are risc
de complicatii: perforatie → supraveghere
medicala stricta
 COLECISTITA CRONICA

→ inflamatia cronica a colecistului

Etiopatogeneza
• forma secundara e cea mai frecventa (litiaza
biliara)
• in colecistita nelitiazica, mecanismele sunt:
staza si iritatia chimica produsa de refluxul
pancreatic
• infectia bacteriana (germeni aerobi si anaerobi
intestinali) e favorizata de staza
Tablou clinic
• in colecistita litiazica → sindr. dispeptic biliar
dureri postprandiale, chiar colici;
exacerbarile sunt declansate de erori alimentare,
influente psihice, menstruatie; cedeaza dupa
restrictii dietetice
subfebrilitati (in acutizare)
Examen obiectiv:
sensibilitate persistenta la presiune (semnul Murphy)
Diagnostic
• clinic (caracterul mai refractar al durerii,
sindr. subfebril,
• imagistic:
colecistografic: colecist slab opacifiat,
cu calculi (in formele secundare)
ecografic: perete ingrosat, neregulat,
mai reflectogen
Evolutie, complicatii
• exacerbari repetate → colecistita scleroatrofica cu
colecist nefunctional
• metaplazie /displazie cu risc de degenerescenta
maligna

Tratament
• regim alimentar de crutare
• drenaj biliar medicamentos → in cure intermitente
(contraindicat in perioadele dureroase)
• AINS in combaterea inflamatiei
• antibiotice in puseele de acutizare
 ANGIOCOLITA
(colangita)

→ afectiune inflamatorie acuta sau cronica a

arborelui biliar global sau doar a sectorului
intrahepatic al acestuia
Etiopatogeneza
• Forma difuza → obstacol coledocian si oddian
cauze: litiaza CBP ( 80%), tumori de CBP, alte
stenoze, parazitoze, anomalii congenitale
• Forma intrahepatica → stenoze de canal
hepatic, compresiuni in hil, rupturi de chist
hidatic, diseminare septica, difuziune de la
abces hepatic
• obstacolul e esential pt. angiocolita;
• e favorizata de:
- preexistenta infectiei microbiene la nivelul CB
- refluxul continutului duodenal in arborele
biliar → mai ales in litiaza si stricturi
posttraumatice, dar si in obstructia neoplazica
(dupa CPER sau dupa plasarea de proteze in
CBP)
• Tablou clinic
- Angiocolita acuta: triada Charcot → durere, febra
precedata de frison, icter cu caracter colestatic (2/3)
• Angiocolita catarala: durere difuza sub rebordul costal
dr., hepatomegalie sensibila, subfebrilitati → febra 38-
39 C, icter inconstant, se remite dupa 2-3 sapt. de
tratam.
• Angiocolita supurata (purulenta) → severa;
febra 39-40 C precedata de frisoane solemne, stare
generala alterata, icter constant si intens, sensibilitate
la presiune, evt. iritatie peritoneala, splenomegalie
septica
• Angiocolita uremigena → evol. rapid spre IRA
prin tubulonecroza datorata socului si retentiei
de saruri biliare; apare pe fond de litiaza
coledociana; poate duce la exitus daca nu se
practica decompresiune biliara
• Angiocolita recurentiala → multe pusee de
acutizare; apare dupa stenoza biliara,
insuficienta oddiana, fistula biliodigestiva
- Angiocolita cronica → la varstnici; manifestari
discrete: subicter, colurie, ↓ G, ficat mare de
consistenta crescuta → ciroza biliara secundara
Diagnostic
- biologic
• sindr. inflamator: L ↑, VSH↑
• citoliza hepatica, colestaza
• hemoculturi → evidentiaza agentul microbian
- imagistic
• ecografia si CT→ identifica calculii biliari si
modif. parietale, colectii sau abcese
intrahepatice
• CPRE → standardul de aur; rol in
decomprimarea CB prin drenarea puroiului
Complicatii

• microabcese hepatice
• septicemie
• insuficienta hepatica
• IRA
Tratament
1. combaterea infectiei
2. suprimarea obstacolului
3. mentinerea functiei hepatocitare
• Angiocolita catarala → tratam. conservator cu
antibiotice unice sau in asociere; reechilibrare hidro-
electrolitica
• Angiocolita supurata si ictero-uremigena →
interventie de urgenta
• In staza biliara → drenaj biliar decomprensiv de
urgenta (sfincterotomie endoscopica si plasarea de
proteza in CBP care previne reobstructia)
• Pregatirea operatorie: antibioterapie masiva,
reechilibrare hidro-electrolitica
• Chirurgical: dezobstructie coledociana cu drenaj
biliar → risc de mortalitate mai mare decat in
decompresiunea endoscopica
 CANCERUL VEZICII BILIARE

• cea mai frecventa tu. maligna a tractului biliar

• locul 5 in cancerele tubului digestiv
• > 65 ani,
Etiopatogeneza
• litiaza biliara: persistenta indelungata a
calculului in colecist, mai ales cu dimensiuni
mari → iritatia cr. a mucoasei veziculare,
refacerea repetata a epiteliului → malignizare
• → susceptibilitatea genetica: indience din
SUA, America Centrala si de Sud
• factori de mediu: industria cauciucului, de
automobile, textila, extractiva
• calcifierea extinsa a peretelui vezicular –
“vezicula de portelan”
• polipii adenomatosi ai colecistului
Morfopatologie
→ tu. pot fi:
• epiteliale (adenocarcinom) → cele mai frecvente
• mezenchimale ( rabdo-, leiomiosarcom)
• ale altor structuri (carcinoid, melanom, limfom)
metaplazie → displazie→ carcinom; carcinomul
infiltreaza rapid peretele VB (favorizat de lipsa
muscularei mucosae si a submucoasei)
metastazele in ggl. apar precoce, sunt prezente in
momentul dg.; metastazele hepatice apar rar
stadializarea TNM → intraoperator
I- intramucos; II-mucoasa si musculara; III-toate
straturile parietale
Tablou clinic
• durere → apare la litiazicii simptomatici si nu
atrage atentia ( dg. tardiv)
• greata, varsaturi, inapetenta, ↓G
Examen obiectiv:
• masa palpabila cu suprafata neregulata,
consistenta cartilaginoasa
• hepatomegalie, ascita, icter (manifestari
tardive)
Diagnostic
-imagistic:
• ecografia, CT → ingrosare localizata a
peretelui VB, masa ecogena proeminenta in
lumen; calculi in VB, calcifiere difuza a
peretelui VB
• RMN-colecistografia

Prognostic
• infaust (dg. tardiv, metastazare rapida)
Tratament
• 80% sunt inoperabili
• 1-5% din cei operabili supravietuiesc la 5 ani
• colecistectomie simpla (tu. neinvaziva)
• colecistectomie radicala (rezectia unei portiuni
din ficat, patul VB, limfadenectomie)
• chimio- si radioterapia → ineficiente
Profilaxia

• Litiaza simptomatica → colecistectomie

• Vezicula de portelan, polipii de dimensiuni
mari se extirpa profilactic (risc ↑ de
malignizare)
 CARCINOMUL CAILOR BILIARE

→ incidenta mai ↓, varsta mai tanara,

Etiopatogeneza
• infestatii parazitare in Extremul Orient
• anomalii congenitale (chist coledocian, boala
Caroli)
• colangita sclerozanta primitiva
• expunerea la toxice de mediu (industria
automobilului, cauciucuri)
Morfopatologie
• Dupa forma: polipoide sau nodulare, scleroase, difuz-
infiltrative; cancerele polipoide sau papilare →
prognostic mai bun
• Dupa localizare:
- carcinom de CB intrahepatice (colangiocarcinom)
- carcinom al confluentei canalului hepatic drept cu cel
stang ( tu. Klatskin)
- carcinom de CBP distal de confluenta
metastazeaza tardiv
Tablou clinic
• necaracteristic: greata, varsaturi, inapetenta,
rar durere
• icter fara durere (cel mai important semn
clinic), progresiv
Examen obiectiv:
hepatomegalie cu consistenta crescuta +/-
distensia colecistului
Diagnostic
- biologic
↑ enzimele de colestaza si BR
- imagistic
ecografia: dilatarea CB intrahepatice fara dilatarea CBP, absenta
calculilor
colangiografia invaziva percutana transhepatica sau
endoscopica retrograda → dg de certitudine: ingustarea
abrupta a CBP cu dilatare marcata a CB intrahepatice si
extrahepatice prestenotice

Prognostic
mai bun pentru tu. din 1/3 distala a CBP (→
duodenopancreatectomie)
Tratament
- extirparea tumorii → rar posibila
• carcinomul intrahepatic → rezectie hepatica
• tu. Klatskin → extirpare cu rezectie hepatica locala
• carcinom 1/3 medii a CBP → extirpare + colecistectomie +
hepaticojejunostomie + limfadenectomie
• carcinomul 1/3 distale → rezectie duodeno-pancreatica
- rezolvarea stazei biliare → (daca extirparea e imposibila) →
previne insuficienta hepatica
• anastomoza bilio-intestinala sau drenaj endoscopic
(protezare) sau percutan
• radioterapia paleativa poate fi utila
 CARCINOMUL AMPULAR
(AMPULOM VATERIAN)
• Ampula lui Vater poate fi invadata de o tu.
duodenala (carcinom periampular) sau poate
fi sediul unei tu. primitive (adenocarcinom,
carcinoid)
Tu. la distanta < 1 cm de papila → carcinoame
periampulare
→ obstrueaza CBP
• Incidenta redusa; mai frecvent la cei cu
polipoza adenomatoasa familiala
Morfopatologie
• Macroscopic: infiltrative, stenozante,
exulcerate, polipoide
• Microscopic: structura de adenocarcinom

• Metastazeaza prin ggl. limfatici si se dezvolta

prin extensie spre organele vecine
Tablou clinic
• icter obstructiv
• prin friabilitatea tu. → detasarea de
fragmente si ameliorarea temporara a
drenajului biliar → cedarea icterului
• ampulom invaziv → icter progresiv; alterarea
starii generale, ↓G, anemie, angiocolita,
pancreatita
Diagnostic
- radiologic
enteroclisma: imagine lacunara la nivelul papilei
- endoscopic
→ precizeaza dg. ( vizualizeaza tu. + biopsie)
CPER → cea mai sensibila metoda

Prognostic
nefavorabil: supravietuire de 20% la 5 ani
mai bun pt. carcinomul <2cm, fara adenopatii
regionale
Tratament
• chirurgical cu rezectie extinsa → duodeno-
pancreatectomie
• chimio-, radioterapia sunt ineficace
• rezectia endoscopica a tu. papilare mici → la
persoanele cu risc operator ↑
• protezare endoscopica → pt. cei inoperabili
 SUFERINTELE BILIARILOR OPERATI
→ 10-20% din colecistectomizati au acuze si
postoperator → sindr. postcolecistectomie

Etiologie
a) Operatie incompleta: litiaza reziduala, oddita
reziduala, neoplasm (de CBP, pancreatic,
periampular);
litiaza reziduala de CBP→ cea mai frecventa:
dureri, subicter/icter; CPER → stabileste dg.si
extrage calculul
b) Erori tehnice chirurgicale: imediate (hemoragii,
colectii subhepatice, fistula biliara, ligatura
coledocului) sau tardive (stenoze de CBP) → lezarea
intraoperatorie a coledocului (10%) → icter
obstructiv, angiocolita, ciroza biliara secundara)
persistenta de canal cistic lung → sindr. de “bont
cistic” → formare de neovezica cu posibilitatea
reformarii de calculi
c) Aderente postoperatorii → mai frecvent cand se
opereaza in urgenta imediata, in puseu inflamator
d) Perturbari fiziologice (dischinezii biliare) →
cele mai frecvente manifestari postoperatorii;
reprezinta de fapt “sindr. postcolecistectomie”
disfunctia sfincterului Oddi:
• hiperton: manifestari biliare (colici biliare,
icter, cresc enzimele de colestaza, dilatarea
coledocului) sau pancreatice (dureri, varsaturi,
cresc amilazele serice, dilatarea can. Wirsung)
• hipoton
• disfunctia este: I-certa, II-probabila, III-posibila
( manometrie endoscopica)
Diagnostic
- clinic
- imagistic
• ecografie
• CPER
• scintigrafie secventiala hepatobiliara,
- manometrie endoscopica → se efectueaza rar
Tratament
• regim dietetic
• medicamentos (drenaj biliar, antispastice, Mg)
• endoscopic: sfincterotomie endoscopica,
extractie de calculi, dilatare cu balonas
• chirurgical: sfincteroplastie, anastomoza bilio-
digestive
Profilaxie
• diagnostic preoperator corect si complet →
examen complet al tractului biliar
• indicatie chirurgicala justificata (sa se opereze
ceea ce trebuie)
• moment operator optim (sa se opereze atunci
cand trebuie)
• tehnica chirurg. corecta (sa se opereze asa cum
trebuie), inclusiv cu ecografie intraoperatorie
• recunoasterea si tratarea afectiunilor digestive
extrabiliare
• dispensarizarea bolnavilor dupa colecistectomie