Insula de gunoi in oceanul Pacific

O insula de gunoi cat doua Texas-uri otraveste Pacificul,

cantareste 3,5 milioane de tone si contine 80% mase
plastice

 Marea pata de gunoi din Oceanul Pacific continua sa se mareasca, potrivit

biologilor marini si specialistilor americani.
Pata este vazuta foarte rar, din cauza curentilor de apa care o tot plimba intre
San Francisco si Hawaii.

Insula de gunoaie din Oceanul Pacific a atins o suprafata de 1.800.000 de

kilometri patrati.
Despre aceast problem se vorbete mai mult de 50 de ani, dar alarma a fost
dat doar la nceputul anilor 2000. Pentru c pe planet a aprut un nou
continent ... din gunoi.

A inceput sa se formeze acum o jumatate de secol si la fiecare 10 ani,

suprafata i se mareste de zece ori. In unele portiuni, diametrul depaseste
2.500 de kilometri, iar adancimea trece de 30 de metri.
Insula contine tot felul de deseuri, de la cutii si periute de dinti, pana la
navoade pescaresti. Ambalajele au ajuns in ocean prin sistemul de canalizare,
purtate de curenti.

Plasticul ucigas
Confundand plasticul din pata de gunoi cu prada, multe pasari si puii lor au
murit. Dar nu numai ele.
Broastele confunda cel mai adesea bucatile de plastic, cu meduzele. Din cauza
ingerarii de plastic, cel putin 267 de specii marine au avut de suferit, arata un
raport al Greenpeace International. Ecosistemul marin este si el afectat, in
special din cauza faptului ca fragmentele de plastic transporta plantele si
animalele mai mici afara din habitatul lor.
Insa nu toata cantitatea de plastic deversata in ape pluteste: 70% se scufunda.

 Potrivit calculelor aproximative ale oamenilor de stiinta, in prezent masa

insulelor de gunoi cantareate mai mult de 4 milioane tone (!).
Charles Moore, primul care a descoperit insula de gunoi, considera ca in
regiunea Pacificului, plutesc mai mult de 100 milioane de tone de gunoi.
Acum nu este o surpriza, atunci cand ornitologii, relateaza despre seringi,
brichete, periute de dini gasite in stomacul pasarilor moarte, deoarece acestea
confunda gunoiul cu hrana.

 Perioada de descompunere a produselor din materialul plastic dureaza mai

mult de 100 ani, putem evalua gradul de poluare.
De exemplu, intre statele California, Hawaii i Alaska, pluteste o insula
formata din milioane de tone de gunoi de marime cu Ucraina si Marea
Neagra.

Din cauza abundentei maselor de descompunere, apa

in zona este saturata cu hidrogen sulfurat, prin urmare
vartejul Pacificului de Nord este foarte sarac in
organismele vii. Aici nu exista nici pesti mari, nici
mamifere sau pasari. Nimic in afara de coloniile
zooplanctonului. Sub efectul razelor solare gunoiul se
descompune in granule. Granule absoarba din gunoi
toxinele si se transforma in otrava. Zooplancton
mananca aceste pelete. Pestii mananca zooplancton. In
cele din urma toata aceasta otrava nimereste in
stomacul omului.

Daca consumatorii nu vor limita utilizarea plasticului care nu se

proceseaza, in urmatorii 10 ani, suprafata supei de gunoi se
va dubla si va ameninta nu numai Hawaii, dar toate tarile din
regiunea Pacificului. In general tarile incearca sa ignore
problema. In plus, mai mult de 70% din plastic se cufunda in
straturile de jos, nu putem imagina exact cat de multe gunoaie
s-ar putea acumula. Deoarece plasticul este transparent si se
afla chiar sub suprafata apei, din satelit marea de polietilena,
nu poate fi vazuta .

Cercetatorii olandezi au numarat

in jur de 110 bucati de resturi de
gunoi pentru fiecare kilometru
patrat si un uimitor numar de
600.000 de tone de gunoi doar in
Marea Nordului.
Plasticului confectionat pe baza de
petrol ii trebuie zeci de ani pentru
a incepe sa se degradeze. Potrivit
Greenpeace International, in
fiecare an sunt produse 100 de
milioane de tone de plastic, dintre
care 10% ajung in apele marilor si
oceanelor.
O singura sticla de plastic de un
litru se poate fragmenta in mai
multe particule pe care le putem
pune pe fiecare mila de plaja din
lume.