Cancerul

bronhopulmonar

Factorii
Carcinogenii chimici:
Tabagismul: Aproximativ 87% din cazurile de cancer
pulmonar sunt legate de fumat.Chiar expunerea la
fumul de tutun secundar.
Poluarea atmosferic, poluarea profesional etc.:
Azbest, arsenic, beriliu, hidrocarburi aromate,nichel,
crom, siliciu, formaldehide, fibresintetice.

Carcinogenii radioactivi: radiatii gamma si raze

X.
Factori genetici
Factori alimentari
Infectii pulmonare cronice (tbc pulmonar,BPOC).

Clasificare:
Non small cell carcinoma (NSCLC = carcinomul fr
celule mici), care cuprinde:
carcinomul scuamos -> din celulele ciliate ale epiteliului bronic
ca urmare a iritaiei locale i a efectelor carcinogenice ale fumului
de igar. (carcinom epidermoid)
Adenocarcinomul -> din epiteliile de acoperire ale bronhiilor
mici sau din glandele mucoasei bronice i bronhiolare incluse n
zone de fibroz sau cicatrici vechi;
carcinomul cu celule mari -> se gsete n glandele mucoasei
bronice, mai ales din bronhiile periferice. Carcinomul cu
celule mari apare sub forma unei mase mari, necrotice, cel mai
frecvent periferic, invadnd pleura i structurile vecine. Se
localizeaz central sau mai frecvent periferic. Are dimensiuni mari i
format polilobat

Small cell carcinoma (SCLC = carcinomul cu celule mici).

 n Romnia, pe locul nti se situeaz,

deocamdat,
carcinomul epidermoid (45%),
adenocarcinom (25%),
carcinomul cu celule mari (10%)
carcinoamele cu celule mici (20%).

Manifestrile clinice ale cancerului

bronhopulmonar sunt de o mare diversitate n
raport cu forma anatomo-clinic, tipul histologic
i stadiul bolii.
Unii pacieni prezint o leziune asimptomatic care
este descoperit accidental la radiografia toracic,
ns cele mai multe cancere sunt diagnosticate
datorit dezvoltrii unui semn sau simptom nou sau
nrutirii simptomatologiei existente.

Tablou clinic
Semne funcionale respiratorii
(semne date de tumor):
Tusea: unul dintre simptomele cele mai
constante, este seac, rebel la
tratament;
Hemoptizia
Dispneea sau respiraia dificil (apare
tardiv)
Durerea toracic (apare de asemenea
tardiv)
Episoade infecioase recidivante
bronitice sau pneumonii
Wheezing.

 Semne date de extensia locoregional:

Disfonie
Disfagie
Pleurezie sau ap la plmni, care se
reface rapid dup puncie evacuatorie;
Tulburri de ritm cardiac i pericardit,
prin extensia la inim.

Alte semne
Semne date de metastaze:
Potenialul metastazant al cancerului bronho-pulmonar este
crescut.
n medie, 60-70% dintre pacieni au metastaze la prezentare.
Cele mai frecvente organe n care metastazeaz cancerul
bronho-pulmonar sunt: sistemul osos, ficatul, creierul,
glandele suprarenale, mduva osoas, ganglionii.

Sindroamele paraneoplazice apar datorit secreiei de ctre

tumor a unor hormoni sau peptide:
Evoluia acestor sindroame este legat de cea a tumorii: pot precede
manifestrile respiratorii ale cancerului pulmonar, dispar dup
rezecia tumoral i reapar n caz de recidiv sau metastazare.

Alterarea strii generale: lipsa poftei de mncare, dezgust fa

de tutun, febr etc.

Exemple de semne paraneoplazice in CBP:

Endocrine
ACTH ectopic => Cushing
Hipercalcemia
Ginecomastia

Neurologic
Sindromul paraneoplazic vizual

Acanthosis nigricans

Cutanate i musculoscheletale
Acanthosis nigricans
Dermatomiozit
degete hipocratice

Cardiovasculare i hematologice
Endocardita trombotic abacterian
Hipercoagulare
anemia,
tromboctoza/trombocitopenia
Eosinofilia
Coagulare intravasculara diseminata

Degete hipocratice

Renal
Glomerulonefrite
Sindrom nefrotic

Dermatomiozit

Examene paraclinice:

Radiografii toracice,
Tomografii computerizate (CT),
Bronhoscopii,
Examene din sput pentru celule
canceroase,
Biopsii din fragmente din bronii,
Echografii,
Analize de laborator etc.

Bronhoscopia
Const n vizualizarea direct a arborelui
traheobronic cu ajutorul bronhoscopului rigid sau
flexibil.
Fibrobronhoscopia constituie cea mai util
investigaie diagnostic la cazurile cu suspiciune
de cancer bronhopulmonar deoarece permite:
1. detectarea leziunilor preneoplazice (displazia),
neoplazice precoce (carcinom in situ i carcinom
microinvaziv);
2. stabilirea tipului histopatologic;
3. stadializarea TNM;
4. evaluarea extensiei i operabilitii cazului.

Examenul citologic al sputei

Este o metod excelent n
diagnosticul CBP.
Aceast metod se bazeaz pe
capacitatea de exfoliere celular de
la nivelul tumorii bronice i pe
identificarea celulelor maligne n
sput sau lichidul de spltur
bronic, dup fixarea i colorarea
preparatului.

Stadializare
Pentru a evalua operabilitatea
cancerului bronho-pulmonar, pentru a
stabili un prognostic i pentru a compara
eficacitatea diferitelor protocoale
terapeutice, se utilizeaz un sistem de
codificare a extensiei cancerului, denumit
TNM :
T - tumor,
N - ganglioni,
M - metastaze.
Aceast stadializare se poate face numai
prin aportul coroborat al datelor oferite de
investigaii specifice.

Prognosticul
Este mediocru, din cauza:
absenei unei depistri precoce eficiente (insuficiena
depistrilor radiologice i citologice) pe de o parte,
iar pe de alt parte, din cauza evoluiei rapid metastatice
a acestui cancer.

Tratamentul cancerului bronhopulmonar

Tratamentul chirurgical :
singurul tratament care aduce o speran de
vindecare,
ns numai unu din cinci bolnavi poate beneficia de ea.

Chimioterapia
Reaciile adverse sunt numeroase i adesea severe.
Radioterapia
const n iradierea patului tumoral i a ganglionilor.

Tratamentele cu scop
paliativ
Au o importan capital n cursul evoluiei acestui
cancer. Ele includ dou categorii de intervenii:
Specifice:
dezobstrucia bronic prin laser,
evacuarea apei din pleur,
tratamentul specific al metastazelor osoase (radioterapie
antalgic, prevenirea fracturilor patologice).

Nespecifice:
Tratamentul suprainfeciilor,
prevenirea i tratamentul reaciilor adverse
medicamentoase,
prevenirea / atenuarea rsunetului psihologic al
cancerului,
prevenirea tulburrilor de somn, tratamentul durerii.

Cancerul esofagian

Cancerul esofagian este o tumoare

malign care se formeaz n
stratul superficial si pe msur ce
crete se ntinde spre straturile din
grosimea esofagului.
Cele mai frecvente tipuri de cancer
esofagian sunt numite dupa tipul
de celule care devin maligne:
Carcinomul scuamos (60%):
cancerul care apare in celulele
scuamoase, celulele subtiri, plate
care tapeteaza esofagul;
Adenocarcinomul (40%): apare
n celulele glandulare (secretorii),
care produc i elibereaza mucus.

Carcinom
scuamos

adenocarcino

- localizarea cea mai frecventa este n

1/3 inferioara (>50%) si doar 20% n
1/3 superioara;
- macroscopic: cea mai frecventa
forma este ulcero-vegetanta;

Factori de risc pentru carcinom

scuamos:
fumatul
consumul de alcool
Antecedente cancer ORL

Stari patologice care predispun la

aparitia adenocarcinomului
esofagian:
Reflux gastro-esofagian
esofagul Barrett (afeciune n care
celulele care tapeteaz partea
inferioara a esofagului s-au modificat
sau au fost nlocuite de celule de tip
gastric sau intestinal, care pot duce
la adenocarcinom)

megaesofagul
diverticulii esofagieni
stenozele postcaustice
stenozele peptice.

Alte conditii:
consum de lichide excesiv de fierbinti
(ceai),
expunerea la radiatii ionizante,
agenti infectiosi (Papiloma-virus),
factori genetici.

Simptome:
Simptomul cel mai important este disfagia:
apare precoce.
este descrisa diferit de bolnav; nu trece mancarea", nod in gat", se
opreste ceva in piept";
poate sa apar brusc sau progresiv,
poate sa fie uoar sau pronunat.
Ulterior se instaleaz:
durerea retrosternala,
regurgitarea,
eructaiile,
vrsturile.
ntr-un stadiu mai avansat apare:
voce rguit (disfonie),
Tuse la deglutitie (cale falsa),
hematemeza,
melena.
Un alt simptom important este pierderea n greutate

Identificarea extinderii:

Dureri mediastinale = invazie

Hepatomegalie
Carcinomatoza (diseminarea
local/regional a neoplaziilor digestive,
ginecologice sau a altor forme de cancer):
se poate identifica la tuseu rectal
Ganglionul Troisier

Carcinomatoza
peritoneala

Ganglionul Troisier

Diagnostic:
n principal
endoscopic, cu
posibilitatea
prelevarii si de
biopsii.
Se poate folosi si
radiologia (bariu
pasaj), util n caz
de stenoze
esofagiene

 Ecoendoscopia (EUS) este

necesara si utila, pentru stadializarea
preoperatorie, la fel si tomografia
computerizata (CT).

Stadii
Stadializarea este procesul prin care se
cuantifica gradul de extindere al celulelor
maligne in esofag si in alte organe.
Este important de stiut stadiul bolii pentru
a planifica tratamentul.
Un cancer esofagian progreseaza din
stadiul 0 in stadiul IV, celulele
maligne crescand prin straturile
peretelui esofagian si afectand nodulii
limfatici sau alte organe.

Evolutie si complicatii:
Evolutia: este rapida, cu prognostic
rezervat si o supravietuire la 5
ani de doar 5%.
Complicatiile nrautatesc prognosticul
bolii:
pneumonia de aspiratie,
fistule eso-bronsice,
perforatii,
hemoragii.

Tratament:
Tumora superficiala: mucosectomie
Tumora la nivelul esofagului cervical: exclusiv
Radio-chimioterapie
Tumora la nivelul esofagului toracic:
Stadiul II (invadeaza toate straturile esofagului dar
nu ajunge la structurile adiacente):
esofagectomie uneori precedata de chimioterapie
Stadiul III (ajunge in structurile adiacente):
Scuamos: exclusiv: Radiochimioterapie
Adenocarcinom: esofagectomie uneori precedata de
chimio- sau radiochimioterapie

 Daca metastaza: NUMAI

chimioterapie
Daca tumora nerezecabila
cauzatoare de disfagie: proteza,
chimio-, radiochimioterapie