Cuprins

1. Partea Electric
1.1 Schema electric de conexiuni
1.2 Schema electric de alimentare consumatori de servicii proprii
2.Descrierea instalatiei
2.2.1 Trafo de servicii auxiliare si echipamentele aferente acestora
2.2.2 Panouri servicii auxiliare
2.3 Schema electrica servicii 220kV c.c Centrala Subterana
2.4 Instalatia de punere la pamant si de protectie la supratensiuni din statia de 100kV
3. Partea de automatizare
3.1 Alegerea gospodriei de c.c. BEA/CHE, necesar susinerii SPR + A / CHE
3.2 Calculul simplificat al BEA
3.2.1 Calculul curentilor de scurtcircuit
3.3 Alegerea unui traductor (transf. de msurat de tensiune i curent) din schema electric
primar i secundar a centralei;
3.4 Alegerea transformatoarelor de current in toate puctele schemei
3.4.1 Alegerea unui transformator de current
3.4.2 Alegerea unui transformator de tensiune
3.5 Diagrama de capabilitate MW Mvari
3.6 Echiparea cu regulatoare automate de tensiune si viteza RAT,RAV a HA-lor CHE de tip
clasic/modern
3.7 Sistemul de protectie prin relee

1.Partea Electric - PE (elemente de ncadrare electroenergetic a CHE)

Se alege schema electric de conexiuni a CHE, cu indicarea echipamentul primar de comutaie
i msur (traductoarele de msurat, de curent TC i tensiune TT); echipamentul secundar de
msur i protecie; calibrarea legturilor conductoare - din schemele moderne de comutaie
primar, recent introduse n vederea racordrii acestor centrale la SEN;

ALEGEREA SCHEMELOR ELECTRICE DE PRINCIPIU

Se considera urmatoarele variante de scheme pentru centrala data:

Se va indica schema electric de alimentare consumatori de servicii proprii a CHE, cu

alegerea echipamentului de comutatie, legturi conductoare necesare racordrii motoarelor de
servicii proprii m, M; alegerea consumatorilor de servicii proprii i trafo de servicii proprii TSP;
alegerea schemei i bateriei el.de acumulatoare BEA staionare cu gel, servicii proprii 220 V c.c.
pt. alimentarea sigur sistem protecii prin relee i automatizri, SPR + A;

2.DESCRIEREA INSTALATIEI

2.2.1. Trafo de servicii auxiliare si echipamentele aferente acestora se gasesc amplasate la

nivelul generatorului 315 MdM sub traseul barelor capsulate
Aceste transformatoare sunt destinate asigurarii cu energie a tuturor consumatorilor centralei la
tensiunea de 0.4 kv
Pentru asigurarea alimentarii consumatorilor sunt doua transformatoare trifazate de 630 KVA
amplasate in boxe special amenajate
Caracteristicile transformatoarelor
T-1 Transformator trifazat tip TTU-NL
Putere 630 KVA
Tensiune 10.5/0.4 kv
Grup de conexiuni Dyn-5
Tensiune de s.c. 6%
Modul de racire NL
T-2 Transformator trifazat tip TTU-NL
Putere 630 KVA
Tensiune 20/0.4 kv
Grup de conexiuni Dyn-5
Tensiune de s.c. 6%
Modul de racire NL
Transformatoarele au fost montate in boxe separat prevazute cu ventilatii racire.
Sub fiecare transformator exista cate o cuva betonata capabila sa retina intreaga cantitate de ulei
a transformatorului.
Pentru a impiedica atingerile accidentale a partilor aflate sub tensiune sunt montate panouri din
plase de sarma.
Echipament electric primar aferent trafo
T-1 630 KVA este alimentat direct din barele capsulate trifazate de 10.5 kv ,4000A racordate la
bornele hidrogeneratoarelor
Echipamentul aferent T-1 se gaseste amplasat in boxa intreruptorului ,boxa situate langa boxa
transformatorului.
Boxa intreruptorului este echipata cu urmatoarele echipamente:
- un separator tripolar de interior tip STIn ,Un=10kv,In=4000A fixat pe un cadru
metalic.Separatorul este actionat de un dispozitiv de actionare manual tip ASE;
- un intreruptor de inalta tensiune tip UGF Un=12kv, In=6300A,Ir=80-10%KA actionat de un
dispozitiv de actionare tip MOP-2 aflat langa boxa intreruptorului
Racordurile intre barele trifazate si separator si intre separator si intreruptor sunt facute prin
legaturi flexibile funie de Cu cu sectiunea de 150 mm2.
Racordul intre intreruptor si bornele T-1 este facuta prin funie de Cu de sectiune 150 mm2 pe o
mica portiune si apoi bara de Al 100x10mm2 fixata pe izolatori verticali

Pe placa de trecere dintre boxa intreruptorului si boxa transformatorului e instalat un

transformator de curent de interior tip CIRTO Un=10.5kv,750/5A
T-2 630 KVA 20/0.4kv este alimentat printr-un cablu monofazat de 20 kv tip A2 YEY de la statia
de 20 kv supraterana
Traseul cablului este urmatorul
- celula nr. 5 trafo servicii auxiliare T-2 statia 20 kv supraterana canal cabluri pana la capatul
statiei de 110 kv aerian pana la gura galeriei de bare ,canal special din galerie de bare,pazare pe
rastelele sub plafonul de la cota 320MdM
Cabluri electrice 0,4 kv
In alegerea cablurilor de racord intre transformatorul de servicii auxiliare si panourile de
distributie s-a luat in considerare o incarcare a transformatoarelor de servicii auxiliare la durata
de functionare de 8 min. de 870 V.(curentul corespunzator acestei incarcari fiind de 1324 A)
Tinandu-se cont de temperature mediului ambiant (max. 300) si modul de pasare a cablurilor
(pasare alaturata) s-a determinat necesitatea montarii in paralel a 5 cabluri de tipul ACY.4
3x240+1x120 mm2
Din boxele transformatoarelor de servicii auxiliare ,cablurile patrund prin fantele prevazute in
plafonul acestora in canalul de cabluri din zona panourilor sala masinilor 320MdM.
Protectia transformatoarelor
Pentru protejarea transformatoarelor auxiliare sunt instalate urmatoarele protectii:
- protectia de gaze cu semnalizare si declansare
Este realizata printr-un releu Bucholtz instalat pe conducte de legatura dintre conservatorul de
ulei si cuva transformatorului
- protectia homopolara de curent
Este realizata printr-un trafo de curent tip CIT 0.5 t 750/5A pe bare de NUL 0.4 kv
2.2.2Panouri servicii auxiliare
La nivelul salii masinilor ,cota 320 MdM se gaseste incaperea panourilor de servicii auxiliare
,comanda si automatizare unde se gasesc dispuse pe doua randuri astfel:
Randul 1:
- panourile grupului 1
- panourile grupului 2
Randul 2:
- panourile instalatiei PSI
- panourile curent continuu 220 V
- panouri servicii auxiliare 0.4kv sunt dulapuri tip Automatica cu usa de acces fata-spate si
sunt inscriptionate PT1, PSG-1, PSG-2, PSG-3, PSG-4, PSG-5, PSG-6, PSG-7, PT-2, PD.
2.3 Servicii proprii 220 V c.c. pt. alimentarea sistem protecii prin relee i automatizri
complexe

Scop
In centrala subterana , curentul continuu este necesar pentru :
-

alimentarea circuitelor de comanda si protectie

alimentarea de rezerva a unor consumatori importanti ca iluminatul de siguranta ,
electrovana ejector conducta fortata
Generalitati
In componenta instalatiei de c.c. 220 V din centrala subterana intra 2 baterii de acumulatoare de
220 , 2 redresoare automate tip SPR/TPR in functiune , 2 redresoare cu aotoreglaj tip RUT si 2
panouri de comutatie, distributie si supraveghere.
Panourile de c.c.
Schema de distributie la consumatorii de 220 V c.c. este realizata de doua sectii de bare de Cu cu
8 cu cupla intre ele
Aparatajul de comutatie pentru baterii si redresori cat si aparatajul de distributie la consumatori
este dispus in doua panouri tip Automatica notate cu PCC-1 si PCC-2 si amplasate in camera
panourilor , nivel sala masinilor cota 320.50 m.d.M
Panoul PCC-1 este panoul de distributie, iar panoul PCC-2 este panou de iesire alimentari baterii
redresori
-panoul PCC-1
Din acest panou sunt alimentati consumatorii de c.c. 220 V in modul urmator:
1. La sectia I-a sunt conectate urmatoarele circuite:

a) alimentare rezerva 2 - S I

Circuitul este dimensionat pentru un curent de 10A si este echipat cu:

- un intrerupator automat bipolar (20a3) tip USOL-100 220 V c.c. In=10A.
- o rezistenta aditionala (20r3) tip RB 20 3W 300

b) alimentare c.c. Bloc Comanda S I

Circuitul este dimensionat pentru un curent de 10 A si este echipat cu:

- un intrerupator automat bipolar (20a5) tip USOL-100 220 V c.c. In=10A
- o rezistenta aditionala (20r5) tip RB 20 3W 300

c) alimentare rezerva SI

Circuitul este dimensionat pentru un curent de 10 A si este echipat cu:

- un intrerupator automat bipolar (20a7) tip USOL-100 220 V c.c. In=10A
- o rezistenta aditionala (20r7) tip RB 20 3W 300

- un cablu tip CYY (2x4)mm2.

e) alimentare instalatii generale S I

Circuitul este dimensionat pentru un curent de 15 A si este echipat cu:

- un intrerupator automat bipolar (20a9) tip USOL-100 220 V c.c. In=16A.
- o rezistenta aditionala (20r9) tip RB 20 3W 300
- un cablu tip CYY (2x4)mm2.

f) alimentare iluminat de siguranta S I

Circuitul este dimensionat pentru un curent de 32A si este echipat cu:

- un intrerupator automat bipolar (20a13) tip USOL-100 220 V c.c. In=32A
- un cablu tip CYY (2x4)mm2
- instalatie de comutare automata

g) alimentareHA 1 S I

Circuitul este dimensionat pentru un curent de 8.5A si este echipat cu:

- un intrerupator automat bipolar (20a15) tip USOL-100 220 V c.c. In=8A.
- o rezistenta aditionala (20r11) tip RB 20 3W 300
- un cablu tip CYY (2x4)mm2
h) alimentare agregat 2 S I
- un intrerupator automat bipolar (20a17) tip USOL-100 220 V c.c. In=8A
- o rezistenta aditionala (20r31) tip RB 20 3W 300
- un cablu tip CYY (2x4)mm2
2. La sectia II-a de bare sunt racordate urmatoarele circuite

a) alimentare rezerva 3 S II

Circuitul este dimensionat pentru un current de 5 A si este echipat cu:

- un intrerupator automat bipolar (20a1) tip USOL-100 220V c.c. 100A In=5A
- o rezistenta aditionala (20 rl) tip RB 3 W 300

b) alimentare excitatie HA 1 S II

Circuitul este dimensionat pentru un curent de 5A si este echipat cu:

- un intrerupator automat bipolar (20a2) tip USOL-100 220 V c.c. In=5A.
- o rezistenta aditionala (20r2) tip RB 20 3W 300

c) alimentare excitatie HA2 S II

Circuitul este dimensionat pentru un curent de 10 A si este echipat cu:

- un intrerupator automat bipolar (20a4) tip USOL 100 220V c.c. 100A In=10A

- o rezistenta aditionala (20r4) tip RB 20 3W 300

d) alimentare rezerva 1 - S II
Circuitul este dimensionat pentru un curent de 10A si este echipat cu:
- un intrerupator automat bipolar (20a6) tip USOL-100 220 V c.c. In=10A.
- o rezistenta aditionala (10r6) tip RB 20 3W 300
e) alimentare rezerva - S II
Circuitul este dimensionat pentru un curent de 10A si este echipat cu:
- un intrerupator automat bipolar (20a8) tip USOL-100 220 V c.c. In=10A
- o rezistenta aditionala (20r8) tip RB 20 3W 300
- un cablu tip CYY (2x4)mm2
f) alimentare instalatii generale S II
Circuitul este dimensionat pentru un curent de 15A si este echipat cu:
- un intrerupator automat bipolar (20a10) tip USOL-100 220 V c.c. In=16A
- o rezistenta aditionala (20r10) tip RB 20 3W 300
- un cablu tip CYY (2x4)mm2
g) alimentare iluminat de siguranta S II
Circuitul este dimensionat pentru un curent de 32A si este echipat cu:
- un intrerupator automat bipolar (20a14) tip USOL-100 220 V c.c. In=32A
- un cablu tip CYY (2x4)mm2
- instalatie de comutare automata
h) alimentare HA 1 S II
Circuitul este dimensionat pentru un curent de 8.5A si este echipat cu:
- un intrerupator automat bipolar (20a16) tip USOL-100 220 V c.c. 100 A In=8A
- o rezistenta additionala (20r12) tip RB 20 3W 300
- un cablu tip CYY (2x4)mm2
h) alimentareHA 2 S II
Circuitul este dimensionat pentru un curent de 8.5A si este echipat cu:
- un intrerupator automat bipolar (20a18) tip USOL-100 220 V c.c. 100 A In=8A
- o rezistenta additionala (20r14) tip RB 20 3W 300
- un cablu tip CYY (2x4)mm2
-panoul PCC-2
Panoul PCC-2 este un panou in care se gasesc instalate aparatele de comutatie ale bateriilor si
redresoarelor
1. La sectia I-a de bare sunt conectate astfel:

a) bateria nr. 1

Circuitul este dimensionat pentru un urent de 65A si este echipat cu :

- un intrerupator automat de sarcina (20a19) tip USOL-100
- un intrerupator automat de sarcina (20a22) tip USOL-100
- doua sigurante cu mare putere de rupere (20e7,8) tip NT 00 440 Vcc 63A
- un sunt intersarjabil (20f1) 75 mV 100A cl.0.5
- un cablu tip CYAb4 3x35mm2
b) redresor 1 tip SPR
Circuitul este dimensionat pentru un urent de 30A si este echipat cu :
- un intrerupator bipolar (20a24) tip USOL 100 L00A In=32A
- un cablu tip CYAb4 2x16mm2
la sectia I mai este conectat si RUT 1 care se afla in rezerva
2. La sectia II-a de bare sunt conectate astfel:
a) bateria nr. 2
Circuitul este dimensionat pentru un urent de 65A si este echipat cu :
- un intrerupator automat de sarcina (20a20) tip USOL-100 220 Vcc 100A
- un intrerupator automat de sarcina (20a22) tip USOL-100 220 Vcc 100A
- doua sigurante fuzibile cu mare putere de rupere (20e9,10) tip NT 00 440 Vcc 63A
- un sunt intersarjabil (20f2) 75 mV 100A cl.0.5
- un cablu tip CYAb4 3x35mm2
b) redresor 2 tip SPR
Circuitul este dimensionat pentru un urent de 30A si este echipat cu :
- un intrerupator bipolar (20a25) tip USOL 100 L00A In=32A
- un cablu tip CYAb4 2x16mm2
la sectia II mai este conectat si RUT 2 care se afla in rezerva
In panoul PCC-2 sunt instalate si :
- cupla bateriei un intrerupator de sarcina automat tripolar (20a21) tip USOL III , 220V
cc 100A
Prin cupla, bateria 1 poate fi conectata pe SII sau bateria 2 pe SI
- cupla redresori un intrerupator de sarcina automat tripolar (20a26) tip USOL 100 III
220Vcc 100A
Cupla realizeaza comutarea redresorului 1 pe SII sau a redresorului 2 pe SI
Pe usa frontala a panoului PCC-2 sunt instalate urmatoarele aparate de masuri si
semnalizari:
- un voltmetru magnetoelectric (20g3) -400V pentru masura bare 220 Vcc comutat cu
ajutorul comutatorului de comanda 20b3
- un aparat pentru controlul izolatiei (20g4-M) 220 Vcc

- un aparat pentru semnalizarea punerilor la pamant (20g4-S) 220 Vcc

- un ampermetru magnetoelectric (20g1) pentru curent bateria de acumulatori nr.1
- un ampermetru magnetoelectric (20g2) pentru curent bateria de acumulatori nr.2
- un comutator cu came (20b4) cu trei pozitii fixe pentru controlul izolatiei.
1 sectia I
2 deconectat
3 sectia II
- doua comutatoare cu came (20b5,20b6) cu trei pozitii fixe comutare redresori
(20m1,20m2) in
1 regim tampon
2 deconectat
3 regim de incarcare
- un buton de comanda (20b7) 220 Vcc 6 A pentru incercare caseta
- o lampa de semnalizare (20h49) functionare ventilatie
- indicatoare de pozitie (20h23-20h32) a intrerupatoarelor de conectare baterie 1, baterie 2
, cupla, baterii, redresor 1 ,redresor 2 , cupla redresori.
Iluminatul de siguranta
In centrala subterana un consumator a carui alimentare este necesara in toate conditiile este
iluminatul de siguranta
Iluminatul de siguranta are :
- o alimentare cu tensiune alternativa 220 V de la baterii prin panourile serviciilor auxiliare
pe centrala de pe sectia I-a panou PSG-2 si de pe sectia a II-a panou PSG-6
- o alimentare cu tensiune continua 220 V de la baterii prin panoul de distributie PCC-1
.Alimentarea in c.c. se poate face de pe ambele sectii de bare 220 V c.c.
Siguranta in alimentarea instalatiei de iluminat este realizata de instalatia de mutare automata
.Prin pozitionarea comutatorului (20b8)(alim.iluminat SI) sau (20b9)(alim.iluminat sig. SII). pe
pozitia AUTOMAT se realizeaza urmatoarele:
- la disparitia alimentarii cu tensiune alternativa instalatia de comutare automata realizeaza
comutarea pe alimentarea de siguranta prin conectarea contactorului de c.c.
- la aparitia tensiunii 220 Vcc instalatia de conectare automata realizeaza comutarea de pe
baterii pe alimentarea de c.a.(conectare contactor de c.a. si deconectare contactor c.c.)
- la refuzul inchiderii contactorului de c.a. este reanclansat temporizat contactorul de c.c.
pana la existenta posibilitatii de anclansare a contactorului de c.a.
Pentru a se putea realiza aceasta comutare automata, trebuie ca intrerupatorul 20a13 (la
alim.ilum. de sig. de pe SI) sau intrerupatorul 20a14 (la alim.ilum. de sig. de pe SII) sa fie
conectat.
Cand comutatorul 20b8 (sau 20b9) se gaseste pe pozitia MANUAL la disparitia tensiunii
alternative de 220 V de pe alimentarea 1 (sau pe alimentarea 2) a iluminatului de siguranta
pentru alimentarea cu tensiune continua 220 V trebuie anclansat intrerupatorul USOL de c.c. de
pe una din cele doua alimentari in c.c. (panou PCC-1).

2.4 INSTALAIA DE PUNERE LA PMNT I DE PROTEIE LA SUPRATENSIUNI

ATMOSFERICE DIN STAIA 110KV-BRDIOR.

Pentru protecia personalului de exploatare mpotriva electrocutrilor s-a prevzut o

instalaie de legare la pmnt format din:
-o centur alctuit din electrozi verticali 2, de lungime 1=3m, ngropat la h=0,8m,
distribuii uniform din 6 n 6m pe conturul staiei de 110KV,b legai ntre ei prin electrozi
orizontali (band de OL-Zn 60x60mm) ngropat la h=0,9m;
-benzi de dirijare a distribuiei potenialelor n interiorul conturului prizei artificiale,din
band de oel zincat 50x5mm-h=0,5m.
-legturile de la aparate la instalaia de legare la pmnt.
Pentru obinerea unei valori a prizei de punere la pmt mai mic de 0,5 ohmi, innd
seama de rezistivitatea mare a solului din zona staiei de 110KV, electrozii verticali s-au montat
ntr-un pat de bentonit past.
La conductorii principali de legare la pmnt s-au racordat toate prile metalice care pot
ajunge accidental sub tensiune precum i toate prizele naturale existente (armtura cablelor,
conductele, armturile stlpilor de susinere).
Aceast priz de pmnt este legat de celelalte prize din zon, precum i cu cea din
subteran prin dou benzi zincate de 60x10mm,montate n canalul Cd.4 i Cs.4 spre blocul de
comand.
Centura exterioar alctuit din electrozi verticali este legat de centura de distribuie a
potenialului prin 4 piese demontabile care sunt montate n lcauri accesibile.
Rezistena total n cazul cel mai defavorabil (umiditate sczut a solului) trebuie s fie
mai mica de 0,5.Pentru protecia staiei de 110KV mpotriva loviturilor directe de trznet s-au
montat 10 paratrznete verticale cu lungimea de 6m montate pe stlpii de beton ai staiei de
110KV.
Paratrznetele se vor lega prin benzi de OL 30x4mm la cte o priz de pmnt format
din doi electrozi verticali din eav de Ol2,1=3M LEGAI i la priza de pmnt general a
staiei.
Zona de protecie pentru un obiect protejat de h=11,9m este delimitat de gardul ce
mprejmuiete staia,iar pentru un obiect de h=8,3m zona protejat depete cu civa metrii
conturul staiei.
Valorile msurate ale rezistenei prizei de legare la pmnt a paratrznetului nu trebuie s
depasc 10 ohm

3. Partea de Automatizare PE
3.1 Alegerea gospodriei de c.c. BEA/CHE, necesar susinerii SPR + A / CHE;

Scop
In centrala subterana , curentul continuu este necesar pentru :
-

alimentarea circuitelor de comanda si protectie

alimentarea de rezerva a unor consumatori importanti ca iluminatul de siguranta ,
electrovana ejector conducta fortata
Generalitati
In componenta instalatiei de c.c. 220 V din centrala subterana intra 2 baterii de acumulatoare de
220 , 2 redresoare automate tip SPR/TPR in functiune , 2 redresoare cu aotoreglaj tip RUT si 2
panouri de comutatie, distributie si supraveghere.

3.2Calculul simplificat al BEA

Din tabloul aproximativ al curentului de avarie putem determina numarul de

elemente ale bateriei:
Premize de alimentare:
U (80 100)%U n

U BEA (193,6 242)V

Alegem

incarcare ocazionala.

U BEA 220V

La descarcarea de avarie :

U (80 100)%U nBEA (193,6 242)V

In timpul socurilor de curent:

La bornele bateriei avem:
Tensiunea la borne este:

U min BEA 0.85U nBEA 178V

(la cuplarea consumatorilor).

U conductoare 5%U nBEA 0.05 * 220 11V

U (93 100)%U n U n (204.6 242)V

U 90%U n U n (204.6 242)V

La socuri de curent:
;
.
Constructiv exista mai multe schema de BEA, din care cele mai cunoscute
sunt cele cu mai multe ploturi, cu un singur plot si fara ploturi sau stationara.
Schema cu mai multe ploturi introduce sau scoate ploturi functie de regimul
de functionare, la avarie introducandu-se mia multe elemente in circuit pentru a

face fata cerintelor crescute. Schema cu un singur plot introduce intreaga abterie in
circuit in momentul aparitiei avariei, incarcarea facandu-se ocazional.
Schema fara ploturi este una moderna ce prezinta urmatoarele avantaje:
are siguranta marita
nu se face incarcare ocazionala
bateria este posibil sa atinga pragul de 1,8 V pe element
la revenirea tensiunii se incarca la cel mult 2,4 V pe element
functioneaza la o tensiune de 2-2,2 V/ element
Deoarece bateria este considerata fara ploturi (baterie moderna) nu exista
incarcari/descarcari de intretinere.
U borneBEA 1.05U n 1.05 * 220 231V

La sfarsitul unei perioade de descarcare se adminte ca tensiunea sa scada la

0.08 * 2.2V / Element 1.94V / el

Curentul de durata corespunzator unui element pentru descarea lui

LS 1 / 0.75h
imax

este

si deci rezulta:

i [1 0,08( min 25) 8 * [1 0.08(10 25)]

A

6.44[ A]
1.1
1.1

Pentru
V

iA 8A

10 o C

numarul de elemente ale bateriei este:

I a var ie 48

7.5 N 8
I A max 6.4

LS 8

deci
.
La sfarsitul perioadei de avarie, tensiunea pe element pe timpul socului de curent
se admite sa scada cu cel mult 15% fata de regimul permanent, adica:
Pentru LS avem:
Curentul de avarie admisibil :
I

admisibil
a var ie

6,4 * N 6,4 * 8 51.24 A I a var ie 48 A

U
220V
n nBEA
100elemente
U perm 2.2V el

Capacitatile:

C10h N * C10h 8 * 36 288 Ah

C1h N * C1' h 8 *19 152 Ah

numarul de elemente:

Redresorul de incarcare asigura:

La regim normal:
I permanent 11A
I autodescarcare 1%C10h 0,.01* 288 2.88 A

La regim postavarie:

I n 0.15 * C10h 43.2 A

'
U gaze 1.05U gaze
* n 2.65 *100 265V

Sursa trebuie sa fie calibrata la :

I no min alsursa I 1 I perm I n I perm 34.6[ A]

Pnom.redresor I no min alSursa *U gaze 14.01[kW ]

Se considera ca pentru regimul de incarcare avem :

treapta I:

I1n 10%C10h 0.1288 * 29.3[ A]

I2n

treapta II:

2
1
I1n * 2.88 3[ A]
3
9

3.2.1 Calculul curenrilor de scurtcircuit:

1

Reactanele elementelor n u.r.:

S b 100 MVA

;
Sb
Ib
144,5 kA
3 U n

X *bTSP1

;
Sb
uk
9,52 u.r.
sn
;

X *bTSP2

S
u k b 24 u.r.
sn
;

X *bM

1 Sb

111,1 u.r.
I * p s nM
pentru I*p = 6;

x0 l

ZL

r0 l 0,016
2

Z L** Z L

Sb
10 u.r.
U b2
;

X *S

Sb
0,2 u.r.
S SC
;

Sb
4,07 u.r.
SN

X *HG1, 2 x d'

Scurtcircuit n A:

ntreruptorul 2 va fi solicitat doar la contribuia sursei prin TSP 2 ntruct ntreruptorul 3 a

deconectat anterior deja contribuia prin TSP1 deci:
x*tot. A 0,2 24 24,2 u.r.

I sc

Ib
x*tot. A

144,5
5,97 kA
24,2
;

3 Scurtcircuit n B:
ntreruptorul 4 va fi solicitat la contribuiile prin TSP 1 i TSP2 la care se adaug i
contribuia motorului M1:
I sc.M 1

I sc.TSP1

Ib
x*bM

Ib
x*tot.B1

144,5
1,3 kA
111,1

;
144,5

12,5 kA
2,04 9,52
;

I sc.TSP2

Ib
x*tot. B2

144,5

5,97 kA
24,2
;

I sc 1,3 12,5 5,97 19,77 kA

;
4

Scurtcircuit n C:

Apare efectul limitator al cablului de alimentare:

x*tot.C 0,2 7,82 10 18,02 u.r.

I sc

Ib
x*tot.C

144,5

8,02 kA
18,02

;
Adugnd i contribuia motorului M1 prin reactana respectiva:
144,5
I sc.M 1
1,12 kA
111,1 18,02
;
I sc1 9,14 kA

3.3 Alegerea unui traductor (transf. de msurat de tensiune i curent) din

schema electric primar i secundar a centralei
Pt celulele 110 KV din Statia 110 KV :-trei transformatoare de curent monofazate n ulei, cu trei nfurri secundare,tip CESU110KV,cu raportul de transformare a curenilor 2x300/5/5/5A i clasa de precizie 0,5/D/3.
Au izolaia de hrtie impregnat cu ulei sub vid.
Transformaroarele sunt de construcie etane cu pern de vid, asigurndu-se astfel
pstrarea calitii uleiului.
Se compune din partea activ fixat pe soclu i izolator care constituie i cuva mpreun
cu capul bornelor primare.n interiorul su se gsete i dispozitivul de comutaie al nfurrii
primare pe burduful care compenseaz variaiile volumului de ulei datorate fluctuaiei
temperaturii i cutia cu silicagel care fixeaz elementele chimice active eventuale.
n timpul controlului n staie se va controla firul de punere la pmnt al soclului precum
i nivelul de ulei.n cazul n care uleiul se gsete sub nivelul indicat se va anuna eful de tur
pentru ca echipa de ntreinere s treac la completarea cu ulei.

-un transformator de tensiune de exterior,n ulei,tip TEMU-110 cu dou nfurri secundare

avnd raportul tensiunilor 110/0,1/0,1.
Alegerea si verificarea traductorului de current de la bornele hidrogeneratorului
a) marimi nominale
- destinatia : bornele generatorului
- numarul de faze : n=3
- tensiunea nominala : Un=10.5kV
I 1n

Sn
3U n

55 / 0,9
3 * 10.5

3360.23[ A]

- curentul nominal primar :

- curentul maxim de durata: Imax = 1.25*I1n = 4.2[kA]
b) Aparate racordabile (consumatori secundari)
TIP APARAT
R
S
3Ampermetre tip AE-4
1
1
1 wattmetru ferodinamic D-1
1.1
1 wattmetru ferodinamic D-1
1.1
1 contor energie active CA-32
0.4
1 wattmetru neregistrator
5
1 wattmetru inregistrator
3
TOTAL
11.8
1

Saparate
S2n=
Scontact
In
alege
din
sectiunii

T
1
1.1
1.1
0.6
5
3
11.8

= 11.8 [VA]
30 [VA]
2
e=0.1*5 =2.5 [VA]
aceasta situatie se
STAS
dimensiunea
2
S=4mm .

Recalculam:
1 / 56 *100 2
S 2ef S aparate S contacte 1.1* S conditii.de.leg S 2 ef 11.8 1.1
* 5 2.5
4
S 2 ef (0.25 1) S 2 n

Se observa ca

, deci transformatorul ales se verifica la incarcarea secundara.

Verificarea la scurtcircuit a secundarului:

I ech ,th I k'' * (m n)t I ech (0.251) 13.554kA

I termic.admisibil 130[ A / mm 2 ]
Kn

I 1n 1500

300
I 2n
5

a 1
S termic.ef

13.554 *10 3
0.347 mm 2
130 *1 * 300
Stermic.ef

Se observa ca
<4mm2 deci transformatorul de curent ales se verifica la stabilitatea de
scurtcircuit a secundarului.

Verificarea la stabilitatea termica a primarului:

Curentul limita termic garantat este:
I t 100 * I 1n 100 *1.5 150kA I ech ,th (0.251) 13.5kA

Stabilitatea electrodinamica a circuitului primar:

I stabil,electrodinamic I soc 70,954kAmax
, deci conditia de stabilitate electrodinamica este indeplinita.
I stabil,electrodinamic I ld 300 I1n 300 *1.5 2.50kA I stabil,electrodinamic I soc
Dar,

Concluzie: Transformatorul de curent ales verifica cele 4 conditii nccesare:

- Incarcarea secundarului
- Verificarea la scurtcircuit a secundarului
- Verificarea la stabilitatea termica a primarului
- Stabilitatea electrodinamica a circuitului primar,
Putem concluziona ca alegerea facuta este corecta.

3.4 ALEGEREA TRANSFORMATOARELOR DE CURENT IN TOATE

PUNCTELE SCHEMEI
1 Tansformatorul bloc:
Circuit primar:
U 1n 110kV
S n 10 MVA
I 1n

Sn
3 * U 1n

3.4.1 Se alege transformatorul de curent:

5.
3.4.2 ALEGEREA TRANSFORMATORULUI DE TENSIUNE

Destinatia: bornele hidrogeneratorului.

Numarul de faze: n=3 ;
Tensiunea nominala Un=6.3kV;
Consumatori secundari:

Consideram factorul de putere cos=0.8.

Aparate de masura si protectie
1 wattmetru inregistrator
1 wattmetru neregistrator
1 contor energie activa CA-32
1 contor energie reactiva CR-32
1 frecventmetru indicator
2 voltmetre
1 voltmetru inregistrator
1 wattmetru D-1
1 wattmetru D-2
TOTAL
1 releu distanta
Infasurare auxiliara
1 releu tensiune RT-2
TOTAL GENERAL

CONSUM
R
S
3.5
3.5
3.5
3.5
50
50
10
10
63.5
63.5

Se obtin consumurile de putere activa

P S cos
Q S sin
respectiv
.
Rezultatele se trec in tabel si obtinem:
PR' PS' PT' 50.8W
QR' QS' QT' 38.1VAr
PR' S PS' T 21.44W ....PT' R 12.8W
QR' S QS' T 21.44VAr ...QT' R 9.7VAr

T
3.5
3.5
50
10
63.5

R-S
12
10
1
1
0.5
0.5
25
1.8
26.8

S-T
12
10
1
1
0.5
0.5
25
1.8
26.8

T-R
1
15
16
16

Folosind formulele de conexiune se deduc incarcarile echivalente pe faze:

Aparate de masura si protectie / Consumatori

~
1
wattmetru
inregistrator
1
wattmetru
inregistrator
1 contor energie activa
CA-32
1
contor
energie
reactiva CR
1
frecventmetru
indicator
3 voltmetre
1
voltmetru
Neregistrator
1 wattmetru D-1
1 wattmetru D-2
1 releu distanta
Infasurare auxiliara
1 releu tensiune RT-2
TOTAL GENERAL

R-S

S-T

T-R

9.6

7.2

9.6

7.2

9.6

7.2

0.8

0.6

0.8

0.6

0.8

0.6

0.8

0.6

0.8

0.6

0.8

0.6

2.8

2.1

2.8

2.1

2.8

2.1

0.4

0.3

0.4

0.3

0.4

0.3

0.4

0.3

0.4

0.3

0.4

0.3

40

30

40

30

40

30

1.44

1.44

1.44

1.44

1.44

1.44

50.8

38.1

50.8

38.1

50.8

38.1

21.44

21.14

21.44

21.14

21.44

21.14

Consumurile de putere aparenta echivalente

S R PR2 Q R2 90VA
faza
S S PS2 Q S2 94.6VA S max
S S 94.6VA

S T PT2 QT2 90VA

S 2 n 100VA

faza
S max
S S (0.25 1) S 2 n

In concluzie pentru
avem
S R , S T (0.25 1) S 2 n
, deci incarcarea este bine realizata.

de asemenea avem si

Automatizarea a unei gospodarii de servicii proprii din CHE: ap de rcire / epuismente, GUP,
frnare/ridic. rotor (modern-prin injecie de ulei 150 bar) ; soluia prin controller;

3.5 Diagramea de capabilitate MW Mvari (LEA CHE - staia-nod electric de mare

putere din SEN, 110 kV este de tip simplu circuit, lungime 25 -150 km).

Circulatia de puteri pentru un unghi intern se stabileste pentru HG conform relatiilor:

E *Ve
V 2e
1
1
P
*sin (

)*
8sin 2
Xd Xe
Xq Xe Xd Xe
2

E *Ve
V 2e
1
1
Q
*cos (

)*
cos
Xd Xe
Xq Xe Xd Xe
2
V 2e
1
1
(

)*
Xq Xe Xd Xe
2

Xd Xq
Neuniformitatea intrfierului (
) majoreaza valoarea puterii HG fata de cazul
TG. Absorbtia masiva de putere reactiva la un anumit palier de putere active poate fi realizat in
special cu HG1 si prin faptul ca acestea sunt bine ventilate, iar constanta de timp la incalzire este
mult superioara cand se compara cu TG, luand ca baza functionarea stabilita pentru acelasi timp
(MW;MVAr).
Numarul de MVAr schimbati cu reteaua depinde de reactanta externa de legatura Xe pana
la punctual de record din SEN a HG. De aceea este posibil ca CHE echipate cu HG identice, dar
racordate in puncte diferite din SEN, sa participle diferit la dialogul pe parte de MVAr cu
reteaua.
Diagrama de performante a hidrogeneratorului se deduce din diagrama fazoriala prin
multiplicare cu Ve/(Xd+Xe) obtinuta pe axa orizontala puterea reactiva Q.
Puterea activa din axa vertical e puterea la bornele hidrogeneratorului sau la bara de
racord in SEN, iar puterea reactiva de pe axa orizontala se refera la marimea puterii injectate
( regim capacitiv ) sau absorbite ( regim inductiv ).

Modul de constructie al diagramei

1
2
3

Diagrama fiind data in unitati relative (u.r.) prin raportarea S baza=SnHG =1 p.r. se traseaza
semicercul de raza unitate, diagrama propriu zisa fiind inscrisa in interiorul acestuia.
Orizontala dusa la cota puterii nominale se intersecteaza cu cercul de raza 1 u.r. la limita puterii
active. Punctual C este punctual de functionarela factorul de putere nominal cos n. Orizontala
OC se mai numeste si limita impusa de incalzire a bobinajului statoric.
Se traseaza cercul neuniformitatii interpolarecuprins intre verticalele
Ve2
Ve2
(X q X e )
(X d X e )
si
cu centrul pe axa orizontala si o serei de alte cercuri identice si
de acelasi diametru.
Unind punctual G cu punctele de tangenta ale cercurilor cu verticala din A rezulta o serie de
secante care intersectate cu cercurile respective dau punctual limita al zonei capacitiveinca
stabile pentru functionarea in curent capacitiv.
Urmeaza arcul de cerc DE, apoi curba limita de stabilitate al mici oscilatii EF, arcul de cerc FA a
carui depasire inseamna excitatie negative, zona capacitive se inchide cu dreapta AOpentru cazul
functionarii in regim de compensator subexcitat.
Confom constrcutiei geometrice dreapta GC face unghiul cu
HC (Ve E 2 ) /( X d X e )
orizontala iar
Luand pe alte semidrepte din G de inclinare progresiva sub valoarea lui aceasi lungime HG
masurata incepand de al arcul de cerc HA rezulta curba melc Pascal.
Aceasta reprezinta limita introdusa de numarul de ampere suportati de infasurarea rotorica,
extinsa inainte de limita amperajului statoric la regim inductive.
Functionarea in regim capacitiv este expusa pierderi stabilitatii, cuplul existent in intrefier
are valoare redusa sin u poate impiedica alunecarea rotorului hidrogeneratorului, ceea ce face
instabila functionarea in zona EFHA.
Stabilitatea in aceasta zona depinde in exclusivitate de buna alegere a RAT.
Functionarea in regim de compensator este specifica hidrogeneratoarelor, functionarea
ina cest caz facandu-se pe portiunea GA, in regim capacitiv (stanga punctului 0 ) si inductiv
(dreapta punctului 0), dupa cum curentul de excitatie este mai mare sau mai mic decat cel optim.
Datorita turbinei hidraulice si a limitarilor sale in privinta diferitelor regimuri de
functionare ( in special datorita pericolului de cavitare ) nu se poate functiona nici la puteri mai
mici decat un Pcritic

3.6 Echiparea cu Regulatoare Automate de tensiune i vitez RAT, RAV a HA-lor CHE de
tip clasic / modern; Influena RA n asigurarea stabilitii n cadrul diagramei MW
Mvari;

R.A.V.
1.Instalaiile turbinei.
Regulatorul de turaie-putere este unansamblu specializat cu aciune continu de construcie
electro-hidraulic destinat reglrii automate a ncercrii turbinelor hidraulice n condiiile
meninerii frecvenei tensiunii electrice furnizate de hidrogenerator n limite prescrise.Legtura
ntre regulatorul de turaie-hidroagregatul reglat i sursa de ulei sub presiune este fcut de
echipamentul de reglaj.
2.Descrierea regulatorului de turaie.
Regulatorul E.H.asigur:
-pornirea i oprirea hidroagregatului;
-modificarea ncercrii hidroagregatului n vederea meninerii constante a frecnenei n limite
prescrise;
-reglarea frecvenei i puterii.
Se compune din:-partea electric;
-partea mecanic.
Partea electric primete semnal de intrare de la generatorul pilot i semnal de reacie de la
servomotorul A.D. pe care le compune i le prelucreaz dnd o mrime de ieire electric care se
introduce n partea mecanic i este transformat n mrime hidraulic,transmis mai departe
elementului de execuie(servomotor A.D.).
1.1.Descrierea prii electrice.
Partea electric a regulatorului este format din mai multe blocuri cu funciuni distincte
nglobate n dulapul electric.
a).Blocul de alimentare-primete tensiunea alternativ de la generatorul pilot,a crei frecven
este proporional cu turaia hidroagregatului.
b).Blocul tahimetric,are rolul de a detecta i traduce variaiile de vitez ale grupului ntr-un
semnal electric proporional cu amplitudinea acestei variaii.
c).Blocul reaciei inverse temporare,primete semnal de reacioe transmis de un traductor
inductiv de deplasare(variometrul Gr38-n dulapul mecanic).
d).Blocul sumator-primete i transform semnalele n vederea compunerii lor i obinerea
unui semnal de ieire care s caracterizeze starea momentan a regimului de funcionare a
agregatului.
e).Blocul amplificator-amplific semnalul ieit de la sumator i l trimite la convertorul
electro-hidraulic.
f).Blocul de rezistene,are rolul de adaptare a amplificatorului cu convertorul electrohidraulic.
g).Blocul de reglare sarcin,compus dintr-un motor reductor,care prin intermediul unui arbore
rotete o cam care la rndul ei deplaseaz miezul magnetic al variometrului de reglare a
ncrcrii.
Semnalul electric de ieire din variometru este introdus n sumator modificnd semnalul de
ieire electric corespunztor necesitilor voite de sarcin.

h).Blocul sincronizator,are rolul de egalizare a frecvenei i tensiunii generatorului cu cea a

sistemului.
1.2.Descrierea prii mecanice.
Partea mecanic este compus din mai multe ansamble amplasate la nivelul turbinei.Fiecare
ansamblu al prii mecanice are de ndeplinit funciuni distincte.
1.Convertorul electro-hidraulic (Gr12) (H128-76).
Este element de transformare a semnalului electric de ieire din partea electric n semnal
hidraulic.Variaiile mririi electrice sunt transformate n deplasri proporionale ale sertarului
pilot,iar deplasrile sertarului pilot n variaii ale debitului i presiunea uleiului din circuitul
hidraulic.
Convertorul electro-hidraulic se compune din circuitul magnetic bobina mobil,sertarul pilot
i corpul convertorului.
Convertorul are o sensibilitate ridicat asigurat prin rotirea permanent a bucei sertarului
pilot datorit unui efect de moric hidraulic creat de scurgerea uleiului prin nite diuze dispuse
tangenial n peretele bucei.
2.Limitatorul de deschidere (Gr 18)(H038-18)
Face posibil deschiderea aparatului director pn la o valoare impus.El este acionat
automat printr-un moto-reductor sau manual (printr-o roat de mn),precum i pe cale de reacie
prin readucerea A.D.(Gr.83).
3.Sertarul D.E.(Gn26)
Se compune dintr-un corp turnat,o buc cu ferestre n interiorul creia se deplaseaz pistonul
sertarului,dou diafragme,situate la flanele conductelor de evacuarea uleiului din
servomotoare,pentru reglarea timpilor de manevr i A.D.
Semnalul hidraulic primit de la convertor intr n camera de presiune modulat a sertarului i
n funcie de diferena forelor date de aciunea presiunii modulate i cea constant,pistonul
sertarului se va deplasa producnd variaii ale debitului uleiului din circuitul hidraulic provocnd
modificri ale mrimii de execuie.
4.Electrodistribuitorul Gr.56(SIGMA)
Ansamblu prin care se realizeaz comenzile de pornire i oprire a hidrogeneratorului(att
automate ct i voite).
Fiind amplasat pe circuitul de ulei dintre convertorul electro-hidraulic i sertar de distribuie
A.D. la absena tensiunii din electromagnet,arcul electrodistribuitorului comut pistonul acestuia
realiznd obturarea trecerii uleiului de la convertor spre sertarul de distribuie i cocomitent
punerea la evacuare a camerei de presiune modulat a sertaruluyi de distribuie.Corespunztor
acestei situaii sistemul sertarului A.D. se deplaseaz permind trecerea uleiului sub presiune
spre servomotoarele A.D. n sensul nchiderii A.D.
5.Filtrul de ulei (Gr.90)(H226-86)
Are dou corpuri de filtrare comutabile n timpul funcionrii 9unul este de lucru,iar unul de
rezerv).
6.Variometrele C.40i C.30(Gr.38 i 39)
Transmit reacia elementelor de execuie,unul la blocul dashpot determinnd statismul
tranzitoriu,iar cellalt direct n blocul sumator determinnd statismul permanent.
Din punct de vedere constructiv,un variometru se compune din dou bobine primare,dou
bobine secundare,dou miezuri magnetice din tole i un miez mobil.Prin micarea miezului

mobil se modific cuplajul ntre bobinele primare i cele secundare montate pe miezurile
magnetice i determin variaii de tensiune.
R.A.V. mai este echipat cu conducte i armturi pentru circuitele de ulei:
-cu presiune constant;
-cu presiune variabil;
-cu presiune modulat;
-pentru scurgeri;
-cu echipament de teleindicare i plci de fixare.
1.3.Caracteristici funcionale
-tipul regimului-electrohidraulic;
-frecven nominal-50Hz;
-plaje de reglare a frecvenei-13%(-10;+3)%;
-domeniul de variaie a ncrcrii hidroagregatului 10-100%;
-statism permanent-b =(0-10)%;
-statism tranzitoriu b =(10-60)%;
-constanta de timp a dispozitivului de amortizare-Td=(0,4)sec.
Performane:
-zona moart n vitez
I 10
-zona moart n semnal de comand I 2x10
-imprecizia reg.raportat la poziia servomotorului A.D.
I 2x10

R.A.T.
1. CARACTERISTICI TEHNICE I FUNCIONALE

Dimensiuni 800x800x2800 mm3

Greutate 600 Kg
Consumul n regim staionar pe partea de for 3x220x32,5 VA
Consumul de la transformatoarele de msur de tensiune i curent n regim staionar (val.
maxime):
- pentru transformatoarele de tensiune 90 VA;
- pentru fiecare transformator de curent 20 VA;
Consum n regim staionar de la sursa de tensiune operativ din central de 220 V c.c.,
maxim 110 VA.
Curent maxim debitat n regim staionar 42 A.
Curentul maxim al regulatorului (numai n regim tranzitoriu timp de 15 sec.) pe o sarcin
de 4, 100 A.
Constanta de timp n circuit deschis 0,15 L.
Factor de amplificare kV=20-50.
Eroare staionar de poziie +1%.
Limita de intervenie a limitatorului de unghi intern reglabil ntre 100-900.
Valoarea tensiunii de excitaie care declaneaz protecia maxim reglabil ntre 40-380
V.

Temporizarea acionrii proteciei maximale 0,5-10 sec.

Eroarea maxim a egalizatorului de tensiune 2,5% Un.
Tensiunea generatorului (n gol) reglabil ntre (0,9-1,1) Un.
Durata regimului tranzitoriu (pentru o eroare de tensiune, care nu depete 5% U n),
indiferent de proba efectuat (treapt de tensiune, aruncare de sracin), 0,8 sec.
Statism reglabil ntre 10%.
Suprareglaj la variaii de tensiune 5% Un.
Suprareglaj la aruncri de sarcin 13% Un.
Rezistena de izolaie fa de mas a tuturor circuitelor regulatorului 2 M.
Toate circuitele de alimentare i circuitul excitatoarei trebuie s suporte o tensiune de
ncercare de 2 kV timp de 1 min.
Circuitele regulatorului, cu excepia celor de la ultimul punct trebuie s suporte o
tensiune de ncercare fa de mas de 1 kV/50 Hz timp de 1 min.
Variaia puterii reactive la comutarea din regim de funcionare automat i invers trebuie
s fie max. 10% Qn.
Regulatorul va asigura necesarul de energie pentru excitaia excitatoarei generatorului,
att n regim normal de lucru ct i pentru regimul de forare.
Indicatori de fiabilitate
- Intensitatea de defectare =104x10
- Timp mediu de funcionare fr defecte Tm=9620 ore.
- Probabilitate de funcionare dup 1000 ore P(1000)=0,9

2. COMPONENA REGULATORULUI

Elementele principale ale regulatorului sunt:

- Boxe alimentator i stabilizator de tensiuni alternative i continue - ASTAC.
- Box prescriere consemn i comparator diferenial PCCD.
- Box regulator proporional derivativ cu amplificatoare magnetice RPD-AM.
- Box comutare automat-manual-CARAMA.
- Box de protecie maxim-minim PMM.
- Box egalizator de tensiune B.T.
- Cutie rezisten.
- Cadru metallic suport pentru etaje finale de excitare, dezexcitare, contactori i plci de
lame.
- Cadru support pentru boxe.
- Cadru metalic pentru relee, ir cleme, cablaj.
3. FUNCIONARE

Regulatorul este prevzut cu dou etaje finale, cu ieire separat care debiteaz pe
nfurarea de excitaie (AFe), respectiv de dezexcitaie a excitatoarei (AFd).
Etajele finale sunt comandate de mrimea de ieire a regulatorului proporional derivativ
cu amplificatoarele magnetice.
Tensiunea i curentul generatorului, msurate n sistem trifazic sunt prelucrate n boxa de
prescriere consemn i comparator diferenial, a crei mrime de ieire comand regulatorul
propriu zis.

Alimentarea instalaiei se face de la transformatorul de servicii proprii n sistem trifazic la

380 V.

3.7 Sistemul de protectie prin relee

Prezenta instructiune are drept scop descrierea de principiu a protectiilor electrice cu care
sunt prevazute echipamentele primare din cadrul CHE Bradisor.Valorile marimilor la care au fost
reglate protectiile electrice sunt date in fisele de protectii electrice.
Generalitati
Asigurarea in functionare a unui grad maxim de siguranta a condus la adoptarea
urmatoarelor masuri:
-folosirea unor echipamente cu caracteristici corespunzatoare care sa asigure siguranta
necesara in functionare;
-prevederea aparatajului in asa fel incat sa asigure functionarea protectiilor in orice
conditii, impiedicand extinderea eventualelor avarii.In acest scop s-au prevazut:
a.dublarea protectiilor de baza pentru generator si transformator;
b.asigurarea unor protectii de rezerva pe elementele amintite;
c.protectii impotriva extinderii unor defecte care ar putea periclita echipamentul
primar sau ar conduce la declansari neselective.
-masuri de protectie si semnalizari preventive pentru stari anormale care ar putea conduce
la avarii sau ar impiedica buna functionare a protectiilor;
-masuri de protectia impotriva supratensiunilor si suprasolicitarilor mecanice ale
generatorului in cazul unor situatii anormale;
-asigurarea continuitatii de functionare a liniilor prin introducere RAR;

Protectia generatoarelor
Sunt prevazute urmatoarele protectii prin relee:
Protectia diferential longitudinal, ca protecie de baz impotriva scurtcircuitelor
polifazice din infurrile statorului si de pe legturile aferente cuprinse intre reductoarele de
curent de pe partea de 6,3 KV a generatorului i cele montate pe nul.
Protectia este realizat din trei relee difereniale RDS-3 a. Reglajul protectiei este indicat in fisa
de reglaj a protectiei.
Protectia maximal de curent trifazic cu blocaj de minim tensiune,ca protectie de
rezerv impotriva defectelor din infurarea statoric a generatorului, din trafo 6,3/110 KV si din
reeaua de 110 KV apropiat.
Aceast protecie va fi deasemenea o protecie de baz impotriva defectelor polifazice din
zona cuprins intre reductoarele de curent de pe partea de 6,3 KV a transformatorului ridictor si
reductoarele de curent de pe partea de 6,3 KV a generatoarelor cu alimentare de la generatoare.
Reglajul protectiei este indicat in fisa de reglaj a protectiei.
.Protectia contra punerilor simple la pmnt in circuitul rotoric, realizat cu releu tip
RSPT si care actioneaz la semnalizare.Nu este prevzut protecia impotriva celei de a doua
punere la pmnt in circuitul rotoric deoarece dup apariia primei puneri la pmnt generatorul
defect va trebui oprit in vederea remedierii defectiunii.
Protecia contra punerii la pmnt in circuitul statoric, realizat cu un releu maximal de
tensiune tip F 11, alimentat de la triunghiul deschis al transformatorului 6,3/0,1 KV.
Pentru ca aceast protecie s nu lucreze neselectiv la defecte in afara generatorului ea va fi
condiionat de nedemararea proteciei maximale de curent a generatorului.
Protecia va asigura semnalizarea punerilor la pmnt pe partea de 6,3 KV si comand
declansarea generatoarelor.
Protecia contra cresterii tensiunii la bornele generatorului.
Aceast protectie va fi realizat cu releu maximal de tensiune tip RUMAX.
Protectia maximal de curent de suprasarcin temporizat, acionnd la semnalizare.
Protecia transformatorului 25 MVA
Transformatorul de 25 MVA indeplineste rolul de transformator de vehiculare a puterii
hidrocentralei in sistemul de 110 KV, iar cnd generatoarele sunt oprite el va asigura alimentarea
serviciilor proprii prin transformatorul 400 KVA; 6,3/0,4 KV.
Este prevzut cu urmtoarele protectii prin relee:
-Protectia de gaze , ca protectie de baz impotriva defectelor din transformator;
-Protecia diferenial longitudinal, ca protectie de baz impotriva defectelor din
transformator i de pe legturile aferente, cuprinse intre reductoarele de curent de pe partea de
110 KV i 6,3 KV a transformatorului.
Protectia se realizeaz cu trei rele difereniale RDS-3 a. Reglajul protectiei este indicat in
fisa de reglaj a protectiei.

Protectia maximal de curent temporizat, montat pe partea de 110 KV a

transformatorului ca protectie de rezerv impotriva defectelor din transformator. Aceast
protectie este de asemenea o protectie de baz impotriva defectelor polifazice din zona cuprins
intre reductoarele de curent de pe partea de 6,3 KV a transformatorului i reductoarele de curent
de pe partea de 6,3 KV a generatoarelor cu alimentare din sistem. Reglajul protectiei este indicat
in fisa de reglaj a protectiei.
Protecia maximal de tensiune homopolar, montat pe partea de 110 KV a
transformatorului realizat cu releu maximal de tensiunee tip F11.
Protecia de supratemperatur, acionnd la semnalizare
Protectii transformator 400 KVA
-Protectia de gaze , ca protectie de baz impotriva defectelor din transformator;
-Protectia maximal de curent temporizat;
-Protecia maximal de curent de secven homopolar, montat pe nulul
transformatorului de pe partea de 0,4 KV, ca protectie de baz pentru defecte intre bornele de 0,4
KV ale transformatorului si intreruptorul de pe partea de 0,4 KV si ca protectie de rezerv
pentru defecte nelichidate pe plecrile de 0,4 KV.

Protectii LEA 110 KV

Ambele linii sunt prevzute cu aceleai tipuri de protecie prin relee i automatizri:
-Protecia de distan, ca protecie de baz impotriva defectelor monofazice i
polifazice, realizat cu releu de distan RD 110 i releu de pornire la impedan minim Q3;
-Protecia maximal de curent de secven homopolar direcionat, temporizat
n dou trepte de curent si de timp;
-Instalaie de RAR, realizat cu releu de reanclanare trifazic OZ33.
Reanclanarea se realizeaz cu controlul sincronismului sau al lipsei de tensiune.
Proteciile mecanice ale hidroagregatului
Protecii nivele ulei lagre
- scderea nivelului de ulei lagr radial inferior minim I, este realizat prin contactul 3-4
al releului de nivel 33 U 7;
- creterea nivelului de ulei lagr radial inferior maxim, este realizat prin contactul 5-6 al
releului de nivel 33 U 7;
Ambele semnale sunt date pe releul clapet 27 h 33 ( panoul Dax ):nivel incorect ulei
lagr radial inferior minim I
-scterea nivelului de ulei lagr radial inferior minim II, este realizat prin contactul 1-2
al releului de nivel 33 U 7;

Aceast protecie comand declanarea hidroagregatului dup descrcarea prealabil de

sarcin si semnalizeaz prin releul clapet 27h35 panou Dax-3: nivel sczut al uleiului minim
2
-scderea nivelului de ulei lagr radial superior minim I, este realizat prin contactul 3-4
al releului de nivel 33 U 8;
- creterea nivelului de ulei lagr radial superior, este realizat prin contactul 5-6 al
releului de nivel 33 U 8;
Ambele semnale ( 1.6 , 1.7 ) sunt date prin releul clapet 27h35 panou Dax-3: lagr
axial nivel sczut ulei minim 1
- scderea nivelului de ulei lagr radial superior minim 2, este realizat prin contactul 1-2
al releului de nivel 33 U 8;
Aceast protecie d declanare hidroagregatului dup dup descrcarea prealabil de
sarcin si semnalizeaz prin releul clapet 27h36 panou Dax-3: lagr axial nivel sczut al
uleiulei minim 2
Protecii nivele ulei agregat pompare
-creterea nivelului de ulei n hidrofor GUP maxim I realizat prin contactele 3-4 ale
releului de nivel 31 U 03 semnalizat prin releul clapet 27h25 ( DAx-3 ) : Nivel crescut maxim
I n hidrofor ( RT ) GUP;
-creterea nivelului de ulei in hidrofor GUP maxim II, realizat prin contactele 5-6 ale
releului de nivel 31 U 03. Aceast protecie d declanare hidroagregat dup descrcarea
prealabil de sarcin i semnalizare prin releul clapet 27h26: oprire hidroagregat nivel minim
n hidrofor GUP;
- scderea nivelului de ulei n hidrofor GUP minim realizat prin contactele 1-2 ale
releului de nivel 31 U 03, declanare hidroagregat dup descrcarea prealabil de sarcin i
semnalizare prin releul clapet 27h26: GUP nivel incorect a uleiului in hidrofor;
-scderea nivelului de ulei n rezervorul GUP minim, realizat prin contactele 5-6 ale
releului de nivel 31 U 01, declanare hidroagregat dup descrcarea prealabil de sarcin i
semnalizare prin releul clapet 27h28: Oprire hidroagregat la scderea nivelului de ulei in
rezervor GUP (minim 2 );
Protectii presiune hidrofor agregat de pompare
-scderea presiunii in hidrofor GUP minim I 21,5 atm. semnalizat prin contactele 2-3
ale manometrului 31g02;
-creterea presiunii in hidroforul GUP maxim 25,5 atm. semnalizat prin contactele 1-2
ale manometrului 31g02;
Ambele semnale sunt date pe releul clapet 27h23 ( DAX-3 ): Presiune incorect a
uleiului in hidrofor - RT
-scderea presiunii in hidroforul GUP minim II-19 atm prin contactele 2-3 ale
manometrului 31g01
Aceast protecie comand declanarea hidroagregatului dup descrcarea prealabil de
sarcin i semnalizat prin releul clapet 27h24 panou Dax-3: oprire agregat la scderea
periculoas a presiunii in hidrofor
GUP presiune periculoas n hidrofor RT
Protectii contra temperaturilor ridicate

-temperatur ridicat maxim 1 segmeni radiali lagr axial, realizat prin contactele 1-2
ale celor dou termometre capilare 26g3 i 26g4 i semnalizat prin releul clapet 27h15 ( panou
DAx-3 ): temperatur lagar axial max. I
-temperatur ridicat maxim 2 segmeni radiali lagr axial, realizat prin contactele 1-3
ale celor dou termometre capilare 26g3 i 26g4 i declaneaz hidroagregatul cu descrcare
prealabil de sarcin fiind semnalizat prin releul clapet 27h16 : oprire agregat la temperatur
max.2;
-temperatur ridicat maxim 2 segmeni radiali lagr axial, realizat prin contactele 1-3
ale celor dou termometre capilare 26g7 i 26g8 i declaneaz hidroagregatul cu descrcare
prealabil de sarcin fiind semnalizat prin releul clapet 27h18 : oprire agregat la temperatur
lagr radial superior max.2;
-temperatur ridicat maxim 1 segmeni lagrului radial inferior, realizat prin contactele
1-2 ale celor dou termometre capilare 26g1 i 26g2 semnalizat prin releul clapet 27h13
( DAx-3 ) : Temperatur crescut max.1 lagr radial inferior;
-temperatur ridicat maxim 2 segmeni lagr radial inferior, realizat prin contactele 1-3
ale celor dou termometre capilare 26g1 i 26g2 i declaneaz hidroagregatul cu descrcare
prealabil de sarcin fiind semnalizat prin releul clapet 27h14 : oprire agregat la temperatur
LRI max.2 la lagrul radial inferior oprire agregat;
-temperatur ridicat maxim 1 a aerului la intrarea in racitorii generatorului prin
contactele 1-2 ale termometrului capilar 26g5, semnalizat prin releul clapet 27h11: Aer cald la
intrare in rcitor max.1
-temperatur ridicat maxim 2 a aerului la intrarea in racitorii generatorului prin
contactele 1-3 ale termometrului capilar 26g5, declaneaz hidroagregatului cu descrcare
prealabil de sarcin i semnalizat prin releul clapet 27h12: oprire agregat aer cald la intrare
in rcitor max.2
-temperatur ridicat maxim 1 a aerului la ieirea din racitorii generatorului prin
contactele 1-2 ale termometrului capilar 26g6, semnalizat prin releul clapet 27h10: Aer rece la
ieirea din rcitori max.1
-temperatur ridicat maxim 2 a aerului la ieirea din racitorii generatorului prin
contactele 1-3 ale termometrului capilar 26g6, semnalizat prin releul clapet 27h10: Oprire
agregat aer rece la ieirea din rcitori max.2
-temperatur ridicat a fierului stator generator prin contactul 11-12 al logometrului cu
contacte 26 g 11, declaneaz hidroagregatul cu descrcare prealabil de sarcin si semnalizare
prin releul clapet 27 h 19 : Temperatur critic stator;
-temperatur ridicat bobinaj stator generator prin contactul 11-12 al logometrului cu
contacte 26 g 12, declaneaz hidroagregatul cu descrcare prealabil de sarcin si semnalizare
prin releul clapet 27 h 19 : Temperatur critic bobinaj stator;
Protecii contra intreruperii circulatiei apei de racire la lagre i rcitorii
generatorului
-intreruperea circulatiei apei de racire/ungere la cuzinetii lagarului de cauciuc prin
contactele indicatorului de debit, declansare hidroagregat fara descarcare prealabila de sarcina si
semnalizare prin releul clapeta: Oprire agregat lips ap lagr cauciuc;
- intreruperea circulatiei apei de racire la racitorii generatorului, lagar inferior i LRA prin
contactele indicatorului de debit, declansare hidroagregat fara descarcare prealabila de sarcina si
semnalizare prin releul clapeta: lips ap rcire rcitori generator i lagre generator;

Protecia impotriva cresterii apei in capacul turbinei

-creterea nivelului apei in capacul turbineinivel maxim 1, prin contactul 3-4 al
indicatorului de nivel semnalizat prin releul clapet: nivel crescut capac turbin max 1;
-creterea nivelului apei in capacul turbineinivel maxim 2, prin contactul 5-6 al
indicatorului de nivel, declan seaz hidroagregatul cu descrcare prealabul de sarcin i
inchiderea vanei rapide i semnalizat prin releul clapet: oprire agregat la nivel periculos
capac turbin ;
Protecia impotriva ambalrii hidroagregatului
-ambalarea hidroagregatului la valoarea de 140 % prin contactul 21-22 al releului de
turaie 32g02 alimentat de la tahogenerator, declaneaz hidroagregatul ( fr inchiderea vanei de
admisie ) si semnalizeaz prin releul clapet 27h32: oprirea agregatului la ambalare 140%;
- ambalarea hidroagregatului la valoarea de 160 % prin contactul 21-22 al releului de
turaie 32g01 alimentat de la tahogenerator, declaneaz hidroagregatul ( cu inchiderea vanei de
admisie ) si semnalizeaz prin releul clapet 27h31( DAx-3 ): oprirea agregatului la ambalare
160%;

Protecia impotriva blocarii palelor aparatului director prin boluri de siguran

In cazul ptrunderii de corpuri strine intre palele aparatuolui director pentru a nu solicita
inelul de reglaj si tijele de actionare a palelor aparatului director s-au prevzut ca legtura intre
manivel montat pe fusul palei si prghia montat pe butucul prghiei s se fac printr-un bol
de forfecare care are o seciune strangulat dup care s se fac ruperea.
Dac bolul de forfecare se rupe manivela montat pe fusul palei se poate rotii liber
acionnd un microntreruptor care comand declanarea hidroagregatului fr descrcare
prealabil de sarcin i semnalizeaz prin clapeta 27h30 : semnalizare rupere boluri
Protecia impotriva depresiunilor din aspirator
Pentru evitarea apariiei de depresiuni periculoase in aspirator in cazul inchiderilor rapide
ale aparatului director, depresiuni ce poate duce la ruperea coloanei de ap i lovitura invers pe
capacul turbinei au fost prevzute dou ventile de rupere vacuum care se deschid permind
admisia aerului in zona rotorului.