de citit ASA

1.

Functiile MF

asigura accesul la asistenta medicala

supravegherea starii de sanatate - are grija de omul sanatos

preventie

primara (prevenirea bolii)

secundara (diagnostic precoce)

teritara (prevenirea complicatiilor)

specifica (gravide, sugari, institutionalizati etc.)

acorda ingrijiri medicale curente

asistenta medicala curativa

facilitarea intrarii in sistemul de sanatate

sinteza diagnostica

sinteza terapeutica

coordonarea serviciilor medicale

asistenta medicala continua (longitudinala)

recuperare, reinsertie, reintegrare sociala (dupa boala)

asistenta starilor terminale

asistenta medicala a familiei si a comunitatii

cercetare stiintifica

2.

Caracteristici MF

locul de prim contact cu sistemul de sanatate

sanatate, preventie

foloseste eficient resursele din sistemul sanitar

asigura ingrijirea familiei, dar si a comunitatii

asigura preventia

asigura asistenta medicala curativa

promoveaza sanatatea

se ocupa de educatia sanitara

3.
Factori care contribuie la promovarea medicinei de familie (aici e imp sa fie
toti 6)

biologici

organismul uman reactioneaza unitar la diferite solicitari sau agresiuni din

exterior

omul apartine unui ecosistem si unui mediu social si familial care poate avea
un impact important asupra starii lui de sanatate

medicali

debutul unei boli poate fi nespecific

debutul poate fi atipic la unele boli

coexistenta mai multor boli la acelasi individ

frecventa crescuta a unor situatii patologice benigne

organizatorici

complexitatea specialitatilor spitalicesti ce face ca accesibilitatea sa devina

dificila

imposibilitatea acoperirii cu specialisti a tuturor zonelor

discontinuitatea asistentei de specialitate comparativ cu mentinerea

continuitatii in cadrul MF

economici - utilizarea eficienta a unor resurse limitate

psihologici - stresul trimiterii pacientului la spital

legati de asigurarile de sanatate - MF coordoneaza accesul in sistemul de

sanatate

4.

Asistenta medicala primara

locul de prim contact cu sistemul de sanatate

poate fi:

MF

medic scolar

medic de medicina muncii

UPU/camere de garda

ambulanta

SANEPID

stomatolog

farmacist comunitar (recomanda medicamente pt diverse afectiuni in limita

cunostintelor)

asigura preventia primara (trb detaliat si despre preventia primara putin)

rol de a eficientiza si ieftini asistenta medicala

5.

Asistenta medicala secundara

locul de contact secundar - contact cu medicul de alta specialitate decat MF

in policlinica sau unitate spitaliceasca de tip ambulator (stationarul pacientul internat tine de asistenta medicala tertiara - e trimis acolo daca
specialistul nu il poate rezolva in ambulator)

investigatii paraclinice

imagistica

explorari functionale

recuperare

6.

Diferente AMP/AMS

AMP

AMS

orientata spre sanatate

orientata spre bolnav

orientata spre medicina preventiva

orientata spre bolnav

orientata spre medicina curativa

orientata spre boala

loc de prim contact loc de contact secund

continua

episodica

nu solicita dotari speciale solicita dotari speciale

ieftina scumpa

7.

Distributia bugetului de sanatate (se da rar)

investind 15% din bugetul de sanatate in asistenta medicala primara se pot

rezolva 90% din problemele medicale curente ale populatiei

8.

Preventia primara - definitie, continut

previne aparitia bolii

poate fi specifica sau nespecifica

preventia nespecifica:

educatia sanitara (intra la ambele categorii)

alimentatie sanatoasa (fara zahar, grasimi, dieta mediteraneeana etc etc)

renuntarea la fumat

minim 30 de minute de miscare pe zi

etc etc

preventia specifica:

educatie sanitara (intra la ambele categorii)


medicul de medicina scolara care interzice intrarea copiilor bolnavi in salile
de clasa

analog pentru medicul de medicina muncii

vaccinarea

florurarea apei - previne cariile dentare

sarea iodata - previne gusa endemica

acid folic administrat la gravide 1 mg/zi - previne malformatiile tubului neural

la copil

prevenirea rahitismului (vezi detalii mai jos)

prevenirea anemiei feriprive (vezi detalii mai jos)

9.

Preventia secundara - definitie, continut

diagnosticul precoce al bolii

screeningul:

prenatal:

morfologie/antropometrie ecografica

malformatii congenitale de cord

anomalii de tub neural

sindromul Down

alte boli genetice

la nastere:

examenul clinic! - ne indruma catre urmatoarele investigatii (Ex - eco de sold

sau eco cord)

hipotiroidismul congenital (TSH)

fenilcetonuria

acuitatea auditiva

la copilul mic:

examenul clinic

urmarirea dezvoltarii neuropsihomotorii

la adult:

examenul de bilant: examen clinic cu monitorizarea TA, AV etc. + analize

uzuale (hemograma, glicemie, TGP, creatinina, profil lipidic, Na, K)

aparat respirator:

examen clinic

radiografie pulmonara standard

IDR la PPD

aparat digestiv:

examen clinic

testul hemocult

in functie de factorii de risc (AHC etc) se poate recomanda direct

colonoscopie

aparat uro-genital:

la femeie:

examen clinic general si local (tuseu vaginal, examen cu valve)

test Babes-Papanicolaou

autopalparea sanului

mamografie / ecografie mamara

la barbat:

examen clinic si examen local (palparea testiculului, tuseu rectal)

autopalparea testiculului

PSA

aparat cardiovascular:

examen clinic cu masurarea TA si AV

calcularea IMC

masurarea circumferintei abdominale

profil lipidic complet

boli transmisibile:

screeningul tuberculozei (vezi ap. respirator)

VDRL - sifilis

anticorpi HIV

Ac anti HBS

10.

Preventia tertiara - definitie, continut

prevenirea aparitiei complicatiilor unei boli deja instalate

tratamentul corect al bolii de fond

controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicatiilor

adaptarea tratamentului la complicatii

monitorizarea in colaborare cu specialistul

exemplu: la pacientii cu DZ exista dubla monitorizare - din 6 in 6 luni la MF si

din 6 in 6 luni la diabetolog (automat pacientul e vazut cam la 3 luni)

11.

recuperare, reinsertie sociala

Tipuri de vaccinuri

vaccinuri vii atenuate

vaccinuri inactivate

componente microbiene purificate (anatoxine)

componente microbiene polizaharidice conjugate proteic

proteine recombinate prin inginerie genetica

12.

Contraindicatii si reactii adverse ale vaccinurilor vii atenuate

contraindicatii:


femei nsrcinate datorit virusului pot aparea malformaii la ft (numai
dac gradul expunerii este foarte mare)

administrarea de imunoglubuline contraindic folosirea vaccinurilor cu virus

viu la interval mai mic de 3 sptmni nainte sau dup administrare

persoanele cu maligniti (leucemie, limfoame, tumori)

imunodeprimai (HIV pozitiv, imunosupresoare, corticosteroizi, radioterapie)

indivizii cu infecie HIV simptomatic au contraindicat vaccinul BCG i febra

galben

copiii i femeile la vrsta procreerii cu HIV pozitiv simptomatic ar trebui s

primeasc vaccinul DTP, VHB i AP

reactii adverse:

locale:

inflamatia locului de injectare

limfangita

abcese sterile

generale:

febra

cefalee

convulsii

anafilaxie

13.

Eficacitatea vaccinurilor si efectele adverse

criteriul clinic: nu face boala

criteriul serologic: dozarea titrului de anticorpi

criteriul epidemiologic: scade incidenta bolii in populatie

efecte adverse - vezi mai sus

14.

Vaccinarea HPV

serotipurile 16, 18 determina 71.5% din cancerele de col uterin

vaccinarea anti HPV poate impiedica aparitia a peste 70% din cancerele de
col uterin

serotipul 1 determina veruci plantare

serotipurile 6 si 11 determina veruci anogenitale

exista doua vaccinuri anti HPV:

Gardasil (serotipurile 6, 11, 16, 18) - obtinut prin recombinare genetica

Cervarix (serotipurile 16, 18) - obtinut prin recombinare genetica

schema de vaccinare cuprinde 3 doze (0, 2 si 6 luni de la prima doza)

1. Principiile care stau la baza patologiei varsticului

Principiu

Observatii

Debutul clinic atipic

Simptomatologia se va rsfrnge
asupra sistemului de organe
considerat veriga cea mai slab

Debut precoce

Prin disfuncionalitatea mecanismelor

compensatorii

Coexistena mai multor afeciuni

curabile

Prin compromiterea simultan a mai

multor mecanisme homeostatice;
ameliorri minime ale fiecreia pot
aduce un beneficiu general
spectaculos

Parametrii clinici i biologici

modificai sunt frecvent ntlnii la
vrstnici

Se poate s nu explice un anumit

simptom; nu au obligatoriu valoare
diagnostic ,ex. Extrasistole
ventriculare,bacteriurie,scderea
toleranei la glucoz, scderea
mineralizrii osoase, contracii
involuntare ale vezicii urinare

Etiologie multipl i evoluie

complex

Este puin probabil ca tratarea unei

singure afeciuni s duc la
vindecarea unui pacient vrstnic

Eficiena crescut a profilaxiei i a

tratamentului la vrstnic

Vrstnicul este mai predispus la

consecinele negative ale bolii
comparativ cu subiectul tnr

2. Particularitati de tratament la varstnic

preventia specifica varstnicului:
screening pentru TA, cancere, scaderea acuitatii vizuale (mai scrieti aici de la subiectul
de preventie)
profilaxia osteoporozei la femei - aport adecvat de calciu si vitamina D
prevenirea caderilor
prevenirea ITS
imunizari: antigripala, antipneumococica, rapel DTP
prevenirea caderilor
profilaxia IMA 75-100 mg aspirina/zi
atentie la varstincii deprimati, indoliati, care nu se descurca singuri etc - risc mai mare
de institutionalizare!
utilizarea tuturor resurselor non-farmacologice in tratamentul unei boli inainte de
instituirea tratamentului farmacologic
adaptarea dozelor la farmacocinetica varstnicului - obtinerea efectului dorit apare la
doze mai mici
ne asiguram ca simptomul care necesita tratament nu e dat de un alt medicament
schema de administrare cat mai simpla si mai usor de inteles
ne asiguram ca inca un membru al familiei stie schema de tratament
monitorizarea nivelelor serice pentru medicamentele cu fereastra terapeutica ingusta
(digoxina, teofilina, aminoglicozide, psihotrope)
3. Enumerati bolile varstnicului
(in curs erau facute cam alandala, le-am clasificat eu cat de bine m-am priceput)
aparat CV:
ateroscleroza cardiovasculara si cerebrovasculara
afectiuni ale sistemului excitoconductor - blocuri
sistem locomotor:
polimialgia reumatica
osteoporoza
fractura de sold
artroza
artrita microcristalina
sistem respirator:
TB pulmonara
BPOC
metabolic:
diabet zaharat tip 2
hiperglicemia noncetozica
cancerul:

colorectal
prostatic
mamar
cutanat
uro-genital:
hipertrofia benigna de prostata
incontinenta urinara
digestiv:
constipatie
fecalom
incontinenta anala
diverticulita
angiodisplazie
oftalmologic:
cataracta
glaucomul
degenerescenta maculara
patologia legata de imobilizare
escarele de decubit
decompensare CV
tromboflebite
embolie pulmonara
patologia legata de instabilitate - caderile
surditatea
mielofibroza, mielom multiplu
boala Parkinson
depresia, suicidul
disfunctia intelectuala

4. Etapele consultatiei la pacientul varstnic

Etapa consultatiei

Observatia directa

Anamneza

Informatiile obtinute
abordarea pacientului n sala de ateptare
rspuns afectiv, cognitiv
fora strngerii de mn
uurina ridicrii de pe scaun
tipul de mers, stabilitatea pailor, echilibrul
modul cum se mbrac/dezbrac
pacientul vrstnic ofer date anamnestice
corecte
pacientul ofer multe informaii(multitudinea
acuzelor ngreuneaz obinerea anamnezei)
n cazul pacienilor cu dificultai de nelegere
sau comunicare, informaiile vor fi obinute de
la familie, prieteni,personalul de ngrijire, fia

medical
pacienii omit adeseori s menioneze
afeciuni importante, nu pentru c nu i
deranjeaz ci pentru c ei le consider mai
degrab rezultatul mbtrnirii i nu al
bolii(cderi, depresie, tulburri memorie,
alcoolism, incontinen)
trebuie evaluat i aportul alimentar care poate
fi redus(venituri insuficiente,afeciuni
medicale coexistente,probleme de
aprovizionare,dificultai legate de proteze
dentare, tulburri memorie)sau excesiv, mai
ales pentru vitamine(multe dintre acestea
fiind toxice prin acumulare)

Examen fizic

Examinarea statusului mental

Evaluarea capacitatii functionale a

varstnicului

se realizeaz un examen fizic integral:

greutatea, variaia postural a TA trebuie
evaluate la fiecare consultaie
vederea, auzul trebuie verificate;hipoacuzia
sugereaz prezena dopurilor n conductul
auditiv extern
examinarea cavitii bucale dup
ndeprtarea protezei pentru depistarea
precoce a unor leziuni maligne
examinarea snilor; riscul de cancer mamar
este crescut la aceast grup de vrst
pacienii cu episoade de cdere trebuie
observai n timpul ridicrii de pe scaun, n
timpul mersului pe o distan de 3 metri,
ntoarcerii i reaezrii din nou * n cazul
pacienilor imobilizai este important
examinarea tegumentelor pentru apariia
zonelor eritematoase sau a ulceraiilor la
nivelul zonelor de presiune
se realizeaz prin verificarea diferitelor
elemente din anamnez pentru stabilirea
concordanei
pacienii care urmresc tirile trebuie ntrebai
despre evenimentele care i intereseaz i
motivaia interesului; acelai lucru se aplic i
n cazul cititului, evenimentelor sociale,
activitile de baz din viaa de zi cu zi (ADLactivities of daily living)
capacitatea de a se urca/cobori din pat, de a
se aeza/ridica de pe scaun, de a se mbrca
activitile mai complexe- activitai
instrumentale din viaa de zi cu zi (IADLinstrumental activities of daily living)-

capacitatea de a face cumprturi etc

5.

Factorii precipitanti ai caderilor

factori intrinseci:
tulburri ale vederii(scderea acuitii vizuale, a adaptrii la ntuneric)
scderea auzului
disfuncii vestibulare, afeciuni degenerative cervicale, neuropatia periferic
demena
afeciuni musculo-scheletale
afeciuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformri)
hipotensiune postural
anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive, anticonvulsivante
factori extrinseci:
obstacole
surse de lumina inadecvate
alunecari - baie, bucatarie
praguri
scari

6. Incontinenta urinara
(de invatat bine, e posibil sa dea doar jumatate din tabel)
Cauze tranzitorii
Delirul - mai frecvent ntlnit la

pacienii spitalizai
Infecia - infecii simptomatice ale
tractului urinar produc sau contribuie
la incontinen
Uretrita i vaginita atrofic

Medicamente diuretice,
anticolinergice, sedative,
antidepresive, antipsihotice, alcoolul
Cauze psihologice: depresia, psihoze
Debit urinar excesiv (diuretice, aport
excesiv de lichide) - debit urinar
excesiv care poate depi capacitatea
persoanei n vrst de a se deplasa n
timp util la toalet
Fecalomul este o cauz frecvent de
incontinen urinar; mobilizarea
fecalomului stabilizeaz continena

Cauze permanente
Hiperreactivitatea detrusorului scurgeri urinare la femei n absena
manevrelor de stres i a reteniei
urinare care asociaz i nevoia
imperioas de a urina
Incontinena de stres - mai frecvent
la femeile vrstnice; apar scurgeri
urinare instantanee secundare unei
manevre de stres; apar numai n
timpul zilei
Obstrucie uretral - frecvent la
vrstnici, este secundar hipertrofiei
benigne de prostat, stricturii uretrale,
cancer de prostat; - picturi aprute
dup terminarea miciunii, senzaie
imperioas de miciune datorit
hiperreactivitii detrusorului sau
incontinena prin preaplin determin
retenia urinar

 Hiporeactivitatea detrusorului - este o

cauz rar de incontinen; este
idiopatic/secundar nervului motor
inferior sacrat; apar miciuni frecvente,
nicturie, polakiurie, reziduul
postmicional este mare(>450ml)

7.

Etiologia delincventei la adolescent

factori biogeni:
comportamentul delincvent poate fi un fenomel al dereglarilor organice
trisomie XYY
remanieri endocrine si neuropsihice specifice pubertatii
factori sociogeni:
disociatia familiala
absenta mediului familial
situatia socio-economica familiala - atat familiile cu situatie precara, cat si cele deosebit
de prospere (extreme)
carente de ordin educativ
influente nefaste ale unor grupuri de tineri
8.

Indicii ce pot sugera consumul de droguri

schimbarea brusca a comportamentului
scaderea memoriei
pierderea gradata a interesului fata de familie, vecini, prieteni, scoala, sport, hobby-uri
schimbarea prietenilor si tendinta de tainuire a acestora
cu cat tanarul are mai multi prieteni consumatori, cu atat e mai probabil ca si el sa
consume droguri
ochi injectati, pupile dilatate sau contractate, coordonare deficitara a miscarilor oculare
acte de furt, minciuni
vorbire rapida sau incetinita
lipsa inexplicabila a banilor sau a obiectelor din casa
irascibilitate sau agresiune
treceri fara motiv de la veselie la tristete
pierderea sau cresterea apetitului
stari de somnolenta si apatie necaracteristice sau neoboseala si insomnie
cunoasterea de catre tanar a detaliilor privind senzatiile produse de droguri,detalii
mentionate doar cand relatarile altuia nu corespund realitatii
detinerea de catre adolescent de postere si articole de imbracaminte cu simboluri
corelate cu consumul de droguri
mirosuri, pete neobisnuite pe piele sau imbracaminte, urme de intepaturi, vanatai
detinere de prafuri, capsule, fiole, seringi, ace, lingurite innegrite de fum, pipe de
fabricatie artizanala

9. Metode de prevenire a consumului de droguri

abordarea factorilor de risc

abordarea dezvoltarii
abordarea infuentei sociale
abordarea specificitatii comunitare
informarea in scoli:
clasificarea sistemului valoric
dezvoltarea respectului de sine
instruire pentru a rezista presiunii sociale
sustinerea nocivitatii drogurilor in fata celorlalti
ghidarea normelor individuale si de grup
acordarea de ajutor
gasirea si incurajarea activitatilor alternative
campanii mass-media:
constientizarea si transferul de informatie
incurajarea comunicarii interpersonale
incurajarea populatiei de a participa la activitati de preventie si combatere

10. Sindromul de oboseala cronica

oboseala sau extenuare severa care impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice
obisnuite
oboseala ce dureaza de peste 6 luni
cauze:
nu se stiu foarte bine; exista mai multe teorii
dupa infectii virale
istoric familial
cauze neuroendocrine
simptomatologie:
oboseala severa > 6 luni
pierderea memoriei, stare confuzionala
mialgii, artralgii
adenopatii cervicale sau axilare
somn neodihnitor
cefalee
dureri in gat
diagnostic: obligatoriu oboseala peste 6 luni + 4 din simptomele de mai sus
investigatii: anamneza si examen fizic complet + investigatii paraclinice pentru
excluderea altor diagnostice (lupus, HIV, boala Lyme etc)
tratament:
imbunatatirea ritmului de somn
exercitiu fizic moderat
consiliere psihologica
11. Scopul/continutul planningului familial
scop principal: imbunatatirea calitatii vietii
consilierea cuplului
promoveaza sanatatea reproducerii

planificarea si spatierea in timp a sarcinilor

diagnosticul de sarcina
consilierea in timpul sarcinii
sfatul genetic
alegerea celei mai potrivite metode de contraceptie
diagnosticul si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala
diagnosticul si tratamentul sterilitatii
tratamentul disfunctiilor sexuale

12. Enumerati principalele metode contraceptive nehormonale

abstintenta periodica:
evita contactul sexual in perioada fertila
3 submetode pentru determinarea perioadei fertile:
metoda calendarului
metoda temperaturii bazale
metoda mucusului cervical
coitus interruptus
amenoreea de lactatie
contraceptie de bariera:
prezervativul masculin/feminin
diafragma vaginala
pesarul cervical
spermicidele (sub forma de gel, crema, ovule, foite etc)
dispozitivele intrauterine (sterilete) cu cupru
metode definitive: (atentie, ca majoritatea lumii le uita!)
vasectomia
ligatura tubara
13. Contraceptia hormonala
dupa continut:
progesteronice
combinate (estro-progestative):
monofazice (aceeasi doza de estrogen si progesteron administrate in fiecare zi a
ciclului)
multifazice (doze variate de steroizi sunt administrate de-a lungul celor 21 de zile ale
ciclului)
dupa modul de administrare:
orala - comprimate
injectabila
transdermica - plasturi
intravaginala
subcutanata - implantul contraceptiv
dispozitive intrauterine
contraceptie de urgenta - dupa actul sexual (pilule in doza unica/doua doze, DIU cu
cupru etc.)

14. Avantaje si dezavantaje ale contraceptiei nehormonale

abstinena periodica sau planificarea familiala naturala:
avantaje:
accesibilitate, siguran (fra reacii adverse) i reversibilitate
acceptate de multe grupuri religioase
cuplurile au posibilitatea s afle mai multe despre fiziologia lor i s neleag mai bine
funcia de reproducere
responsabilitatea planificarii familiale este mparit de amandoi partenerii, ceea ce
duce la creterea cooperrii i comunicrii ntre ei
dezavantaje:
practicarea ei implica o puternica motivaie
nu intodeauna este dorita sau acceptata.
eficacitatea este variabil n acord cu motivaia individual i cu o serie de variabile
fiziologice i patologice( msurarea temperaturii nu se practic matinal sau nu se
respecta mcar cateva ore de repaus fiind ncalcate astfel condiiile bazale, stress,
consumul de alcool, boala infecioas etc.)
abstinena sexual este necesara pe perioad destul de lunga fiind deseori neacceptata
de cuplu i determinand probleme maritale.
nu se poate practica pe durata cat femeia alapteaza.
eficiena metodei este mai mica decat a celor mai multe metode contraceptive.
este necesar deseori o lunga perioad de nvare a metodei.
la adolescente sunt frecvente ciclurile anovulatorii, ceea ce poate face dificil nvaarea
i practicarea metodei.
la femeile n premenopauz care au cicluri neregulate sau anovulatorii pot exista
confuzii n evaluarea semnelor de fertilitate.
metode de bariera (in asociere cu spermicid/fara spermicid):
avantaje:
utilizarea consecventa a metodelor de bariera determina reducerea frecventei gonoreei,
infectiilor cu ureaplasma, si a bolilor inflamatorii pelviene precum si a sechelelor
acestora (infertilitatea tubara).
cel mai mare beneficiu este inregistrat in urma combinarii metodelor de bariera cu
spermicidele.
prezervativul ofera de asemenea o protectie relativa impotriva neoplaziei cervicale.
dezavantaje:
utilizarea singulara a spermicidelor nu este eficienta , riscul aparitiei unei sarcini fiind
destul de mare.
Chlamydia trachomatis, virusul herpetic tip 2, virusul imunodeficientei umane (HIV), si
virusul hepatitei B nu penetreaza prezervativele din latex, dar traverseaza
prezervativele confectionate din intestin animal. O protectie suplimentara este asigurata
de asocierea spermicidului nonoxinol-9.
dispozitivele intrauterine:
avantaje:
ambele tipuri de dispozitive (hormonal, cupru) au un procent scazut al ratei sarcinilor
in general dupa indepartarea DIU femeile obtin sarcina imediat

 asigura o protectie pe o durata de 3-10 ani, are o frecventa a sarcinilor destul de redusa
dezavantaje
toate tipurile de DIU protejeaza mai mult mpotriva unei sarcini intrauterine decat
impotriva celei ectopice; astfel incat daca o femeie care poarta DIU ramane gravida
aceasta sarcina mai curand este ectopica.
15. Contraindicatii ale AC
tromboflebita, boala tromboembolica la rudele de gradul intai
boala cerebrovasculara.
boala coronariana ischemica
afectarea grava a functiilor hepatice
suspiciunea sau diagnosticul clar de neoplasm de san
sangerari vaginale anormale nediagnosticate.
sarcina suspicionata sau in evolutie
fumatoare peste 35 de ani
hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia severa - risc de pancreatita
HTA severa
16. Diagnosticul de sarcina in primul trimestru
anamneza:
amenoreea la o femeie normal menstruata
greturi, varsaturi
mictiuni frecvente
examen obiectiv:
hiperpigmentarea areolelor
hiperpigmentarea liniei albe
cloasma
marirea de volum a sanilor, mastodinie
paraclinic:
ecografia abdominala
dozare bHCG urinar/sangvin
17. Investigatii la luarea gravidei in evidenta
anamneza completa, cu atentie la:
antecedente fiziologice, data ultimei menstruatii
antecedente heredocolaterale
antecedente patologice: boli transmisibile, antecedente chirurgicale
abdominale/pelvine/genitale, antecedente obstetricale
stil de viata: fumat, consum de alcool etc.
examen obiectiv complet, pe aparate si sisteme
examen ginecologic
paraclinic:
analize uzuale
grup sangvin si Rh
VDRL

 HIV
serologie pentru complexul TORCH (Toxoplasma, Rubeola, Citomegalovirus,
Herpesvirus, Other) - IgM si IgG
Ac anti HBS, Ac anti VHC
examenul citobacteriologic al secretiei vaginale
sumar de urina
dublu test - detectarea anomaliilor cromozomiale
ecografie obstetricala
18. Semne de alarma in sarcina

19. Disgravidia precoce si tardiva

grup larg de afectiuni proprii starii de gestatie, ce apar cu ocazia sarcinii si dispar odata
cu aceasta
disgravidia precoce:
varsaturi precoce
insotesc primele 8-20 de saptamani de sarcina
asociaza nivel crescut de estrogeni

 apar frecvent: hipersensibilitate olfactiva, alterarea sensibilitatii gustative, greata,

varsaturi si senzatie de voma, acidoza, mictiuni rare, oboseala, senzatie de foame
continua
diagnostic diferential: gastroenterita, gastrita, esofagita de reflux, ulcer, colecistita,
pielonefrita, anxietate
examenul de sange: diselectrolitemii, scaderea proteinelor, acid uric crescut
tratamentul: ambulator, cu exceptia cazurilor cu dezechilibrari hidro-electrolitice severe
si alterarea statusului nutritional
complicatii:
intarzierea cresterii intrauterine
anomalii fetale
retinita hemoragica
afectare hepatica
deteriorare SNC mergand pana la coma
evolutia este favorabila daca greutatea pacientei se mentine la peste 95% din greutatea
anterioara sarcinii
disgravidia tardiva (preeclampsia):
ultima jumatate a perioadei de gestatie
triada simptomatica: edeme, hipertensiune, albuminurie
prezenta in special la extremele de varsta fertile ale femeii si anume: la femeile tinere
primigeste sau la femeile in varsta de peste 35 de ani
fiziopatologic:
sinteza crescuta de tromboxani cu proprietati vasoconstrictoare
vasospasmul duce la lezarea endoteliului vascular cu hipoxie locala
reducerea perfuziei renale
scaderea fluxului sanghin utero-placentar
clinic:
TA > 140/90 mmHg la doua determinari succesive
proteinurie > 300 mg/24 h
edeme
cefalee
hiperrefexie
tulburari vizuale
oligoanurie
manifestari in preeclampsia severa:
HTA > 160/110 mmHg
proteinurie > 5g/24 h
oligurie
edem pulmonar sau cianoza
manifestari SNC
sindromul HELLP (hemoliza, cresterea transaminazelor, trombocitopenie)
diagnostic diferential:
HTA cronica
hipertensiunea agravata de sarcina
paraclinic:
sumar urina: hiperstenurie, proteinurie, hipocalciurie

clearance la creatinina crescut

transaminaze crescute
acid uric, uree, creatinina crescute
trombocitopenie
tratament:
cazurile grave se interneaza si se induce nasterea cat mai repede posibil
cazurile usoare se monitorizeaza in ambulator
se recomanda repaus la pat in decubit lateral stang
andimistrarea de antihipertensive (alfa metil dopa), sedative si anticonvulsivante (sulfat
de magneziu)
administrarea de doze mici de aspirina poate preveni instalarea preeclampsiei
adimistrarea de suplimente de calciu la nulipare poate avea un efect protectiv
20. Lauzia
perioada de timp in care dispar fenomenele generale si locale induse de simbioza
materno-ovulara; practic se considera 6 8 saptamani post partum, pentru ca nu exista
criterii precise care sa marcheze sfarsitul ei si pentru ca femeile care alapteaza pot fi
amenoreice mai multe luni
uterul involueaza
la nivelul glandei mamare apare productia lactata indusa neurohormonal
in aceasta perioada pot aparea infectii puerperale si complicatii tromboembolice
dupa eliminarea placentei, in uter raman portiuni de caduca de grosime variabila,
caracterizata prin infiltrat hematic si infiltrat leucocitar care se vor elimina ca lohii prin
vagin, in primele 3 zile avand culoarea rosie (de la rosu deschis in primele ore la rosu
inchis), apoi devin galbene si vireaza spre alb (lohii seroase) in urmatoarele 10 zile
pana la 6 saptamani
la femeile care nu alapteaza la sfarsitul celor 6 saptamani de lehuzie apare prima
menstruatie
alimentatia la san sau utilizarea ACO nu afecteaza durata sau caracteristicile lohiilor
pigmentatia de la nivelul fetei si de la nivelul muschilor drepti abdominali dispare treptat
sistemul nervos este caracterizat printr-o labilitate psihica exagerata cu tendinta la stari
depresive, care este inlocuita treptat de instinctul matern care modifica fundamental
comportamentul femeii
lehuza se examineaza zilnic in maternitate urmarindu-se involutia uterina, aspectul
lohiilor, evolutia cicatricei perineale, modificarile sanilor, curba pulsului, temperatura,
tensiunea arteriala, diureza si tranzitul intestinal
lohiile rosii persistente, involutia uterina insuficienta poate sugera retentie placentara si
necesita tratament de specialitate
tromboflebita superficiala afecteaza putine femei post partum
daca femeia a reluat raporturile sexuale, dupa 6 saptamani se instituie contraceptia, de
preferinta cu progesteron care nu interfereaza cu secretia lactata
21. Manifestari clinice in menopauza
permanentizarea absentei menstruatiilor ce survine dupa incetarea functiei ovariene

 incepe dupa absenta menstruatiei timp de 1 an - diagnostic retrospectiv

modificari comportamentale:
sindromul climacteric: caracterizat prin cresterea anxietatii si iritabilitatii care sunt
datorate mai curand factorilor psihosociali decat statusului estrogenic
pot aparea dificultatea de concentrare si pierderea memoriei recente
modificari vaginale si ale tractului urinar:
in decurs de 4-5 ani (daca nu este utilizata terapia de substitutie) apare atrofia
simptomatica: absenta lubrifierii, dispareunie, infectii vaginale recurente
simptome urinare: disuria, necesitatea imperioasa de a urina, infectiile recurente ale
tractului urinar, incontinenta urinara la efort
modificari ale libidoului - secundar deficitului estrogenic
modificari cutanate - pierderea colagenului
tulburari cardiovasculare:
cresc riscul pentru BCI si boala cerebrovasculara
determina decesul la 50% din femeile trecute de 50 de ani
osteoporoza
tulburari vasomotorii:
de obicei la femeile cu menopauza indusa chirurgical
valuri de caldura

22. Sindromul premenstrual

aparitia ciclica si anume: in faza luteala a ciclului estral, a uneia sau mai multor
simptome (tulburari fizice, psihice si de comportament) care interfera cu activitatea
normala si poate afecta relatiile interpersonale ale pacientei, urmata de o perioada in
care aceste manifestari lipsesc
simptomatologie:
psihic: agitatie, tensiune, anxietate, depresie, oboseala si lipsa de energie, bulimie,
sete, modificari de apetit, iritabilitate, scaderea capacitatii de concentrare, pierderea
increderii, coordonare slaba,dezinteres in activitati obisnuite, tristete, plans,
comportament violent sau impulsiv
fizic: meteorism abdominal, crestere ponderala, acnee, ameteala, constipatie, cefalee,
mastodinie, greata, edeme ale membrelor, dureri pelvine, transpiratii si exacerbari ale
altor afectiuni medicale preexistente ca: astmul, epilepsia, migrena
etiologia:
raspuns anormal la modificarile hormonale normale
secretie inadecvata de estrogen/progesteron
cresterea activitatii aldosteronului
niveluri scazute de endorfine endogene
hipoglicemie subclinica
modificari ale catecolaminelor
exces de prolactina
tratament:

 igieno-dietetic: schimbarea stilului de viata: eliminarea consumului de cofeina (pentru

diminuarea anxietatii si a insomniei), oprirea fumatului, exercitii fizice regulate, dieta
nutritiva (legume si fructe; cresterea aportului de glucide si scaderea celui de lipide
amelioreaza mastodinia ciclica), scaderea aportului de sare pentru diminuarea
edemelor, somn adecvat, reducerea stresului
vitamina B6 este utila in tratamentul cefaleei si depresiei
supliment de calciu 1200 mg zilnic
spironolactona amelioreaza retentia de apa
bromocriptina
IMAO
contraceptive orale
ca metoda extrema - terapia chirurgicala - histerectomie, ooforectomie
23. Etiologia bolii coronariene ischemice
factori coronarieni:
ASC coronariana 95%
anomalii ale arterelor coronariene
embolii coronariene(FiA)
vasculite (poliarterita nodoasa, boala Kawasaki, lues, CMV)
tromboze (policitemie, dupa iradiere, cocaina, transplant cardiac)
tulburari ale coronarelor mici (DZ, cardiomiopatia hipertrofica, spasm coronarian
angina Prinzmetal si sindromul X coronarian)
factori extracoronarieni:
cresterea nevoilor energetice ale miocardului
hipertiroidia
tulburari de ritm cardiac
stari febrile
HTA
scaderea fluxului coronarian
stenoza mitrala
insuficienta aortica
HTP
tulburari metabolice (amiloidoza, homocistinurie)
24. Managementul pacientului cu boala coronariana ischemica
educatie:
alimentatie corecta (regim hiposodat, sarac in grasimi saturate etc)
renuntarea la fumat
consum moderat de alcool
evitarea sedentarismului
aspecte de tratament (vezi subiectul de mai sus)
aspecte de evaluare periodica - stabilirea frecventei consultatiilor
preventia si, dupa caz, tratamentul complicatiilor
stabilirea conditiilor clinice asociate dislipidemii, diabet, obezitate, arteriopatii, HTA

 stabilirea factorilor de risc cardiovascular ai pacientilor: nivelul TA sistolice si diastolice,

nivelul presiunii pulsului la varstnici, varsta, fumatul, dislipidemie, glucoza plasmatica a
jeun crescuta, istoric familial de boala cardiovasculara sub 55 ani la barbati si sub 65 la
femei, obezitate de tip abdominal : la barbati > 102 cm si la femei > 88 cm , sforait
apnee in somn,tipul de personalitate
25. Clasificarea dislipidemiei si cauze ale acesteia
dislipiidemii primare - hipercolesterolemia familiala
dislipidemii secundare:
obezitate, sedentarism
DZ
consum de alcool
hipotiroidism
IRC
contraceptive orale
diuretice
betablocante
26. Managementul pacientului cu dislipidemie
depistarea si selectarea dislipidemiilor
masurarea si inregistrarea factorilor de risc
evaluarea riscului, luand in considerare comorbiditatile
27. Tratamentul dislipidemiei
tratament igienodietetic:
dieta 6 luni
modificarea stilului de viata (activitate fizica moderata, renuntarea la fumat etc)
tratament medicamentos:
inhibitori HMG CoA reductaza - statine
fibrati
acid nicotinic si derivati
acizi omega 3
28. Definitii: astm bronsic, BPOC
astmul bronsic:
boala inflamatorie cronica a cailor aeriene, insotita de hiperreactivitate bronsica si
episoade recurente de wheezing, dispnee, tuse si constrictie toracica
asociaza de obicei obstructie difuza si variabila a cailor aeriene
adesea reversibil spontan sau cu tratament
BPOC:
boal caracterizata prin limitare progresiva si incomplet reversibila a fluxului aerian n
cile aeriene
asociat cu un rspuns inflamator anormal al plmnilor la particule nocive sau gaze
29. Clasificarea astmului bronsic in functie de severitate

clasificarea GINA 2002 (vezi schema mai jos):

astm intermitent
astm persistent usor
astm persistent moderat

30. Tratamentul AB in functie de severitate

31. Complicatii si comorbiditati ale AB

complicatii:
astm acut,instabil (brittle asthma), near fatal asthma, insuficienta respiratorie acuta
ireversibila
astm cu obstructie fixa, dificil de controlat, corticodependent, BPOC, hipercorticism
disabilitate fizica si psihica, SAS, infectii
complicatii ale medicatiei antiastmatice
comorbititati:
atopie, rinita, rinosinuzita, polipoza nazala, alergii alimentare
obezitate, BRGE
intoleranta AINS
boli cardiovasculare:

Asociere mai frecventa la femei : estrogenii cresc imunitatea umorala

Boala coronariana,HTA, insuficienta cardiaca, TEP, \aritmii
Riscul crescut prin:
scaderea functiei pulmonare,infectii respiratorii
inflamatia cronica sistemica (IL-6,TNF-alfa)
hipoxia si excesul de betaagonisti
IgE au efect proaterogen (pe mastocite si plachete)

32. Definitia obezitatii la adult si copil

general:
boal a ntregului organism
exces de greutate fa de talie sau vrst
problem de sntate publica
prevalen n cretere n ultima perioad
la copil:
provocare pentru medicii de familie
cretere accelerat a prevalenei din ultimii ani
poate afecta cresterea si dezvoltarea copilului si a adolescen
consecinte clinice, psihologice si sociale pe termen lung
33. Factori care intervin in aparitia obezitatii
rspunsuri adaptative predictive = ftul are capacitatea de a prevedea natura mediului
n care va tri pornind de la semnale nutriionale oferite de mama
istoricul matern:
starea de sntate preconcepie
greutatea preconceptie - risc crescut la copiii mamelor supraponderale sau obeze
dieta n timpul sarcinii
funcionarea i vascularizaia placentei
metabolismul placentar
relatia intre IMC-ul parental si cel al copilului este sex-specifica (mama obeza - fiica
obeza; tata obez - fiu obez)
fumatul matern:
disfuncii placentare ce cresc riscul de nastere prematur
corelaie directa de tip doz-efect ntre fumat i obezitatea copilului
gravidele ce ntrerup fumatul inainte de S15 au risc comparativ cu nefumatoarele
34. Evaluarea copilului cu obezitate
anamneza si examen clinic general
masurarea tensiunii arteriale
monitorizarea IMC
urmrirea curbelor de cretere i dezvoltare
rebound-ul adipozitar
observarea apariiei caracterelor sexuale secundare
paraclinic:
glicemie

profil lipidic
evaluare endocrinologica:
hormoni tiroidieni
hormoni suprarenalieni
GnRH
hormoni sexuali

35. Tratamentul obezitatii

obiective:
controlul excesului ponderal se face astfel incat sa nu compromita cresterea si
dezvoltarea copilului
IMC intre percentila 5 si percentila 85 pentru varsta si sexul respectiv
la sub 2 ani se are in vedere mentinerea greutatii (nu ia in greutate suplimentar)
la copiii obezi intre 2-7 ani se are in vedere scaderea greutatii cu 0.5 kg/luna
la copiii obezi peste 7 ani se are in vedere scaderea greutatii cu 1 kg/luna
igieno-dietetic:
optimizarea stilului de via
incurajarea activitatii fizice
ajustarea dietei
corectarea tulburrilor de comportament alimentar prin suport psihologic
evitarea alternantei sub-/supraalimentaie
farmacologic
chirurgie bariatrica (la adolescenti cu IMC>35)
36. Complicatiile obezitatii
metabolice:
insulinorezistenta
dislipidemie
hormonale:
hiperaldosteronism
ginecomastie
boala de ovar polichistic
hipotiroidism
tiroidita autoimuna
pubertate precoce
cardiovasculare:
insuficienta cardiaca
hipertrofie ventriculara
HTA
respiratorii:
apneea in somn
hiperreactivitatea bronsica
digestiv:
boala de reflux gastroesofagian
colecistita litiazica
steatoza hpatica

leziuni renale
psihic:
autoizolare
depresie
anxietate
automutilare
tentative de suicide

37. Diagnostic diferential al SCA

Cardiac:
pericardita
miocardita
Aortic:
disectia acuta de aorta
Pulmonare:
embolie pulmonara
Gastrointestinale:
afectiuni esofagiene
colecistita acuta
38. Edemul pulmonar acut: diagnostic
Dispnee acuta, tuse
Stop cardiac, soc cardiogen
Alte caracteristici care pot reflecta cauza:
Durere toracica, palpitatii BCI, IM, aritmie
Istoric de dispnee la efort BCI, IC ?
Oligurie, hematurie IRA
Semne de hemoragie intracraniana
39. Edemul pulmonar acut: tratament
Combinarea diureticelor, vasodilatatoarelor si a inotrop pozitivelor.
2 categorii de pacienti
pacienti stabili hemodinamic
pacienti in soc
alegerea unui agent inotrop pozitiv (dobutamina/bolus lent epinefrina)
diuretice
40. Cauze de trombembolie pulmonara
tromboza venoasa profunda
emboli septici
emboli grasosi
lichid amniotic
paraziti
neoplazii
41. Diagnostic in TEP
Simptome :

debut brusc: durere toracica, pleuritica, asociata cu dispnee si/sau hemoptizii, soc
Semne:
tahicardie si tahipnee, hTA, jugulare turgescente
semne de HTP: P2 accentuat si dedublat, jugulare turgescente, suflu sistolic de
insuficienta tricuspidiana, zgomot 3 VD, suflu de insuficienta pulmonara
cianoza
frecatura pleurala, colectie pleurala
tromboflebita la membrele inferioare
subfebrilitati
Rx: normal/hemidiafragm ascensionat, mici colectii pleurale
Laborator: leucocitoza cu neutrofilie, usoara crestere CK, troponine
Ecocardiografie:
exclude alte cauze de HTP (IMA, tamponada)
VD dilatat, dilatare AP, insuficienta tricuspidiana
D-dimeri: sensibil dar nespecifici
CT spiral (angio CT) cu substanta de contrast - evidentierea trombului
Scintigrafie pulmonara (ventilatie normala, deficit de perfuzie)
Angiografie pulmonara (gold standard)

42. Cauze de crestere a D-dimerilor in afara TEP

in traumatisme
tromboze
in sarcina
hemoragii
interventii chirurgicale majore
necroze
neoplazii
inflamatii
43. 5 inhibitori de enzima de conversie utilizati in practica
enalapril
captopril
monopril
ramipril
perindopril
44. Clasificarea disectiei acute de aorta
dupa DeBakey (clasificarea veche):
tip I (la nivelul intregii aorte)
tip II (pana la originea trunchiului brahio-cefalic)
tip III (distala)
dupa Stanford (clasificarea noua):
tip A (proximala; cuprinde I + II)
tip B (distala; tipul III)
45. Diagnostic in disectia de aorta

 clinic:
duerere brutala, iradiere interscapulovertebrala, lombara (in functie de localizare),
migratorie (in extensia disectiei)
sincopa
moarte subita
extremitati reci, cianotice, diaforeza
TA crescuta cu absenta/diminuarea pulsului pe arterele mari
insuficienta aortica
semne de IMA prin compresia coronarelor
semne de BAV prin disectie de SIV
semne neurologice
anemie, oligurie, anurie
paraclinic:
EKG - ddx cu IMA
Rx toracica: largirea mediastinului, dubla opacitate a aortei, deplasarea traheei,
esofagului
ecografie: importanta in disectia proximala (fald intimal oscilatoriu), dilatatia radacinii
aortei
CT: sensibilitate 90%; evidentiaza cele doua lumene
aortografie: importanta, cand se va interveni chirurgical
RMN
diagnostic diferential
IMA
IAo acuta
tumori mediastinale
miocardita acuta
TEP
46. Compozitia laptelui matern
Adaptata nevoilor fiziologice ale sugarului
Variaza:
in functie de stadiul lactatiei
in cursul aceleiasi zile
in cursul aceluiasi supt
la nasterea prematura
in functie de necesarul de lapte al sugarului
dupa factori etnici si socio-economici
In primele zile de la nastere - mai vascos si bogat in minerale si proteine (colostru)
Laptele de tranzitie - 6-10 zile
In nasterea prematura laptele este mai bogat cu 15-25% in proteine si 40-50% in lipide
Glucide totale: 70g/l
Proteine totale: 10g/l
Lipide: 40g/l
Saruri minerale: 2-3,5 g/l
Aport energetic: 680 kcal

47. Diferente intre laptele matern si laptele de vaca

Glucide: 70g/l vs 48g/l
laptele matern are oligozaharide de 100 de ori mai multe decat laptele de vaca
glucide cu rol bifidigen - dezvoltarea florei intestinale
Proteine: 10g/l vs 35g/l
laptele de vaca - cazeinos, precipita => digestie dificila
laptele matern contine lactotransferina (previne anemia feripriva), are imunoglobuline,
nu are lactoglobulina (nu este alergogen)
Lipide: 40 g/l vs 35 g/l
la sfarsitul suptului, laptele matern are cantitate mai mare de lipide (produc senzatie de
satietate)
raport AG saturati / AG nesaturati = 1:1 in laptele matern si 3/1 in laptele de vaca
laptele matern contine acid linoleic si arahidonic, cu rol in dezvoltarea sistemului nervos
Saruri minerale:
raportul calciu / fosfor de 2:1, fata de 1:2 in laptele de vaca
laptele matern contine Fe2+, mai bine absorbabil
rol in prevenirea anemiei feriprive si a rahitismului
Vitamine
48. Avantajele alimentatiei la san
care tin de lapte:
perfect adaptat nevoilor de crestere si dezvoltare ale sugarului in primele 6 luni (vezi
mai sus)
protectie antiinfectioasa si antialergica
frunizeaza vitamine si Ig
care tin de mama:
mult mai comoda pentru mama ( nu necesita echipament special, sterilizare, timp de
preparare)
rol psihoemotional consolideaza legatura afectiva dintre mama si copil
confera mamei o protectie impotriva cancerului de san si are actiune contraceptiva
(amenoree de lactatie)
consum de aproximativ 600 Kcal/zi ceea ce determina folosirea grasimilor acumulate de
mama in timpul sarcinii - mentinand astfel silueta mamei
sub aspect economic alimentatia naturala este de 2-3 ori mai ieftina decat alimentatia
artificiala
care tin de copil:
cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile sugarului, adptandu-se nevoilor acestuia.
cresterea concentratiei de grasimi la sfarsitul suptului-detrmina senzatia de satietateprevenindu-se supraalimentatia.
intarcarea precoce poate determina un traumatism psihoafectiv la copil si poate fi
responsabila de unele tulburari de comportament ulterior
alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite care poate apare la sugarul
alimentat artificial
49. Tehnica alaptarii

pregatirea pentru alimentatie (alimentatie corecta a mamei)

precocitatea punerii la san (in primele ore de la nastere)
tehnica alternantei sanilor
durata suptului - in medie 20 min, in primele zile 10 min
ritmul suptului: la 3-4 ore, cu pauza de 7 ore in cursul noptii
cantitatea de lapte: 60-200 mL/masa
nevoile de lapte cresc proportional cu varsta
aprecierea suficientei suptului:
comportamentul sugarului dupa supt
aspectul curbei ponderale
numarul mictiunilor
durata alimentatiei naturale este de minim 6 luni si se poate prelungi pana la 2 ani

50. Contraindicatiile alimentatiei naturale

De cauza materna:
Permanente:
Infectii severe (sepsis, nefrita, TBC, febra tifoida)
Insuficienta cardiaca, insuficienta renala
Boli sistemice (neoplazii, scleroza multipla)
Boli endocrine (tireotoxicoza)
Casexie, diabet neechilibrat
Boli psihice (psihoza de lactatie, nevroza)
Infectie cu VHB sau HIV
Tratamente cronice (anticanceroase, ACO, antiepileptice)
Temporare:
Infectii acute tratate cu antibiotice
Mastita, mamelon ombilicat, ragade sangerande ale mamelonului
De cauza infantila
Permanente: intoleranta la lactoza, galactozemie, fenilcetonurie,
Temporare: icterul neonatal prin inhibitori ai conjugarii din laptele matern (pregnandiol)
51. Principiile diversificarii
Introducerea de alimente noi (diversificarea) incepe dupa 5-6 luni (mai precoce 4 lunipentru cei alimentati artificial si mai tarziu-5-6 luni- pentru cei alimentati natural)
Aparitia etapei de semidiversificare introducerea intre 3 si 4 luni a unui fainos fara
gluten-ca supliment in alimentatia artificiala.
Se prefera fainurile instant cu adaos de vitamine si fier si amidon predigerat.
Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos
Introducerea alimentului nou se va face progresiv
Administrarea alimentului nou inaintea celui care era obisnuit
Administrarea alimentului de diversificare se va face cu lingurita (de preferinta)
Nu se introduc doua alimente noi simultan de preferat introducerea unui singur
aliment pe saptamana.

 La primele semne de intoleranta varsaturi sau diaree se intrerupe temporar

alimentul nou introdus si se reia administrarea lui la cateva zile de la normalizarea
tolerantei digestive.
Nu trebuie fortat copilul sa primeasca intreaga ratie oferita pentru a nu detrmina
instalarea anorexiei psihogene.
52. Ingrijirea noului nascut la domiciliu
anamneza si examenul clinic complet
atentie la:
modul in care au decurs sarcina si nasterea
scorul Apgar
date antropometrice (greutate, lungime, perimetru cranian, perimetru toracic)
prezenta si durata icterului
vaccinari (BCG, hepatita B)
eventuale malformatii
hemangioame, nevi pigmentari
aspectul bontului ombilical
aspectul fontanelelor
fracturi obstetricale
reflexe arhaice
se vor explica mamei:
promovarea alimentatiei naturale
calendarul de vaccinare
profilaxia rahitismului
semne de alarma care impun prezentarea de urgenta la medic
semne generale de boala
tratamentul starilor febrile pana la prezentarea la medic
tratamentul colicilor
igiena tegumentelor si mucoaselor: (vezi subiectul urmator)
curatarea plicilor cutanate si a zonei inghino-genitale cu tampoane de vata si apa sterila
curatarea bontului ombilical cu alcool alb 70
baia (la aceeasi ora in fiecare zi), precedata sau urmata de masaj cu vitamina E
uleioasa
igiena mediului ambiant:
camera curata, aerisita de 3-4 ori pe zi
temperatura in jur de 22C, cu 2 in plus la baie
nou-nascutul va face zilnic bai de aer dupa primele 2-3 saptamani, initial fiind scos afara
15 minute pe zi, crescandu-se progresiv pana la 3-4 ore
53. Igiena tegumentelor si mucoaselor
se va explica mamei importanta spalatului pe maini oridecateori se manevreaza copilul
necesitatea toaletei locale cu apa fiarta si racita si tampoane sterile la nivelul plicilor
cutanate si regiunii inghinogenitale
toaleta mucoaselor
ingrijirea bontului ombilical cu apa sterila, alcool alb si tampoane sterile

 baie generala, efectuata zilnic, de preferinta la aceeasi ora; se insista asupra igienei
caditei de baie
temperatura apei va fi testata cu termometrul sau cu cotul ~38
importanta masajul inainte sau dupa baie cu ulei cu vitamina E
toaleta nazala cu ser fiziologic - preferabil inainte de supt
54. Cauzele starilor febrile
infecii bacteriene, virale, micotice, parazitare (localizare respiratorie, digestiv, renal,
cardiac, osoas, meningo-cerebral etc.)
colagenoze (AIJ, LES)
neoplazii
boli endocrine (tireotoxicoza, hiperaldosteronism)
boli metabolice (hipercalcemia, guta, dislipidemii)
boli genetice (displazia ectodermal anhidrotic)
55. Criterii de gravitate a starilor febrile (necesita internare)
febra cu valori > 40
sugar < 3 luni
copil prea somnolent sau prea agitat
asocierea erupiei purpurice
asocierea tahicardiei
asocierea dispneei
asocierea convulsiilor
asocierea frisonului
fontanela bombat
56. Stari in care copilul febril poate fi tratat la domiciliu
starea general bun (dup scderea febrei)
lipsa antecedentelor patologice semnificative
lipsa semnelor de localizare infecioas (la ex. fizic)
condiii bune de ngrijire la domiciliu
investigaii minimale normale (HLG, VSH)
57. Tratamentul starilor febrile
temperatura moderat (38,5 ) nu trebuie tratat mecanism adaptativ de rspuns la
infecie
abordarea terapeutic a febrei la copil implic dou aspecte:
tratamentul simptomatic antitermic:
mijloace fizice:
scoaterea imbracamintei
suplimentarea lichidelor
impachetari hipotermizante
baie hipotermizanta (cu 2 mai mica decat temperatura initiala)
punga cu gheata pe frunte sau in axile
racire centrala (spalatura gastrica sau clisme cu ser fiziologic la temperatura camerei)

antitermice:
paracetamol
algocalmin
ibuprofen
aspirina (contraindicata sub 5 ani - sindrom Reye)
tratamentul cu antibiotice (vezi mai jos)

58. Stari febrile care necesita tratament antibiotic

semne evocatoare de infecie bacterian
febr la nou nscut sau sugar mai mic de 3 luni
antecedente de infecii severe
patologie pulmonar cronic (fibroz chistic, broniectazii)
maladii congenitale de cord (cu shunt stg-dr)
instabilitatea metabolic (copii cu diabet zaharat)
imunodeprimai
copii distrofici
febr cu valori > 40
febr la copii aflai n convalescena unor boli infecioase (tuse convulsiv, rujeol)
59. Etiologia BDA
cauze infecioase virale, bacteriene, parazitare, dar i unor condiii defectuoase de
ingrijire si greeli alimentare de ordin calitativ si cantitativ, din care un rol principal il are
mana murdar
virusuri enteropatogene:
peste 50% din diareile infectioase
cel mai adesea Rotavirusuri, Calicivirusuri, Adenovirusuri si Astrovirusuri
bacterii enteropatogene:
20-50% din cazurile de diaree acuta
Shigella disenteriae, Escherichia coli, Salmonella ,Vibrio cholerae, Klebsiella , Yersinia,
Clorstridium difficile, Pseudomonas aeruginosa, Stafilococus aureus
paraziti enteropatogeni - Giardia lamblia (in special la sugari si prescolari)
greseli alimentare (sugar si copilul mic)
Consumul excesiv de sucuri naturale, de fructe ce conin prea mult sorbitol si fructoza
pot reprezenta o cauza de diaree
diareea data de antibiotice
60. Diaree de tip enterotoxigen
germeni capabili sa produc o enterotoxin, cum ar fi: E. Coli enterotoxigen, Vibrio
cholerae, Stafilococus aureus, si Bacillus cereus
enterotoxine - proteine secretate de germeni ce produc pierderea masiva de apa si
electroliti prin interferarea cu activitatea osmoreceptorilor intestinali
poate duce la deces prin deshidratare severa
61. Diaree de tip enteroinvaziv

 este produs de germeni care au capacitatea de a invada mucoasa intestinal, cu

alterarea structurilor din corionul mucoasei, ce are ca expresivitate clinic apariia de
scaun cu mucus, puroi si sange.
aceste diarei au ca prototip Shigella disenteriae, dar i alti germeni cum ar fi
Salmonella, Campylobacter, Yersinia enterocolitica
62. Tratamentul de realimentare
strategie dietetica de realimentare precoce dup primele 4-6 ore de rehidratare cu un
aliment proteic, lapte uman, lapte dietetic, formul adaptata
privarea protein calorica indusa prin repaus digestiv poate determina atrofie vilozitara si
cronicizarea diareii
63. Diabetul zaharat - definitie
grup de boli de metabolism
caracterizate n principal prin:
hiperglicemie indus de secreia deficitar de insulin
rezisten la insulin
ambele entiti n proporii variabile
64. Clasificare DZ
diabet zaharat tip I - deficit absolut de insulina
diabet zaharat tip II - asociaza rezistenta periferica la insulina cu un raspuns inadecvat
al secretiei acesteia
diabet gestational
alte tipuri specifice de diabet:
defecte genetice
endocrinopatii
diabet indus medicamentos etc.
65. Complicatiile DZ
microvasculare:
retinopatia diabetica
nefropatia diabetica
neuropatia diabetica
piciorul diabetic
macrovasculare:
cardiopatia diabetica
arteriopatia diabetica
macroangiopatia cerebrala
complicatii acute:
coma cetoacidozica
coma hiperosmolara
hipoglicemia
66. Tratamentul DZ

optimizarea stilului de viata:

dieta adecvata
scaderea in greutate la persoanele supraponderale
exercitiu fizic
renuntarea la fumat
controlul glicemiei si al HbA1c
tratament medicamentos
prevenirea complicatiilor