P. 1
CAPITOLUL 8 SATELITI DE COMUNICATII

CAPITOLUL 8 SATELITI DE COMUNICATII

5.0

|Views: 2,115|Likes:
Published by CostIN T.
sateliti comunicatii
sateliti comunicatii

More info:

Published by: CostIN T. on May 31, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/18/2012

pdf

text

original

CAPITOLUL 8 SATELITI DE COMUNICATII

8.1. DINAMICA SISTEMELOR DE SATELITI
Scopul spre care tinde dezvoltarea telecomunicatiilor este realizarea unor retele integrate globale, care sa-i permita oricui, oriunde s-ar afla el sau ea, sa poata lua contact ~i sa comunice, simplu ~i ieftin, cu oricine de pe suprafata pamantului (ba chiar ~i intr-un avion in zbor, ca sa nu ne gandim inca la un \'ehicul cosmic!) In realizarea unei astfel de retele, satelitii de telecomunicatii joaca un rol important. Sute ~i mii de sateliti artificiali se rotesc in jurul globu]ui terestru, fiind exploatati in cadrul unor activitati diverse, importante in plan strategic, -,?tiintific, economic ~i cultural. Sunt state ale lumii care poseda constelatii de zeci de sateliti de comunicatii (lndonezia, Norvegia, etc.) Romania are atribuite de UIT cateva pozitii orbita]e, care stint insa inca neocupate. Ceea ce nu inseamna ca operatorii de te]ecomunicatii ~i fumizorii de te]eviziune prill cablu nu utilizeaza intens capacitali ale unor sateliti straini sau intemationali. Vom vedea in continuare care Stint baze]e acestei tehnologii. Un sate]it artificial al pamantului trebuie sa se supuna acelora~i legi de rotati~ ca ~i luna, care este satelitul natural a] pamantului. Acelea~i legi Ie respecta ~i planetele care graviteaza in jurul soarelui. Trei legi importante pentlll mi~carea planetelor au fost descoperite de astronomul Johannes Kepler (1571-1630) ~i au fost deduse teoretic de Isaac Ne\\1on, in anu1 1665, pe baza legilor mecanicii care ii poarta numcle ~i a teoriei gravitatiei. Prim a lege a lui Kepler Satelitul se rote~te in jurul pamantului pe 0 elipsa, pamantul fiind until din focarele elipsei. Ne amintim de la geometria analitica definitia elipsei. Aceasta este locul geometric al punctelor pentru care suma distantelor la doua puncte fixe, nurnite focare, este constanta. Daca focarele stint situate pe abscisa simetric rata de originea axelor de coordonate, ecuatia elipsei se scrie: (8.1)

\7

Punctul de pe orbita in care satelitul este cel mai aproape de pamant se nume~te perigeu, iar punctul in care satelitul este cel mai departe de pamant se nume~te apogeu. Notaro cu ra ~i cu rh semiaxa mare ~i semiaxa mica, respectiv. Definim un parametru numit excentricitate astfel: (8.2) Legea a dona a lui Kepler In intervale de timp egale, satelitul matura suprafete egale in planul orbital. Conform cu legea a doua a lui Kepler enuntata mai gUS, cu cat este mai departe de pamant un satelit, cu atat mai mult timp este el vizibil dintrun punct de observatie de pe parnant. Aceasta lege este ilustrata in figura 8.1 in care se arata doua suprafete, notate cu al ~i cu a2' care sunt maturate de satelit in acela~i timp ~i au, deci, aceea~i arie. Daca notarn cu VI ~i CU V2 vitezele medii cu care satelitul matura suprafetele al ~i a2' respectiv, este evident ca V2 < VI.

Figura 8.1

Parametrii orbitei unui satelit.

-3c

• IJ

Legea a treia a lui Kepler Pentru a enunta cea de a treia lege a lui Kepler, sa notam cu To perioada orbitei, adica, durata unei rotatii complete a satelitului in jurul pan1antului. Notam cu ,m distanta medie dintre pamant ~i satelit. Cu aceasta, legea a treia se poate exprima matematic in fonna unnatoarei ecuatii: ™ (8.3) uncle A este 0 constanta. Daca se exprima ,m in kilometri ~i To in zile solare medii, constanta A este egala cu 42.241,0979. Am considerat ca 0 zi solara medie este egala cu 1,0027379 zile siderale. Newton a stabilit aceasta lege intr-o fonna diferita. El a dedus ca viteza unghiulara a unui satelit aflat la altitudinea h este data de ).,=(gm)I/2.,-3/2. (8.4)

In aceasta ecuatie, m este masa pamantului, g cste constanta gravita~io.nala egala cu 9,8 m/s2, iar , = R + h, uncle R este raza ecuatoriala a pamantului. Avem ca (gm)I/2 = 631,3482 km3/2/s. Ecua~ia (8.3) este aproximativa, in sensul ca, la stabilirea ei, s-a facut abstractie de faptul ca forma pamantului nu este perfect sferica ~i au fast ignorate diverse forte perturbatoare ca, de exemplu, fortele de atractie ale soarelui ~i ale lunii, precum ~i forta de frecare ~i de tarare a atmosferei.

8.2. ORBITA GEOSTATIONARA
Un satelit plasat pe 0 orbita geostationara pare nemi~cat in raport cu pamantul; altfel spus, el se rote~te in jurul pamantului cu aceea~i viteza unghiulara ca ~i acesta. Avantajul unui astfel de satelit este acela ca antenele statiilor de baz~ pot fi men~inute cu u~urinta orientate spre el, caci pamantul se rote~te in jurul axei proprii cu aceea~i perioada ca ~i satelitul. S~ definim unghiul de inclina(ie drept unghiul dintre planul orbital al unui satelit ~i planul ecuatorial al pamantului, Daca unghiul de inclinatie este diferit de zero, pentru orice punct fixat de pe suprafata globului terestru, satelitul va descrie 0 mi~care aparenta in forma de opt. Pe de alta pa11e, conform legii a doua a lui Newton, pentru ca satelitul sa aiba 0 viteza unghiulara constanta egala cu cea a pamantului, trebuie ca orbita sa fie circulara. Prin urmare, 0 orbita geostationara este numai 0 orbita circulara in planul ecuatorial,

Pentru a gasi altitudinea orbitei geostationare, utilizam legea a treia a lui Kepler. Pentru orbita circulara, avem . (8.5)

Se poate arata ca, pentru orbita geostationara, perioada To definita in (8.3) este egala cu 0,9972695. Avem deci R + h = 42241. (0,99727)2i3. (8.6) Considerand raza pamantului R = 6378,14 kIn, rezulta 0 altitudine h = 35.786 km pentru orbita geostationara. Faptul ca nu exista decat 0 orbita geostationara nu inseamna ca pe ea nu pot fi plasa~i mai multi sateliti geostationari (GEO). Totu~i, exista 0 limita a numarului de GEO, caci trebuie sa avem suficient spatiu intre doi sateliti vecini incat sa evitam orice ciocnire intre ei. Exista sute de sateliti geostationari apartinand diferitelor tari. 0 limitare ~i mai importanta a satelitilor geostationari 0 constituie spectrul de frecvente care Ie este atribuit de VIT-T. Spectrul de frecvente ~i pozitiile orbitale disponibile sunt motive pentru care se lanseaza sateliti ~i pe alte orbite decat cele geostationare. Mai exista ~i unele dezavantaje ale satelitilor geostationari, pe langa evidentele lor avantaje. Astfel, un satelit plasat pe orbita geostationara sufera de 0 lunga intarziere de propagare, care este complet inevitabila din cauza distantei mari de pamant ~i a vitezei finite a undelor electromagnetice. Considerand viteza luminii de 3 . 105 km/s ~i altitudinea satelitului de circa 35.780 ~1, int~rzierea de propagare ?us-into~s dintre un. utilizator ~i ~ate~it este cupnnsa mtre 240 ~l 270 ms, m funcpe de unghlul de elevape dm pozitia in care se afla utilizatorul. 0 conversatie telefonica internationala realizata prill doi sateliti implica 0 intarziere de propagare dus-intors de ordinul a 540 ms. Aceasta cauzeaza un ecou suparator, pentru a carui eliminare se utilizeaza supresoare sau compensatoare de ecou. In cazul comunicatiilor de date, este necesar sa se aplice ~i tehnici de corectie a eroriJor. Vn alt dezavantaj este marea atenuare de propagare. Intr-un sistem de comunicatii prill satelit, puterea sernnalelor electromagnetice este atenuata cu patratul distantei de la sursa. De exemplu, daca distanta dintre emitator ~i receptor se dubleaza, avem nevoie de un nivel de putere de emisie de patru ori mai mare pentru a avea acela~i nivel de putere la receptie. O alta obiectie fundamentala ce se poate aduce unui satelit geostationar este lipsa de acoperire la latitudinile extreme, cea nordica ~i cea sudica. Intr-adevar, intr-un punct situat aproape de polul nord sau de polul

('"""'-'

sud, este necesar un unghi de elevatie foarte mic pentru a accesa un satelit geostationar. Din toate aceste motive, la care putem adauga ~i costul ridicat al lansarii unui satelit pe orbita geostationara, se utilizeaza in mare masura ~i orbite care nu sunt geostationare.

8.3. ORBITE CARE NU SUNT GEOSTATIONARE
Numero~i sateliti sunt plasati pe orbite care nu sunt geostationare. Totu~i, altitudinea satelitului nu poate fi aleasa oricum, din cauza existentei celor doua centuri de radiatii Van Allen. Pentru a minimiza efectul nociv al radiatiilor asupra componentelor electronice cu care soot realizate echipamenteIe de la bordul satelitului, este preferabil sa se plaseze satelitii in afara acestor centuri. in figura 8.2, se arata cele doua centuri de radiatii Van Allen, orbita geostationara GEO, precum ~i cateva orbite joase (LEO) ~i medii (MEO).

Figura 8.2

Diverse orbite posibile pentru sateliti (GEO, MEO ~i LEO).

II

In functie de altitudine, satelitii se impart in trei categorii: •GEO la altitudinea de 35.786 krn •MEO la 0 altitudine cuprinsa intre 10.000 ~i 20.000 krn •LEO la altitudini sub 1.500 krn. Din punctul de vedere al formei orbitei, exista orbite circulare ~i orbite eliptice. Un sistem de sateliti geostationari necesita numai trei sateliti pentru a acoperi globul terestru. Pentru acoperire globala, un sistem de sateliti plasati pe orbita joasa necesita mult mai multi sateliti. De exemplu, sistemul IRIDIUM realizat de Motorola cuprinde 66 de sateliti. Aceasta este din cauza ca un satelit LEO are 0 arie de acoperire mult mai mica decat unul GEO.

8.4. SISTEME DE COMUNICATII MOBILE CU SATELITI
Satelitii de comunicatii se utilizeaza pentru a transmite date ~i voce la mare di~~!a, precum ii p~ntruy a difuza semna~e de .tele~iziune. Pe~t~ telecomumcaplle la mare dlstanta, 0 concurenta senoasa 0 reprezlnta cablurile, cu fibre optice. Un cablu cu fibre optice poate asigura transmisiuni de date ~i de voce mult mai ieftin, de mult mai buna calitate ~i mai fiabil decat 0 pot face canaleIe prin satelit. Totu~i, pentru comunicatiile mobile, ca ~i pentru cele in zone izolate, sistemele fara fir, in special cele realizate cu ajutorul satelitilor, i~i mentin intact interesul. Comunicatiile mobile cu sateliti se pot impaqi in doua categorii dupa cum sunt Decesare statii fixe de sol sau nu. In sistemele din prima categorie, satelitii au legatura cu statii de sol fixe; statiile mobile sunt in legatura cu statiile fixe de sol exact ca in sistemele celulare. Satelitul serve~te drept releu de transmisie. In sistemele din a doua categorie, ternlinalul mobil poate comunica direct cu satelitul din reteaua de sateliti care acopera zona in care se afla mobilul. Terminalul mobil, la tehnologia actuala, este relativ voluminos, fiind construit in fornla unei valize mici. Antena trebuie indreptata spre satelit cu ajutorul unei busole.

M

8.5. SISTEME DE COMUNICATII MOBILE iN FUNCTIUNE
Diverse tan au sisteme proprii de sateliti de telecomunicatii. Pentru importanta lor, ne yom referi in principal la retelele internationale de sateliti de telecomunicatii. in 1964, a fost stabilita organizatia internationala INTELSAT (International Telecommunications Satellite Organization) in scopul de a furniza servicii fixe intre natiuni cu ajutorul satelitilor. Primul satelit INTELSAT a fost pus in serviciu comercial in 1965. Prima generatie de retele de comunicatii mobile cu ajutorul satelitilor incepe in 1982 cu INMARSAT (de la International MARitime Telecommunications SATellite organization). Acesta este un sistem de sateliti GEO ce utilizeaza banda L (1,5 +1,6 GHz) pentru a fumiza mai ales diverse servicii navelor aflate in croaziera pe mari si pe oceane. Alte sisteme din prima generatie de comunicatii mobile prin satelit Stint QUALCOMM, inaugurat in 1989 si care deserve~ te America de Nord, ALCATEL QUALCOMM care a inceput sa functioneze in 1991 pentru Europa ~i sistemul japonez NASDA, operational din 1987. Generatia a doua a aparut in 1995, avand ca obiectiv reducerea gabaritului ~i a greutatii terminalelor mobile. Toate aceste sisteme stint GEO. . Pentru a se ajunge la terminale mobile mici ~i u~oare, comparabile cu cele utilizate in sistemele tereste celulare, trebuie utilizati sateliti pe obite joase (LEO). Aceste sisteme stint de doua categorii: mici si mari. Sistemele zise "Little-LEO" (adica, LEO mici) utilizeaza sateliti de gabarit redus ~i de mica greutate pentru aplicatii de joasa viteza sub 1kbit/s. Sistemele zise "Big-LEO" (adica, LEO mari) includ servicii de voce, date, facsimil. Spectrele de frecvente alocate stint de 1610+1626,5 MHz pentru legaturile spre sateliti ~i de 2483,5+2500 MHz pentru legaturile de la sateliti. Un astfel de sistem este IRIDIUM, conceput ~i realizat de Motorola, compus din 66 de sateliti plasati la 785 km pe ~ase plane orbitale polare. EI utilizeaza accesul multiplu cu diviziune in timp (TDMA). Initiat, se intentiona ca IRIDIUM sa aiba 77 de sateliti dispu~i in ~apte plane, sistemul inspirandu-se din atomul de iridiu care are 77 de electroni ce se rotesc in jurul nucleului. IRIDIUM a fost totu~i realizat cu numai 66 de sateliti plasati in ~ase plane, cu 11 sateliti pe un plan. Cei 11 sateliti din fiecare plan se afla pe 0 orbita polara, fiind egal distantati la 360/11 = 32,7°. Cele ~ase plane se intersecteaza in cei doi poli ai Pamantului ~i stint separate prin aproximativ

8

180/6 = 30°, distanta nefiind unifonna. Privite de sus la Polul Nord, cele ~ase plane seamana cu 12 spite ale unei roti. La 0 altitudine de 785 krn, perioada orbitei este de circa doua ore. Geometria sistemului este astfel gandita incat fiecare punct de pe suprafata Pamantului vede intotdeauna cel putin un satelit pe cer la peste 10° deasupra orizontului. Atunci cand un satelit apune, un altul rasare - un nou satelit se ive~te pe cer la aproximativ fiecare zece minute. Fiecare satelit lasa pe Parnant 0 amprenta circulara avand diametrul ceva mai mare de 2000 de mile (3226 km). Fiecare amprenta este partitionata in 37 de celule, fiecare celula avand un diametru ceva mai mare de 400 de mile (645 kIn). IRIDIUM utilizeaza banda 1, in gama 390 MHz - 1,55 GHz, pentru comunicatii de suprafata. Se aplica modulatia digitala cu patru faze QPSK cu mai multe frecvente purtatoare. Fiecare frecventa purtatoare este impartita in 150 de canale multiplexate in timp pe celula. La viteza de transmisiune de 2400 biti/s ~i utilizand compresia vocii, fiecare canal asigura comunicatii vocale de calitate acceptabila. Fiecare satelit poate comunica atat cu teletoane cat ~i cu statii de sol. Pe langa aceasta, fiecare satelit mai poate comunica ~i cu alti sateliti vecini. Pentru comunicatiile intre sateliti, IRIDIUM utilizeaza banda K, in gama 33-36 GHz. Fiecare satelit se interconecteaza cu maximum doua statii de sol ~i cu ~ase sateliti invecinati - cei din rata ~i din spate de pe acela~i plan ~i cei doi din fiecare plan adjacent. Din cate ~tim, sistemul de sateliti de telecomunicatii IRIDIUM a fost vandut de Motorola Armatei SUA. Un alt sistem este GLOBALSTAR, realizat de Loral Quakcomm Satellite Services. Acesta utilizeaza accesul multiplu cu diviziune n cod (CDMA). Alte sisteme ce pot fi mentionate stint ODYSSEY promovat de TRW. SKYBRIDGE al lui Alcatel ~i TELEDESICS al unui consortiu incluzand Microsoft ~i Motorola. Acesta din unna a fost conceput ca "un Internet pe cer", realizat in fonna unei constelatii cu sute de sateliti LEO. O alternativa interesanta la utilizarea satelitilor de comunicatii este inlocuirea acestora cu a~a-zisele "platfonne de inalta altitudine", care nu stint altceva decat baloane speciale ancorate. Avantajele unei astfel de solutii tehnice stint evidente: se elimina pretul lansarii satelitilor, semnalul parcurge un traseu mult mai scuTt, ceea ce reduce atenuarea ~i intarzierea de propagare, interventiile in caz de defectare stint considerabil mai simplu de operat. in concluzie, sa observarn ca sateliti: de telecomunicatii reprezinta componente importante ale sistemelor integrate globale de comunicatii ~i ca

una din aplicatiile lor este asistarea transporturilor la mare distanta. Cu ajutorul satelitilor artificiali, se realizeaza ~i a~a-zisele "sisteme globale de pozitionare", prin care un vehicul poate fi urmarit cu mare precizie. Soot trei astfel de sisteme: cel american GPS, cel rusesc GLONASS ~i cel european GALILEO.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->