TEHNICI DE PLATI INTERNATIONALE AN 3 MEAI

TRUE/FALSE

1. Creditele de prefinantare specializate sunt creditele pe care o banca le acorda clientilor sai in scopul
finantarii producerii anumitor marfuri destinate exportului.

ANS: T

2.
In cazul creditelor de prefinantare specializate, exportatorul va primi avansul fie la semnarea
contractului, fie in perioada de fabricatie sau prestare a serviciilor.

ANS: T

3. Creditele reinnoibile sau revolving fac parte din categoria creditelor de prefinantare a exporturilor,
fiind acordate de banci pentru finantarea comenzilor ocazionale, de valori foarte mari.

ANS: F

4. De regula, operatiunea de factoring international este fara recurs asupra exportatorului, riscul de credit
fiind preluat de factorul de export.

ANS: F

5. In cazul operatiunii de factoring, factorul de import are posibilitatea sa efectueze un plasament cu grad
redus de risc, intrucat riscul de credit este suportat de factorul de export.

ANS: F

6. In cazul factoringului, principalul dezavantaj al factorului de import consta in faptul ca preia riscul
de neplata din partea importatorului; in lipsa unor dispute comerciale intre importator si
exportator, factorul de import este obligat sa efectueze plata in favoarea factorului de export
chiar daca importatorul intarzie sa-i achite obligatiile.

ANS: T

7.
In cazul factoringului, principalul neajuns al factorului de export se refera la riscul ca
exportatorul sa nu-si respecte in totalitate obligatiile asumate prin contractul comercial
international, caz in care factorul de import nu este obligat sa efectueze plata in favoarea
factorului de export.

ANS: T

8.
Creditul cumparator reprezinta tehnica prin care exportatorul (furnizorul) vinde pe credit
marfurile importatorului, intrand in sarcina sa ansamblul operatiunilor legate de finantare si
asigurare.
 ANS: F

9.
Pe termen scurt, creditul furnizor se practica sub forma acreditivului documentar cu plata la
termen (diferata), deschis de importator in favoarea exportatorului, plata urmand a se efectua,
de obicei, la un anumit numar de zile de la data documentului de transport.

ANS: T

10. Pentru exportator, creditul furnizor este o modalitate eficienta de a-si promova exporturile pe pietele
internationale.

ANS: T

11. În cazul creditului furnizor, banca exportatorului poate sa se refinanteze apeland fie la banca centrala
sau la o institutie specializata in finantarea exporturilor din tara sa, fie la piata monetara internationala.

ANS: T

12.
In cazul creditului furnizor, importatorul cunoaste cu exactitate valoarea dobanzilor, primelor
de asigurare, spezelor si comisioanelor pe care exportatorul trebuie sa le plateasca pentru
creditul primit. Din aceasta cauza, exportatorul nu are posibilitatea sa includa in pretul de
vanzare costuri care sa depaseasca cheltuielile sale de refinantare.

ANS: F

13. Creditul furnizor se poate acorda numai pe termen mediu si lung (5-7 ani).

ANS: F

14.
Creditul furnizor se poate acorda atat pe termen scurt (pana la 1 an), cat si pe termen mediu si
lung (5-7 ani), fiind utilizat la exporturile de bunuri de consum, materii prime si materiale,
echipamente, instalatii, utilaje etc.

ANS: T

15. Polita de asigurare emisa in cadrul creditului furnizor pentru acoperirea riscului de neplata va fi
andosata de importator in favoarea bancii sale.

ANS: F

16. In cazul creditului furnizor, polita de asigurare emisa la ordinul furnizorului va fi andosata in favoarea
bancii exportatorului, care a acordat creditul

ANS: T

17. Emiterea politei de asigurare utilizata in cadrul creditului furnizor are la baza conventia incheiata intre
importator si institutia de asigurare a creditelor.
 ANS: F

18. Pentru importator, principalul avantaj al creditului furnizor consta in simplificarea operatiunilor,
deoarece importatorul trebuie sa poarte tratative doar cu exportatorul (banca nu intervine in negocieri).

ANS: T

19.
Creditul cumparator este acordat de banca din tara exportatorului direct cumparatorului
(importatorului) sau bancii sale.

ANS: T

20. Creditul furnizor este acordat de banca din tara exportatorului direct cumparatorului
(importatorului) sau bancii sale.

ANS: F

21.
Din tehnica de derulare a creditului furnizor bazat pe conventii de credit individuale (creditul
se refera la o singura marfa) s-au nascut doua forme alternative: creditul furnizor pe baza de
conventii de credit cadru si liniile de credit.

ANS: F

22. Linia de credit este o forma de finantare a schimburilor comerciale internationale care s-a nascut din
tehnica de derulare a creditului cumparator bazat pe conventii de credit individuale.

ANS: T

23. Linia de credit este o forma de finantare a schimburilor comerciale internationale care s-a nascut din
tehnica de derulare a creditului furnizor bazat pe conventii de credit individuale.

ANS: F

24. In cazul liniilor de credit comerciale, pe langa finantarea importurilor din tara bancii finantatoare este
permisa si finantarea importurilor din alte tari.

ANS: T

25. In cazul liniilor de credit comerciale este permisa numai finantarea importurilor din tara bancii
finantatoare.

ANS: F

26. O conditie esentiala pe care trebuie sa o indeplineasca un importator pentru a putea beneficia de un
credit dintr-o conventie cadru este ca firma de la care importa marfa sa provina neaparat din tara bancii
finantatoare.

ANS: T
27. Pentru importator, unul din avantajele creditului furnizor il constituie posibilitatea sa obtina creditul de
la institutiile de finantare a exporturilor din tara exportatorului la dobanzi preferentiale.

ANS: F

28. Unul din avantajele creditului furnizor il reprezinta transparenta in stabilirea pretului de vanzare.

ANS: F

29. In tarile dezvoltate, programele de promovare a exporturilor se realizeaza prin activitatea desfasurata
atat de institutiile de finantare a exporturilor, cat si de institutiile de asigurare a creditelor la export.

ANS: T

30. De obicei, creantele care fac obiectul forfetarii sunt incorporate in cambii si bilete la ordin.

ANS: T

31. In cadrul operatiunii de forfetare, oferta fara obligo presupune ca in cazul in care se incheie contractul,
institutia de forfetare nu se obliga sa mentina costurile operatiunii la nivelul costurilor indicate in
oferta.

ANS: T

32. Principalul dezavantaj al operatiunii de forfetare il reprezinta costul relativ ridicat al operatiunii,
justificat de asumarea de catre institutia de forfetare a tuturor riscurilor de neincasare a creantelor.

ANS: T

33. Principalul dezavantaj al operatiunii de forfetare il reprezinta faptul ca institutia de forfetare preia
asupra sa toate riscurile legate de neincasarea creantei, cu exceptia riscului legat de transferul banilor
din tara importatorului in tara exportatorului.

ANS: F

34. Pentru exportator, principalul dezavantaj al operatiunii de forfetare il reprezinta faptul ca finantarea
operatiunii se poate face in proportie de cel mult 70-80% din valoarea totala a creantei.

ANS: F

35. In analiza documentatiei pe care exportatorul o pune la dispozitia institutiei de forfetare, aceasta tine
cont numai de bonitatea importatorului, standing-ul bancii ce a avalizat titlurile de credit neavand
relevanta.

ANS: F

36. In analiza documentatiei pe care exportatorul o pune la dispozitia institutiei de forfetare, aceasta tine
cont numai de bonitatea importatorului, riscul tarii din care provine banca garanta neavand relevanta.

ANS: F

37. Leasingul este o modalitate neconventionala de finantare a schimburilor comerciale internationale pe

termen scurt.
 ANS: F

38. In functie de clauzele contractuale si raportul intre rata de leasing si pretul de export al bunului se
disting operatiuni de leasing financiar si operatiuni de leasing operational (functional).

ANS: T

39. In functie de clauzele contractuale si raportul intre rata de leasing si pretul de export al bunului se
disting operatiuni de leasing direct si leasing indirect.

ANS: F

40. In functie de clauzele contractuale si raportul intre rata de leasing si pretul de export al bunului se
disting operatiuni de leasing experimental, lease-back si time-sharing.

ANS: F

41. In cazul leasingului financiar durata contractului este mai mica decat durata de utilizare a bunului, iar
in timpul primei perioade de inchiriere ratele de leasing permit recuperarea doar a unei parti din pretul
de vanzare a bunului.

ANS: F

42. In cazul leasingului operational durata contractului este mai mica decat durata de utilizare a bunului,
iar in timpul primei perioade de inchiriere ratele de leasing permit recuperarea doar a unei parti din
pretul de vanzare a bunului.

ANS: T

43. Leasingul financiar se practica pe termen lung, in situatia in care pretul de vanzare al bunului se
recupereaza de-a lungul primei perioade de inchiriere, care este egala sau putin mai mica decat durata
de folosinta a bunului.

ANS: T

44. Leasingul indirect presupune ca, pe langa producator si utilizator, in cadrul tranzactiei sa intervina si o
societate de leasing.

ANS: T

45. In cazul leasingului indirect, furnizorul nu-si mai asuma niciun risc privind bunul vandut (exportat).

ANS: T

46. In cazul leasingului direct, furnizorul nu-si mai asuma niciun risc privind bunul vandut (exportat).

ANS: F

47. In cazul leasingului operational utilizatorul beneficiaza de asistenta si serviciile acordate de societatea
de leasing fara sa-si asume riscurile legate de uzura morala a bunului.

ANS: T
48. In cazul leasingului financiar utilizatorul beneficiaza de asistenta si serviciile acordate de societatea de
leasing fara sa-si asume riscurile legate de uzura morala a bunului.

ANS: F

49. In cazul leasingului operational rolul societatii de leasing se limiteaza la finantarea operatiunii, fiind in
sarcina beneficiarului cheltuielile cu intretinerea sau alte taxe.

ANS: F

50. In cazul leasingului financiar rolul societatii de leasing se limiteaza la finantarea operatiunii, fiind in
sarcina beneficiarului cheltuielile cu intretinerea sau alte taxe.

ANS: T

51.
Acreditivul documentar este operatiunea prin care o banca (denumita emitenta) se angajeaza
ca, in conformitate cu instructiunile primite de la clientul sau importator (denumit ordonator),
sa efectueze plata in favoarea exportatorului (denumit beneficiar) sau sa plateasca, sa accepte
si sa negocieze cambii emise de beneficiar, contra prezentarii unor documente care sa
corespunda termenilor si conditiilor acreditivului.

ANS: T

52.
Incasoul documentar este operatiunea prin care o banca (denumita emitenta) se angajeaza ca,
in conformitate cu instructiunile primite de la clientul sau importator (denumit ordonator), sa
efectueze plata in favoarea exportatorului (denumit beneficiar) sau sa plateasca, sa accepte si
sa negocieze cambii emise de beneficiar, contra prezentarii unor documente care sa
corespunda termenilor si conditiilor incasoului.

ANS: F

53.
Formalismul este o caracteristica a acreditivului documentar care consta in faptul ca
operatiunile prin acreditiv au la baza documentele prezentate de exportator.

ANS: T

54. Adaptabilitatea este o caracteristica a acreditivului documentar care consta in faptul ca

operatiunile prin acreditiv au la baza documentele prezentate de exportator.

ANS: F

55.
Din cauza faptului ca pentru beneficiar acreditivele irevocabile prezinta riscul anularii sau
modificarii fara acordul sau prealabil, in practica, astfel de acreditive sunt foarte rar utilizate.
 ANS: F

56.
Acreditivul cu plata prin acceptare a luat nastere la inceputul anilor 1970 ca raspuns la
interdictiile legislative din anumite tari care nu permiteau utilizarea acreditivului cu plata
diferata.

ANS: F

57. In cazul acreditivelor cu plata prin negociere, pana la incasarea banilor de la banca emitenta, banca
desemnata cu negocierea documentelor isi pastreaza dreptul de recurs asupra beneficiarului.

ANS: T

58. Acreditivul cu plata diferata are un rol important in finantarea schimburilor comerciale pe termen lung,
deoarece in intervalul care se scurge intre momentul remiterii documentelor catre ordonator si
momentul efectuarii platii, cumparatorul poate sa-si procure fondurile necesare achitarii importului
prin vanzarea marfii pe piata locala.

ANS: F

59. Acreditivul cu plata prin acceptare se utilizeaza in finantarea schimburilor comerciale internationale pe
termen lung, cambia care insoteste setul de documente fiind intotdeauna acceptata de o banca.

ANS: F

60. Pe langa modalitate de decontare, in subsidiar, acreditivul documentar indeplineste si functia de

finantare a schimburilor comerciale internationale pe termen scurt.

ANS: T

61.
In cazul acreditivului documentar, reglementarea operatiunii avand loc la o data ulterioara incheierii
contractului comercial international, numai exportatorul este expus riscului valutar, intrucat el trebuie
sa incaseze suma de bani corespunzatoare marfii livrate.

ANS: F

62. In cazul acreditivului documentar, reglementarea operatiunii avand loc la o data ulterioara incheierii
contractului comercial international, numai importatorul este expus riscului valutar, intrucat el trebuie
sa efectueze plata in favoarea exportatorului.

ANS: F

63.
Acreditivul transferabil este un acreditiv in virtutea caruia beneficiarul sau (primul beneficiar)
are dreptul sa solicite bancii autorizate sa plateasca, accepte, negocieze etc. (banca
transferatoare) sa faca acreditivul utilizabil, total sau partial, catre unul sau mai multi
beneficiari, denumiti beneficiari secunzi.

ANS: T
64.
Acreditivul cesionat este un acreditiv in virtutea caruia beneficiarul sau (primul beneficiar)
are dreptul sa solicite bancii autorizate sa plateasca, accepte, negocieze etc. (banca
transferatoare) sa faca acreditivul utilizabil, total sau partial, catre unul sau mai multi
beneficiari, denumiti beneficiari secunzi.

ANS: F

65. Pentru a putea fi transferat, un acreditiv trebuie sa cuprinda in mod expres clauza “transferabil”,
insotita de una din urmatoarele mentiuni: “divizibil”, “fractionabil”, “cesionabil” sau “transmisibil”.

ANS: F

66. In cazul acreditivului transferabil, banca transferatoare isi asuma riscuri suplimentare; din aceasta
cauza, inainte de a realiza o afacere prin acreditivul transferabil, intermediarul trebuie sa solicite
acordul bancii prin care doreste sa efectueze transferul.

ANS: T

67. Acreditivul cesionat presupune derularea a doua acreditive distincte: unul deschis de cumparatorul
final in favoarea intermediarului si cel de-al doilea deschis de intermediar in favoarea furnizorului real.

ANS: F

68. O particularitate a acreditivului reinnoibil (revolving) o constituie faptul ca angajamentul bancii

emitente se reiinoieste numai daca se opereaza o modificare a acreditivului prin care se precizeaza
acest lucru.

ANS: F

69.
In cazul unui acreditiv reinnoibil, banca emitenta si, unde e cazul, si banca confirmatoare isi
asuma riscuri numai pentru suma initiala pentru care s-a emis acreditivul.

ANS: F

70.
Desi fac parte din categoria de instrumente cunoscute sub denumirea generica de acreditive
documentare, acreditivele back-to-back, spre deosebire de celelalte tipuri de acreditive, nu au
rolul de instrumente de plata, ci de garantare, avand caracteristicile unei garantii bancare
abstracte.

ANS: F

71.
Aparitia acreditivului (scrisorii de credit) stand-by a fost determinata de practica bancara din
SUA, unde legislatia nu permitea bancilor sa emita garantii in favoarea clientilor.

ANS: T
72.
Din punctul de vedere al bancilor, operatiunea de incaso nu presupune niciun angajament de
plata, constand intr-o simpla remitere a documentelor de la exportator la importator si a
banilor in sens invers.

ANS: T

73. In cazul platii prin incaso, exportatorul nu-si asuma niciun risc, deoarece angajamentul de plata este al
unei banci si nu al importatorului.

ANS: F

74.
Incasourile cu eliberarea documentelor contra plata constituie un instrument eficient de
finantare a schimburilor comerciale internationale pe termen scurt, deoarece in intervalul de
timp dintre momentul eliberarii documentelor si momentul platii importatorul poate sa vanda
marfa si sa-si procure fondurile necesare.

ANS: F

75. Incasourile simple sau curate sunt incasourile care presupun documente financiare neinsotite de
documente comerciale.

ANS: T

76. Incasourile documentare presupun documente financiare insotite de documente comerciale sau
documente comerciale neinsotite de documente financiare.

ANS: T

77.
Sucursalele bancilor straine sunt independente de banca mama, au personalitate juridica
proprie si nationalitatea tarii in care opereaza.

ANS: F

78. Spre deosebire de reprezentantele si sucursalele bancilor straine, in cazul filialelor, aportul de
capital si cheltuielile de functionare sunt mult mai mari; de asemenea, comparativ cu
reprezentantele si sucursalele, filialele bancilor straine au grad redus de flexibilitate.

ANS: T

79.
Spre deosebire de filialele bancilor straine, sucursalele bancilor straine isi desfasoara
activitatea pe baza capitalului propriu.

ANS: F

80.
 Un motiv pentru care bancile straine efectueaza investitii prin intermediul filialelor il
constituie faptul ca vor sa se implice in unele activitati care nu sunt permise sucursalelor.

ANS: T

81.
Daca principalul mobil al filialelor bancilor straine este deservirea clientilor din tara de
origine care au investit in strainatate si activitatea bancara en-gros (wholesale banking), in
cazul sucursalelor, pe langa aceste activitati, se pune accentul si pe deservirea clientilor din
zona retail.

ANS: F

82.
Printre elementele caracteristice filialelor bancilor straine se numara activitatea bancarã en-
gros (wholesale banking), caracterizata printr-o clientela putin numeroasa, dar sofisticata,
numar mic de tranzactii de valori ridicate, costuri operative reduse, dispersie teritoriala
restransa, numar limitat de salariati foarte specializati.

ANS: F

83.
Principalul dezavantaj al reprezentantelor bancilor straine consta in imposibilitatea efectuarii
de operatiuni bancare propriu-zise (atragerea de depozite sau acordarea de credite).

ANS: T

84.
Internationalizarea pietelor si afacerilor derulate de clienti au determinat bancile sa se implice
in activitati internationale, prin stabilirea de relatii de corespondent cu institutii bancare din
strainatate sau amplasarea de sedii in exterior.

ANS: T

85.
O banca straina poate sa-si stabileasca filiale in exterior fie achizitionand banci locale, fie
infiintand o institutie bancara noua. De multe ori, infiintarea unei institutii bancare noi a fost
preferata achizitionarii unei banci locale, considerata a fi mult mai costisitoare.

ANS: F

86.
Imprumuturile rotative sau roll-over sunt intelegeri dintre o banca si clientul sau (bancar sau
nebancar) prin care banca isi ia angajamentul sa tina la dispozitia clientului o suma de bani pe
o perioada determinata (de regula 12-36 luni).

ANS: F

87. Piata eurovalutelor are un rol important in finantarea schimburilor comerciale internationale direct,
prin emisiunile de euroobligatiuni si creditele acordate de eurobanci firmelor de comert exterior, si,
indirect, prin procurarea de catre eurobanci a resurselor necesare finantarii tranzactiilor.
 ANS: T

88.
Principalul avantaj al euroobligatiunilor consta in faptul ca permit investitorilor sa-si
diversifice portofoliul fara sa fie expusi riscului valutar, plasamentul realizat fiind efectuat in
moneda lor nationala.

ANS: F

89.
In timp ce obligatiunile straine sunt reglementate, inclusiv din punct de vedere fiscal,
de autoritatile din tara in care se realizeaza emisiunea, euroobligatiunile nu sunt supuse
reglementarilor, ceea ce confera emitentilor o mai mare libertate.

ANS: T

90.
Un factor important care a contribuit la modificarea activitatii bancare traditionale a
fost evolutia tehnologiei, ce si-a pus o amprenta puternica asupra gamei produselor si
serviciilor oferite, organizarii bancii, canalelor de distributie etc., conceptul de banca
electronica dezvoltandu-se si capatand noi valente.

ANS: T

91.
Perfectionarea si diversificarea permanenta a creditelor destinate schimburilor
comerciale cu strainatatea se explica si prin interesul manifestat de autoritatile nationale in
promovarea exporturilor autohtone pe pietele externe.

ANS: T

92.
Eurocreditele reprezinta forma traditionala de creditare pe plan international si se
acorda nerezidentilor in moneda nationala a bancii creditoare.

ANS: F

93.
Odata cu aparitia si dezvoltarea eurovalutelor, eurocreditele au devenit un segment
important al pietei internationale de capital, devansand creditele internationale acordate in
forma traditionala.

ANS: T

94.
 Riscul operational se refera la posibilitatea inregistrarii de pierderi ca urmare a
defectarii sistemelor de operare, managementului defectuos, erorilor umane, fraudelor,
controalelor ineficiente, incendiilor sau altor dezastre naturale.

ANS: T

95.
Alaturi de cresterea riscurilor traditionale si asumarea unor riscuri specifice, prin
intensificarea legaturilor dintre bancile situate in tari diferite, activitatea bancara internationala
poate avea ca efect si accentuarea instabilitatii sistemului financiar international.

ANS: T

96.
Odata cu intensificarea procesului de transnationalizare a activitatii bancare, relatia de
corespondent bancar nu mai detine un rol important in facilitarea fluxului informational si de
plati intre partenerii situati in tari diferite.

ANS: F

MULTIPLE CHOICE

1. In categoria creditelor pe termen scurt utilizate in finantarea schimburilor comerciale internationale se

numara:
1. creditul de scont
2. factoringul
3. forfetarea
4. creditul de accept
5. linia de credit.
a. 1+3+4
b. 1+2+4
c. 2+3+5
ANS: B

2. Factoringul este operatiunea prin care:

a. o persoana inchiriaza bunuri de echipament altei persoane cu posibilitatea ca aceasta din
urma sa poata cumpara bunul inchiriat la incheierea perioadei contractuale la un pret
prestabilit
b. o banca isi ia angajamentul fata de clientul sau bancar sau nebancar de a-i tine la dispozitie
o suma de bani pe o perioada determinata
c. exportatorul cedeaza creantele pe care le detine asupra clientilor importatori unei institutii
specializate care poate fi o banca.
ANS: C

3. Pentru exportator, factoringul prezinta urmatoarele avantaje:

1. imbunatatirea lichiditatii firmei
2. finantarea pe termen scurt fara solicitarea unor garantii reale
3. posibilitatea efectuarii unor plasamente cu grad redus de risc
 4. daca operatiunea este fara regres, exportatorul este protejat contra riscului de credit
5. recurgerea la factoring se poate face numai pentru creantele scadente pe termen scurt.
a. 1+2+4
b. 2+3+4
c. 1+4+5
ANS: A

4. Creantele care fac obiectul contractului de..............se materializeaza in.................scadente, in general,

la ............... de la data livrarii.
a. forfetare/facturi internationale/60 zile
b. factoring/facturi internationale/120-180 de zile
c. scontare/facturi internationale/3 ani
ANS: B

5. Costul operatiunii de factoring depinde de o serie de factori, intre care:

1.serviciile incluse
2. calitatea debitorului importator
3. comisionul bancii agent
4. volumul cifrei de export
5. comisionul rezidual
6. valoarea facturilor
7. numarul bancilor participante la sindicat
8. termenul de plata.
a. 1+2+4+6+8
b. 2+3+5+7+8
c. 1+2+3+4+5
d. 2+5+7+8
ANS: A

6. Pentru exportator, principalele dezavantaje ale factoringului sunt:

1. recurgerea la factoring se poate face numai pentru creantele scadente pe termen scurt
2. operatiunea poate fi efectuata si cu regres asupra exportatorului
3. recurgerea la factoring se poate face numai pentru creantele scadente pe termen lung
4. factorul de import devine proprietar al creantelor transmise
5. creditarea contului exportatorului se face cu cel mult 80% din valoarea facturilor, diferenta urmand
a fi platita la scadenta.
a. 3+4+5
b. 2+3+4
c. 1+2+5
ANS: C

7. eUCP este denumirea abreviata a unui document elaborat de Camera de Comert Internationala de la
Paris care reglementeaza:
a. aspectele privind prezentarea electronica in cadrul acreditivelor documentare
b. tehnica si practica serviciilor bancare electronice
c. utilizarea Internetului in cazul platilor electronice.
ANS: A

8. In cadrul acreditivelor cu clauze de plata in avans sunt incluse:

a. acreditivele transferabile
 b. acreditivele reinnoibile
c. acreditivele cu clauza rosie
d. acreditivele stand-by.
ANS: C

9. Pentru exportator, creditul furnizor prezinta mai multe dezavantaje:

1. institutia de forfetare nu preia toate riscurile de neincasare a creantei;
2. finantarea operatiunii se face cu drept de recurs asupra exportatorului;
3. gestionarea creditului este mai dificila, deoarece exportatorul preia si functia financiara a bancii;
4. conditiile financare nu sunt parte integranta a contractului comercial international, importatorul
trebuind sa poarte tratative atat cu exportatorul, cat si cu banca;
5. exportatorul nu poate sa foloseasca polita de asigurare emisa in favoarea sa decat dupa o anumita
perioada de timp de la scadenta titlului neplatit.
a. 1+2+4
b. 2+3+5
c. 3+4+5
ANS: B

10. Pentru importator, principalele dezavantaje ale creditului furnizor sunt:

1. din cauza lipsei de transparenta in privinta costurilor de refinantare suportate de exportator, de
regula, creditul furnizor este mai scump decat alte forme de finantare;
2. polita de asigurare nu acopera integral valoarea creditului acordat de exportator importatorului;
3. de obicei, importatorul trebuie sa acorde exportatorului un avans cuprins, în general, între 10-20%
din valoarea marfii;
4. creditul nu se deruleaza direct si rapid, deoarece banca intervine in negocieri;
5. in general, durata unui credit furnizor este mai mica decat durata unui credit cumparator.
a. 2+3+4
b. 1+2+5
c. 1+3+5
ANS: C

11. In cazul creditului furnizor, banca exportatorului conditioneaza acordarea creditului de prezentarea de
catre .................a unei............care sa acopere riscul.............
a. importator/garantii/valutar
b. exportator/polite de asigurare/de neplata
c. banca importatorului/cambii/de tara.
ANS: B

12. Recurgerea la creditul furnizor se face in functie de mai multi factori, intre care foarte importanti sunt:
a. capacitatea exportatorului de a gestiona creditul
b. capacitatea exportatorului de a sconta titlurile de credit
c. comisionul de optiune platit de exportator.
ANS: A

13. Acordarea creditului furnizor implica negocierea a trei conventii:

- contractul comercial international incheiat intre importator si..................
- conventia dintre exportator si ............................pentru emiterea politei de asigurare
- conventia dintre .....................si institutia de creditare prin care aceasta se angajeaza sa sconteze
biletele la ordin sau cambiile.
a. banca exportatorului/importator/banca importatorului
 b. exportator/institutia de asigurare a creditelor/exportator
c. societatea de asigurare/institutia de forfetare/importator.
ANS: B

14. Derularea creditului furnizor necesita fie emiterea de catre importator a unor.................prin care se
angajeaza ca va efectua plata, fie emiterea de catre................a unor cambii care sa fie..................de
catre importator.
a. polite de asigurare/importator/avalizate
b. efecte comerciale/banca exportatorului/garantate
c. bilete la ordin/exportator/acceptate
ANS: C

15.
Creditul cumparator presupune existenta a trei documente: contractul comercial international,
incheiat intre importator si ..................; conventia de creditare, incheiata intre banca
exportatorului sau institutia specializata in finantarea exporturilor si ................. sau banca sa si
polita de asigurare, incheiata intre banca ................. si institutia de asigurare.

a. exportator/importator/exportatorului
b. banca exportatorului/exportator/importatorului
c. banca importatorului/exportator/garanta
ANS: A

16. Printre modalitatile de finantare pe termen mijlociu si lung se numara:

1. creditul cumparator
2. creditul de scont
3. forfetarea
4. creditul de accept
5. leasingul
6. factoringul.
a. 2+4+6
b. 1+3+5
c. 3+5+6
ANS: B

17. Intre modalitatile alternative sau neconventionale de finantare pe termen mijlociu si lung se numara:
1. factoringul
2. forfetarea
3. scontarea
4. leasingul
5. creditul cumparator.
a. 1+3
b. 3+5
c. 2+4
ANS: C

18. Creditul cumparator, ca modalitate de finantare a schimburilor comerciale internationale pe termen

mijlociu si lung este:
 a. tehnica prin care exportatorul (furnizorul) vinde pe credit marfurile importatorului, intrand
in sarcina sa ansamblul operatiunilor legate de finantare si asigurare
b. acordat de banca din tara exportatorului direct cumparatorului (importatorului) sau bancii
sale
c. operatiunea prin care exportatorii isi vand creantele pe care le detin asupra importatorilor
unei banci.
ANS: B

19. In categoria modalitatilor traditionale de finantare a schimburilor comerciale internationale pe termen

mijlociu si lung se numara:
1. creditul furnizor
2. leasingul
3. creditul cumparator
4. forfetarea
5. factoringul.
a. 1+3
b. 2+4
c. 1+5
ANS: A

20.
Conventiile cadru (acordurile cadru) reprezinta o forma a creditului ................... prin care o
banca din tara................... acorda credit unei banci din tara importatorului si care permite
incadrarea succesiva a mai multor contracte ...................., relativ standardizate, a caror valoare
cumulata nu poate sa depaseasca plafonul conventiei.
a. furnizor/garanta/de valori mari
b. de accept/producatoare a marfii/de valori mici
c. cumparator/exportatorului/individuale
ANS: C

21. Conventiile cadru reprezinta:

a. o forma a creditului furnizor prin care banca exportatorului se poate refinanta de la banca
centrala sau institutia specializata in finantarea exporturilor din tara sa sau poate apela la
piata monetara internationala
b. o forma a creditului cumparator prin care o banca din tara exportatorului acorda credit unei
banci din tara importatorului si care permite incadrarea succesiva a mai multor contracte
individuale, relativ standardizate, a caror valoare cumulata nu poate sa depaseasca
plafonul conventiei
c. o forma a creditului de accept prin care banca exportatorului are posibilitatea sa efectueze
un plasament cu grad redus de risc, intrucat riscul de credit este suportat de institutia de
finantare a exporturilor din tara sa.
ANS: B

22. Linia de credit reprezinta:

a. o forma de finantare a schimburilor comerciale internationale prin care creditul este
acordat de un grup de banci constituite intr-un consortiu
b. un credit pe care o banca il tine la dispozitia altei banci
c. o modalitate de finantare a schimburilor comerciale internationale pe termen mediu si lung
prin care creditul este acordat direct de exportator importatorului.
 ANS: B

23. Liniile de credit financiare:

a. sunt acordate de o banca altei banci cu precizarea expresa a obiectului finantarii
b. sunt acordate de o banca altei banci fara a se preciza in mod expres obiectul creditarii
c. sunt acordate de banca din tara exportatorului direct importatorului, numai daca
importatorul dovedeste ca utilizeaza fondurile pentru producerea de echipamente, masini
si utilaje de valori mari.
ANS: B

24. Liniile de credit comerciale:

a. sunt acordate de banci sau institutii de finantare a exporturilor bancilor situate in tarile
importatoare, fara precizarea expresa a obiectului finantarii
b. sunt acordate de banci sau institutii de finantare a exporturilor bancilor situate in tarile
importatoare, cu conditia ca importatorul sa provina dintr-o tara in curs de dezvoltare
c. sunt acordate de banci sau institutii de finantare a exporturilor bancilor situate in tarile
importatoare, cu precizarea expresa a obiectului finantarii.
ANS: C

25. Printre conditiile pe care un importator trebuie sa le indeplineasca pentru a obtine un credit dintr-o
conventie cadru se numara:
1. marfa care constituie obiectul contractului sa faca parte din marfurile care pot fi finantate prin
conventia cadru;
2. firma exportatoare sa provina neaparat din tara bancii finantatoare
3. firma importatoare sa desfasoare activitate de import-export numai pe piata tarilor dezvoltate;
4. pentru a fi incadrat in conventia cadru, contractul trebuie sa aiba valoarea minima inscrisa in
conventia cadru
5. pentru a fi incadrat in conventia cadru, valoarea contractului nu trebuie sa depaseasca dobanzile si
comisioanele aferente creditului.
a. 2+4+5
b. 1+2+4
c. 1+3+5
ANS: B

26. Printre avantajele creditului cumparator, in general, si a celui bazat pe conventii cadru, in special, se
numara:
1. posibilitatea obtinerii creditului de la institutiile de finantare a exporturilor din tara exportatorului la
dobanzi preferentiale;
2. intotdeauna finantarea operatiunii se face in proportie de 100% din valoarea exportului;
3. in cazul conventiilor cadru pot fi incluse si importuri de valori mai mici;
4. institutia de forfetare preia asupra sa toate riscurile de neincasare a creantei;
5. transparenta in stabilirea pretului de vanzare.
a. 2+3+4
b. 1+3+5
c. 1+2+5
ANS: B

27. Principalul dezavantaj al creditului cumparator este:

a. în general, durata unui credit cumparator este mai mare decat a creditului furnizor;
b. comisionul de optiune pe care exportatorul trebuie sa-l plateasca bancii sale;
c. timpul indelungat necesar montarii creditului.
 ANS: C

28. Comisioanele aferente conventiilor de credit sunt:

1. comisionul de gestiune;
2. comisionul de optiune;
3. comisionul de angajament;
4. comisionul de coordonare.
a. 2+3
b. 1+3
c. 1+4
ANS: B

29. Banca de Import-Export a Romaniei (Eximbank) a fost creata in anul:

a. 1992
b. 2001
c. 1990.
ANS: A

30. In principiu, liniile de credit comerciale sunt asemanatoare creditelor cumparator bazate pe conventii
de credit cadru, cu deosebirea ca:
a. in cazul liniilor de credit comerciale nu se precizeaza in mod expres obiectul finantarii;
b. in cazul liniilor de credit comerciale, pe langa finantarea importurilor din tara bancii
finantatoare, este permisa si finantarea importurilor din alte tari;
c. in cazul liniilor de credit comerciale moneda in care se acorda creditul este numai moneda
tarii creditoare.
ANS: B

31. In tarile dezvoltate, programele de promovare a exporturile se realizeaza prin activitatea desfasurata
de:
1. institutiile de finantare a exporturilor;
2. coperativele de credit care sunt supravegheate de banca centrala;
3. Banca Centrala Europeana;
4. institutiile de asigurare a creditelor la export.
a. 2+4
b. 1+4
c. 1+3
ANS: B

32. Perioada de creditare din cadrul unei conventii cadru cuprinde doua componente:
1. perioada de gratie, in interiorul careia se ramburseaza numai dobanda si comisioanele;
2. perioada de utilizare - intervalul de timp in interiorul careia marfurile/serviciile care fac obiectul
contractului trebuie livrate/prestate;
3. perioada de rambursare, cand se vor restitui atat dobanzile, cat si ratele scadente.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
ANS: C

33. De obicei, creantele care fac obiectul forfetarii sunt incorporate in:
a. cambii si bilete la ordin
 b. facturi internationale cu scadenta pana la 1 an
c. facturi internationale cu scadenta peste 1 an de zile.
ANS: A

34.
Termenul de “forfetare” deriva de la cuvintele escompte à forfait (franceza), ceea ce inseamna
o operatiune de................. cu renuntarea irevocabila a bancii sau institutiei de forfetare
(forfetor) la dreptul de a face recurs impotriva exportatorului (forfetat).
a. acceptare
b. scontare
c. avalizare
ANS: B

35.
Operatiunile de forfetare s-au adaptat permanent cerintelor pietei, alaturi de creantele
materializate in cambii si bilete la ordin, fiind acceptate spre forfetare si exporturile platibile
prin metode de plata asiguratorii, cum ar fi:
1. acreditivele cu plata diferata
2. acreditivele cu plata prin acceptare
3. acreditivele back to back
4. acreditivele cu clauza rosie.
a. 1+2
b. 2+3
c. 3+4
ANS: A

36. In cadrul operatiunii de forfetare, oferta fara obligo presupune ca:

a. in cazul in care se incheie contractul, institutia de forfetare nu este obligata sa isi asume
toate riscurile operatiunii;
b. in cazul in care se incheie contractul, institutia de forfetare nu se obliga sa mentina
costurile operatiunii la nivelul costurilor indicate in oferta;
c. in cazul in care se incheie contractul, institutia de forfetare nu este obligata sa forfeteze
creante materializate in cambii cu scadenta ce depaseste 1 an.
ANS: B

37. In cadrul operatiunii de forfetare, optiunea de finantare ferma are caracter obligatoriu numai pentru:
a. exportator
b. importator
c. institutia de forfetare.
ANS: C

38. Forfetarea este o modalitate de finantare a schimburilor comerciale internationale pe termen mediu si
lung:
a. cu drept de recurs asupra exportatorului
b. fara drept de recurs asupra exportatorului
ANS: B
39. Garantarea platii biletelor la ordin emise in cadrul unei operatiuni de forfetare se face prin aval bancar
sau scrisoare de garantie bancara emisa de banca......................sau o banca de prim rang.
a. importatorului
b. exportatorului.
ANS: A

40. In cadrul operatiunii de forfetare, taxa de forfetare este compusa din:

1. rata de baza a dobanzii pentru moneda in care are loc operatiunea;
2. comisionul de optiune;
3. comisionul de angajament;
4. marja de dobanda.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+4
ANS: C

41. Pentru exportator, principalul dezavantaj al operatiunii de forfetare il reprezinta:

a. faptul ca institutia de forfetare isi pastreaza dreptul de recurs asupra exportatorului;
b. costul relativ ridicat al operatiunii;
c. finantarea operatiunii se poate face in proportie de cel mult 70-80% din valoarea totala a
creantei.
ANS: B

42. Pentru institutia de forfetare, principalul dezavantaj al operatiunii de forfetare il reprezinta faptul ca:
a. isi asuma toate riscurile legate de neincasarea creantei;
b. pentru a-si reintregi fondurile trebuie sa tranzactioneze creantele pe piata secundara;
c. finantarea operatiunii se poate face in proportie de 100% din valoarea exportului.
ANS: A

43. Comisioanele aferente operatiunii de forfetare sunt:

1. comisionul de gestiune;
2. comisionul de optiune;
3. comisionul de coordonare;
4. comisionul de subscriere;
5. comisionul de angajament.
a. 1+3+4
b. 2+3+5
c. 1+2+5
ANS: C

44.
Comisionul de ............... este comisionul pe care exportatorul il va plati institutiei de forfetare
pentru a fi sigur ca, in cazul in care va incheia contractul de forfetare, costul si conditiile din
optiune vor fi mentinute si in contractul de forfetare.
a. gestiune
b. angajament
c. optiune.
ANS: C
45. Comisionul de ................. se plateste pentru intervalul de timp care se scurge de la data incheierii
contractului de forfetare pana la data efectiva a forfetarii creantelor. Acest comision se percepe ca
urmare a faptului ca in intervalul respectiv institutia de forfetare a tinut fondurile la dispozitia
exportatorului.
a. optiune
b. angajament
c. gestiune
ANS: B

46. In esenta, leasingul este operatiunea prin care:

a. o persoana inchiriaza bunuri de echipament altei persoane cu posibilitatea ca aceasta din
urma sa poata cumpara bunul inchiriat la incheierea perioadei contractuale la un pret
prestabilit;
b. o banca din tara exportatorului acorda credit unei banci din tara importatorului, cu
posibilitatea ca importatorul sa primeasca credit in limita unui plafon prestabilit;
c. exportatorul acorda in mod direct creditul importatorului, ramand ca, ulterior, exportatorul
sa -si reintregeasca fondurile obtinand un credit de la banca sa.
ANS: A

47. De obicei, operatiunea de leasing presupune participarea a trei parti:..............bunului (furnizor,

vanzator), societatea de leasing (finantator, cumparator,.....................) si utilizatorul bunului
(beneficiar,...................).
a. exportatorul/locatar/locator
b. producatorul/locator/locatar
ANS: B

48. Leasingul experimental este operatiunea prin care:

a. furnizorul provine dintr-o alta tara decat utilizatorul sau societatea de leasing;
b. un bun se inchirieaza simultan , pe perioade partajate de timp, mai multor beneficiari;
c. producatorii, pentru a-si promova vanzarile, inchiriaza pe perioade scurte de timp masini
si utilaje firmelor beneficiare, care, in urma folosirii acestora decid daca la sfarsitul
perioadei le cumpara sau le restituie.
ANS: C

49. Leasingul financiar:

a. se practica pe termen lung, in situatia in care pretul de vanzare al bunului se recupereaza
de-a lungul primei perioade de inchiriere, care este egala sau putin mai mica decat durata
de folosinta a bunului;
b. presupune ca durata contractului este mai mica decat durata de utilizare a bunului, iar in
timpul primei perioade de inchiriere ratele de leasing permit recuperarea doar a unei parti
din pretul de vanzare a bunului.
ANS: A

50. Leasingul operational:

a. se practica pe termen lung, in situatia in care pretul de vanzare al bunului se recupereaza
de-a lungul primei perioade de inchiriere, care este egala sau putin mai mica decat durata
de folosinta a bunului;
b. presupune ca durata contractului este mai mica decat durata de utilizare a bunului, iar in
timpul primei perioade de inchiriere ratele de leasing permit recuperarea doar a unei parti
din pretul de vanzare a bunului.
 ANS: B

51. ..................este o forma particulara de leasing care se particularizeaza prin faptul ca o firma, pentru a-
si procura bani lichizi, poate sa vanda un bun al sau unei societati de leasing, dupa care sa incheie cu
societatea respectiva un contract de inchiriere a aceluiasi bun.
a. Time-sharing
b. Leasingul indirect
c. Lease-back
ANS: C

52. ..................este o forma speciala de leasing utilizata mai ales in cazul bunurilor cu valoare ridicata si
uzura morala rapida, care consta in inchirierea simultana, pe perioade partajate de timp, a bunurilor
respective mai multor beneficiari.
a. Lease-back
b. Time-sharing
c. Leasingul financiar
ANS: B

53. Printre elementele care caracterizeaza leasingul financiar se numara:

1. pretul de vanzare a bunului se recupereaza de-a lungul primei perioade de inchiriere;
2. rolul societatii de leasing se limiteaza la finantarea operatiunii, fiind in sarcina beneficiarului
cheltuielile cu intretinerea sau alte taxe;
3. societatea de leasing acorda utilizatorului asistenta tehnica si servicii de intretinere a bunului
inchiriat;
4. societatea de leasing isi va recupera banii investiti in cumpararea bunului respectiv prin inchirieri
succesive mai multor beneficiari;
5. la sfarsitul perioadei de inchiriere, utilizatorul are posibilitatea sa opteze pentru cumpararea bunului
care a facut obiectul inchirierii la un pret prestabilit.
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+2+5
ANS: C

54. Printre elementele care caracterizeaza leasingul operational se numara:

1. pretul de vanzare a bunului se recupereaza de-a lungul primei perioade de inchiriere;
2. rolul societatii de leasing se limiteaza la finantarea operatiunii, fiind in sarcina beneficiarului
cheltuielile cu intretinerea sau alte taxe;
3. societatea de leasing acorda utilizatorului asistenta tehnica si servicii de intretinere a bunului
inchiriat;
4. societatea de leasing isi va recupera banii investiti in cumpararea bunului respectiv prin inchirieri
succesive mai multor beneficiari;
5. la sfarsitul perioadei de inchiriere, utilizatorul are posibilitatea sa opteze pentru cumpararea bunului
care a facut obiectul inchirierii la un pret prestabilit.
a. 3+4
b. 1+2
c. 4+5
ANS: A

55. Intre avantajele specifice operatiunii de leasing se numara:

1. societatea de leasing nu isi asuma riscul ca bunul inchiriat sa se deterioreze de-a lungul perioadei de
dare in folosinta;
 2. utilizatorul are posibilitatea utilizarii unui bun fara imobilizarea unei sume mari de bani, ci a unei
plati esalonate;
3. pentru furnizor, leasingul este o modalitate eficienta de promovare a vanzarilor si penetrare pe noi
piete;
4. in cazul leasingului direct, furnizorul nu-si mai asuma niciun risc privind bunul vandut.
a. 2+3
b. 1+2
c. 3+4
ANS: A

56. Intre dezavantajele specifice operatiunii de leasing se numara:

1. societatea de leasing isi asuma riscul ca bunul inchiriat sa se deterioreze de-a lungul perioadei de
dare in folosinta;
2. in cazul leasingului, beneficiarii trebuie sa suporte costuri relativ ridicate;
3. timpul indelungat necesar montarii creditului, deoarece banca ce finanteaza operatiunea intervine ca
partener de negocieri;
4. finantarea operatiunii se face cu drept de recurs asupra societatii de leasing.
a. 1+3
b. 1+2
c. 3+4
ANS: B

57. Time-sharing este o forma particulara de leasing utilizata, mai ales, in cazul bunurilor cu valoare
ridicata si ....................rapida care consta in inchirierea simultana, pe perioade ................., a bunurilor
respective mai multor..................
a. uzura fizica/medii de timp/furnizori
b. deteriorare fizica/scurte de timp/societati de leasing
c. uzura morala/partajate de timp/beneficiari
ANS: C

58. Tehnica lease-back permite firmei ce a initiat operatiunea:

a. sa utilizeze in mod experimental bunul care face obiectul contractului de leasing
b. sa-si imbunatateasca lichiditatea si sa utilizeze in continuare bunul care a facut obiectul
contractului
c. sa-si diminueze costurile legate de uzura morala a bunului care constituie obiectul
contractului de leasing.
ANS: B

59. In functie de clauzele contractuale si raportul intre rata de leasing si pretul de export al bunului se
disting:
a. operatiuni de leasing financiar si operatiuni de leasing operational
b. operatiuni de leasing direct si operatiuni de leasing indirect
c. operatiuni de lease-back si operatiuni de time-sharing.
ANS: A

60. In Romania, companiile de leasing captive sunt:

a. societatile de leasing afiliate bancilor comerciale
b. societatile controlate sau afiliate unor producatori sau furnizori de produse
c. societatile de leasing independente.
ANS: B
61. In cazul acreditivului documentar, derularea operatiunii este initiata de:
a. importator
b. exportator
c. banca exportatorului.
ANS: A

62. O cauza a diminuarii utilizarii acreditivului documentar pe plan international in favoarea altor
modalitati de plata o reprezinta:
a. cresterea numarului tranzactiilor desfasurate intre parteneri comerciale care nu se cunosc,
respectiv nu deruleaza operatiuni de o perioada indelungata de timp
b. procesul de globalizare a economiei si activitatea desfasurata de marile companii
multinationale
c. cresterea numarului tranzactiilor derulate intre parteneri din tarile dezvoltate si cei in curs
de dezvoltare.
ANS: B

63. In practica, operatiunile prin acreditivul documentar sunt reglementate de Regulile si Uzantele
Uniforme privind Acreditivul, elaborate de:
a. Organizatia Mondiala a Comertului
b. Banca Mondiala
c. Camera de Comert Internationala de la Paris.
ANS: C

64. Principalele parti implicate in derularea unui acreditiv documentar sunt:

a. trasul, tragatorul, beneficiarul, banca acceptanta
b. ordonatorul, banca emitenta, banca avizatoare, beneficiarul
c. ordonatorul, banca remitenta, banca colectoare, banca prezentatoare, trasul.
ANS: B

65. Principalele parti implicate in derularea unui incaso documentar sunt:

a. trasul, tragatorul, beneficiarul, banca acceptanta
b. ordonatorul, banca emitenta, banca avizatoare, beneficiarul
c. ordonatorul, banca remitenta, banca colectoare, banca prezentatoare, trasul.
ANS: C

66. Ordonatorul unui acreditiv documentar este:

a. importatorul
b. exportatorul
c. trasul.
ANS: A

67. Ordonatorul unui acreditiv documentar este:

a. partea care expediaza marfa si intocmeste documentele solicitate in acreditiv
b. partea care solicita bancii sale emiterea acreditivului
c. partea care se angajeaza ferm fata de beneficiar sa efectueze plata.
ANS: B

68. Beneficiarul unui acreditiv documentar este:

 a. partea care se angajeaza ferm sa efectueze plata
b. partea care solicita bancii sale emiterea acreditivului
c. partea care expediaza marfa si intocmeste documentele solicitate in acreditiv.
ANS: C

69. Beneficiarul uni acreditiv documentar este:

a. importatorul
b. exportatorul
c. banca terta.
ANS: B

70. In cadrul unui acreditiv documentar, banca emitenta este:

a. banca ce se anjajeaza ferm fata de beneficiar ca, in schimbul prezentarii unor documente
in stricta conformitate cu termenii si conditiile acreditivului, sa efectueze plata pentru
marfa livrata
b. banca ce avizeaza exportatorul ca in favoarea sa a fost emis acreditivul
c. banca in sarcina careia a fost incredintat ordinul de incasare.
ANS: A

71. In cadrul unui acreditiv documentar, banca avizatoare este:

a. banca ce se anjajeaza ferm fata de beneficiar ca, in schimbul prezentarii unor documente
in stricta conformitate cu termenii si conditiile acreditivului, sa efectueze plata pentru
marfa livrata
b. banca ce notifica exportatorului faptul ca in favoarea sa a fost emis acreditivul
c. banca in sarcina careia a fost incredintat ordinul de incasare.
ANS: B

72. Formalismul este o caracteristica a acreditivului documentar care consta in faptul ca :

a. acreditivul este autonom fata de relatia contractuala de baza
b. operatiunile prin acreditiv au la baza documentele prezentate de exportator
c. banca emitenta se angajeaza ferm sa efectueze plata contravalorii exportului.
ANS: B

73. Autonomia este o caracteristica a acreditivului documentar care consta in faptul ca :

a. acreditivul este independent fata de relatia contractuala de baza
b. operatiunile prin acreditiv au la baza documentele prezentate de exportator
c. banca emitenta se angajeaza ferm sa efectueze plata contravalorii exportului, independent
daca exportatorul prezinta sau nu prezinta documente conforme.
ANS: A

74. In functie de natura angajamentului bancar, acreditivele documentare pot fi:

a. cu plata la vedere, cu plata prin acceptare si plata diferata
b. revocabile, irevocabile si irevocabile confirmate
c. acreditive cesionate, acreditive transferabile si acreditive back to back.
ANS: B

75. In functie de modul de plata, acreditivele documentare pot fi:

a. cu plata la vedere, cu plata prin acceptare, cu plata diferata si plata prin negociere
b. revocabile, irevocabile si irevocabile confirmate
 c. acreditive cesionate, acreditive transferabile si acreditive back to back.
ANS: A

76. Acreditivele irevocabile si confirmate sunt acreditivele in care:

a. plata in favoarea beneficiarului se va efectua nu la prezentarea documentelor, ci la o data
ulterioara, precizata in acreditiv
b. banca avizatoare este autorizata sa efectueze plati beneneficiarului inainte ca acesta sa
livreze marfa si sa prezinte documentele pentru incasare
c. angajamentul irevocabil al bancii emitente este dublat de angajamentul de plata al unei
banci, situata, in general, in tara vanzatorului.
ANS: C

77. Acreditivele cu clauze de plata in avans sunt acreditivele in care:

a. plata in favoarea beneficiarului se va efectua nu la prezentarea documentelor, ci la o data
ulterioara, precizata in acreditiv
b. banca avizatoare sau confirmatoare este autorizata sa efectueze plati beneneficiarului
inainte ca acesta sa livreze marfa si sa prezinte documentele pentru incasare
c. angajamentul irevocabil al bancii emitente este dublat de angajamentul de plata al unei
banci, situata, in general, in tara vanzatorului.
ANS: B

78. Acreditivele cu plata diferata sunt acreditivele in care:

a. plata in favoarea beneficiarului se va efectua nu la prezentarea documentelor, ci la o data
ulterioara, precizata in acreditiv
b. banca avizatoare sau confirmatoare este autorizata sa efectueze plati beneneficiarului
inainte ca acesta sa livreze marfa si sa prezinte documentele pentru incasare
c. angajamentul irevocabil al bancii emitente este dublat de angajamentul de plata al unei
banci, situata, in general, in tara vanzatorului.
ANS: A

79. Printre neajunsurile pe care acreditivele domiciliate la banca emitenta le prezinta pentru exportator se
numara:
1. riscul pierderii documentelor pe parcurs postal;
2. riscul ca banca emitenta sa nu-si respecte angajamentul de plata
3. riscul ca importatorul sa interzica bancii emitente sa efectueze plata
4. intarzierea efectuarii platii cu intervalul de timp necesar remiterii documentelor la banca emitenta si
a banilor in sens invers.
a. 1+4
b. 1+2
c. 2+3
ANS: A

80. Date fiind neajunsurile pe care le prezinta pentru exportator, in practica, cel mai adesea sunt utilizate:
a. acreditivele domiciliate la banca emitenta
b. acreditivele domiciliate la o banca corespondenta a bancii emitente (cel mai adesea banca
avizatoare).
ANS: B

81.
In cazul acreditivelor cu plata prin negociere:
 a. documentele prezentate la incasare de beneficiar trebuie insotite in mod obligatoriu de o
cambie, pentru a putea fi negociata de o banca desemnata in mod expres
b. banca desemnata cu negocierea documentelor nu isi pastreaza dreptul de recurs asupra
beneficiarului
c. banca emitenta permite ca documentele prezentate la incasare sa fie negociate
(“cumparate”) de o banca desemnata in mod expres (acreditive cu negociere
restransa) sau de orice banca (acreditive liber negociabile).
ANS: C

82. Utilizarea acreditivelor cu plata prin negociere este avantajoasa in cazul in care:
a. acreditivul este domiciliat la banca avizatoare, intrucat da posibilitatea beneficiarului sa
beneficieze de consultanta de specialitate
b. acreditivul este domiciliat la banca emitenta, intrucat da posibilitatea beneficiarului sa
incaseze contravaloarea documentelor in momentul depunerii acestora la banca situata in
tara sa
c. acreditivul este domiciliat la banca avizatoare, intrucat beneficiarul nu mai suporta riscul
de pierdere a documentelor pe parcurs postal.
ANS: B

83. Pentru exportator, acreditivele domiciliate la banca avizatoare prezinta mai multe avantaje:
1.accelerarea incasarii banilor cu timpul de curier al documentelor;
2. fermitatea angajamentului de plata al bancii avizatoare;
3. evitarea riscului de pierdere a documentelor pe parcurs postal;
4. posibilitatea sa insereze in textul acreditivului diferite clauze care sa-i permita adaptarea la diferite
situatii practice;
5. posibilitatea remedierii unor discrepante.
a. 1+2+4
b. 1+3+5
c. 2+4+5
ANS: B

84. Acreditivul cu plata diferata (sau la termen):

a. permite ca beneficiarul sa incaseze banii la un numar de zile de la prezentarea
documentelor, indiferent daca documentele sunt sau nu sunt conforme termenelor si
conditiilor acreditivului;
b. prezinta neajunsul de a putea fi anulat sau modificat de banca emitenta in orice moment,
fara acordul prealabil al beneficiarului; din aceasta cauza, in practica, este foarte putin
utilizat;
c. are un rol important in finantarea schimburilor comerciale pe termen scurt, deoarece in
intervalul care se scurge intre momentul remiterii documentelor catre ordonator si
momentul efectuarii platii, cumparatorul poate sa-si procure fondurile necesare achitarii
importului prin vanzarea marfii.
ANS: C

85.
In cadrul unui acreditiv documentar, perioada de prezentare a documentelor este termenul
maxim pana la care exportatorul poate sa depuna documentele la banca dupa expedierea
marfurilor; conform reglementãrilor internationale acest termen este, de obicei, de:
a. 21 de zile;
b. 5 zile;
 c. 7 zile.
ANS: A

86. Printre dezavantajele acreditivului documentar pentru exportator se numara:

a. faptul ca acesta ramane in continuare expus riscului comercial;
b. timpii relativi lungi necesari intocmirii, prezentarii si, eventual, remedierii documentelor;
c. faptul ca banca emitenta poate conditiona emiterea acreditivului de blocarea sumei de bani
corespunzatoare valorii acestuia intr-un cont colateral.
ANS: B

87. Un avantaj important al acreditivului documentar pentru exportator este:

a. faptul ca nu mai este expus riscului comercial;
b. faptul ca nu mai este expus ricului valutar.
ANS: A

88. In cazul in care acreditivul documentar este confirmat de o banca situata in tara exportatorului,
exportatorul nu-si mai asuma nici:
a. riscul comercial
b. riscul de tara;
c. riscul valutar.
ANS: B

89. O modalitate de atenuare a timpului relativ indelungat necesar intocmirii, prezentarii si, eventual,
remedierii documentelor depuse in cadrul unui acreditiv documentar o reprezinta:
a. domicilierea acreditivului la banca emitenta;
b. solicitarea prezentarii de documente intocmite numai de autoritati independente;
c. prezentarea electronica a documentelor.
ANS: C

90. In practica, recurgerea la acreditivul transferabil se face in situatia in care:

1. primul beneficiar al acreditivului nu este el insusi furnizorul real al marfii, indeplinind simplul rol
de intermediar;
2. pentru realizarea productiei la export, primul beneficiar apeleaza la diversi subfurnizori;
3. exportatorul marfii doreste sa pastreze confidentialitatea totala in ceea ce priveste provenienta
marfii;
4. exportatorul marfii doreste sa obtina in avans o parte din contravaloarea marfii.
a. 1+2
b. 1+3
c. 3+4
ANS: A

91. Pentru intermediar, operatiunea derulata in cadrul unui acreditiv transferabil implica:
1. corelarea stricta a conditiilor din acreditivul transferabil si acreditivul transferat;
2. rapiditate in derularea afacerii;
3. informatii corecte si la timp privind cererea si oferta pentru marfa respectiva;
4. existenta unui cont colateral in care furnizorul real al marfii sa depuna o garantie;
5. furnizorul real al marfii sa cunoasca cumparatorul final si pretul platit pentru achizitionarea marfii.
a. 1+3+5
b. 2+3+4
c. 1+2+3
 ANS: C

92. Tipurile speciale de acreditive care se utilizeaza in operatiunile de intermediere sunt:

1.acreditivul transferabil;
2. acreditivul revolving;
3. acreditivul cesionat;
4. acreditivul back to back;
5. acreditivul stand-by.
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 3+4+5
ANS: B

93. Acreditivul cesionat presupune:

a. ca documentele prezentate de exportator la banca sa cuprinda si o polita de cesionare;
b. cesionarea totala sau partiala a sumelor la care este indreptatit beneficiarul acreditivului;
c. derularea a doua acreditive distincte: unul deschis de cumparatorul final in favoarea
intermediarului si cel de-al doilea cesionat de intermediar in favoarea furnizorului real.
ANS: B

94. Acreditivele cu clauze de plata in avans imbraca forma:

1. acreditivului cu clauza rosie;
2. acreditivului cesionat;
3. acreditivului back-to back;
4. acreditivului cu clauza verde;
5. acreditivului stand-by.
a. 1+4
b. 2+3
c. 4+5
ANS: A

95. Scopul utilizarii acreditivelor cu clauze de plata in avans este:

a. de a permite importatorilor sa plateasca marfa in avans prin bilet la ordin;
b. de a permite negocierea documentelor prezentate de exportator, in scopul incasarii banilor
in avans;
c. de a permite exportatorului sa obtina sumele necesare pentru realizarea exportului.
ANS: C

96. Acreditivele cu clauza verde sunt acreditive cu clauze de plata in avans:

a. fara garantie
b. cu garantie.
ANS: B

97. Acreditivele cu clauza rosie sunt acreditive cu clauze de plata in avans:

a. fara garantie
b. cu garantie.
ANS: A

98. Acreditivele cu clauze de plata in avans se caracterizeaza prin faptul ca:

 a. au inserate diferite clauze care permit exportatorului sa incaseze banii aferenti marfii
livrate fara a fi necesar sa prezinte toate documentele solicitate in acreditiv
b. au inserate diferite clauze care autorizeaza banca avizatoare sau confirmatoare sa
efectueze plati beneficiarului inainte ca acesta sa livreze marfa si sa prezinte documentele
pentru incasare;
c. au inserate diferite clauze care permit pastrarea confidentialitatii operatiunii si realizarea
unui profit in avans.
ANS: B

99. Printre documentele prezentate la banca de catre exportator pentru a obtine suma in avans in cadrul
acreditivelor cu clauza rosie se numara:
1. chitanta;
2. declaratia scrisa prin care isi ia angajamentul sa prezinte documente conforme cu termenii si
conditiile acreditivului;
3. documentele care atesta depozitarea si asigurarea marfii.
a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
ANS: A

100. Particularitatea acreditivului reinnoibil (revolving) consta in faptul ca:

a. nu se deschide pentru intreaga valoare a marfii ce urmeaza a fi expediata, ci numai pentru
o anumita suma, care se reinnoieste de un numar de ori precizat in acreditiv;
b. importatorul reinnoieste cererea de deschidere a acreditivului ori de cate ori are nevoie sa
comande un lot nou;
c. angajamentul bancii emitente se reinnoieste cu conditia ca importatorul sa ordone
modificarea acreditivului in acest sens.
ANS: A

101. Acreditivul reinnoibil (revolving) se utilizeaza in cazul in care:

a. exportatorul are nevoie de sume in avans pentru a pregati marfa pentru export;
b. pentru a obtine preturi avantajoase, importatorii trebuie sa comande o cantitate de marfa
care sa depaseasca necesitatile de moment;
c. exportatorul nu este producatorul real al marfii, ci un simplu intermediar intre importator
si furnizor.
ANS: B

102. Avantajele specifice ale acreditivului reinnoibil (revolving) pentru importator sunt:
1.pentru ca a comandat o cantitate mare de marfa obtine facilitati in ceea ce priveste pretul;
2.clauzele de reinnoire ii permit obtinerea de facilitati in ceea ce priveste perioda de prezentare a
documentelor;
3. obtinerea de facilitati in ceea ce priveste varietatea sortimentala si calitatea marfii;
4. plata este repartizata pe o perioada indelungata de timp.
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+4
ANS: C

103. Pentru exportator, avantajul specific al acreditivului reinnoibil (revolving) consta in faptul ca:
a. are siguranta livrarii nu numai a marfii corespunzatoare sumei pentru care s-a deschis
 initial acreditivul, ci a intregii marfi contractate;
b. are siguranta ca va fi platit, respectiv ca angajamentul bancii emitente se reinnoieste
automat, fara a fi necesar sa prezinte documente.
ANS: A

104. Un acreditiv deschis pentru o valoare initiala de 50.000 EUR, reinnoibil trimestrial timp de 2 ani este
un acreditiv:
a. reinnoibil in functie de valoare;
b. reinnoibil in functie de timp;
c. reinnoibil in functie de trimestru.
ANS: B

105. Valoarea totala a unui acreditiv reinnoibil (revolving) deschis pentru o valoare initiala de 50.000 EUR,
reinnoibil trimestrial timp de 2 ani este de:
a. 50.000 EUR;
b. 200.000 EUR;
c. 400.000 EUR.
ANS: C

106. Acreditivele reinnoibile (revolving) in functie de timp pot fi:

1. cumulative;
2. transferabile;
3. divizibile;
4. trimestriale;
5. necumulative;
6. semestriale.
a. 2+3
b. 1+5
c. 4+6
ANS: B

107.
In termeni simpli, mecanismul derularii unui .................este urmatorul: vanzatorul va livra
marfa, dar nu va cere bancii plata acesteia imediat, ci va trimite originalele documentelor
aferente marfii direct cumparatorului. Acesta din urma va plati marfa prin ordin de plata sau
alta modalitate de decontare. Recurgerea la acreditiv se va face numai in situatia in care
cumparatorul nu va plati contravaloarea marfii livrate. Acreditivul va fi utilizat pe baza
fotocopiilor documentelor corespunzatoare marfii livrate, deoarece originalele sunt deja in
posesia cumparatorului.
a. acreditiv (scrisoare de credit) stand-by
b. acreditiv cu clauza rosie
c. acreditiv back-to-back
ANS: A

108. ......................a fost inclus sub guvernarea Regulilor si Uzantelor Uniforme privind Acreditivele
Documentare odata cu revizuirea acestora din 1983.
a. Acreditivul back-to-back
b. Acreditivul (scrisoarea de credit) stand-by
c. Acreditivul cu clauza verde
 ANS: B

109. O particularitate a acreditivului (scrisorii de credit) stand-by o reprezinta faptul ca:

a. este o modalitate eficienta de prefinantare a exporturilor;
b. este o forma “mascata” de acreditiv utilizat in operatiunile de intermediere;
c. este un instrument “hibrid” intre garantia bancara si acreditivul documentar.
ANS: C

110.
Daca din punctul de vedere al scopului si eficientei, intre garantia bancara si acreditivul
(scrisoarea) stand-by exista o suprapunere perfecta, diferenta dintre cele doua instrumente este
data de raportul fata de contractul comercial de baza. In timp ce garantia bancara este un
contract ................ fata de obligatia principala, acreditivul (scrisoarea de credit) stand-by, ca
orice acreditiv documentar are caracter abstract, prin aceasta expresie intelegandu-
se.................. angajamentului bancar fata de raportul garantat.
a. subsidiar/formalismul
b. independent/fermitatea
c. accesoriu/autonomia
ANS: C

111. Desi fac parte din categoria de instrumente cunoscute sub denumirea generica de acreditive
documentare,................... , spre deosebire de celelalte tipuri de acreditive, nu au rolul de
instrumente de plata, ci de garantare, avand caracteristicile unei garantii bancare abstracte.
a. acreditivele cu clauze de plata in avans
b. acreditivele (scrisorile de credit) stand-by
c. acreditivele back-to-back
ANS: B

112. Acreditivul (scrisoarea de credit) stand-by fiind un instrument utilizat pentru garantarea
obligatiei de plata asumata de ordonator, se pleaca de la premisa ca, in general, ordonatorul isi
va indeplini obligatiile asumate. De aceea, uzual, operatiunea nu presupune....................
acreditivului (scrisorii de credit) stand-by, beneficiarul neprezentand documentele pentru
realizarea platii.
a. emiterea
b. utilizarea
c. revolvarea.
ANS: B

113. O deosebire esentiala a unui acreditiv (scrisoare de credit) stand-by fata de un acreditiv documentar
obisnuit o reprezinta faptul ca:
a. acreditivul (scrisoarea de credit) stand-by are caracter autonom fata de contractul
comercial international;
b. in cazul acreditivului (scrisorii de credit) stand-by documentele solicitate pentru utilizarea
acreditivului nu au nicio valoare asiguratorie pentru banca emitenta (fiind vorba de copii);
c. in cazul acreditivului (scrisorii de credit) stand-by angajamentul de plata asumat de banca
emitenta si, unde e cazul si de banca confirmatoare, nu este ferm.
ANS: B
114. In cazul utilizarii unui acreditiv (scrisori de credit) stand-by, de obicei, documentele prezentate de
exportator (beneficiar) la banca sunt:
1. declaratia scrisa a beneficiarului ca si-a indeplinit obligatiile contractuale si ca nu a fost platit;
2. polita/certificatul de asigurare a marfii;
3. factura in copie (fotocopie);
4. documentul de transport in original;
5. documentul de transport in copie (fotocopie);
6. factura in original;
7. cambia trasa de beneficiar asupra bancii emitente;
8. cambia trasa de beneficiar asupra ordonatorului.
a. 1+3+5+7
b. 2+3+5+8
c. 1+4+6+7
ANS: A

115. Clauzele de plata ale unui acreditiv documentar prevad urmatoarele:

“Plata se va efectua la vedere contra prezentarii urmatoarelor documente:
1. factura comerciala in 2 fotocopii;
2. fotocopie dupa scrisoarea de trasura feroviara atestand locul de incarcare a marfii Bucuresti, cu
destinatia Italia;
3. declaratia scrisa a beneficiarului ca desi si-a indeplinit obligatiile contractuale nu a fost platit.
Documentul trebuie sa ateste numarul si valoarea facturii comerciale si a scrisorii de trasura
feroviara aferenta”.
Avand in vedere cele de mai sus, acest acreditiv este un acreditiv:
a. cu clauza rosie
b. stand-by
c. cu clauza verde
ANS: B

116. Aparitia...................
a fost determinata de practica bancara din SUA, unde legislatia nu
permitea bancilor sa emita garantii in favoarea clientilor.
a. acreditivului transferabil
b. acreditivului cu plata diferata
c. acreditivului stand-by
ANS: C

117. Partile implicate in derularea unui incaso documentar sunt.

a. ordonatorul, banca remitenta, banca colectoare, banca prezentatoare, trasul;
b. ordonatorul, banca emitenta, banca confirmatoare, tragatorul;
c. emitentul, banca ordonatoare, banca prezentatoare, beneficiarul.
ANS: A

118. Ca si in cazul acreditivelor, Regulile uniforme privind incasourile sunt publicate de:
a. Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare;
b. Organizatia Mondiala a Comertului;
c. Camera de Comert Internationala de la Paris.
ANS: C
119. In cazul unui incaso documentar, banca remitenta este banca:
a. insarcinata cu incasarea;
b. in sarcina careia a fost incredintat ordinul de incasare;
c. banca insarcinata cu prezentarea documentelor trasului.
ANS: B

120. In cazul incasourilor, documentele financiare cuprind:

a. facturi, cambii, bilete la ordin si documente de transport;
b. facturi, documente de transport, documente dovedind proprietatea sau alte documente
similare;
c. cambii, biletele la ordin, cecuri sau alte instrumente similare.
ANS: C

121. In cazul incasourilor, documentele comerciale cuprind:

a. cambii, bilete la ordin, cecuri sau alte documente similare;
b. facturi, documente de transport, documente dovedind proprietatea sau alte documente
similare;
c. facturi, cambii, documente de transport, polita/certificatul de asigurare.
ANS: B

122. Functia de finantare a schimburilor comerciale internationale pe termen scurt se manifesta in cazul
incasourilor:
a. cu eliberarea documentelor contra plata (D/P);
b. cu eliberarea documentelor contra acceptare (D/A).
ANS: B

123. In cazul incasourilor cu eliberarea documentelor contra acceptare, banca prezentatoare va elibera
documentele importatorului contra:
1. acceptarii cambiilor incluse in setul de documente;
2. acceptarii biletelor la ordin incluse in setul de documente;
3. semnarii unei scrisori prin care importatorul isi ia angajamentul ca va efectua plata la un anumit
termen;
4. acceptarii de catre importator ca plata sa se efectueze prin cec.
a. 1+3
b. 2+4
c. 2+3
ANS: A

124. Incasourile documentare presupun:

a. numai documente comerciale (facturi, documente de transport, documente dovedind
proprietatea etc.);
b. documente financiare insotite de documente comerciale sau documente comerciale
neinsotite de documente financiare;
c. numai facturi insotite de cambii trase de exportator asupra importatorului.
ANS: B
125. In cazul incasoului, diminuarea efectelor negative ale riscului de neplata se poate realiza si prin
expedierea marfii pe adresa unei case de expeditie sau a unei banci corespondente a bancii remitente,
care vor primi instructiuni sa elibereze marfa numai dupa ce importatorul efectueaza plata. Aceasta
tehnica este cunoscuta sub denumirea de:
a. vincularea marfurilor;
b. rezervarea dreptului de proprietatea asupra marfurilor;
c. cesionarea marfurilor.
ANS: A

126. Printre caracteristicile pietei eurovalutelor se numara:

1. operatiunile se realizeaza intr-un cadru strict reglementat;
2. principalii participanti pe piata sunt persoanele fizice si firmele mici si mijlocii;
3. tranzactiile au valori unitare foarte mari;
4. operatiunile se realizeaza intr-un cadru dereglementat;
5. una din partile implicate este neaparat o banca.
a. 1+3+5
b. 3+4+5
c. 1+2+4
ANS: B

127.
In mod conventional, piata eurovalutelor sau europiata se subdivide in......................, pe care
se desfasoara tranzactiile cu scadente mai mici de 1 an (mai ales sub forma de depozite la
termen), si................ , specifica tranzactiilor pe termen mediu si lung - cu scadente mai mari
de 1 an - reprezentata de operatiunile cu eurocredite,................... , euroactiuni.
a. europiata valutara/europiata financiara/eurocambii
b. europiata financiara/europiata rotativa/euroefecte comerciale
c. europiata monetara/europiata de capital/euroobligatiuni.
ANS: C

128. Printre motivele care determina bancile centrale sa recurga la operatiuni pe piata eurovalutelor se
numara:
a. obtinerea de fonduri pentru finantarea schimburilor comerciale internationale;
b. fructificarea rezervelor valutare oficiale;
c. obtinerea de fonduri pentru finantarea proiectelor de investitii.
ANS: B

129.
.......................... reprezinta o forma de cooperare economica internationala intre bancile
straine si bancile locale, care consta in cumpararea de catre bancile straine a unei parti
minoritare din capitalul bancilor locale.
a. Bancile de dezvoltare regionala
b. Bancile internationale
c. Bancile mixte
ANS: C

130.
 ................... bancilor straine (subsidiaries) sunt entitati legale autonome aflate total in
proprietatea unei banci straine sau controlate de aceasta.
a. Sucursalele
b. Filialele
c. Reprezentantele
ANS: B

131.
Specific.................... bancare este faptul ca nu au personalitate juridica, desfasurandu-si
activitatea pe baza capitalului detinut de banca mama.
a. filialelor
b. sucursalelor
ANS: B

132. O banca straina poate sa-si stabileasca filiale in exterior prin:

1. achizitionarea de banci locale;
2. incheierea de relatii de corespondent;
3. infiintarea unei institutii bancare noi;
4. cooperarea cu banci locale.
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+4
ANS: A

133. Printre caracteristicile specifice reprezentantelor bancilor straine se numara:

1. nu au dreptul sa efectueze operatiuni bancare propriu-zise (atragerea de depozite si acordarea de
credite);
2. sunt un mijloc ieftin si eficient de a furniza informatii economice si financiar-bancare sediului
central;
3. efectueaza deopotriva activitati en-gros, cat si en-detail;
4. costurile de functionare sunt mari.
a. 2+3
b. 1+2
c. 1+4
ANS: B

134. Ι ntrucat nu functioneaza pe baza capitalului propriu, ci al bancii mama, eventualele pierderi
inregistrate de ............... pot avea efecte negative asupra bancii mama, care sa conduca chiar la
falimentul acesteia. Si, invers, in cazul falimentului bancii mama, ................. este nevoita sa-si
inceteze activitatea.
a. sucursale/filiala
b. filiale/filiala
c. sucursale/sucursala
ANS: C

135. Printre avantajele specifice filialelor bancilor straine se numara:

1.deservirea unui spectru larg de clienti si efectuarea unei game ample de operatiuni;
 2. daca filiala a luat nastere ca urmare a preluarii unei banci locale, atunci poate sa obtina o serie de
avantaje din fructificarea cotei de piata si experientei acumulate de aceasta din urma;
3. fiind parte integranta a bancii mama si desfasurandu-si activitatea pe baza capitalului detinut de
aceasta, capacitatea filialelor de a acorda credite creste;
4. desi in raport cu reprezentantele bancare costurile de functionare sunt mai mari, totusi fata de
sucursalele bancare, cheltuielile sunt relativ reduse;
5. fiind independente si avand nationalitatea tarii in care isi desfasoara activitatea, filialele se supun
doar legislatiei din tara gazda.
a. 2+3+4
b. 1+2+5
c. 1+4+5
ANS: B

136. Printre avantajele specifice sucursalelor bancilor straine se numara:

1. din cauza faptului ca, in general, operatiunile la ghiseu nu au o pondere importanta, structura
organizatorica a sucursalelor este relativ simpla si flexibila;
2. daca sucursala a luat nastere ca urmare a preluarii unei banci locale, atunci poate sa obtina o serie de
avantaje din fructificarea cotei de piata si experientei acumulate de aceasta din urma;
3. fiind parte integranta a bancii mama si desfasurandu-si activitatea pe baza capitalului detinut de
aceasta, capacitatea sucursalelor de a acorda credite creste;
4. desi in raport cu reprezentantele bancilor straine costurile de functionare sunt mai mari, totusi fata
de filiale, cheltuielile sunt relativ reduse;
5. fiind independente si avand nationalitatea tarii in care isi desfasoara activitatea, sucursalele se supun
doar legislatiei din tara gazda.
a. 1+2+5
b. 1+3+4
c. 2+3+4
ANS: B

137. Unul din cele mai mari dezavantaje ale filialelor bancilor straine consta in faptul ca:
a. desfasurandu-si activitatea pe baza capitalului propriu si nu pe cel al bancii mama,
capacitatea filialelor de a acorda credite este diminuata;
b. trebuie sa respecte legislatia bancara atat din tara de origine, cat si din tara gazda;
c. efectueaza in masura redusa activitati en-detail.
ANS: A

138. Deoarece functioneaza pe baza capitalului propriu deciziile le apartin in totalitate, iar
eventualele probleme, respectiv falimentul bancilor mama nu atrag automat incetarea
activitatii ..................bancilor straine.
a. sucursalelor
b. filialelor
ANS: B

139. Fiind independente de banca mama si avand nationalitatea tarii in care isi desfasoara
activitatea, filialele bancilor straine se supun doar legislatiei din tara............... .
a. gazda
b. de origine
ANS: A
140. Printre riscurile specifice pe care le implica desfasurarea de activitati bancare internationale se numara:
1. riscul de tara;
2. riscul de credit;
3. riscul de dobanda;
4. riscul valutar;
5. riscul de lichiditate.
a. 2+3
b. 1+4
c. 4+5
ANS: B

141.
Pe langa activitatea bancara en-gros, filialele bancilor straine urmaresc sa dezvolte si activitati
bancare en-detail. Aceasta caracteristica este si mai evidenta in cazul in care filiala a fost
rezultatul:
a. achizitionarii unei banci locale, care dispunea de o larga retea teritoriala;
b. infiintarii unei institutii bancare noi.
ANS: A

142.
Desi, teoretic, orice valuta convertibila poate indeplini rolul de eurovaluta, in practica s-au
impus ca eurovalute valutele................... , care, in acceptiunea FMI, sunt acele valute
convertibile ce detin o pondere importanta in tranzactiile economice internationale si in
rezervele monetare ale bancilor.
a. liber transferabile
b. liber utilizabile
c. liber cesionate.
ANS: B

143.
.........................sunt titluri de valoare pe termen scurt sau mijlociu emise de imprumutat (in
general, firme) in scopul mobilizarii de fonduri pe termene mai lungi (de regula, 5-7 ani). In
cazul in care titlurile nu sunt plasate in intregime, o banca sau un sindicat bancar se angajeaza
neconditionat fie sa le cumpere, fie sa acorde un credit care sa acopere valoarea titlurilor
neabsorbite de piata.
a. Euronotele
b. Euroefectele comerciale
c. Eurocreditele
ANS: A

144.
Obligatiunile in lire sterline emise pe piata Angliei de o firma din Franta fac parte din
categoria:
a. obligatiunilor straine
b. euroobligatiunilor.
ANS: A
145.
Obligatiunile in dolari americani emise de o firma spaniola pe piata financiara a
Angliei fac parte din categoria:
a. obligatiunilor straine
b. euroobligatiunilor.

ANS: B

146.
Printre avantajele specifice euroobligatiunilor se numara:
1. pot fi plasate, simultan, in mai multe tari, cu efecte pozitive asupra gradului de
lichiditate a titlurilor;
2. se supun reglementarilor din tara in care se realizeaza plasamentul, cu efect pozitiv
asupra profiturilor firmei;
3. permit investitorilor sa-si diversifice portofoliul fara sa fie expusi riscului valutar;
4. de obicei, sunt emise ca titluri la purtator, permitand investitorilor sa ramana in
anonimat.
a. 1+4
b. 2+3
c. 3+4
ANS: A

147.
In conditiile in care, pentru majoritatea produselor si serviciilor, piata internationala
este o piata a ..................., finantarea.................., pe langa functia de creditare, capata valente
noi, devenind un instrument eficient de marketing, care permite penetrarea pe noi piete,
promovarea vanzarilor, cresterea competitivitatii....................
a. cumparatorului/schimburilor comerciale/exporturilor
b. vanzatorului/prin acreditiv/ marfurilor tranzactionate
c. exportatorului/printr-un sindicat bancar/importurilor.
ANS: A

148.
Pe masura ce procesul de .............................s-a intensificat, granitele traditionale care
separau diferite zone ale financiarului s-au atenuat, iar institutii financiare nebancare au
patruns pe “taramul” care altadata era fieful exclusiv al bancilor, concurand cu acestea, in mod
direct, pentru atragerea economiilor populatiei sau prestarea altor servicii.
a. reglementare
b. dereglementare
c. re-reglementare.
 ANS: B

149.
Creditul in lire sterline acordat pe termen de 5 ani de o banca din Marea Britanie unei
firme din Italia face parte din categoria:
a. creditelor straine;
b. eurocreditelor.
ANS: A

150.
Creditul in dolari americani acordat pe termen de 5 ani de o banca din Marea Britanie
unei firme din Franta face parte din categoria:
a. creditelor straine;
b. eurocreditelor.
ANS: B

151.
. ....................reprezinta posibilitatea inregistrarii de pierderi ca urmare a faptului ca, la
scadenta, creditul acordat, dobanzile aferente sau ambele au fost recuperate partial sau nu au
fost recuperate deloc.
a. Riscul de dobanda
b. Riscul de credit
c. Riscul de lichiditate
ANS: B

152.
Riscul valutar se refera la pierderile pe care banca le-ar inregistra in situatia in care, in
intervalul de timp dintre contractarea si incasarea creantelor, respectiv contractarea si plata
datoriilor, cursul valutelor in care sunt denominate activele si pasivele evolueaza in sens
nefavorabil, adica valutele aferente posturilor de pasiv ........................, iar cele aferente
posturilor de activ.........................
a. se apreciaza/se depreciaza
b. se depreciaza/se apreciaza
ANS: A

153.
Pentru a permite clientilor importatori si exportatori sa efectueze operatiuni de plati si
incasari cu strainatatea, bancile comerciale pot:
a. sa stabileasca relatii de corespondent bancar cu institutii din strainatate;
b. sa-si localizeze sedii in strainatate;
c. fie sa stabileasca relatii de corespondent cu banci din strainatate, fie sa-si
localizeze sedii in strainatate.
ANS: C
154.
Printre criteriile care stau la baza alegerii bancii corespondente se numara:
1. tranzactiile actuale si potentiale derulate de proprii clienti in tara in care este situata
banca avuta in vedere;
2. evolutia tehnologiei informatiei;
3. riscul de tara si de banca;
4. riscul de lichiditate;
5. varietatea si calitatea serviciilor oferite de banca vizata
6. nivelul comisioanelor percepute.
a. 1+4+5
b. 1+3+5+6
c. 2+3+6
ANS: B