P. 1
STUPARITUL - INFORMATII

STUPARITUL - INFORMATII

|Views: 2,444|Likes:
Published by Rusu Florin

More info:

Published by: Rusu Florin on Sep 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/15/2012

pdf

text

original

FAMILIA DE ALBINE

Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are sens. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a modului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor. Sa incepem cu .....inceputul .

Indivizii dintr-o familie In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare si trantorii. Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil, osciland de la 10000 in perioada de iarna, pana la 40000-80000 in vara. Au talia mai mica(12-14 mm), o greutate de aprox. 100mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. In fapt lucratoarele sunt femele cu

organele de reproducere nedezvoltate.

Matca : Este singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. De obicei in stup este o singura matca, avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg. Trantorii : Sunt masculii care imperecheaza matca, fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 15-17 mm, aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de 200 mg. Dezvoltarea familiei de albine Intr-un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cu albina tanara, nou iesita din celule primavara. Pe la sfarsitul lui februarie, matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul ghemului, acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. Dupa ce albinele fac zborul de curatire, matca depune din ce in ce mai multe oua. Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta matcii ajunge la 1000 de oua pe zi, albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor, putand hrani 2,3 sau chiar 4, ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi, numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care 3-4 doici ingrijesc o larva. Cand acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta etc.), apar frigurile roirii. Albinele construiesc botci de roire, in care matca depune oua la interval de cateva zile. La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup. Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci, are loc prima roire, matca cu o parte din albinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport, de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza, la 8 zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca tanara. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. Daca familia ramane in frigurile roitului, albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele, iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi, iese al doilea

roi cu matca neimperecheata. Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). Cand se intampla asta, acest roi contine mai multe matci tinere. Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. Tot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. Catre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat, matca micsorand ponta, trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : Este numita si perioada formarii albinelor de iernare. In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. Ea este inlocuita de albina aparuta in luna august, albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. Generatiile de albine iesite toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august, septembrie si octombrie, traiesc pana in primavara urmatoare, asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : Este perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 13 grade C. In toamna la aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in ghemul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. O caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul ghemului nu scade niciodata sub 14 grade C, nici in perioadele cele mai geroase. Trebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului, ele mentinand caldura numai in interiorul ghemului. Albinele din partea exterioara a ghemului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o "coaja" stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna 6-10 kg de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind 35-40 zile, iar in cel inactiv 6-8 luni. Toate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere, oul sta vertical in celula, a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca, produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei, cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de Total zile 16 21 24 hranire. Cand albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai
Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita,prenimfa,nimfa Matca 3 5 1/2 7 1/2 Lucratoare 3 6 12 Trantor 3 6 1/2 14 1/2

tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii : Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa(celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea mai mare(24 de zile). Activitatea, cuibul si hrana albinelor Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare. O schema arata astfel : in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranesc puietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anume intre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul , depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul. Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Intre a 18 si a 21a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup, aerisesc stupul. Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare, cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm , celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm , celule de matca (botci) care au forma unei ghinde, adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. Daca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica, atunci polenul este hrana proteica(painea). Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta, functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului.
Bibliografie : Cartea stuparului ; T.Bogdan , V.Petrus , C.Antonescu ; ed. 2- 1957

APICULTURA , PASIUNE SI AFACERE
Apicultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii. Iubitorii de stuparit, sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun : dragostea de albine, natura, aer liber. Apicultura are o latura materiala (se obtine miere, polen, pastura, ceara, propolis)cat si una spirituala. Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. Stupi care pulseaza de viata, albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere, matci care perpetueaza viata, trantori in permanenta cautare a dragostei. Ce poate fi mai inaltator? Ce alta indeletnicire mai poate crea atata multumire de sine? Raspunsul e simplu: stupi, stupari, albine, natura, sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura.

Organizarea unei stupine Ca in orice activitate,si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. Procurarea de stupi, familii de albine, tot felul de echipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o

trebuie sa fie o distanta de 2-3 km. Totul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. Trebuie sa fie rezistenti. familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole. Se poate ajunge ca in 3-4 ani sa avem creata o stupina frumoasa. la o distanta de 2 m pe rand si 4-5 m intre randuri. in locuri linistite. Amplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna. urmand ca la urmatoarele achizitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de experienta avuta. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de 30 familii de albine. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1. toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. Intre doua stupine vecine. Productia de miere. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii. trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura. stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. polen. Consultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege. bine incheiati. Aprecierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: . Primul pas in apicultura De obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(2-3 buc. Trebuie doar sa avem rabdare. Aceste cerinte sunt minime. asta in functie de potentialul melifer al zonei. Ce trebuie stiut despre stupi : de orice tip ar fi. Nu se porneste la drum cu stupi din vechituri. Conditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor. si nu in ultimul rand incapatori. departe de surse poluante. ceara. Procurarea familiilor de albine La cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (7-8 faguri. realizati dupa standard.)iar pe masura ce stuparul incepator capata experienta si stupina va creste numeric si calitativ. Aceasta suprafata (2826 hectare)trebuie sa asigure un cules bogat. La fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. din care 5-6 cu puiet).simpla bataie din palme. cat si de calitatea acestuia.Prolificitatea matcii . De obicei intr-un an bun se pot realiza de la un stup 25-30 kg miere. intins pe toata durata sezonului activ. montane si nordice. iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. propolis. sunt diferite variante constructive. 800 g ceara si 3-4 kg polen. In cadrul fiecarei categorii. sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. depinde in mare masura si de tipul de echipament apicol folosit. intr-o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. Avantajele si dezavantajele ce decurg din folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite.5 kg) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica. Deci mare atentie la ce cumparati!Prin alegerea stupilor. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati. pastura. departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari. iar in zonele de deal. pentru ca asa vom putea evita bolile. Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud-est. Asta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem.Este unul din factorii principali care determina puterea uneii . Un adevar e sigur : un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar. Alegerea tipului de stup Urmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine. Raza de zbor a albinei este de 3 km. In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. Stupii sunt de doua feluri : stupi orizontali si stupi verticali. pe rame cu faguri necladiti. tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 90 kg de miere si 30 kg de polen. Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi.

Blandetea albinelor . dat fiind cheltuielile mari cu transportul. investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile. Albinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane. nefiind nevoie de mult fum. in decursul unui sezon. ca succesul actiunii sa fie asigurat. intre ele. intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor. facuti cu masina sa fie cat mai mic. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar. 150-180000. Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra. Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu experienta este de preferat ! Nu incercati sa faceti totul singuri. se aplica politica pasilor marunti. Sistemul expus cere o investitie si o implicare maxima. se intampla ca la oameni.Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii. urmand ca in pauzele dintre "expeditii" sa fie cantonate pe 23 vetre.Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor. La un numar de 300 de stupi sunt necesare 8-10 locatii. Un alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor.Rezistenta la iernare . etc. . Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua . contabil.un spatiu cu mai putini factori agresivi externi. De obicei. O alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea. pentru ca supravegherea sa fie facuta mai usor si cheltuielile sa se reduca. Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. . Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost expusi mai sus. Exemplu : prin schimbarea unei matci.Rezistenta la boli . Uneltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii. manager.o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere. Ca in orice afacere.Harnicia la cules . . Nu degeaba se spune ca matca da tonul. consumul de hrana. sofer. O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.Este indiciul principal! O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa. Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite. unde sunt granitele dintre . cu precizarea ca volumul de munca. Acestea trebuie alese! Prin comparatie. un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada. tractoare. care prin ajutorul pe care vi-l vor da o sa faca. O casa mai curata . Bineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa-si achizitioneze familii de albine.se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate 30-35 buc. Existenta a 1-2 mijloace de transport constituie o necesitate. .E cat si in America./vatra). totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. tren.Productia de miere . . calitatile matcii fiind transmise la descendenti. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune. pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile). Raspunsul este din start unul pozitiv. intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma. iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu. legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de km. numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare. pavilioane). Aceste locatii se inchiriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor. Cum ar trebui sa arate structural o "intreprindere" al carui obiect de activitate este apicultura ? Sunt doua posibilitati. devenind rentabil la un numar de peste 300 de familii. asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : Stupina stationara . Apicultura .Este un alt sistem care se practica atat in tarile U. au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. au un numar mare de zboruri pe zi. Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii. hamal.In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit.este valoroasa. Parametrii luati in calcul sunt : mortalitatea albinelor.familii.aprox. De aceasta insusire trebuie sa se tina seama. cu o distanta de 5-6 km. Stupina "pastorala" . medic veterinar.

Potrivit normelor. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele. verticali cu magazine si multietajati.E deschide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor in special. fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri. semiprofesionisti si profesionisti : Amatori . mediul concurential.amatori. volumul de munca 12001300 ore/an. dar se schimba si generatiile de apicultori. problematica expusa INTRETINEREA ALBINELOR IN DIFERITE TIPURI DE STUPI In Romania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali. apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. Se schimba conditiile de functionare intr-un mediu economic. subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal. din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine. stuparitul pastoral fiind absolut necesar. Aderare Romaniei la U. Afacerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei. . Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale. fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc. In cele ce urmeaza va vom prezenta tehnologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate. Bineinteles toate tehnologiile au un caracter general. se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura.matci) se obtine prin mijloace propii .Se pot considera stuparii care detin peste 300 de stupi. cerintele in domeniul veterinar-apicol. Odata cu venirea timpului frumos. Semiprofesionisti .E se face mult mai usor. De obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) . INTRETINEREA IN STUPI ORIZONTALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit.obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate. Numarul de ore munca/an creste dramatic. O sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic. iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi ! Bibliografie : Literatura apicola diversa ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate. ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. Extinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere. nu trebuie sa sperie pe nimeni.numarul de familii este de 100-300 buc. Cum veti proceda cu albinele dumneavoastra ? Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. materialul genetic (roiuri. Totul se poate compara cu o casa sistem vagon. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida. operatiune dublata de o impachetare cu materiale izolatoare. Dezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala. Un singur gand trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura. Penetrarea pietei U. se considera amator stuparul care are 1-100 familii de albine.Ingradirile privind calitatea produselor. care vor deprinde altfel de comportamente economice. un numar optim fiind undeva spre 600 de buc. apicultorul are o alta munca de baza. Aici lucrurile se schimba radical.totusi facand parte dintr-un intreg. Profesionisti . Sa trecem la descrieri concrete .fiecare dotata cu utilitatile ei.

Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator. Metoda Layens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un hobby. La peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura). Familia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se incheie. Daca matca nu este imperecheata se asteapta imperecherea ei. Roiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. fagurii neacoperiti de albine se scot. In aceasta organizare familia se autoguverneaza. cuibul se impacheteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. Daca vrem sa inmultim familia de albine. Metoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa schimbe fagurii plini din vecinatatea cuibului. urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. Familiile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si chiar in cei din cuib. apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet). In luna iunie. Cand familia ajunge sa ocupe 7-8 faguri se face o noua organizare. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe 3 faguri care cuprinde matca mai in . alti 2-3 faguri cu miere. Aceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperecheata. cu cei goi de la extremitati. cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. Cum procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. mierea se extrage avand grija sa lasam pentru fiecare familie 7-8 kg miere ca rezerva de hrana. se scot 3 faguri din care cel putin 1-2 cu puiet. daca lucrarile din toamna au fost bine facute. Daca acest lucru se aplica la 50-60% din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura. primul control fiind facut dupa incheierea culesurilor. Familiile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare. goi. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului.familiile ajung la dezvoltarea maxima. toamna cuibul se restrange si se impacheteaza. Odata cu terminarea culesurilor de vara. Bineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. O alta metoda de intretinere a unei singure familii Aceasta metoda de intretinere poarta denumire de "metoda Layens" si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine. De aceea.aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. Adaugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. Intretinerea unei familii de baza cu matca ajutatoare O metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa aiba oua proaspete). Atentie mare insa!Nu fortati dezvoltarea printr-o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. Cand culesul inceteaza. In acesti faguri. Stuparii cu mai multa experienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. La aparitia unui cules principal. Metoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 16 rame. recoltati din familiile de baza. se opreste in cuib hrana necesara iernarii. Din familia de baza. Fiecare rama cu hrana trebuie sa contina coroane de miere pe 3/4 din suprafata ei. Toamna. traduse in importante sporuri de productie. 2-3 faguri claditi. Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii.

in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita. Acesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral. din cauza multimii albinelor. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre. Magazinul este completat cu faguri claditi si 2-3 faguri artificiali. forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii. Cand albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora. Ghemul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior. In orice caz daca l-ati ales. familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca tehnici care acum par atat de complicate. largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali .I ata cum se manuieste: Familiile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri. Trebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente. Se fac restrangeri de cuib. INTRETINEREA IN STUPI MULTIETAJATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. impachetari.S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. INTRETINEREA IN STUPI VERTICALI CU MAGAZINE Alegand acest tip de stup. Bineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea tehnologiilor elaborate de-a lungul timpului. Acesta se aseaza deasupra cuibului. Asezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. Dupa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a-ti facut-o deja) !!! La acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula). succesul este asigurat. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. mai bine spus preia tehnologii caracteristice ambelor. Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei. Odata cu venirea timpului racoros. Acest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam.varsta. stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. alegerea a fost inspirata !!! Cum se lucreaza cu acest stup? In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat. Folosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna. Datorita acestui fapt populatia de albine din ghem are posibilitatea de a se . stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin. Cand familia de albine ajunge sa ocupe cei 10 faguri ai cuibului. majoritatea proviziilor de hrana se gasesc in corpul superior. iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi. iar restul de faguri cu albine se strang intr-o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. de calitate superioara. si de aceea la terminarea verii trebuie facute hraniri de completare. primind deasupra magazinul cu miere unde bineinteles va continua procesul de capacire. De aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali.etc. Unii il considera ca fiind cel mai bun stup. In toamna dupa ce culesurile au incetat. apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente.

se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba . In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea ar fi : Pregatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)demaram primele actiuni : . inainte de inflorirea salcamului sau . Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos. vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic. Incepeti cu tehnici simple si pe masura ce va acomodati si capatati experienta treceti la un nivel superior. care-in anii favorabili . marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. Catre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de extras se ridica incepand cu cel de deasupra.poate fi si el ocupat cu puiet si albine. starea de sanatate. Cand familiile au matci tinere si prolifice. deasupra fundurilor). De aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp. problematica expusa LUCRARI DE PRIMAVARA IN APICULTURA Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : productia. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. functie de sistemul ales.inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. treptat. Altfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. Lucrarea se face cand timpul frumos si caldura s-au statornicit. Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor. primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari. activitatea de ouat pe acesti faguri. cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori. Concluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in exploatare. cu puiet fagurii din corpul de sus.asezam stupii pe locurile definitive. matca este nevoita sa-si desfasoare. Totusi pentru a nu crea confuzii. adunam si inlaturam crengile. urmarind o igienizare totala . unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii ! Cand corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos exista faguri cu celule goale. Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas.cel mai tarziu . In privinta tehnicilor de intretinere. urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de . peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. in continuare. urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. Aceasta schimbare de pozitie a corpurilor "indeamna" si "obliga" familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra). Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt. La pregatirea familiei pentru iarna. frunzele si in general toate resturile. nu sarind peste etape ! Bibliografie : Literatura apicola diversa ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate.deplasa pe verticala.curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea. celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii. populatii numeroase. intr-un cuvant isi alege "stilul de lucru". fiecare alege ce i se potriveste mai bine. cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de ghem.provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere. La sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa.

in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare . au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate. in ce priveste rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min. Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.4-5 kg miere si bineinteles pastura. si pe cei ce contin multe celule de trantori. S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos. De aceea in primele zile calduroase( temperatura ajunge la peste 15 grade C). scoatem din stupi fagurii mucegaiti. aceasta delimitand compartimentul de hranire. in care vom evalua starea familiilor de albine.instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup.curatam prin urdinis( cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi . ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura . necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta. Tot in timpul acestui control.5kg miere pe ambele fete . Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte. bine cladit. Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor.mierea in faguri.proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie . Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta.caldura soarelui . Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate. miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei . acestea se vor arde neaparat . Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc. sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial . reparate si dezinfectate. trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire. Primul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara. stiind ca o rama standard contine 3. In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul". dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului . urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijlocul cuibului un fagure gol. operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.prezenta matcii. cu pete de diaree. daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana. La deschiderea stupului constatam : . pana cand tragem o concluzie corecta. Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi. sa pastram o stare de igiena perfecta.prezenta hranei care exista in faguri. In acest scop folosim urmatoarele rezerve: . Toate aceste lucrari sunt decisive. dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere.proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem. in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.

prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere .In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem. Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: .5 kg de pastura.Amestecam cantitati egale de polen si miere. albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla. Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului. Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1. la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica . Aceasta este asigurata de pastura. hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi. cat si cu serbet de zahar. lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine. avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii. pe care i-am curatat si dezinfectat. Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine. Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita. Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza. In principiu lazile se curata de resturi de ceara. bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor. . Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g. putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici . Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii . Largirea cuiburilor Lucrarea este deosebit de importanta. O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. apoi frecam fasiile in mana pana la separare. Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus. Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor. Se introduc fagurii gauriti. albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica. si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Dezinfectia stupilor Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul.750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare. se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. o uscare si neaparat flambarea cu flacara. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara. Concluzionand. propolis. Urmeaza o limpezire. Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare. dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. incalzita si apoi turnata in faguri goi. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion. Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta. se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine. administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite. In primavara modurile de administrare sunt: . Completarea rezervelor de pastura Pe langa miere. . pana la aparitia culesului de polen. La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere.Un kg de pastura se amesteca cu 0. Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup. se poate folosi mierea diluata un pic. apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere. Cand nu dispunem de acesti faguri. pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata.

zmeuris). faneata. In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura. problematica expusa LUCRARI DE VARA IN STUPINA Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor. Trebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp tehnologiile o sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici. insa durata lor este scurta. floarea soarelui) si tarzii. precum si caracteristicile biologice. . apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet.conditiile interne si externe. Concluzii Citind aceasta pagina v-ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se executa in stupina. Acestea tin de temperatura externa. se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea.aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare . Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam. beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit. Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului.speciile melifere infloresc abundent . Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine. aparent fara o cauza anume definita. capabili sa valorifice resursele nectarifere. O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi. Intarirea familiilor slab dezvoltate Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp. se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei. Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen. La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial. Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism".. Stupul multietajat. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant. de vara (tei. Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet.intensitatea zborurilor creste exponential. manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare. este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata. Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea. In general culesurile sunt de mare intensitate. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna ! Bibliografie : Literatura apicola diversa ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate. Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet. In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa. dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta. de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii. printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante Efectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet (excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). Recunoasterea unui cules . . La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor. Se adauga un fagure bine cladit.

pot fi compromise. baza melifera.generalitati In cautarea surselor variate si permanente de nectar. Stuparitul pastoral .fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea.albinele ventilatoare isi intensifica activitatea. artar. floarea soarelui . Conditiile necesare sunt : . existenta unei surse de apa (care este foarte necesara). in care culesul incepe timpuriu. Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului .intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor. cu albina aferenta. pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.albinele se inghesuie la urdinis. Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare. aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei . sau cei care practica stuparitul pastoral. cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina.ridicarea periodica de rame cu puiet capacit. Se astupa crapaturile.familiile sa fie in stare activa. Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer. prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine. in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura . apte biologic si genetic pentru performanta . se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere.inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere. locul efectiv de amplasare a stupinei. . 12 faguri standard. familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare. acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei.folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului.marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea. . Conditii pentru valorificarea culesurilor Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules. Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti.familiile sa fie puternice si sa ocupe min. trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (deci drumuri practicabile). fanete. timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv . se pregatesc toate sistemele de fixare. dintre care 8-9 cu puiet .pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. ridicarea partiala a podisorului sau inlocuirea acestuia cu o sita . depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora . pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules. . Odata cu sfarsitul primaverii. Zonele cu salcii. in poienite sau locuri cu raritura de arbori. Daca nu se intervine ferm. . Alegem vetre de stupina la marginea padurilor.familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal. ventilatie etc. stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea Cum obtinem acest deziderat ? Cu lucrari facute la timp : . Stuparii care au in zona asemenea "comori". obtin rezultate remarcabile. sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral reusit.

.pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii. In scopul mentinerii albinelor in stare activa. depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an.se face diferentiat : . acum devenit 2. fagurii cu puiet. Cum scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole. Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. O prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare.manuirea stupilor Pregatirea stupilor . Pregatirea familiilor . Ce se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib.implicit si a familiilor de albine . La culesul de salcam.Stupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules. Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu modulul 2. La introducerea acestor faguri. Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si incep sa o capaceasca. prin depozitarea mierii in coroane. . Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali. chimice" nu se vor folosi. depozitarea se continua in fagurii goi. stupina se aseaza pe locuri insorite . Extragerea si conditionarea mierii In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere. Pentru a crea loc matcii sa oua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului. iar deasupra acestuia magazinul plin. Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt. Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul. La tei si floarea soarelui. . organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura. contingente intregi de albine vor ventila stupul. neparticipand la cules.E si exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere. fiecare familie trebuie asigurata cu 5-6 faguri. unii apicultori fac hraniri suplimentare cu sirop de zahar 1/1. Daca nu facem aceasta. Aderarea Romaniei la U.Vom scoate fagurii plini si extragem mierea. inca un fagure cu pastura si miere. Deplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe sursa. vom aseza stupii la umbra. Cand cuibul este completat in totalitate.dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai . urmand apoi fagurii goi. pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. care reprezinta poate cel mai important produs al stupului. faguri cu miere. cules care are loc in perioada de canicula. frunze). Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor. mai adaugam un magazin suplimentar. Mult hulitele "podisoare izgonitoare.Stupii verticali cu magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. In schimb se pot folosi izgonitoare cu sicana. pentru ca prin continutul lor de substanta activa. riscam sa contaminam mierea. Daca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale (paie. Populatia creste si sursa de hrana scade.Stupii multietajati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua. Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un "organism viu" si de modul in care o recoltam si preconditionam. In acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3. peste cuib. mierea are un continut de apa de 18-20%. De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. Se apreciaza ca la 1/3 de suprafata capacita.

cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui. cu un curent de aer cald. un extractor tangential. Toate aceste utilaje se recomanda sa fie din inox sau un alt material agreat de norme. Producerea si imperecherea matcilor... Daca extragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C.! Succes. toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei. cad la fund. Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si s-ar putea rupe. Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de 20 grade C in 3 zile. Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina. Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol. Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos. unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme. au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor. asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare. cutit sau furculita de descapacit. Dupa extractie.bidoanele. se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. putem mari turatia pana la 200-250 ture/min. Sa trecem iarasi la treaba ! Lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii : Lucrari de intensificare a cresterii puietului. Depozitarea finala se face in recipiente de inox. Atentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam.. si cele mai usoare se salta la suprafata. Dupa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare. trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa. Dupa cum si singuri v-ati dat seama. un vas unde se scurge mierea. La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala. Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a mierii. Camera in care facem extractia va fi curata si dezinfectata.. iar la 25 grade C in 36 ore. Concluzii Lucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa. lucru valabil si pentru utilajele de extractie. sau altele agreate de cumparator. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala. pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.! Bibliografie : Literatura apicola diversa ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate. strecuratori diferite. Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele. formarea noilor familii si ingrijirea lor. fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati. dupa care punem rama in ladita de transport. vara se numara . un maturator. Ce fel de echipament folosim : la un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara... Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri.. INTENSIFICAREA CRESTERII PUIETULUI Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna.Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. problematica expusa LUCRARI DE TOAMNA IN APICULTURA Vine toamna. mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari.. bine hranita si . carora trebuie sa le faca fata.

Ce putem spune despre culesurile tarzii ? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare. Atentie insa. Pentru a inlatura acest neajuns. stuparul fiind foarte solicitat. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare. cate 200300 g la interval de 2-3 zile . Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu. fara celule de trantori sau alte defecte.cat si ca volum de munca. Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de zahar). Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice. atat ca timp. prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0. pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana Asigurarea cu faguri de calitate Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti. Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii. Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie. la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet). La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. . Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi. Acest lucru nu este usor de obtinut. Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului. aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului . Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen. fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate. albinele blocheaza cuibul. cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana. numarul celulelor libere scazand drastic. umectat putin cu apa sau miere. Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta. pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).5%). adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua. deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos. instinctiv. Deblocarea cuiburilor O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura. Ce masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabile: S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului. Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei.intr-o stare de sanatate perfecta. hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1. In lipsa unui cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupra cuibului. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri.

sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere. Consumata de albine.8-2 kg. adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara. O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna. Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu. Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc aprox. pe suprafete mici de fagure . Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1. in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine. ASIGURAREA REZERVELOR DE HRANA Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib. prin puterea mare de cristalizare. In cazul in care hranirea de completare se . Ramele de miere si pastura De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara. inspre primavara. cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut. cresterea sa fie accelerata. Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.7-3 kg miere iar una de multietajat 1. Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare. asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita. Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand face zboruri de curatire). apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita. O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara (a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna). deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. fiecare avand rolul si scopul sau. este foarte daunatoare si trebuie inlaturata. Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati.5 kg miere. Hranirile de completare Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare. In special mierea de rapita. Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei? Cateva deziderate de atins: Calitatea hranei Mierea din faguri sa fie numai miere florala.urmand ca odata cu imbunatatirea vremii. Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora. Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire. Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere. mierea alterata produce boli grave. Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2. Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo .5-6 luni. Atentie : nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma. Cand conditiile externe permit.Reducerea si impachetarea cuiburilor Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului . dar acestea trebuie folosite cu multa precautie. familia de albine demareaza cresterea puietului . Ca rezerva de pastura. Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. 1 fagure cu pastura.la inceput timid. asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. 2/3 din suprafata. marginiti de faguri cu miere si pastura.fiecare familie trebuie sa aiba min. aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine.

iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna.amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup. Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg). urmand fagurii cu cantitati descrescatoare. seara. Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda. insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare. O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor. .amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere. siropul de zahar se poate inlocui cu serbet. cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor. La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri. Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere. in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere. Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august. Sunt trei metode de aranjare a fagurilor : . hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. Cand timpul este inaintat. Timpul acestei aranjari difera de la an la an. starea vremii si prezenta puietului. Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare". urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma. PREGATIREA CUIBULUI FAMILIILOR DE ALBINE Cu ce am putea compara aceasta lucrare ? Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa . cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie). Bibliografie : Literatura apicola diversa ATENTIONARE ! Articolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate. 2/1. In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor. iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. la litru. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii? Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impachetare sumara. Se stie ca albinele nu incalzesc . iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita. Ca un principiu general. Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele. . La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1.pentru ca toata lumea sa se simta bine. si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere. Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet). In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine.5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata. problematica expusa LUCRARI DE IARNA IN STUPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult. La completare se va folosi un sirop de zahar.

In ce consta impachetarea unilaterala : la stupii orizontali si cei verticali cu magazine. care s-ar situa undeva la valoarea de 0. au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut. antivarroa. . Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis-podisor). etc . fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului. Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund. La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens.5cm pentru fiecare spatiu dintre rame. inlaturand total aceasta tabla obturatoare. deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun. Stuparii trebuie sa profite de zilele . Aplicarea tratamentelor de toamna Tratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului. ea se aplica familiilor de albine slabe. cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. Exista 3 metode de iernare : iernarea in aer liber. familia de albine sta ca intr-un clopot. Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale. In acest scop. iernarea in cojoc si iernarea in adapost. Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare : bilaterala si unilaterala. cu luarea masurilor mai sus mentionate. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor. pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala. familii de albine puternice in toamna. Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat. Este recomandata si o anumita marime a urdinisului. pe podisor fiind aplicata doar o simpla paturica textila sau din papura. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale. Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna.de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente. Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul. Recomandat insa este o iernare in aer liber.din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior. Stupii multietajati .stupul ci doar interiorul ghemului. Protectia generala a stupinei Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. dintre urdinis si fanta din podisor. Totusi. in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata. daca ne ghidam dupa experienta trecutului . Impachetajul este sumar. Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.trebuie sa fie de marimea unei palme". O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti. Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare. Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup. un mare stupar roman recomanda : "orificiul de aerisire din podisor.putine ce-i drept . lucrurile devin si mai simple. Sunt stupari care isi ierneaza familiile de albine. Aceasta masura este benefica. In ambele cazuri. Si asta datorita greselilor care au fost facute. veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii. se va pozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1/3 din suprafata. spre inceputul iernii. avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare. Tabla obturatoare a fundului antivarroa. Ventilatia stupului Ventilatia stupului este foarte importanta. altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer. bioxidul de carbon fiind evacuat numai prin partea inferioara a stupului.s tupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. daca nu dauneaza".

ridica capacele si saltelutele izolatoare. . administrat in faguri. Cand nu avem miere indemna la boli. La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala.trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri : . Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens. localizam ghemul de iernare. imprastie paie. ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna. Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana. sau pur si simplu aceasta lipseste. prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. aceasta numindu-se "foaia de control". Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara. Stuparul . fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea. O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin. curata zapada. Zborurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire". ne putem da seama daca exista probleme. se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte). . Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate. . Pentru stuparii care au facut toate lucrarile "ca la carte" urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere.familia a ramas orfana: la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca. . ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup. nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori. exista o anumita categorie de stupari.un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. Din acest amestec se fac turte de 1.lucrarile din stupina s-au incheiat. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa. pentru a inlesni circulatia albinelor.ca si in primavara . Dupa ce deschidem stupul. Acestia sunt "meseriasii".familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta . Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire. Un indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire. Ce ne-ar putea indica ele ? . framantata cu zahar pudra.curata urdinisurile. albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara. dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate chiar de noi).un bazait puternic ne indica. vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat) ascultam zgomotele din stupi. asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile. Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C . in lunile decembrie. Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie ? La cate 3 saptamani interval. Mai mult. se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.Supravegherea albinelor iarna Odata cu venirea iernii. dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea. Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva. . .un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta. care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor.zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii. cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.

Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca) Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata . Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor. ROIREA ARTIFICIALA Roirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale. sau de zgomote de alta natura. este un adevar.evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem supraveghea si recupera.daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale. se vor agita. Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. vor consuma multa miere si se vor imbolnavi. se ajunge in situatia in care acestea lipsesc. .Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului. Conditii generale de iernare Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija. Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun). numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. Ea se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic.Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. cea afanata asigura o mai buna izolare termica.aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere . In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate. Concluzii La o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste lucrarile ce trebuie facute .expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara.deci aglomerarea cuibului. De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta (mai slaba dar care are o matca buna) Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. Deci mare atentie ! INMULTIREA ARTIFICIALA SI NATURALA A FAMILIILOR DE ALBINE Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.ventilatia necorespunzatoare a acestora. Ce trebuie sa urmarim : . . Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila.insa exista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.sa asigure linistea necesara albinelor.sa poata fi protejata de vanturile reci.

Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri. lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor.iar la un spor zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.Aglomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace.Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti.care pot hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l hraneasca. A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu.Este bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu-se blocarea cuibului.Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de maxima insolatie(orele 12-17)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care exista intre ele.Aglomeratia de albine tinere . .La un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se activitatea albinelor si favorizand roirea.De asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.Amplasarea stupilor .Un cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor.predispunand familia de albine la roire.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil. .Carenta de feromoni a matcii . .Blocarea cuibului cu miere si pastura . .Excesul de laptisor de matca .Stupi de mare capacitate .faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor.Culesul nectarului si polenului .Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii .acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea. . dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste.contribuind la cresterea puterii familiei.o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup.Existenta unui numar excesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci. .In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.determinand o mai buna hranire a matcii.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a roitului. .Varsta matcii .Producerea laptisorului de matca destinat hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor.Daca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.Lipsa de spatiu si ventilatie . .In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali. .predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine.

divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut.intr-o colivie.Cat timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta.Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.puiet si miere a familiei de baza.fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi. Cum intrerupem roitul Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.Aceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii.acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.iar in zona de muntedeal in prima jumatate a lunii mai.de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia noua.totul este normal. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.Roirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere. .de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.pe masura ce se inapoiaza de la cules.folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: .Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 100%.Rezultatul este acelasi:cladirea de botci.Albinele culegatoare.o matca imperecheata sau neimperecheata.in familia orfana se introduce.dimensionata dupa dorinta.Cand aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult. Spre seara.toata operatiunea devine inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.cand aceasta cantitate insa se reduce.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine.Roirea artificiala prin stolonare colectiva .Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii oualelor.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace).In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali.Cu ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.se impart aproape egal in cei doi stupi.produc o secretie denumita "substanta de matca" dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.neobservata.Roirea artificiala prin divizare . Metode de roire artificiala Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura. Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase cand albinele executa zboruri intense.Cu scopul de a forma familia noua.In zona de stepa.Dupa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei.apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o stupina adevarata.Cu aceasta metoda se obtine dublarea efectivului. .acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.Cu cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice.In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore.Aceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata. familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa.albinele hotarasc inlocuirea matcii.

Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Dupa cateva ore.roiul se formeaza din 4 rame bine acoperite de albine.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite stimulent.roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.pregatit in acest scop.asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Legat de data cand parasesc stupul.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin 0.Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii.spre deosebire de roiurile secundare si tertiare.roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos.se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar..atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii. Dupa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre seara se scutura direct intr-un stup nou.Roiul primar cu matca varstnica. Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari. ROIREA NATURALA Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca.in general.o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.Roirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.Dupa ce matca iese din stup insotita de albine.sub protectia coliviei.Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit. .Stupul in care se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului.nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore. .cand familiile roiesc in luna iulie.8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12 kg. Ingrijirea roiurilor Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de hrana. . Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare.Ramele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul.in roi.La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri apa.urdinisul stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.se introduce o matca tanara imperecheata.In lipsa unui cules de intretinere se va hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.intre orele 11-15.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: .Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Se asigura existenta de culesuri abundente.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare .Astfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate.iar cuibul se reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine. . Obisnuit.roiurile se impart in : timpurii. Dupa 2-3 zile roiul se controleaza. In timpul formarii roiului.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca.

asa ca a insista in acest sens este o greseala. considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului. procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem.cresterea controlata a matcilor de calitate . Producerea matcilor . daca nu imposibil.provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. totul decurgand de la sine in mod natural. .iar albinele. matcile". imperecherea matcilor in nuclee . blandetea albinelor. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune. Ei se multumesc cu procurarea de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea. cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul. decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa). Producerea matcilor . CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica . E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati. O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere. stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: . cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. Vom trata urmatoarele subiecte : .in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet . apetitul mai mare sau mai mic pentru roit. sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. sunt cele obtinute cand familia roieste natural. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare". sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute.conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare. Natural. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. numai ca dezideratul este greu de atins. dar din pacate nu toti apicultorii o pot face. Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos.corespunzatoare se desfiinteaza. sa aiba cuiburile bine impachetate . O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici. Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. insa nici o satisfactie nu e mai mare. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare. introducerea matcilor in familiile de albine.puietul si rezervele de hrana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri.

Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. si exista un numar mare de albine tinere, imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit, prelevate din alti stupi. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara, cat si de o stramtorare a cuibului. In scurt timp, prin aparitia noilor generatii, populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate, se recolteaza cele mai frumoase, cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. Inainte de a taia, lama se incalzeste la o lampa cu spirt. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata, avand grija sa nu le turtim. In final acestea se folosesc imediat, fie formand nuclee de imperechere, fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. Producerea matcilor - metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres, recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). Iata cum se procedeaza : - alegem din stupina stupul cel mai performant, cu o buna dezvoltare de primavara. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam - momentul difera de la o zona la alta, cat si in functie de dorinta apicultorului - introducem un fagure cu puiet capacit. - peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri ; unul cu puiet capacit si un altul gol. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. Albinele se vor stimula zilnic. - peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut, care intre timp a fost insamantat de matca. - acest fagure insamantat cu oua pentru crestere, impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire, se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. - dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit, care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie, urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. Atentie, se vor verifica toti fagurii, inclusiv cei cu hrana. - in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana.Aici se vor marca 15 celule cu ou, pe o fata si 15 pe cealalta, avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. Fagurele se scurteaza la jumatate, indepartand jumatatea inferioara. Toate celulele, in afara de cele 30 alese, se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit. - familia orfanizata, in tot acest timp, sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. Acum este momentul sa introducem fagurele, pregatit, cu oua pentru crestere. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos, umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor. - peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. Atentie, nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. Comportarea albinelor

fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : - existenta sau lipsa culesului ; primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile,cu sirop de zahar. - introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare, decat in cazul celor introduse ziua. - o matca imperecheata, care incepe imediat sa oua, este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). - primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite, decat in perioada ce corespunde roirii naturale. - lipsa totala puietului este o situatie favorizanta ; in cazul prezentei celui capacit se face mai greu ; prezenta botcilor face introducerea imposibila. - albinele tinere accepta mai bine matcile, decat cele batrane. In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci, trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode, apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). Cum se procedeaza : - in cazul in care familia nu este orfana , se identifica matca si se scoate din stup. Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. - dupa 4-5 ore de la orfanizare, se introduce noua matca in colivie, asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului, pe o suprafata cu miere necapacita, pentru ca matca sa se poata hrani. - la 1-2 zile,se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. Daca acestea nu mai sunt agresive, inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile, apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. - la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul, se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. - urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4), introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. Pentru introducerea botcilor, trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct, sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu, pentru mai multa siguranta. Imperecherea matcilor - formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore, botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare, dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa. Formarea nucleelor - albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de imperechere", sau in corpuri de stup, compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat, pozitionat astfel : doua la un perete, pe capete si un al treilea pe peretele opus,in mijloc. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules, pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie, pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi, introducand o alta botca. Ce avem de facut dupa ce introducem botca :

- la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine, si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. - nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa ; se verifica din nou prezenta matcii. - dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. - daca matca nu s-a imperecheat, din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. - matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 1520% luand in calcul pierderile inerente. - nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Stuparii incepatori ,insa,trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect, cu timpul totul o sa vi se para mai usor. Abordand curajos domeniul, veti deveni adevarati apicultori....de succes.

STUPI MULTIETAJATI . INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE
Intretinerea familiilor de albine in stupii multietajati presupune abandonarea manevrarii ramelor. In aceasta situatie , apicultorul manevreaza corpurile de stup, pe tot parcursul anului . Va prezentam doua scheme de lucru (cu si fara gratie Hanneman) , cel mai des intalnite in practica apicola .

Intretinere fara folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara) b) Corpurile inversate pentru intensificarea cresterii de puiet c , d , e) Corpuri introduse pe masura dezvoltarii si pentru valorificarea culesurilor f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna)

Intretinere cu folosirea gratiei Hanneman a) Corpurile in care a iernat familia (primavara)

pentru a elimina riscurile legate de protectia albinelor. Trebuie sa va atentionam ca o aplicare corecta a substantei . e) Corpuri introduse deasupra corpului cu gratie despartitoare f) Corpuri in care familia de albine ierneaza (toamna) * Scheme de intretinere in stupi multietajati . Este recomandat sa . Practic sunt mai multe metode pentru a face acest lucru. dupa C . inversate . insa odata doza marita are efectul eterului si cloroformului. Substanta folosita la narcotizarea familiei de albine este protoxidul de azot. aplicarea facandu-se sub forma de fumigatii. In cantitati mici provoaca asupra omului o "buna dispozitie". este cunoscut ca un gaz ilariant din anul 1800.afumatorul se curata de gudroane si se incarca cu carbuni incinsi (jar viu). insa dupa cum v-am obisnuit vom descrie metoda folosita de noi. Raspunsul este simplu si solutia cunoscuta probabil de multa lume. protectia la contaminare si nu in ultimul Protoxidul de azot . rand de protectia apicultorului. fara a avea insa pretentia ca este cea mai buna. O sa intrebati : "de unde iau eu protoxid de azot". Mult timp a fost folosit in industria alimentara la prepararea de frisca. Narcotizarea familiei de albine incepe cu cateva operatiuni de pregatire : Pregatirea afumatorului . Puteti fi insa convinsi ca este o metoda sigura si eficienta. Grosimea ideala a stratului de jar este de 3-4 cm . presupune respectarea catorva pasi obligatorii. Protoxidul de azot se obtine prin arderea in afumator a unei mici cantitati de azotat de amoniu. pentru intensificarea cresterii de puiet c . Din punct de vedere a toxicitatii s-a constatat ca protoxidul de azot este o substanta inofensiva. d . Antonescu NARCOTIZAREA ALBINELOR In stupina apar cazuri cand trebuie sa narcotizam familia de albine pentru o perioada scurta.b) Corpurile in care a iernat familia .

Trebuie avut grija ca jetul cald sa nu loveasca direct albinele.ce v-a fi rasucita ulterior. albinele consuma din rezervele puse la construirea roiului si din aceleasi considerente vor primi apa in hranitor. Pana la refacerea acestei noi unitati biologice. Pregatirea azotatului de amoniu . Apicultura in Romania nr. Pentru uz apicol se foloseste numai azotatul de amoniu simplu! Pregatirea stupului si narcotizarea albinelor . In cazul in care avem de narcotizat mai multe familii de albine trebuie sa avem pregatita o rezerva de "jar viu". Deoarece modul de prezentare a acestuia este sub forma de praf sau granule si arderea directa in afumator s-ar produce rapid. Bibliografie : M. Cu cat roii se fac mai devreme. a se evita descompunerea in gaze toxice (datorita temperaturii mari).azotatul folosit pentru producerea protoxidului de amoniu este cel folosit ca ingrasamant in agricultura. Un sfat de final : dupa stiinta noastra folosirea protoxidului de azot in apicultura nu este daunatoare familiei de albine. In prealabil ciocul afumatorului se doteaza cu un furtun. fara a depasi dozele si numai in caz de necesitate.este dizolvarea intr-un litru de apa a unei cantitati de 215 g de azotat de amoniu. ridicam sacul si podisorul. ramele se distanteaza intre ele si peste podisor se aseaza o panza deasa de sac. a protoxidului de azot. a cate 1-2 faguri cu puiet capacit cu albina acoperitoare.trebuie compactat. albinele au o faza de dezorientare. Se ridica capacul. Totusi problema rezidurilor ramase in miere sau ceara nu este pe deplin clarificata si de aceea recomandam ca narcotizarea sa fie facuta cu prudenta.Atanasiu .nu se depaseasca aceasta grosime pentru. In acest fel familia in dificultate nu v-a fi atacata de alte albine.3/82 . este recomandat ca operatiunea sa se faca spre seara iar urdinisul sa fie redus. ATENTIE : azotatul de amoniu (folosit ca ingrasamant).ea consta in ridicarea din 4-5 familii puternice cu tendinta de a intra in frigurile roitului. O alta varianta de preparare a substantei (la fel de eficienta). cu atat este mai .pentru o narcotizare eficienta cutia stupului trebuie sa fie etansa.iar de la alte familii a altor doi faguri cu provizii. Roirea artificiala prin stolonare Foarte simplu de realizat. Literatura apicola diversa CUM INMULTIM FAMILIILE DE ALBINE Inmultirea familiilor de albine este o lucrare foarte importanta intr-o stupina. iar daca albinele nu sunt imobile. Pentru a executa lucrarea fara riscuri nu este recomandata marirea dozei ! Deoarece dupa narcotizare. realizand cuplajul cu ajutorul unei reductii. Trebuie sa retinem ca ei raman 2-3 zile fara albina culegatoare . Compactarea se face introducand 2 g de azotat de amoniu intro bucata de hartie. Furtunul atasat la afumator se introduce prin urdinis si de dau 4-5 jeturi. Dupa ce nu mai sesizam zgomote in stup. care pot fi aplicate de orice apicultor in stupina proprie. absolut necesare roiului. mai ales daca roii raman pe aceeasi vatra cu familiile din care s-au format. Cu solutia obtinuta se impregneaza un material textil care dupa uscare poate fi ars in afumator.se poate gasi in combinatii cu alte substante. se mai dau 2-3 jeturi pe urdinis. Vom prezenta in aceasta pagina cateva metode de inmultire. Printre fagurii cu provizii trebuie sa fie cel putin unul cu polen si cu pastura.

folosesc o varianta simplificata a metodei . prin divizare. Este necesara o atentie sporita atunci cand la formarea roiurilor se scot fagurii cu puiet. se deplaseaza la distanta (peste 3 km) de vatra din care provin unde trebuie sa existe un cules de intretinere. trebuie sa avem grija sa nu slabim prea mult familiile de albine si de aceea se ridica o singura rama de puiet capacit . un termen maxim fiind 15 iunie . din botci de salvare . cam 20 cm/zi. Cand o folosim inaintea culesului la salcam . datorita perioadei mari in care cresterea de puiet este stopata (pana la imperecherea noii matci ). pentru a nu se ridica din greseala una din matcile familiilor donatoare respective. O alta conditie este asigurarea cu matci tinere . ajungand astfel rapid la nivelul de putere al familiilor de baza. sanatoasa si productiva. Metoda are avantajul omogenitatii materialului si da posibilitatea apicultorului sa . Se aduc doi stupi goi de o parte si de alta a stupului in care se afla familia ce urmeaza a fi divizata. trebuie sa aiba 6-8 rame cu puiet. altul la dreapta. cand familiile sunt foarte populate si in stupi exista 7-8 faguri cu puiet pe rama mare. Se poate aplica pe toata perioada sezonului activ . Spre a evita intrarea in frigurile roitului. impreuna cu albina tanara aferenta . in cusca cu dop din serbet sau foaie de fagure artificial perforat ori se aplica o botca gata de eclozionare. va recomandam sa formati roiuri pe 6 rame cu puiet . Unii apicultori . Roirea artificiala prin divizare Consta in formarea unui roi artificial dintr-o familie puternica. se poate aplica aceasta metoda pentru formarea de roi sau nuclee si introducerea in familia de baza a unor faguri artificiali in locul celor cu puiet. Roii odata constituiti. ori foaia de fagure artificial perforat. Cei doi stupi cu urdinisurile apropiate. stupii avand urdinisurile micsorate la 1-2 cm. dupa culesul de la floarea-soarelui. pentru a avea cat mai mult timp la dispozitie. Familia ramasa fara matca va primi una imperecheata in colivia cu dop de serbet. Perioada de aplicare optima este dupa culesul de la salcam . Metoda se preteaza a fi folosita foarte bine in primavara.bine. pana ajung pe locul destinat fiecarei familii. Stupul golit in care a stat familia de baza se indeparteaza. sau o botca gata de eclozionare. mai ales cei incepatori . imediat sub speteaza de sus a ramei. Treptat. Aceasta varianta trebuie insa abandonata . se aseaza unul langa altul pe locul stupului golit. pentru a obtine entitati viabile. cu suficiente rezerve de iernare in cele mai bune conditii. fara a tine seama in care a ramas matca. Cand roii se formeaza spre toamna. lasand stupul fara matca sa-si creasca singur regina. Roiul astfel format primeste o matca imperecheata. pe fagurii din centrul cuibului. cei doi stupi se departeaza zilnic cate putin. roii se stimuleaza administrandu-se sirop de zahar in hranitor. pentru ca albina culegatoare sa se imparta egal intre cei doi stupi. Indiferent de perioada aplicarii metodei . puiet si provizii se impart egal intre cei doi stupi. seara la fiecare 2-3 zile. In lipsa culesului. insa ea trebuie aplicata numai familiilor puternice. fiind la indemana oricarui apicultor . Comentarii : metoda expusa este una dintre cele mai simple . Comentarii : metoda este buna si viabila . unul la stanga. Fagurii cu albine. imperecheate . O conditie de baza este aceea ca toate familiile care participa la donarea de rame cu puiet capacit sa fie intr-o stare de sanatate buna . inaintea culesului de la salcam. necesar constituirii unor unitati biologice puternice. daca este posibil. pentru toate roiurile formate.

deci si a parazitului.3 rame cu puiet si s-a facut roiul de sine statator. dupa caz. Roiurilor li se altoieste cate o botca gata de eclozionare astfel ca pana la imperecherea tinerei matci. din pacate nu poate fi generalizata la intregul efectiv din stupina. Se ia una dintre matci cu 1. se strange cuibul pe ramele cu puiet si albina acoperitoare. valorificand superior culesurile. daca dezvoltarea separata a roiului si a familiei de baza nu a fost satisfacatoare.din ce in ce mai mult albinele. in functie de perioada calendaristica la care ne aflam si de albina acoperitoare de care dispune familia. pentru a surprinde intreaga populatie de Varroa jacobsoni libera pe faguri. diminuand puterea si capacitatea productiva a familiilor. dupa ce albina culegatoare s-a intors in vechea familie. Aici matca va cauta sa-si refaca puietul in cel mai scurt timp. Familia de baza ramane de obicei cu matca tanara si intraga familie din corpul inferior la care se adauga puietul si albina culegatoare de la familia din corpul superior de la care s-a scos matca cu 1. Metoda dublarii efectivului familiilor de albine Este o metoda expusa de Ioan Stancu si care are drept scop inmultirea familiilor de albine prin dublarea efectivului. Corpul 1 se separa de cele superioare cu ajutorul unui podisor cu urdinis lateral. dupa ce s-a imperecheat incepe sa insamanteze fagurii din care a eclozionat puietul.2. In corpul superior. Imediat ce culesul de la salcam s-a terminat.La stupul multietajat. se unifica formand astfel o familie foarte puternica. matca cauta sa modifice starea anormala si insamanteaza rapid 3-5 faguri cu puiet.3 rame de puiet necapacit si se aseaza intr-o lada noua sau intr-un corp superior ca roi de sine statator. formand noi unitati biologice (roi). .2. beneficiind si de toata albina culegatoare care se intoarce la vechiul urdinis. dezvoltarii accelerate si efectuarii unor tratamente eficiente cu Varachet in perioada de dezvoltare maxima a puietului in familie.Daca familia de baza ramane prea slaba se pot lasa 1-2 faguri cu puiet necapacit. din familia de baza se scoate tot puietul capacit si necapacit. Se lasa in corpul o matca stupului cu o rama cu puiet necapacit cat mai tanar posibil.echilibreze la ambele familii atat cantitatea de puiet cat si cea de albina culegatoare . Matca tanara. intreg puietul sa eclozioneze. Aceasta o realizam in scopul inmultirii. se executa tratamentul cu Varachet in corpul superior. pentru ca de obicei in fiecare stupina pe langa familii foarte bune exista si familii slabe si foarte slabe. Se executa tratamentul cu Varachet la corpul 1 inferior in care a ramas matca si aceasta cat mai repede posibil. Roirea artificiala prin golirea de puiet a familiei de baza Este o metoda folosita cu reale avantaje in conditiile in care Varroa jacobsoni afecteaza alaturi de viroze . vietuind ca o familie de sine statatoare. Imediat ce s-a terminat recoltarea de miere la culesul de salcam . La culesul urmator sau in toamna. Ramele cu puiet si albina acoperitoare care au fost scoase din famila de baza se aseaza in una sau mai multe ladite in functie de numarul ramelor de puiet. Cu cel putin 10 zile inainte de cules. se ridica toate ramele cu puiet capacit si necapacit in corpul 2 sau 3. Astfel la familia de baza. se procedeaza la impartirea familiilor de albine in doua unitati biologice. pentru un cules tarziu sau pentru iernare fara pierderi. La corpul superior se da o botca. cat si la roi cand nu mia exista puiet capacit se executa rapid tratamentul cu Varachet conform prospectului. se ridica podisorul dintre corpuri ce separa cele doua familii. Cand intreg puietul a eclozionat si puietul matcii tinere nu a apucat sa fie capacit. in paralel cu combaterea acarianului Varroa. lasand familia cu matca si albina culegatoare. Sesizand absenta puietului. Se poate chiar valorifica una din matci scotandu-se apoi podisorul dintre corpuri si formandu-se astfel o familie foarte puternica capabila sa valorifice culesul urmator.

Literatura apicola diversa ROIURI DE ALBINE LA PACHET .FORMARE SI INSTALARE . In mod asemanator se procedeaza si la familiile intretinute in stupi orizontali si verticali impartindu-se familia cu ajutorul unei diafragme si practicarea unui urdinis lateral. Bibliografie : I. Apicultura in Romania .Stancu . martie `89 .Acest roi se va dezvolta cat mai bine pana la intrarea in iarna prin valorificarea culesurilor urmatoare si stimulare permanenta.

acest pachet are o constructie simpla si ieftina.De pe fagurii cu puiet(acolo este albina tanara).2. albinele in palnia pachetului.aceasta fiind cuprinsa intre 20 mai si 15 iunie. exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. iar cel inferior un pic mai mic decat trapa de introducere a pachetului.pachetele cu albine se transporta.dupa formare si depozitare. lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor.care sa aiba sanse maxime de dezvoltare si transformare in familii puternice. Printre metodele de inmultire a familiilor de albine. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire.este o operatiune la fel de importanta ca si instalarea. pachetul cu palnia montata se afla instalat pe un cantar. Odata ajunse la noua . Lucrarea incepe dimineata (ora 10 .Cei ce isi pot creste singuri matcile se pot considera niste fericiti. nu este indeajuns exploatata . care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori. de la care vine practic si numele metodei.5 kg. acestea trebuie dotate cu matci tinere si imperecheate.5 kg albina. Alte doua echipamente utilizate sunt colivia de transport a matcii (care devine si colivie de introducere) si o palnie mare din carton. Echipamentul folosit . Se pot forma si pachete cu 1 kg de albina. Palnia din carton are diametrul superior mare. scuturam cu o perie moale.pentru a reusi formarea de roiuri viabile. Sipca din interior este folosita pentru sprijinirea hranitorului. Cea mai utilizata colivie este cea din fig.principalul echipament folosit este o ladita de transport(pachet).Peretii frontali sunt din plasa de sarma . insa noi le recomandam pe cele de 1. trec mai mult de 12 ore.Introducem in pachete coliviile cu matci si pregatim hranitoarele. Repetam operatiunile pentru fiecare pachet in parte. la noua vatra aflata la min. Scuturam atati faguri incat sa ajungem la greutatea de 1. Din pacate in Romania. Fagurele cu matca se ridica si il vom depozita temporar intr-o cutie(corp de stup). lipsind apicultorii de o arma puternica in combaterea bolilor. Transportul pachetelor . de preferinta noaptea.In aceasta faza. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea. Hranitorul este utilizat cand intre formarea roiului si instalare. Formarea roiurilor . cand albina batrana este la cules. nu este indeajuns exploatata . 3 km de cea veche. in scopul asigurarii unei bune ventilatii.care desi cunoscuta teoretic nu este utilizata decat arareori. Dupa ce am ajuns la cantitatea dorita fixam hranitorul si mutam intr-un loc umbrit pachetul astfel pregatit.Printre metodele de inmultire a familiilor de albine. Dupa cum vedeti in imagine.11).Din pacate in Romania. care sunt mai performante. Stupul vizat se deschide si identificam matca. Este foarte important ca perioada calendaristica sa fie cea optima. pentru conditiile din Romania. Comanda matcilor se va face din timp. Pagina se doreste a fi o pledoarie in favoarea acestei metode de inmultire. Metoda este cunoscuta sub numele de "roi la pachet" si practicata pe scara larga in toata lumea. Noi recomandam ca procurarea acestora sa se faca de la apicultori care stiu a creste matci si pot respecta termenul de livrare.exista o metoda care se detaseaza net prin avantajele aduse. Matcile .

daca vremea permite. . In acest ultim caz albinele parasesc singure pachetul.pentru eliminarea acarianului Varroa. dotati cu 5-6 faguri artificiali. ramelor. .producerea si transportul roiului .In maxim 4-6 zile de la instalare se face un tratament cu Varachet Forte.repararea.La intervale de 3-4 zile se va administra sirop de zahar. urmand ca acesta sa fie recuperat in ziua urmatoare. e timpul . am considerat necesar ca prezenta in paginile site-ului a calendarului apicol este justificata. Este interzisa folosirea fagurilor crescuti datorita riscului de transmitere a bolilor. asta in cazul in care avem noroc de o vreme favorabila . tineti cont ca numai zapada inghetata(care are crusta)dauneaza intr-o oarecare masura . nu este deloc asa . Recomandari finale .asigurarea linistii familiilor de albine .instalam roiurile formate in stupi noi sau vechi (dezinfectati insa). pentru prevenirea aparitiei starilor anormale .pregatirea teoretica a stuparilor .destinatie se vor depozita intr-o camera racoroasa(sau pivnita) pana in dimineata urmatoare. Tranzvazarea albinelor poate fi facuta prin scuturarea directa a albinelor sau prin introducerea pachetului direct in stup. Se indeparteaza hranitorul(care are si rol de capac).animalele pot provoca prin zgomotele pe care le fac. se scoate colivia cu matca si se fixeaza intre fagurii artificiali. . curatirea urdinisului stupilor pentru asigurarea unei bune ventilatii. . soarecii intrati in stup creaza acelasi discomfort . nu exagerati insa pentru ca daca v-ati facut treaba bine in toamna. utilajelor . in aceasta perioada cand sunteti mai liberi. Instalarea roiurilor . insarmarea ramelor. curatirea si dezinfectarea stupilor de rezerva. Iata ce aveti de facut : Ianuarie . . Acesta fiind faptul.va pierdeti timpul de pomana.un cos de nuiele etc ! Respectati intocmai fazele descrise ! Nu folositi miere drept hrana ! Nu folositi faguri claditi ! Executati un tratament antivarooa ! Desi "adversarii" acestei metode de inmultire reproseaza lenta dezvoltare a roiului .indepartarea zapezii de pe stupi . determinandu-le sa consume hrana suplimentara .supraveghem zborurile de curatire . Nu se administreaza drept hrana miere ! Ingrijirea roiurilor . aceasta putand fi inlocuita cu un sac. pasarile.supravegherea permanenta a stupilor.in zilele urmatoare se urmareste de catre apicultor eliberarea si inceperea pontei matcii. se poate face si in lipsa laziipachet. In prealabil orificiul de eliberare va fi infundat cu un dop de serbet. Albinelor li se va asigura un hranitor cu 1-2 kg de sirop de zahar 2/1.albinele fac in aceasta perioada zboruri de curatire care au un rol benefic. o neliniste a familiilor. si daca vom proceda corect vom obtine in toamna familii pe 6-8 faguri cu albina ! Bibliografie : Literatura apicola diversa CALENDARUL APICULTORULUI De multe ori stuparii fara prea multa experienta se intreaba ce au de facut in decursul anului apicol.

. soseste vremea primelor deplasari la masivele melifere . . indreptam starile anormale.la stupii verticali cu magazine a sosit momentul adaugarii magazinelor de stransura . . . supraveghem familiile facand controale auditive . instalam topitorul solar pentru a prelucra primele loturi de ceara .continuam hranirile de stimulare . reparam. continuam sa introducem faguri artificiali la cladit. executarea acestor tratamente este foarte importanta. micsoram urdinisul dupa puterea fiecarei familii.eventual si capacele. largirea cuibului la toate familiile devine absolut necesara . daca este nevoie se pune in functiune adapatorul.. .introducem primii faguri artificiali in vederea cladirii lor ..curatam urdinisul stupilor. pentru stimulare(in zilele favorabile)se inlatura impachetajul superior al stupilor. turte de miere si zahar pudra sau serbet . . il fac acum . pentru cei ce vor sa faca hraniri de stimulare acum este momentul de incepere a lor.sa faceti si un curs de stuparit la A. uscam impachetajul existent .dezinfectam stupii. curatam zapada.acolo unde stuparii nu au putut sa faca controlul general de primavara. stramtoram cuiburile .matca incepe sa depuna primele oua . completarea se va face numai cu faguri de la rezerva. introducem rama claditoare. . executam primele schimbari de matci. Mai . . .impachetam suplimentar stupii . executam controlul general si in amanunt la toate familiile .A .in zonele mai calde ale tarii. .alimentam adapatorul cu apa calduta si putin sarata(5g/l) .continuam sa supraveghem zborul de curatire care poate avea loc si in aceasta luna . aplicam aceste turte(1-2 kg)in folie perforata.curatam dezinfectam inventarul apicol ramas. . intarim familiile temporare cu puiet capacit . largirea se face cu mare prudenta. la stupii multietajati se procedeaza la inversarea si adaugarea de corpuri.demararea lucrarilor pregatitoare in vederea cresterii matcilor.executam controlul sumar al familiilor de albine . Martie .continuam largirea cuiburilor . unim familiile slabe pentru a forma entitati puternice in vederea valorificarii culesului la salcam . deasupra ramelor(in contact direct cu ele).foarte important) . formarea de familii temporare etc.completam rezervele de hrana la familiile aflate in dificultate . la stupii orizontali se introduc faguri goi pentrui asigurarea depozitarii mierii . au loc zboruri de curatire .mentinem in stare activa toate familiile. Aprilie .in zilele favorabile facem revizia de primavara(atentie. stuparii iau masurile necesare. acum introducem si faguri artificiali .in unele zone(mai reci). .deplasam familiile de albine la pomii fructiferi .extragem primele cantitati de miere .face primele rezerve de faguri cu miere de calitate . adeptii "spargerii cuibului" au cale libera. prelevati de la familiile puternice. . stuparii recolteaza si conditioneaza primele cantitati de polen de la alun si arin . . imputernicim familiile slabe prin completarea cu faguri cu puiet capacit. largim cuiburile acolo unde este nevoie . o diploma nu o sa va strice. luam masuri pentru preintampinarea furtisagului. . Iunie . imprastiem paie . se valorifica culesul la salcam . .executam tratamente pentru a combate cele doua boli grave(varroza si nosemoza) . mutam familiile in casa noua . prin formarea de roi artificiali . tratamentele se fac cu respectarea stricta a recomandarii producatorului . Februarie .C.

micsoram corespunzator urdinisul . se vor evita acele materiale care provoaca condensul.facem tratamentul contra varrozei .controlam calitatea mierii pe care o lasam ca hrana pentru iarna .curatam si tratam fagurii de la rezerva.impachetam cuiburile cu materiale izolatoare .formam un numar mare de roiuri ..) .stramtoram si organizam definitiv cuibul familiilor de albine in vederea iernarii(atentie. in urma carora putem obtine cantitati importante de miere . . . . continuam masurile de prevenire a roitului si de mentinere in stare activa. . . stimularea cu miere. continuam instalarea de gratii impotriva soarecilor .echilibram puterea familiilor.supraveghem familiile de albine . pregatim matcile de rezerva pentru iernare . acum putem recolta polen de la porumb .pentru a ne mari rezerva de polen. lucrarea este foarte importanta).unim familiile slabe . extragem mierea de prisos. formam nuclee de imperechere a matcilor. . sirop de zahar sau faguri cu putina miere care ii descapacim dupa diafragma . extragem mierea de la culesurile de vara. deasemeni formam nuclee cu matci de rezerva imperecheate sau neanperecheate . conditionam ceara si propolisul.alegem rame pline cu miere de calitate pentru a fi trecute la rezerva stupinei . . preintampinarea furtisagului care acum devine extrem de periculos. .continuam cresterea artificiala a matcilor.executam lucrari de intensificare a cresterii noilor generatii de puiet . Noiembrie . . stimulam si supraveghem zborurile de curatire . echilibram si facem ultimile completari cu hrana(numai cu miere) . nu impachetati exagerat cuiburile . August .reparam stupi si in general executam orice lucrare este necesara pentru mentinerea echipamentului in buna stare. aplicam lucrarile necesare prevenirii frigurilor roitului. Iulie . instalam gratiile contra soarecilor. inlocuim matcile necorespunzatoare .terminam ultimile lucrari de pregatire a iernarii . gen polistiren . construim perdele de protectie . .introducem fasiile de Mavrirol (contra varrozei) daca albinele nu s-au strans in ghemul de iernare. . organizam imperecherea si introducerea lor in familii . intarim roii artificiali formati in iunie. facem hraniri de completare acolo unde este nevoie(mai ales la stupii verticali cu magazine) . 3 tratamente repetate la interval de 7 zile .extragem mierea . . . aplicam o inmultire dirijata a familiilor de albine . folosind culesurile tarzii acolo unde este posibil . Octombrie . stimulam zborurile de curatire tarzii. . unim familiile slabe si roiurile necorespunzatoare.stramtoram cuibul la numarul de rame ocupate .crestem artificial matci aceasta perioada fiind una propice . ultimul tratament obligatoriu fara puiet. valorificam culesurile tarzii. pregatim deplasarile la culesurile de vara . .amenajam vatra stupinei .scoatem fagurii cu defecte si cei care nu corespund calitativ(celule de trantori etc.stimulam ouatul matcii pentru ca familiile sa intre puternice in iarna . Septembrie . aceasta operatiune se face prin deblocarea cuibului .egalizam ca putere familiile din stupina .continuam deblocarea cuiburilor acolo unde este cazul . topim ceara obtinuta . oprim hranirile de stimulare. . . selectam si bagam in stupi cate 2 familii (cand vrem sa aplicam acest procedeu) . recoltam mierea de la culesurile tarzii. sortam.

. trebuie sa stiti ca sunt trei perioade cand introducerea unei matci este mult usurata. Si acest tub se umple cu pasta. Matca. INTRODUCEREA MATCILOR In apicultura. Fara a insista asupra problematicii. dupa 4-6 ore de la orfanizare. curatam urdinisul stupilor . Noi o folosim in anii cu clima mai constanta . dupa care putem verifica acceptarea matcii. caz in care vom practica prin partea opusa a fagurelui o gaura. Inaltimea coliviei trebuie sa asigure (infipta fiind in fagure) miscarea nestingherita a matcii. in timpul culesurilor intense. factori care pot influenta . cat si toamna tarziu. Metoda descrisa are cateva variante care tin de conditiile locale. Aceasta colivie este cunoscuta de mai mult timp si este colivia tip "capac". incepe sa depuna oua la 24-72 ore dupa izolare. De pilda unii apicultori prelungesc perioada de orfanizare a familiei pana la 6 zile. In literatura de specialitate este mentionat un grad de acceptare a matcilor de 95 %. o colivie de separare s-a detasat net prin asigurarea unui procent mare de acceptare a matcilor. in cele mai multe cazuri . In principal metoda consta in izolarea matcii sub protectia coliviei pe un fagure din mijlocul cuibului . inclusiv de romani. decat in anii nefavorabili apiculturii. operatiunea de introducere a matcilor in familiile de albine reprezinta o piatra de incercare pentru stupari. Din punct de vedere practic nu am observat diferente mari de procentaj. Istoric . supraveghem zborurile de curatire. Izolarea matcii se face fara albina insotitoare pentru ca in scurt timp vor ecloziona noile albine si o vor ingriji. dupa care distrug botcile aparute. Concluzii . In unul din peretii laterali se practica un orificiu care se astupa cu pasta de miere si zahar. Acest orificiu poate fi inlocuit cu un tub .supraveghem cum ierneaza familiile de albine . apoi fiind preluata de intreaga Europa.Decembrie . insarmam ramele. Acestia trebuie sa decida asupra metodei pe care o folosesc pentru ca lucrarea sa fie incununata de succes. In cele ce urmeaza vom descrie 4 metode de succes. Portiunea de fagure acoperita de colivie trebuie sa cuprinda o suprafata cu puiet capacit si ceva miere. Aceasta colivie poate fi confectionata de orice apicultor din plasa de sarma cu ochiuri de 3 mm . . Metoda coliviei tip "capac" : acceptare 95 % Din multitudinea de colivii care se folosesc la introducerea matcilor .indepartam zapada (numai cand are crusta) .este introducerea matcii sub protectia vaporilor de alcool. mai rar insa. metoda este pusa la punct de vecinii nostrii de peste Tisa. Atunci putem constata (in putine cazuri ) ca albinele nu au eliberat matca. Familia nu se deranjeaza timp de 4-5 zile. asiguram o liniste deplina in stupina. In acest timp albinele familiei vor inlatura dopul de pasta (miere+zahar) si vor elibera matca. Indiferent de varianta aleasa. Acestea sunt primavara devreme.95 % O alta metoda folosita de noi. fara mari variatii de temperatura si umiditate. folosite de noi de-a lungul anilor de stuparit. Perioada de executie a diferitelor lucrari poate sa difere de la o zona la alta.reparam inventarul. ne pregatim teoretic. Colivia capac o folosim in stupina pe tot parcursul sezonului activ si este favorita noastra. Introducerea cu alcool : acceptare 80 . Consideram ca acestea sunt printre cele mai sigure si pot fi abordate de orice apicultor. ce trebuie sa retinem este faptul ca aceasta metoda se numara printre cele mai sigure.acest calendar apicol are un caracter strict orientativ. lung de 4-5 cm si diametru care sa permita iesirea matcii. Ca forma aceasta este un capac patrat cu latura de 10 cm (suprafata finala 100 cm patrati).

Din pacate. Pentru a ne asigura ca albina este tanara se scutura doar ramele cu puiet. In roinita. cusca cu matca. Este de preferat ca matca sa fie izolata pe fagurii cu puiet. avand grija insa sa nu scuturam si matca familiei de baza. introducem intr-o roinita(fara faguri).nu putem decat sa o recomandam cu caldura tuturor apicultorilor. ca in toate lucrurile bune. Dozele de alcool 95 grade sunt de 5-7 ml pentru un nucleu si 15 ml pentru o familie. dar care necesita ulterior o ingrijire adecvata a entitatii nou create (roiului nou) si de aceea este considerata un pic mai greoaie. Roiul astfel format. Cum procedam : seara.matca incepand cateodata sa depuna oua chiar in ziua introducerii.rapida. cand majoritatea albinelor batrane sunt angrenate in cules. Din punctul nostru de vedere.acceptarea.cu fagurii claditi si insamantati. Alcoolul folosit este cel etilic de 95 grade . mai ales cand avem de introdus matci valoroase. Urdinisul se reduce la jumatate. In urmatoarele 14 zile avem grija sa mai aprovizionam cu sirop. izolam in cusca matca vizata si o agatam pe o rama cu un fagure nou. Stratul de serbet trebuie sa fie subtire pentru ca albinele sa poata elibera matca pana nu dispare efectul narcotizarii cu alcool. dotat cu 4 faguri artificiali. Mentionam ca matca se scoate din cusca si se introduce odata cu fluxul de albine fara a mai lua nici o masura de precautie.acceptare 100 % Cu aceasta metoda putem spune ca intram in zona de acceptare de 100 %.insa per ansamblu putem sa ne declaram multumiti de ea. acolo unde se gaseste albina tanara din abundenta. un hranitor cu sirop si unul cu apa. care au format roi "la pachet" stiu care este procedura de introducere a matcilor. Dotam roiul cu un hranitor ce contine 0. ramane peste noapte afara. 1 Kg de albina tanara. Metoda este eficienta. scuturam albina de pe 5-6 rame cu puiet.pentru ca fagurii artificiali sa fie crescuti. Metoda roiului artificial in aer liber . anume cel legat de perioada limitata in care se poate folosi. sau un rachiu de fructe dublu rafinat (palinca) de 60 grade. Este o metoda simpla. Metoda roiului artificial . Lunile mai si iunie reprezinta intervalul ideal de aplicare. In aceasta faza avem posibilitatea de a continua dezvoltarea entitatii nou formate sau de a o uni cu familia a carei matca vrem sa o schimbam.prin rezultatele obtinute .Iata cum procedam noi pentru a introduce matcile : In jur de ora 11. Introducem rapid in preajma. urmand ca in dimineata urmatoare sa procedam ca in varianta 1. In final trebuie sa retinem ca acceptarea se produce in 100% din cazuri si ca folosirea acestei metode trebuie generalizata in stupina. La expirarea celor doua zile de izolare se muta familia nou formata intr-un corp de stup curat. Explicatia este aceea ca in anumite conditii. Ca procent de acceptare este sub metoda "custii capac". viteza de evaporare a alcoolului este diminuata sau marita si aceasta metoda poate avea mai putin succes. Sa concluzionam : dupa doua saptamani avem o familie noua. cu o matca tanara acceptata. exista si un impediment. pe fagure. In fapt metoda "roiului artificial" consta in formarea unei noi familii folosind albina tanara si o matca performanta. Despre aceasta operatiune vom vorbi in alta pagina de sit. aflata in aer liber. Pe aceasta rama. iar pentru rachiu se maresc cu 30%. . Probabil ca multi dintre dv.Albina batrana se intoarce in stupul de baza iar cea tanara se strange in jurul matcii. cu ajutorul unei palnii mari din carton se scutura cca. cusca avand orificiul de eliberare obturat cu un strat subtire de serbet de zahar. Se ridica matca batrana din familia vizata si se administreaza alcoolul pe o bucata de material textil. cusca cu matca tanara.5-1 kg de sirop si il ducem in pivnita pentru 48 de ore.acceptare 100 % Metoda roiului artificial format in aer liber este o varianta a celei descrise mai sus si asigura acelasi procentaj de acceptare de 100%.

fie el amator sau profesionist. numarul matcilor imperecheate obtinute poate fi dimensionat dupa dorinta si aspiratiile fiecarui apicultor. valorificarea matcilor imperecheate. Conditii generale Stupinele sunt in stationar. deci cele ale caror matci sunt vizate pentru tragerea de urmase. Locatia stupinelor este in zona central-subcarpatica a Moldovei si asigura un cules lung si de intensitate mica (faneata). TEHNOLOGIA OBTINERII MATCILOR Pentru a trece dincolo de simpla enumerare a unor tehnologii. cu mentiunea ca pe primul loc se afla productia de miere.F. Bibliografie : Cresterea matcilor . Principalele caractere urmarite sunt cele arhicunoscute de toata lumea.Trebuie mentionat si aici ca ambele variante au aceeasi valabilitate si ca din observatiile noastre nu am sesizat nici o diferenta calitativa semnificativa. Tehnologii folosite Obtinerea larvelor din familiile vizate . introducerea botcilor si imperecherea . cu mentiunea ca scopul principal este acela de a pune accentul in primul rand pe calitate. rame de crestere cu hranitor si un leat . . sursele de polen fiind asigurate constant. Familiile doici sunt alese cu 1 an in urma. Dat fiind faptul ca tehnologiile se bazeaza pe abordarea profesionista a domeniului. Selectia si pregatirea familiilor Selectiei ii dam o atentie deosebita. Ambele grupe sunt ingrijite in mod special. In acest sens familiile de albine donatoare de larve. dopuri port-botci . sablon confectionat botci artificiale 1-5 capete . Procedeele enumerate au fost folosite de autorii acestui site in cele doua stupine propii. nuclee imperechere 2-3 faguri. diafragme de separare cu fereastra de 200 cm patrati. Singurele deplasari sunt cele de la salcam (ocazionale). Obtinerea si transvazarea larvelor Metoda aplicata de noi pentru obtinerea matcilor este transvazarea larvelor in varsta de 1 . sunt urmarite pe o perioada de 2-3 ani. Pastoralul si cresterea matcilor fiind doua lucrari care nu se impaca si avand in vedere conditiile locale s-a preferat aceasta formula.Ruttner si col.amplasate pe mai multe vetre. formarea nucleelor de imperechere. Grupa de elita este an de an schimbata prin introducerea unor noi familii sau eliminarea altora. Folosirea uneia sau alteia din variante este doar o chestiune optionala.Dr. O mentiune pentru familiile doici : practicam metoda familiilor ajutatoare. care depinde de decizia personala a stuparului.autor colectiv . acoperita cu gratie Hanneman . Perioada de crestere a matcilor este cuprinsa intre 15 mai si 30 iulie. lanteta transvazare . dintre cele cu o buna dezvoltare in toamna si primavara.in ideea obtinerii de familii puternice. iernand un roi stolon langa familia de baza.1979 . de 120 si respectiv 150 familii de albine. putand asigura atat nevoile curente cat si obtinerea catorva sute de matci pentru comercializare. vom prezenta un exemplu practic de crestere si imperechere al matcilor. Manualul apicultorului . finalizarea cresterii in familii orfanizate . pregatirea ramei de crestere . care poate fi folosit de orice apicultor. Editura Apimondia 1980 . Unelte si utilaje folosite Stupi orizontali 16 rame . scopul principal fiind acela de a avea populatii masive de albina in preajma demararii cresterii. izolatoare rama cu gratii Hanneman . acceptarea si cresterea partiala in familii cu matca .

conditia de baza fiind aceea ca familia sa aiba cel putin 6 faguri cu puiet si o matca tanara. Aceasta metoda consta in izolarea matcii cu ajutorul unei gratii Hanneman intr-un compartiment separat al stupului. Tot la primul control umplem hranitorul de pe rama cu sirop de zahar. Aici matcile vor ecloziona si apoi se vor imperechea.finalizarea cresterii Pentru a obtine o familie orfanizata.1. 3) Rama de crestere cu hranitor . deci pentru a limita spatiul de ouat. pentru a depista prezenta unor eventuale botci naturale. Fixarea dopului de leat si a botcilor de dop se face cu ceara topita. fara puiet necapacit si care sa asigure o continuare favorabila a cresterii folosim "metoda Jordan".La primul control verificam rama de crestere si daca acceptarea merge bine vom avea un numar variabil de botci acceptate(7-12 buc). lasam familia fara sa o deranjam.1/2 zile. putem introduce fara grija rama cu botci. iar in compartimentul 2. Avand in vedere . toate fantele existente intre rama si fagure se infunda cu staniol(nu poate fi ros). 4) Rama cu puiet capacit gata de eclozionare . cu ajutorul dopurilor de fixare. albinele vor capaci puietul.Organizarea cuibului este urmatoarea : Compartimentul de crestere : 1) Fagure cu miere si polen proaspat . ea fiind dotata cu un hranitor in partea superioara si cu un singur leat de crestere. Compartimentul cu matca : 6) . 5) Diafragma despartitoare cu fereastra acoperita.timp in care materialul de crestere o sa ajunga in stadiul de larva tanara. Recoltarea botcilor . In concluzie lucrarea de obtinere a familiei orfanizate . Obtinem aceste larve astfel : se ia un fagure cladit(culoarea nu conteaza) si se separa matca pe o singura fata aplicand o gratie Hanneman.16) restul de faguri existenti in stup cu mentiunea ca imediat dupa diafragma se aseaza puietul si terminam cu fagurii cu miere si pastura.pentru o crestere de matci pe tot sezonul. restructuram familia doica formand doua entitati despartite de o diafragma cu fereastra acoperita cu gratie Hanneman (aprox. Pe leatul de crestere sunt amplasate uniform un numar de 14 botci artificiale. 2) Fagure cu puiet capacit . practicand restructurari periodice. Dupa 24 de ore avem suprafete de fagure insamantate si scoatem matca. Dupa un control atent. rama cu rama. numai buna de transvazare. 200 cm patrati). cresterea primara Rama de crestere o introducem intr-o familie gazduita in stup orizontal de 16 rame. Pe cei doi faguri goi matca continua sa depuna oua (desi spatiul este limitat) . Astfel restructurata. Pentru ca matca sa nu treaca pe partea cealalta de fagure. Acceptarea botcilor .Acest fagure ramane in mijlocul cuibului inca 3-3 1/2 zile. operatiune repetata peste 2 zile. Rama de crestere arata ca in fig. In compartiment mutam matca cu fagurele pe care o gasim si adaugam de ambele parti cate un fagure gol. Pentru a orfaniza familia ridicam matca impreuna cu cei 3 faguri(fara albina). Inainte de introducerea ramei cu botci.imperecherea in nuclee La 14-15 zile de la depunerea oualelor. Dupa 7-8 zile de la transvazare scoatem rama de crestere si o introducem intr-o familie orfanizata. practicam o transvazare simpla stiind fiind faptul ca cea dubla nu aduce mari beneficii. Orfanizarea familiei crescatoare . Putem folosi familia doica . 24-36 de ore. cu matca. In ceea ce priveste metoda de transvazare. fara puiet capacit trebuie sa demareze cu 9 zile inaintea introducerii ramei de crestere. deci apta pentru continuarea cresterii. recoltam botcile care vor fi introduse in nucleele de imperechere. Motivul pentru care nu ridicam si albina acoperitoare este acela ca aceasta albina este tanara.

se preteaza pentru stupul orizontal. Modificarile de ordin personal aduse tehnologiei sunt minime si au vizat doar adaptarea la conditiile locale.pentru ca la urma urmei nu "lansam rachete". iar la sosirea vremii nefavorabile se vor impacheta cu materiale izolatoare. Bibliografie : Literatura apicola diversa PASTRAREA SI IERNAREA MATCILOR DE REZERVA In practica curenta apicultorii se intalnesc cu urmatoarea situatie : dupa ce au produs un numar anume de matci imperecheate. In aceste nuclee matcile eclozioneaza din botci si se imperecheaza. distrugerea lor o amanam cu 3-4 zile.2). Pentru a simplifica fluxul de imperechere. fiind folosita prin anii 80` de unul din marii producatori de matci ai Europei( Piana Italia). langa o familie de baza se aseaza un nucleu din 3-4 rame cu matca pe care dorim sa o iernam.Iernarea se poate face atat intr-un stup orizontal cat si intr-un corp Dadant. Inainte de a incepe sa expunem metodele pe care le aveti la dispozitie o sa ne permitem un sfat : atat apicultorii cu experienta cat si cei incepatori trebuie sa abordeze si aceasta problematica. Conditiile de iernare a nucleului sunt mult . Pentru aceasta metoda simpla mai exista si varianta gazduirii nucleului cu matca de rezerva intre doua familii de baza. Nucleele se formeaza ridicand din diferite familii cate doi faguri. matcile care nu depun oua in 15 zile de la eclozionare sunt distruse. pentru a vedea cum se comporta albinele. care sa permita supravietuirea cat mai indelungata a matcilor in afara familiilor. ci doar facem un pas spre a pune apicultura pe un fagas profesionist. La fel si in cazul iernarii matcilor de rezerva intervine aceeasi situatie. Aceasta varianta (fig. Numarul de matci obtinut poate fi dimensionat dupa nevoile fiecarui apicultor iar pentru simplificare se pot elimina unele verigi (ex:continuarea si finalizarea cresterii in familia doica pornitoare). In nucleu se mai adauga o rama goala(in care punem si putina apa) si se mai scutura albina tanara de pe o alta.. Dupa 24 de ore de la formarea lor se poate introduce botca. Pe tot parcursul iernii apicultorul trebuie sa faca 2-3 controale auditive. ambele sisteme fiind la fel de bune. de matci pentru imperechere am preferat sa formam nuclee pe 3 rame. asteptam sa apara primele oua pe fagure. unul cu puiet capacit. Acestea pot fi intretinute usor si facand completari periodice cu puiet capacit pot fi folosite tot sezonul. Iernarea in nuclee adapostite langa familia de baza Aceasta metoda este poate cea mai facila si mai larg folosita de catre apicultorii amatori. Totusi. Iernarea matcilor de rezerva Necesarul de matci de rezerva intr-o stupina bine administrata este de 10-15% din numarul de familii. Aprecieri finale Acesta tehnologie de obtinere a matcilor este sigura si trateaza profesionist problema . O sa avem nevoie de aceste matci pentru a le inlocui pe cele care au pierit din anumite motive sau pentru a forma in primavara familii temporare.. trebuie sa gaseasca metode pentru a le stoca pentru o perioada determinata. Familia de baza este despartita de nucleu printr-o diafragma etansa (fig.1). Pentru a verifica daca matca este imperecheata.faptul ca metoda aplicata de noi este una care asigura un aflux mic(dar constant). impreuna cu albina acoperitoare. Nucleul gazda contine o cantitate de 400-500 g albina si 5-6 kg miere de calitate. Solutionarea acestor probleme necesita aplicarea unor metode practice si sigure. In luna septembrie..daca conditiile meteo au fost proaste si matcile nu au putut iesi pentru imperechere. sau chiar de la inceputul lui octombrie daca conditiile ne permit. acolo unde spatiul mare permite gazduirea celor trei entitati. unul cu hrana.

Probabil ca aceste rezultate au fost determinate de unele greseli pe care le-am facut pe parcursul lucrarilor. cat si de atentia cu care tratam problematica.2-0. cat iernam matci de rezerva.soc) si are forma dreptunghiulara(vezi fig. matcile de rezerva se folosesc acolo unde avem nevoie. cu dimensiunile interioare 70/50/45 mm. fac completari cu hrana.4-0. insa rezultatele au fost nesatisfacatoare. Fiecare compartiment contine 0. in stupinele proprii si rezultatele au fost multumitoare.Realizatorii acestui site au folosit aceste metode de iernare. In principiu la cele doua metode pierderea de matci nu depaseste 10-20 %. Ca experienta personala trebuie sa va spunem ca si noi am incercat metoda. in speta Fumidil B.imbunatatite. Aceasta metoda de iernare are si o alta varianta care consta in inlocuirea diafragmelor de etansare normale cu diafragme prevazute cu mici fereste (200-300 cm patrati) acoperite de plasa. Una dintre greseli a fost ca am administrat mierea netratata cu un produs anti-nosema. De multe ori insa (nu e obligatoriu). Avantajul metodei este acela ca se micsoreaza cantitatea de albina la 0. Din cand in cand.4). in interior se monteaza un faguras de 60/50 mm. iar intr-un corp Dadant 3 nuclee pe 3 rame.6 kg de albina si 4-6 kg de miere de calitate. in scopul mentinerii caldurii. in introducerea matcii intr-o mica numar de 40-50 de albine si hrana albinele insotitoare se schimba si se Pentru reusita lucrarii avem nevoie de Custi tip Foti : Cusca este construita din material plastic (polistiren . Aprecieri personale . Iernarea matcilor in stupi compartimentati Aceasta metoda se practica in stupinele amatorilor cand se doreste iernarea unui numar mai mare de matci. Primavara. la fel si controalele din timpul iernii.pentru a impedica albinele si matcile sa treaca dintr-un compartiment in altul.metoda este sigura. procentul de matci care pier este mai mare (25 %) indeosebi la nucleii marginasi. inclusiv variantele lor. Ceea ce trebuie sa retinem specialitate aparuta din descrisa ca una valabila si Aceasta tehnologie poate fi depozitam fara cheltuieli matci imperecheate si iarna cand vrem sa In principiu metoda consta cusca impreuna cu un necesara. procentul de matci pierdute scazand simtitor.fiind o metoda buna si sigura. Iernarea matcilor in afara familiilor In cele ce urmeaza vom expune o metoda de iernare a matcilor in afara familiilor.3 kg (1-2 faguri) si de hrana la 2-3 kg pe compartiment. fapt pentru care trebuie sa mentionam ca succesul lucrarii depinde atat de conditiile meteo specifice iernii. Cusca mai este prevazuta cu un hranitor montat in peretele superior. Corpul custii se inchide cu un capac glisant. Corpul respectiv se compartimenteaza cu diafragme etanse in mai multe "camere". Totusi diferentele de la un an la altul a procentului de marci pierdute au fost mari (5-25 %). corpuri Dadant sau chiar magazine. putand scade pana la 5 % in anii cu ierni mai blande.Plasa de sarma trebuie sa aiba ochiurile mici . cand dorim sa substantiale un numar mai mare de (pentru vanzare sau nevoi proprii). urmatoarele materiale : este faptul ca in toata literatura de anul `52 pana in prezent. Intr-un stup orizontal se pot gazdui 5 nuclee pe 3 rame. Un impachetaj corect al stupului este de dorit. folosita atat vara. Se pot folosi drept adapost stupi orizontali. . metoda elaborata si experimentata de N. Nucleele le organizam perechi. Foti. inca din 1952.

cantitate necesara pentru intreaga iarna. in acest fel cusca fiind apta sa-si primeasca oaspetii. Acest dulap are dimensiunile interioare de 330/250/250 mm fiind prevazut in interior cu sipci de sprijin. se aerisesc si se dimensioneaza. lucrurile s-au schimbat cand am folosit aceasta metoda pentru a pastra matci in perioada de vara. necesar pentru iernarea matcilor la nivel de amator se confectioneaza din scandura de brad (20 mm grosime). umplem hranitoarele cu miere(20 g) si transferam custile in dulap.pana in momentul cand gasim cumparatori pentru ele. 3 generatii de puiet. 5)Mierea folosita trebuie sa fie de salcam . lucrarea putand fi facuta si in septembrie sau noiembrie. cu o cheltuiala minima. Un dulap pentru 20 de matci. Chiar daca la iernare am obtinut rezultate slabe( repet. in cantitate de 200 g/matca (pentru intreaga perioada). Fagurele de pe care am ridicat matca. De obicei durata stocarii unei matci care a ouat in nucleu nu depaseste 15 zile.introducem matca . custile sunt tinute in dulapuri simple. cate 25-30 g(250-300 albine)/matca . Montam fagurasii dezinfectati cu ajutorul cerii lichide. fara cristale.transferul de hrana fiind facut printr-un orificiu de 2 mm. a hranei etc. Saptamanal controlam modul de iernare operatiune ce consta in verificarea starii matcii. Nu este un termen batut in cuie. Astfel.a albinelor insotitoare. Cand spunem 30-60 de zile asta nu inseamna ca o matca este tinuta in cusca toata aceasta perioada. Dupa ce indepartam albinele agatate pe exterior . In loc de colivii se pot folosi cu succes si cutii goale de chibrituri. Hrana si albine insotitoare : Ca hrana se foloseste mierea de salcam fluida . doar fiinca nu am respectat tehnologia).fiecare matca se va introduce in cusca ei. Cum procedam : Perioada propice pentru trecerea matcilor din nuclee este intre 10-15 octombrie. cu sarmele scoase si taiati la dimensiunea custilor. Cateva reguli care trebuie respectate obligatoriu : 1)Inlocuirea albinei insotitoare uzate. in perfecta stare de sanatate. Albinele de schimb. se folosesc inca de la prima populare albine provenite din familii puternice.naclairea matcii este obligatorie. 3)Temperatura in spatiile unde iernam matcile sa nu scada sub 16 grade C. iar pentru detalii mai recomandam si .depozitam 100-150 de matci de vanzare (pentru 30-60 de zile). Colivii de matca : Aceste colivii se folosesc pentru pastrarea provizorie a matcilor cand se face schimbul de albine. 2)Daca matcile provin din nuclee slabe. se face numai cu albine provenite din familii puternice astfel avand garantia ca acestea vor supravetui si vor avea grija de matca.23 grade C. Dulap depozitat custi : Pentru o mai buna protejare termica si fonica a matcilor si albinelor. se clatesc si se usuca. stiind ca o temperatura optima este cuprinsa intre 20 .Custile se spala cu apa si detergent. Ridicam matca si o asezam provizoriu in colivie. Faguri pentru echiparea custilor : Se folosesc faguri vechi in care s-au crescut min. In concluzie recomandam aceasta metoda. Popularea custilor se face in aer liber (daca avem un numar mic de matci).Daca nu respectam aceasta regula . prin prindere directa sau cu ajutorul unui tub de sticla. se aseaza in pozitie verticala si prelevam direct cu cusca de iernare un numar de 40-50 de albine. 4)Cand facem schimbul de albine insotitoare. Schimbul de albine insotitoare se face la 3-4 saptamani in perioada octombrie ianuarie si la 2-3 saptamani in februarie martie. fara cristale si obligatoriu tratata cu 1 la mie Fumidil B. Inainte se deparaziteaza fagurii facand fumigatii cu acid acetic industrial(3-5 zile).

important insa este sa le si aplicati.. cand matcile incep sa oua si puietul sa eclozioneze.altele mai complicate. Cand folosim o matca. Fiecare compartiment este prevazut cu un urdinis.Pentru a veni in ajutorul apicultorului incepator o sa aprofundam o metoda (deja expusa). Literatura apicola diversa CRESTEREA MATCILOR CU METODA MILLER Micul apicultor se loveste de o problema majora inca din anul doi de activitate. Dupa cum am mai spus. in toata literatura de specialitate de la noi. Trebuie sa mentionam ca in lipsa unui cules albinele din fiecare nucleu trebuie hranite cu sirop de zahar. avand grija ca podisoarele si diafragmele sa asigure o etanseizare perfecta (foarte important). Dupa o anumita perioada.Din aceasta familie vom trage noi matci. unde albinele din nuclee (circuland liber prin gratiile Hanneman).ed. din anul 2001 am mai experimentat o alta metoda care a dat rezultate favorabile.si sa nu ramaneti la stadiul de "cititor".4. albinele . Se ia un corp de Dadant si se imparte in 3 compartimente. Desigur ca mai sunt si multe altele.. Conluzii finale Aceste metode sunt descrise. Daca apare un cules. ed.In aceste conditii asigurarea cu matci crescute in stupina proprie devine o prioritate. Deasemeni. Nucleele sunt organizate pe trei rame si contin un fagure cu albina si puiet..Bineinteles numarul matcilor obtinute poate fi mult mai mare insa se presupune ca odata cu cresterea numerica a stupinei trebuie abordate alte cai.Barac si col. respectiv matca. iar cele doua marginase pe peretii laterali. fiecare compartiment este prevazut cu podisor propriu.Problema este multiplicata si de lipsa de experienta pe care o resimte fiecare incepator.operatiunea nu poate da mari batai de cap. Pentru fiecare sectiune se asigura si un hranitor cu capacitatea de 1. cele trei podisoare se pot inlocui cu gratii Hanneman.5 l sirop. In familia astfel restructurata .4. depun mierea.Aceasta problema este reprezentata de procurarea matcilor necesare inmultirilor curente din stupina. I. metoda este sigura si nu trebuie sa va temeti ca o sa dati rateuri daca o sa respectati tehnologia descrisa. operatiune pe care o repetam si la extragerea matcii 2.1959 .Trebuie sa avem mare grija ca albinele sa nu fie intrate in frigurile roitului si sa aiba deja trase botci naturale.lasam toate ramele cu hrana . cel din mijloc pe peretele frontal. doua rame cu puiet gata de eclozionare. 1979.a carei matca ne-a multumit. Este o metoda usoara si sigura care o sa va ofere mari satisfactii. avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele. un fagure cu miere si un fagure gol. unificam nucleul orfan cu cel alaturat.care poate reprezenta un punct de plecare. Bibliografie : Manualul apicultorului.. In paginile acestui site am expus mai multe metode de crestere.La inceput.Aceasta metoda simpla este metoda Miller si poate asigura tot necesarul de matci intr-o stupina de pana in 50 de familii de albine.pentru apicultorul cu un numar mic de stupi. Alegem din stupina o familie cu performante mari.consultarea "Manualului apicultorului". acolo unde o sa gasiti tehnologia mai amplu descrisa. peste corpul de baza se aseaza un magazin. Ingrijirea albinelor . mai bine sau nu.unele mai simple. Pastrarea matcilor in perioada de vara Pe langa metoda stocarii matcilor in afara familiilor.1979 . Pregatim familia in felul urmator : scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi .

in asa fel incat sa nu se desprinda de stinghia superioara. Aceste pagini cuprind informatii cu caracter practic.albinele vor incepe sa cladeasca fagurasii din rama de crestere.populatie numeroasa si compacta pe faguri.furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. Dupa formarea familiei crescatoare si introducerea ramei cu fagurasii insamantati.fara a depasi prin performanta insa pe cele obtinute prin tranzvazare simpla sau dubla. asezand ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului . Bibliografie : Manualul apicultorului .fara a fi nevoie ca apicultorul sa aiba un bagaj consistent de experienta.acoperitoare si matca.cu aceasta metoda se obtin matci destul de usor. referitoare la cresterea matcilor fara transvazare. albinele ramase fara matca vor lua in crestere ouale existente. faguri cu miere si polen . Hranite suplimentar daca nu exista un cules de intretinere.Datorita conditiilor create in cuib.sa nu treaca mai mult de 14 zile.scotand una dintre ramele cu hrana.Botcile pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui.in roiurile nou formate sau mai bine le vom transfera in nuclee .in centru . rama de crestere . Pregatim stupul ca in fig. Daca hranim stimulent cu 300-400 ml sirop pe zi. Cand cantitatea de oua este suficienta. astfel : pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza superioara 4-5 bucati de fagure artificial.Acest lucru se intampla in 3-5 zile de la introducerea ramei. Pregatim rama de crestere.triunghiulare cu baza de 5-6 cm. Albinele sunt puse in situatia de a creste matci in trei cazuri : .fig. Toti fagurii ramasi in familia crescatoare vor fi scuturati de albine si controlati. fagure cu puiet capacit . Calitativ matcile obtinute prin metoda Miller sunt bune.incat micile diferente nici nu mai sunt bagate in seama. Dupa cum vedeti.pentru a nu ramane nici o celula cu puiet.ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet. Cele doua familii.Orfanizarea o facem astfel : identificam matca si impreuna cu cu fagurii cu puiet (capacit sau nu). Botcile recoltate inainte de eclozionarea matcilor se folosesc direct in familii.cand vrem sa schimbam matca. ed. matcile se pot imperechea. 1979 CRESTEREA MATCILOR FARA TRANSVAZARE Necesitatea tratarii pe larg a acestui subiect. fagure cu puiet capacit .inca din anul doi de apicultura este insa asa mare.fig 3.unde dupa eclozionare. la nivel de amatori. o mutam intr-un alt corp.Aceasta familie are ca principal scop sa ia in crestere un numar cat mai mare de oua.vor trage mai multe botci pe fiecare faguras din rama cu oua.Daca consideram ca albina acoperitoare nu este indeajuns putem sa mai restrangem cuibul.In principiu fagurii ramasi trebuie sa fie acoperiti din abundenta cu albina.adica miere si polen din abundenta. Satisfactia de a produce aceste matci cu forte proprii.matca sesizeaza deficitul de puiet si insamanteaza rapid fagurasii nou crescuti.Lipirea fagurasilor artificiali o facem cu ceara topita . 1. deriva din complexitatea problematicii aparute odata cu demararea operatiunilor de crestere. 2. autor colectiv .avand grija ca intre depunerea oului si recoltare.

Roirea naturala. acestea se vor recolta dupa capacire si vor fi introduse in stupii vizati. climatice etc. Dezavantaje : Se obtin matci mici si de o calitate indoielnica. ele transforma in botci. fara a diviza familia. urmand ca dv. Apoi intervine si factorul legat de numarul de matci ce se urmareste a se obtine.acolo unde se gasesc si larvele. ci si la o divizare a lor in 2. Este unica cale prin care familiile de albine se inmultesc in mod natural. Metoda "matcilor de salvare" In Romania (si nu numai). In urma pregatirii procesului de roire naturala. numarul mic de interventii in cuib. lasand restul sa decurga de la sine. Acest fapt duce nu numai la o simpla crestere de matci. cu toate ca matcile obtinute au o calitate indoielnica. ulterior. iar intrebarea "de ce nu se expune o singura metoda. rezulta un numar variabil de botci (30-50 buc. . sa alegeti. In principiu este vorba numai de suprimarea matcii batrane. care este considerata cea mai buna". celule ce contin larve de lucratoare. Sunt o serie de familii de albine la care instinctul de roire este mult atenuat. apare in mintea oricui. Apicultorul nu are de facut decat sa astepte eclozionarea primei matci. Metodele expuse sunt multe si diverse. aceste botci fiind pozitionate pe suprafata interioara a fagurelui. cele doua matci convietuind chiar impreuna cateodata. Din diferite cauze accidentale.Cresteri de salvare. Se poate ajunge ca prin roirea consecutiva. Pentru a creste o noua matca. functie de puterea familiei si de apetitul acesteia pentru crestere.Schimbarea linistita a matcii. vom prezenta avantajele si dezavantajele fiecarei metode in parte. METODE DE CRESTERE FARA TRANSVAZARE Pentru a nu plictisi cititorii acestor pagini. familia de baza sa dispara. . larvele primind drept hrana laptisor de matca. Diviziunea fara matca.3. In orice caz fiecare apicultor va avea si o versiune proprie a metodei puse in discutie. care evident o sasi ucida suratele. Din nou dupa capacirea botcilor. sesizeaza lipsa reginei si incepe sa-si cladeasca botci. acestea se vor multumi sa-si schimbe linistit matca. urmand sa expunem intreaga problematica legata de obtinerea matcilor. vom trece la abordarea directa a metodelor de crestere. Pentru schimbarea linistita a matcii. Puse in situatii favorabile roirii. Motivele care influenteaza slaba calitate a matcilor obtinute sunt : . albinele cladesc un numar mic de botci(3-5 buc. divizeaza acea familie in doua. insa divizarea ulterioara(roirea)nu se produce. fac ca aceasta sa fie agreata. O alta varianta este obtinerea directa a matcilor. albinele pot ramane fara matca. urmand ca cealalta sa-si creasca matca. Iata pe scurt care sunt pasii de urmat : cand apicultorul doreste sa inmulteasca o familie de albine. Motivul este foarte simplu : o singura metoda nu este niciodata potrivita tuturor apicultorilor si mai ales pentru toate conditiile de intretinere.. Numarul botcilor de salvare este de 20-30 buc. Botcile vor fi construite prin modificarea celulelor cu larve de lucratoare. de calificarea apicultorului. si implicit sa obtina un numar de matci. Avantaje : metoda este simpla si usoara.). si nu cere decat o calificare minima a stuparului. aceasta metoda este mult indragita de apicultorii incepatori. Aceste familii se comporta un pic ciudat daca se ia in considerare comportamentul celorlalte.4 noi familii(roiuri).. Daca se urmareste si recoltarea unor botci pentru a fi folosite in alte familii.). asezata intr-o cutie noua. botci care sunt pozitionate pe extremitatile fagurilor. O diviziune ramane cu matca batrana. pe marginile fagurilor. acestea se vor recolta si folosi unde este nevoie.S implitatea si usurinta cu care se obtin matci. Pentru o mai buna intelegere.

tinand seama ca in mijloc se afla larve mai batrane. consolideaza prea tare peretii acestor celule. . ne referim bineinteles la celulele de pe conturul "taieturii in arc". in scopul impiedicarii aparitiei botcilor lipite. hranim stimulent albinele cu sirop sau serbet de zahar.anul 2). Taietura sub forma de arc(vezi fig. deschis la culoare. Aceasta se va restructura inlaturand toti fagurii care contin puiet necapacit. urmeaza rarirea larvelor. trebuie sa ne ocupam si de familia de albine. daca avem noroc. Pe acest fagure se practica o taietura in lungul zonei cu larvele cele mai tinere. urmeaza sa ne lamurim. dupa ce in prealabil l-am scuturat de albina de . albinele preferand sa construiasca acolo botcile. Se alege un fagure insamantat. Pentru siguranta putem introduce fagurele si matca intr-un izolator cu gratie Hanneman.albinele construiesc botci mici pentru ca nu reusesc sa largeasca cat trebuie celulele de lucratoare . Rarirea se face cu ajutorul unei spatule de lemn(betigas).Taietura in arc (varianta occidentala) : A reprezentat mult timp principala metoda recomandata incepatorilor. sau putem sa o omoram. Dupa incetarea culesului la salcam procedam astfel : In mijlocul cuibului familiei de albine.recoltarea botcilor este greoaie datorita pozitiei pe fagure si implica riscuri mari vizavi de distrugerea matcilor ce le gazduiesc. In tot acest timp(4-5 zile). iar o selectie ulterioara a botcilor nu poate fi facuta. sa fie fata in fata. La expirarea perioadei. Avand fagurele astfel pregatit. de calitate. metoda expusa mai sus a fost perfectionata. in aceste celule s-a mai crescut puiet iar "camasile" generatiilor trecute. pentru a obliga albinele sa ia in crestere larvele din fagurele introdus.1). se face cu ajutorul unui cutit cu lama subtire si incalzita in apa clocotita. vor lua in crestere larvele de pe conturul taieturii. construind un numar mare de botci. Metoda "decuparea fagurelui" Pentru obtinerea de matci mai mari. urmarind ca larvele ramase de pe o parte sau alta a fagurelui. Dupa 4-5 zile. Aceasta metoda nu este recomandata apicultorilor. insa fara albina de acoperire.matca o sa umple fagurele cu oua. Astfel albinele doici se vor regasi in numar mai mare in preajma larvelor de luat in crestere. daca este posibil. Fagurii scosi se vor da altor familii de albine. . iar daca fagurele este insarmat. Cate din cauzele ce duc la cresterea de matci necorespunzatoare au fost eliminate. Astfel pregatite albinele. .. puietul necapacit(de toate varstele) fiind asezat concentric pe restul suprafetei. aceasta taiere are un alt scop si anume acela de a inchide lantul de crestere. Dupa indepartarea bucatii inferioare. scoatem fagurele insamantat si il ducem in cabana. . Pe acest fagure situatia sta cam asa : in partea superioara se gaseste coronita de miere.Decuparea fagurelui (varianta romaneasca) : Stim deja ca taierea fagurelui are ca principal scop selectarea larvelor tinere si facilitarea construirii botcilor de catre albine. cand acestia sunt lipsiti de experienta (anul 1. introducem un fagure gol in care nu s-a mai crescut puiet si care este stropit cu sirop de zahar. pentru a o obliga sa oua numai acolo. In varianta folosita la noi. Sigur este ca "decuparea fagurelui" are variante care se aplica atat in Romania cat si in Occident. in care nu s-a depus pentru prima oara puiet. bucatile taiate se scot cu mare atentie. sa adopte alte variante de crestere a matcilor. Se are grija ca taietura efectuata sa nu distruga larvele vizate.albinele iau in crestere larve de varste diferite. urmand ca pe masura ce se se familiarizeaza cu problematica apicola. decat ocazional. Cand spunem ca rarim larvele. Cu matca batrana se poate forma un roi.

sau cu ajutorul unor bride de sarma.urmand ca fiecare fasie sa fie prinsa separat pe leat. avand grija ca aceste celule sa nu se afle dispuse simetric fata de vecina corespunzatoare fetei celelalte.cu ajutorul unui cutit cu lama subtire(cater). O alta varianta este aceea in care nu se folosesc fasii de fagure. Procedeul presupune si folosirea ramei de crestere. cu varsta cunoscuta. In stup vor ramane numai fagurii cu puiet capacit. incalzit in apa clocotita. O precizare : pentru a trece dincolo de expunerea literara a metodei. se raresc larvele astfel ca in final larvele ramase sa aiba o distanta de 1-2 cm intre ele.cu cele doua leaturi pe care au fost fixate fasiile de faguri cu larve rarite. orfanizata si fara oua sau larve(sau numai cu puiet capacit). se introduce in familia doica. 2) Alte metode de crestere a matcilor fara transvazare . Fagurele in care nu s-a mai crescut puiet si insamantat de matca captiva intre cele doua gratii Hanneman. sunt : Metoda fasiilor de fagure. Este foarte important ca in familia crescatoare sa nu ramana nici o celula cu ou sau larva. Apoi vom lua fiecare fagure in parte si scuturat de albine il vom cerceta vizual. F. Din familia de baza ridicam matca. Apimondia . Aici. O alta precizare : pentru a mari sansele ca ouale sa fie luate in crestere. In principiu este vorba despre inlaturarea tuturor fagurilor care contin puiet necapacit sau oua. Pe jumatatea superioara. dupa o orfanizare prealabila a acesteia. mai complexe si performante. timp in care familia nu va fi deranjata decat pentru 1-2 controale a acceptarii. in stupina proprie .Avantaje : folosind aceasta metoda relativ simpla.Dezavantaje : metoda nu elimina toate inconvenientele si limitarile legate de crestere. prevazuta cu sipci(2 buc. La taierea sau stantarea celulelor cu larve se urmareste decuparea unei singure celule. Bibliografie : Literatura apicola diversa. Fagurii cu puiet necapacit sau oua se vor da altor familii de albine. ci doar celule taiate cu un cater sau cu o stanta. sau o omoram. calitatea matcilor se imbunatateste considerabil (mai ales in varianta romaneasca). alegem 15 celule cu oua pe o fata si 15 pe cealalta.acoperire. familia de albine ramanand numai pe fagurii de hrana. pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. formam un roi. Cu acelasi cutit. . celulelor taiate sau stantate Imbunatatirea metodelor de crestere a matcilor. trebuie mentionat ca ordinea fireasca si practica a etapelor este aceea in care prima oara se face restructurarea si orfanizarea si apoi pregatirea fagurelui. ce pot fi folosite de micul apicultor . Dupa 10-11 zile.Ruttner . vom avea botci capacite gata de recoltare.). operatie urmata de aceeasi rarire a larvelor. In aceasta categorie se incadreaza si metoda fasiilor de fagure sau diferitele ei variante.1980 MATCI FARA TRANSVAZARE (part. Fixarea se face prin lipirea in 3-4 puncte cu ceara topita. Pe acestea se vor fixa fasiile de fagure cu larvele selectate in vederea cresterii. radem toate celelalte celule in afara de cele 30 alese pentru crestere.. ed. Aceste fasii se mai pot fragmenta in 2-3 buc. de pe fiecare leat. presupune si practicarea de noi procedee. Metoda este cunoscuta sub denumirea de "metoda Alley". Pe toata lungimea fasiei de fagure. care trebuie sa cuprinda larve tinere. primeste in mijlocul cuibului fagurele cu cele 30 de oua. Cu ajutorul unui cater incalzit se taie fasii de fagure. Cresterea matcilor . miere sau pastura. In final rama de crestere. asfel incat aceasta sa contina si cate un sfert . de lungimea luminii interioare a fagurelui. Astfel pregatita familia de albine. daca vrem sa o pastram. . care se vor putea controla mai usor. mai exista si varianta ridicarii tuturor fagurilor ce contin puiet.care este de fapt o rama normala. decupam jumatatea inferioara. se aseaza pe o suprafata plana.

In familia astfel restructurata. dupa care aplicam elasticul de fixare.Dezavantaje : matcile sunt putin mai mici decat cele obtinute prin transvazarea larvelor. Etapele care trebuie urmate sunt : Obtinerea materialului de pornire se face introducand un fagure in care nu s-a mai crescut puiet. Rama cu cele 20-30 de celule se introduce intr-o familie doica. De avut in vedere : oul de 1 1/2 zi rezista in afara coloniei 2 ore. Metoda Miller Alegem din stupina o familie cu performante mari. partea opusa care cuprinde celula simetrica fiind apoi modelata ca baza pentru suport.Dezavantaje : metoda necesita o manopera mare.aceasta fiind un tub de tabla despicat in doua. celulele cuibului se pot scurta la jumatate.Avantaje : albinele iau in crestere un procent mai mare de larve. Din aceasta familie scoatem toate ramele cu puiet si le distribuim in mai multi stupi.Weiss recomanda stanta elvetiana. Dupa ce am obtinut aceste cuiburi de celule.care practic contine un ou. doua rame cu puiet gata de eclozionare. .din celulele vecine. lasam toate ramele cu hrana. calitatea matcilor fiind buna. Cu o scobitoare se distrug apoi toate ouale. avand grija sa nu ridicam si matca odata cu ramele.Avantaje : metoda poate fi o alternativa la transvazare. stanta strapunge fagurele. orfanizata de 2-6 ore si fara puiet. . Rama cu cuiburile ce contin fiecare cate un ou se introduce in mijlocul unei familii orfanizate de 2-6 ore. . Celulele stantate se vor prinde pe cele doua sipci ale ramei de crestere. nici chiar in varianta separarii prin diafragma cu gratie. a carei matca ne-a multumit. Fixam fiecare cuib. deci pregatirea cuiburilor nu trebuie sa depaseasca aceast interval de timp . Aceste dopuri vor fi despicate si prevazute cu un elastic pentru a putea fi unite cele doua parti. cele doua jumatati fiind prinse cu un elastic si avand la un capat marginea foarte bine ascutita. Metoda Erlnagen : cresterea din ou cu cuiburi de celule Aceasta metoda poarta denumirea de Erlangen si are la baza cresterea din ou. si intre cele doua parti se v-a introduce dintele cuibului. Decupand o celula. calitatea matcilor fiind mai buna. Conform tehnologiei nu este recomandata acceptarea si cresterea in colonie cu matca. se vor prefera oua mai batrane 2-2 1/2 zile daca dorim sa depasim aceste 2 ore . . Aceste fasii se sectioneaza in bucati de 5-6 celule intregi. cu ajutorul dopurilor. la 2 cm una de alta cu ajutorul unor tablite sau dopuri despicate. In acest scop partea opusa se modeleaza intre degete pentru a forma un dinte. Dupa 2 zile ridicam fagurele cu oua si eliberam matca. intr-un izolator cu gratie Hanneman. al carui puiet necapacit a fost ridicat(inclusiv ouale). urmand sa executam operatiunea pentru fiecare cuib in parte. Din acest fagure se taie cu un cater incalzit fasii orizontale care sa cuprinda pe latime 2 celule intregi si de lungimea fagurelui. impreuna cu matca din care vrem sa tragem descendenti. urmeaza sa le prelucram pentru a le putea fixa pe leatul de crestere. Pentru stantare K. albinele acoperitoare si matca. in afara de unul. Dopurile ce contin cuiburile se lipesc pe leat cu ceara la 2 cm unul de altul(masurat de la centru la centru). iar matcile nu ajung la greutatea celor obtinute prin transvazare. Se ia un dop. Pregatim o rama de crestere astfel: pe o rama goala (fara fagure) lipim de speteaza .

matcile". Producerea matcilor . dar din pacate nu toti apicultorii o pot face.Dezavantaje : aceleasi ca si la celelalte metode ce nu folosesc transvazarea. construiesc cateva botci de calitate. In stup asezam ramele dupa schema : de o parte si de alta a cuibului. iar dupa imperecherea matcii nucleul se uneste cu familia a carei matca vrem sa o schimbam (dupa orfanizarea prealabila). sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. In acest timp. In acest scop o sa va expunem tehnologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. fagure cu puiet capacit. in centru.Dezavantaje : numarul mic de botci si implicit de familii care au acest instinct. . Apimondia . Toti fagurii din familia orfanizata vor fi scuturati de albine si controlati. introduse intr-un nucleu de 2-3 faguri fara puiet. ed. faguri cu miere si polen. O matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere. introducerea matcilor in familiile de albine. rama de crestere. . albinele vor incepe sa cladeasca fagurele din rama de crestere. Daca hranim stimulent cu 300 ml sirop pe zi. triunghiulare cu baza de 5 cm. hranita suplimentar. Familiile care isi schimba linistit matca. furnizoare de material de crestere si doica pot fi folosite pentru producerea mai multor serii de botci prin adaugarea de albina tanara si hranind suplimentar. care botci pot fi recoltate. fagure cu puiet capacit. imperecherea matcilor in nuclee . care botci pot fi recoltate dupa 9 zile de la introducerea fagurelui.Avantaje : metoda este la indemana oricarui apicultor.Ruttner . pentru a nu ramane nici o celula cu puiet. trage botci pe fagurele cu oua. Bibliografie : Literatura apicola diversa . Cele doua familii.cresterea controlata a matcilor de calitate . familia crescatoare. cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind tehnologii sigure. apetitul mai mare sau mai mic pentru roit. ridicam aceasta rama si o introducem intr-o familie orfanizata complet (ridicand puietul si matca). Cresterea matcilor . . Vom trata urmatoarele subiecte : . F.superioara 5 bucati de fagure artificial. Cand cantitatea de oua este suficienta.Avantaje : se obtin matci de calitate. blandetea albinelor. Afirmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. fiind si o metoda sigura. Matci de schimbare linistita Cu toate ca practic nu reprezinta o metoda in care apicultorul intervine decisiv (se limiteaza numai la recoltarea botcilor) trebuie neaparat mentionata. Exista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe 3-4 ani da rezultate foarte bune. considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca. iar matca depune oua. Ei se multumesc cu procurarea .1980 CRESTEREA SI IMPERECHEREA MATCILOR IN STUPINA Daca o sa intrebati orice stupar "batran" care e cheia apiculturii o sa va raspunda "matcile taica .conditii generale De obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare. starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. cu un instinct minim de roire. . O treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici.

Roirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea. fie formand nuclee de imperechere. E perfect si asa !!! Se poate face si apicultura din bucati.de matci din "comert" sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. procentul familiilor neroitoare se situeaza la 4-5 % din totalul familiilor pe care le avem. Fagurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. Producerea matcilor . unul cu puiet capacit si un altul gol. Cu circa 15-20 zile inainte de culesul la salcam . imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit. stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: . Producerea matcilor . cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. prin aparitia noilor generatii. In scurt timp.peste 10 zile familia crescatoare va mai primi 2 faguri . Tehnologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Zaharia Voiculescu este o imbunatatire a uneia mai vechi( cunoscuta in anii 50). Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos. sunt cele obtinute cand familia roieste natural. sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. cat si in functie de dorinta apicultorului . sa aiba cuiburile bine impachetate . fie date direct in stupii unde dorim sa schimbam matca. Operatiunea trebuie dublata de o impachetare laterala si superioara. Botcile recoltate se aseaza intr-o cutie cu vata. numai ca dezideratul este greu de atins. se recolteaza cele mai frumoase. cat si de o stramtorare a cuibului. La momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa-si traga un numar mare de botci. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei.provocarea frigurilor roitului Cele mai bune matci pe care le produce apicultorul. populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. insa nici o satisfactie nu e mai mare. Ce avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se hraneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. lama se incalzeste la o lampa cu spirt. prelevate din alti stupi. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare. Inainte de a taia. recomandat apicultorilor incepatori cat si celor experimentati este procedeul "crestere fara transvazare". asa ca a insista in acest sens este o greseala. Se v-a respecta strict aplicarea tehnologiilor fara a incerca sa introducem si elemente "novatoare".momentul difera de la o zona la alta. Cand botcile sunt capacite si ajung la maturitate. daca nu imposibil. Cand numarul de rame cu puiet ajunge la 7-8 buc. totul decurgand de la sine in mod natural. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa). Natural. Alt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate.alegem din stupina stupul cel mai performant. avand grija sa nu le turtim. .metoda fara transvazare Un procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres.in familii sa se gaseasca un numar mare de albine tinere si cate 7-8 faguri cu puiet . cu o buna dezvoltare de primavara. Iata cum se procedeaza : . In final acestea se folosesc imediat. . Albinele se vor stimula zilnic. decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). si exista un numar mare de albine tinere. In tot acest timp in natura trebuie sa existe un bun cules de nectar si polen. cand in natura exista un cules bun si albinele pot hrani abundent puietul.introducem un fagure cu puiet capacit. Momentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in frigurile roitului.

Cea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). Acesta se va scoate din roi si se duce in cabana. Daca . Atentie. pentru ca matca sa se poata hrani. care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire).lipsa totala puietului este o situatie favorizanta .. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. in afara de cele 30 alese. In privinta tehnicilor de introducere a acestor matci. decat cele batrane. umectat cu apa sau miere si livrat in hranitor.la 1-2 zile. se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit.in cazul in care familia nu este orfana . pe o suprafata cu miere necapacita. . trebuie sa remarcam din nou ca exista mai multe metode. Acestea se scutura de albine cu maxima atentie. . . Putem stimula albinele si cu zahar candi sau tos. . apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1-2 care sunt considerate mai sigure. decat in perioada ce corespunde roirii naturale. Atentie. Comportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : .dupa 4-5 ore de la orfanizare. In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. este primita mai bine decat una neimperecheata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci).peste 4-5 zile se verifica fagurele nou crescut. impreuna cu un fagure de hrana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire. Acum este momentul sa introducem fagurele. in cazul prezentei celui capacit se face mai greu .acest fagure insamantat cu oua pentru crestere. pe o fata si 15 pe cealalta. .peste 10-12 zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperechere. decat in cazul celor introduse ziua. Din aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit. . . primirea matcii este favorizata de existenta unui cules bun. prezenta botcilor face introducerea imposibila. .o matca imperecheata. . . In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute hraniri stimulente inainte cu 3-4 zile. cu oua pentru crestere. in tot acest timp. se identifica matca si se scoate din stup. urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite.se deschide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele.familia orfanizata. asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului. Fagurele se scurteaza la jumatate. se introduce noua matca in colivie.primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite. se vor verifica toti fagurii.albinele tinere accepta mai bine matcile. care intre timp a fost insamantat de matca.dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata. Toate celulele. nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. pregatit. care incepe imediat sa oua.cu sirop de zahar.Aici se vor marca 15 celule cu ou.existenta sau lipsa culesului . inclusiv cei cu hrana. Trebuie sa acordam maxima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. Este recomandat ca in natura sa fie un bun cules. indepartand jumatatea inferioara. Roiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul.in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. Daca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete.introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare. . Cum se procedeaza : . . sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta.

Daca inca din primii ani deprindem tehnicile corect. Bineinteles ca imperecherea poate fi facuta si in familiile beneficiare. conditionarea si conservarea acestuia. si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza.la 3 zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine.nucleele de imperechere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperecheaza mai multe matci) Concluzii Obtinerea matcilor imperecheate este un proces laborios si de lunga durata. Formarea nucleelor . compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate.in mijloc. . Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules. Abordand curajos domeniul.de succes. stuparul trebuie sa se ingrijeasca din timp de recoltarea. trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct. Se populeaza aceste compartimente cu 1-2 faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu hrana. La fiecare compartiment se face cate un urdinis separat.la expirarea celor 4 zile se mai deschide odata stupul.dupa alte 7-8 zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperecherea matcii. pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. pozitionat astfel : doua la un perete.insa. sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu.. sau in corpuri de stup. CONDITIONARE. Stuparii incepatori .daca matca nu s-a imperecheat. pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). Cea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. Imperecherea matcilor . Recoltarea polenului de catre albine . necesar prepararii amestecurilor si pastelor proteice. dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa..trebuie sa-si formeze propia tehnica si sa nu ocoleasca problema. Apicultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 1520% luand in calcul pierderile inerente. . . apicultorul trebuind sa-si invinga curiozitatea de a deschide stupul. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. .formarea nucleelor Dupa 10-11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore. Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie. . cu timpul totul o sa vi se para mai usor. botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperechere. Pentru introducerea botcilor.urmatoarele interventii sunt facute la 7 zile (calculate dupa cele 4). PASTRARE Pentru a avea cantitati suficiente de polen. introducand o alta botca.matcile imperecheate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita schimbarea matcii.acestea nu mai sunt agresive. se verifica din nou prezenta matcii. pe capete si un al treilea pe peretele opus. veti deveni adevarati apicultori.albinele se adapostesc in cutii speciale numite "nuclee de imperechere". introducand un fagure pentru ouat si una la 21 de zile pentru o verificare si organizare finala. folosite in hranirea artificiala a albinelor. .. Ce avem de facut dupa ce introducem botca : .nucleele se hranesc stimulent si li se asigura apa . din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 16-a de la introducerea botcilor. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste 3-4 zile. Bibliografie : Literatura apicola diversa POLENUL . pentru mai multa siguranta. se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. Dupa ce matca se imperecheaza nucleul se poate refolosi.RECOLTARE. .

necontaminat. este cel pe care il recoltam manual. O alta modalitate de constatare a uscarii este aceea de a freca cateva granule intre degete. Vara cand porumbul este in spic (in preajma polenizarii stiuletelui). Polenul recoltat manual se usuca in acelasi mod. O alta metoda cu un grad mai mare de siguranta este amestecarea polenului cu zahar pudra. Polenul recoltat de albine se intinde pe coli mari de hartie in straturi de 1 cm. instalarea se face primavara. pentru ca stanjenesc albinele culegatoare de nectar. aplecand si scuturand aceste spice. folosirea acestora inceteaza. Se stie ca prin folosirea colectorului. La intervale de 7-8 zile. Borcanele se tin la frigider pana la folosire. depozitarea acestor pungi se face in incaperi racoroase si lipsite de umiditate excesiva. Exista pentru conservarea polenului si doua metode chimice. arin. cand trecand polenul dintr-o mana in alta se aude un sunet metalic.4 kg miere lichida si usor incalzita si se ambaleaza in borcane cu capac. . Granulele de polen sunt bine uscate (8% apa). acum se impune deplasarea la un centru de sifoane care poseda butelii de CO2. se va mai face o cernere pentru o mai buna separare. In timpul culesurilor mari. uscat). vor executa uscarea mult mai rapid.etanse si bine sigilate. datorita faptului ca este foarte fin. La fel si primavara de la alun. cand avem cel putin 4 faguri cu puiet de marimea 415/270 sau 6 faguri de marimea 415/205.Se face de catre albine. Dupa uscare. acesta trebuie conditionat (cernut. necesitand insa o mai mare atentie. se cerne. indiferent de modalitatea uscarii. Inainte vreme se goleau doua capsule de autosifon. se pot strange cantitati importante de polen. De 2-3 ori pe zi rascolim polenul pentru a grabi evaporarea apei. Conservarea polenului Dupa ce stuparul si-a uscat polenul. este o metoda larg folosita. colectoarele se ridica. colectoarele de polen nu se folosesc. Recoltarea polenului de catre apicultor Un polen sigur. Un principiu de baza este acela ca temperatura de uscare sa nu depaseasca 45 grade C. avand un strat suplimentar de zahar la fund si deasupra. necesar formarii corpului gras. Conform recomandarilor. pentru ca dimineata albinele sa faca o recunoastere sumara. se alege de corpuri straine mari si se usuca in curent de aer. Asezarea colectoarelor se face seara. pentru ca in aceasta perioada albinele au nevoie de cantitati mari de polen. Conservarea polenului in miere lichida. salcie se pot recolta cantitati mari.Temperatura incintei trebuie sa depaseasca 25 grade C. trebuie sa-l conserve pentru a rezista pana in momentul folosirii. Una consta in introducerea unui anume volum de CO2 in sacul cu polen si sigilarea ulterioara. Deasupra amestecului se mai pune un strat de miere pentru protectie. intr-un sac usor de panza subtire sau deasupra unui sort cu care suntem legati. se retine max. Incepand cu data de 1 august. pentru a lasa liber zborul trantorilor. iar umiditatea sa fie cat mai scazuta. In aeasta directie. Bineinteles cei care au un uscator de polen. Fiecare kg de polen se amesteca cu 1/2 kg zahar pudra si se ambaleaza in recipiente ermetic inchise. Daca sfaramaturile nu se omogenizeaza si raman independente. Deoarece polenul este un produs hidroscopic. Un kg de polen se amesteca bine cu 0. 20% din cantitatea totala recoltata de albine. Conditionarea polenului Indiferent de modul colectarii polenului. se cunosc mai multe metode: O conservare buna si simpla se poate face prin ambalarea polenului bine uscat in pungi de polietilena. totul este in ordine. prin instalarea de catre apicultor a colectorului de polen.

5 kg faina de soia degresata. la intervale de 1-2 saptamani. se adauga 0. 1/2 parte drojdie de bere. Peste aceste componente se toarna miere sau sirop de zahar dens pana se ajunge la consistenta dorita. Atat mierea cat si polenul trebuie sa provina de la familii de albine sanatoase. 1 parte lapte praf degresat. primavara sau vara.25 parti miere. zahar pudra si lapte praf Un alt inlocuitor al polenului este laptele praf degresat. faina de soia. deasupra. Pentru a creste interesul albinelor pentru amestec. Se administreaza vara in hranitor.5 kg. se poate umezi usor cu putina apa sau miere. Componentele se amesteca bine. unde se foloseste ca reactiv. faina de soia Siropul de zahar poate fi folosit si el ca baza in amestecurile proteice. bine hranite si dezvoltate. Bibliografie : Literatura apicola diversa PASTE SI AMESTECURI PROTEICE PENTRU ALBINE Amestecurile proteice sunt folosite des in practica apicola. lapte praf. 1 parte miere lichida. Polenul strans de albine. Se administreaza sub forma de turtite de 200-250 g. Pasta de miere. si se corecteaza consistenta prin adaugarea de zahar pudra sau miere. Corectia consistentei se face adaugand polen sau miere dupa nevoie. Amestec miere. drojdie Se realizeaza un amestec din urmatoarele ingrediente: 3 parti faina de soia degresata. In cele ce urmeaza va vom prezenta retete de amestecuri proteice in care igredientele sunt diferite : Pasta de polen si miere Pasta se prepara din 1 parte polen si 1. Amestecuri proteice pentru "roiurile la pachet" . Turtitele se prepara din 1/2 parte lapte praf degresat. folosirea lor este foarte indicata. Doza uzitata este 20 picaturi la kg de polen. 1 parte drojdie de bere uscata (instant). La 6 litri de sirop de zahar. Amestec zahar tos si lapte praf Se amesteca 1 kg zahar tos cu 50 grame de lapte praf degresat. pentru a nu face cocolosi si se administreaza familiilor de albine in cantitate de 500 g la cateva zile. framantand cele doua ingrediente.5 kg polen macinat fin si 1. Asa vom avea generatii tinere de albine.Cealalta modalitate este introducerea in sacul cu polen a catorva bucati de vata impregnate cu teraclorura de carbon. Pe langa administrarea diferitelor produse glucidice. Se administreaza in turtite pe folie sau tifon. sirop. Amestec de sirop. Tetraclorura de carbon se gaseste in farmacii. polen. Se corecteaza consistenta adaugand zahar pudra sau miere. in perioadele de crestere a puietului (cand nu exista polen suficient in natura). miere. Pasta de miere. Se livreaza albinelor sub forma de turtite. deasupra ramelor. Se framanta toate ingredientele. Amestecul se face din 3 parti zahar pudra. conditionat si conservat se macina fin. zahar pudra si drojdie de bere In practica apicola polenul poate fi inlocuit cu drojdia de bere inactivata. 2 parti zahar pudra si 1.

Amestecurile se obtin astfel : se framanta sau se amesteca sirop de zahar sau serbet cu o cantitate de polen de porumb.2 litri sirop de zahar.putem avea familii sanatoase in anul urmator formarii acestor roiuri. 3/2. primavara se pot activa sporii de nosema. cand vrem sa hranim albinele. Administrarea poate dura pana la aparitia polenului in natura. mierea folosita in amestecuri trebuie lichefiata . Inainte de a ingheta pastura (atentie. subliniez faptul ca sunt mai avantajoase atat pentru albina cat si pentru crescator. Apare intrebarea : ce concentratie folosim ? Costica Antonescu recomanda :"cat priveste concentratia siropului . Insistam asupra faptului ca zaharul trebuie dizolvat total. in caz contrar . din 10 in 10 zile. la 2/1. Pentru prevenirea aparitiei nosemozei.La 1/1. amestecand continutul pana la dizolvarea totala. 1 an) sau inghetata . Pastura astfel obtinuta se amesteca cu o cantitate egala de miere lichefiata si se pune in borcane. In schimb la completarea rezervelor de hrana in decursul primaverii sau in cazul hranirilor medicamentoase se foloseste siropul in concentratie de 1/1. concentratiile 2/1 sau 3/2. Bibliografie : Literatura apicola diversa PREPARAREA SIROPULUI DE ZAHAR PENTRU ALBINE Este un inlocuitor al mierii. Se fac turtite de 0. si se administreaza deasupra ramelor. prin folosirea amestecurilor proteice. adica 1 litru apa si 1 kg zahar rezulta 1. Siropul de zahar se prepara in urmatoarele concentratii : 1/1 . in care am dizolvat 20 g sare de bucatarie. amestecurile si pastele cu adaos de drojdie de bere sau alti inlocuitori.8 litri sirop de zahar. cel mai sigur polen(din punct de vedere sanitar) este cel recoltat manual de catre apicultor . In locul polenului se poate folosi drojdia de bere sau alti inlocuitori ai acestuia. se toarna picurand si amestecand. de pasta. Cand borcanul este aproape plin. Spre sfarsitul iernii. se taie in fasii prin mijlocul celulelor. La 2 kg. inlocuitorii de polen se folosesc in ultima instanta.adica 2 kg zahar si 1 litru apa rezulta 2. Perioada de folosire este cuprinsa intre debutul primaverii (1-10 martie) si inceputul toamnei(maxim 15 septembrie). Cand preparam siropul la rece. se toarna deasupra inca un strat de miere.6 l sirop de zahar. alun etc. Acest lucru se impune prin aceea ca la concentratiile mai reduse albinele consuma mai mult zahar pentru prelucrarea siropului "mierea" (20% zahar in cazul concentratiei 1/1 si numai 10% in cazul concentratiei 2/1).Sunt special concepute pentru hranirea acestor roiuri. Respectand acest principiu . la 3/2. adica 3 kg zahar si 2 litri apa rezulta 3. se prepara in ziua hranirii si se livreaza albinelor in doze mici . se depreciaza) si cand devin casanti.5 kg. care fasii se freaca intre palme. trecem amestecul de miere si pastura prin masina de tocat. Cantitatea de polen sau inlocuitori nu trebuie sa depaseasca 10-15% din cantitatea zaharului sau siropului. De avut in vedere Cea mai buna hrana proteica este pastura in faguri (de la rezerva stupinei) . punem in vas apa necesara si apoi turnam zaharul in reprize. dar totusi de actualitate este pasta de miere si pastura. Cum se procedeaza : in luna ianuarie se expun fagurii cu pastura la ger. prelucrat si conservat. pastura nu trebuie sa fie veche(max. o parte din apa se poate inlocui cu ceai medicinal sau Protofil. recoltat manual de catre apicultor. Principiul de baza este acela de a nu se folosi miere sau polen recoltat de albine. 1 litru apa calda. polenul recoltat de albine se macina fin cu o rasnita . Pasta de miere si pastura O reteta mai veche. cand nu dispunem de polen sau pastura." Mod de preparare Siropul de zahar se prepara la rece sau la cald. 2/1. in acest sens trebuind luate masuri de preventie .

Se administreaza dupa nevoi. Administrarea si depozitarea serbetului Serbetul obtinut prin aceste doua metode se poate folosi ca atare. Hraniri de stimulare la sfarsitul verii (august) . Dupa ridicarea vasului de pe foc. la fel cum am procedat in cazul serbetului simplu. etc. Prepararea siropului la cald se face incalzind apa necesara pana la fierbere. Verificarea concentratiei se face tot cu lingurita si paharul cu apa rece. Produsul final se toarna in tavite captusite cu hartie cerata. apa 0. . numai ca de data asta suspensia trebuie sa formeze o boaba care se poate modela intre degete (de consistenta medie). Folosirea serbetului de zahar.ceea ce face ca albinele sa-l consume cu o placere mare. Bibliografie : Literatura apicola diversa SERBET DE ZAHAR CU MIERE. acizi pentru corectarea ph-ului. Hranirea si stimularea roiurilor : in doze zilnice de 200 g sirop/zi pana la aparitia unui cules natural. cu exceptia hranirilor de completare. Mierea folosita trebuie sa nu fie zaharisita sau daca este. Iata reteta de preparare: Mod de preparare Se amesteca 5kg zahar tos.(in tot acest timp amestecam ingloband mierea). In acest moment se adauga 800 g miere si se mai clocoteste inca 3 min. in toate cazurile. concentratie 2/1 in doze mici. Hraniri medicamentoase de primavara. Alte situatii de urgenta aparute in stupina. dupa care se ia vasul de pe foc si se inglobeaza in reprize prin amestecare zaharul. Hraniri de salvare. este recomandata tot timpul anului.aparand cristalizarea "mierii".850 litri intr-un vas de 10 litrii.5 litri de sirop 2/1 sau 3/1 sau doze mai mari daca albinele reusesc sa preia cantitatea. Se folosesc doze de 2-2. O indicatie care trebuie respectata intotdeauna : nu fierbeti siropul pentru ca aveti toate sansele sa cristalizeze. insa trebuie stiut ca in ce priveste calitatea este sub miere. concentratie 1/1 conform prospectului. concomitent cu reducerea cuibului si impachetarea de primavara. sau zahar cu miere. pergament. racim amestecul pana la 40-50 grade C si amestecam cu o lingura mare de lemn pana la formarea serbetului. impachetat in pungi. se lichefiaza in prealabil. Completarea cu sirop se face dupa ce s-a reorganizat cuibul urmarindu-se in special capacirea mierii depozitate. etc. Grosimea placilor nu trebuie sa depaseasca 11. Acest serbet contine pe langa zahar si o anumita cantitate de miere . Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C.5 cm. medicamente. vara sau toamna . De retinut Cea mai avantajoasa concentratie este 2/1 sau 3/2. sau in recipiente etanse. stimulare in primavara Cu sirop 1/1. Adaugati 2 g sare de lamaie/litru sirop pentru o buna invertire a zaharului. Spumuirea amestecului si stergerea peretilor vasului este obligatorie. PENTRU ALBINE Dupa ce ati invatat cum se prepara serbetul. zilnice. Vasul se aseaza pe foc si fierbem 20-30 min. sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen. inlocuitori de polen. Mod de folosire Completarea rezervelor pentru iernat : aceasta lucrare incepe pe 1-5 august si are ca termen de finalizare data de maxim 20-25 august(cu cat mai repede cu atat mai bine). a venit timpul sa pregatiti un serbet mai pe gustul albinelor dv. Aceasta metoda este mai practica si mai rapida. Siropul nu se fierbe sub nici un motiv.

Spumuiti amestecul. cu exceptia hranirilor de completare. In caz de esec. functie de taria focului.. impachetat in pungi. Mod de preparare In cele ce urmeaza va vom descrie modul de preparare . se controleaza concentratia siropului. etc. Amestecand cele doua produse se constata ca zaharul este bine umezit iar apa nu balteste. Durata fierberii este de 15-30 min. Dupa fierbere si o oarecare racire. usor de preparat si administrat este pasta de zahar pudra si miere. De retinut Nu preparati cantitati mari de serbet decat dupa ce v-ati insusit tehnologia de preparare. Nu preparati doze mai mari de 5 kg. Daca serbetul este prea tare. sau in recipiente etanse. Se poate "fabrica" o cantitate mai mare de serbet care se depoziteaza in locuri cu temperatura de 8-12 grade C. consumat cu placere de albine. In acest moment se ia vasul de pe foc si se introduce in apa sa se raceasca usor (70-80 grade C). medicamente. in toate cazurile. Nu trebuie sa grabiti fierberea . sau putem incorpora prin framantare energica diferite adaosuri de polen. Se amesteca intr-un vas emailat sau din inox. spuma rezultata(la inceput) se indeparteaza. Cam dupa 15-20 min. O operatiune foarte importanta este indepartarea cristalelor de zahar (cu o carpa uda si stoarsa) ce se depun pe peretii vasului. Administrarea si depozitarea serbetului Serbetul se poate folosi ca atare. Nu disperati pentru ca odata insusita tehnologia. nu retopiti amestecul mai mult de 3 ori. Bibliografie : Literatura apicola diversa PASTA DE ZAHAR PUDRA SI MIERE PENTRU ALBINE Un alt produs cu o eficienta mare. pentru ca sunt greu de manevrat(amestecat). Vom sti ca amestecul ajunge la concentratia optima.2 litri apa. Ne oprim din amestecat cand serbetul ajunge la consistenta si granulatia dorita. Folosirea serbetului de zahar. de lemn. este recomandata tot timpul anului. Mod de preparare La preparare se vor avea in vedere urmatoarele : folosirea unui zahar pudra de . Odata cu trecerea timpului se constata ca solutia devine opaca. Vasul cu amestecul rezultat se aseaza pe aragaz si se ferbe la foc moale. dar trebuie sa va prevenim ca primele incercari s-ar putea transforma in esecuri. iar focul trebuie sa fie domol.Bibliografie : Literatura apicola diversa SERBET DE ZAHAR PENTRU ALBINE Unul din cele mai folosite produse in hranirea artificiala a albinelor este serbetul de zahar. acizi pentru corectarea ph-ului. 1 kg. inglobati cateva picaturi de apa si framantati. De aceea incepeti cu prepararea unei cantitati mici de zahar. solutia de zahar apa se amesteca continu. destul de usor de pregatit este preferatul multor apicultori. cand acesta ramane inchegat pe lingurita. Se ia cu o lingurita sirop si se introduce intr-un pahar cu apa rece. amestecati energic crescand ritmul spre final(sensul nu conteaza). se adauga apa din nou si o luam de la capat. pentru aceasta cantitate oala trebuie sa fie de 10 litri. stergeti permanent peretii vasului. inlocuitori de polen. sau zahar cu miere. Usor de administrat.apoi se albeste. zahar si 0. Cu ajutorul unei linguri mari. nu o sa mai aveti probleme. Daca prima incercare a insemnat un esec.

lingura de lemn sau paleta. din cand in cand. Este ideala pentru hranirile de stimulare sau de salvare a familiilor ramase fara provizii in timpul iernii sau primaverii. inox etc.2-1 kg. in toate cazurile. In momentul cand amestecul ajunge la temperatura de 116 grade C. coli hartie pergament. se scot prin ridicarea de hartia pergament si se depoziteaza in locuri uscate si racoroase. datorita usurintei in administrare si pentru ca se gasea de vanzare la magazinele ACA. trebuind sa rezulte un produs de consistenta aluatului. 5 kg de zahar tos si 1 litru de apa. In principiu se procedeaza amestecand la rece 4 parti de zahar pudra si o parte miere (mierea usor incalzita). Framantarea se face energic. de consistenta untului). Tavile trebuie in prealabil pregatite astfel : se umezesc usor si se tapeteaza cu hartie pergament. spumuim si stergem cu carpa uda peretii oalei.zahar candi cu miere Ca si la serbet. asezate pe folii de plastic gaurit.) si amestecand continu sa nu se prinda. PENTRU ALBINE Intr-o anumita perioada acest produs era des folosit de catre apicultorii romani. etc. Se poate folosi in tot timpul anului. Odata turnata compozitia in tavi. Mod de preparare. Cand termometrul arata 116 grade C.etc. Pana incepe fierberea mai amestecam cu lingura. Dupa 5-8 minute se incepe amestecatul. Dupa ce am adaugat mierea. Mod de preparare Se amesteca in oala. daca este prea tare sau de zahar pudra daca este prea moale. In continuare procedam . medicamente . si luam de pe foc. se adauga 5-600 g miere in clocot. Corectia produsului se face prin adaugare de miere. Cand compozitia devine mai deschisa(catre crem) si opune rezistenta marita. Mod de administrare Pasta se administreaza sub forma de turtite a 0. Obtinem aceasta miere cu ajutorul unui vas cu fundul gros (tuci. deasupra ramelor. Dincolo de toate.. exista varianta adaugarii unei cantitati de miere.mierea sa provina de la familii sanatoase . inlocuitori de polen. Bibliografie : Literatura apicola diversa ZAHAR CANDI SIMPLU SAU CU MIERE . se procedeaza ca si in varianta simpla. tifon. dupa care se masoara temperatura lichidului. placile de zahar candi raman in topul preferintelor. Este recomandat ca pentru o mai buna invertire a zaharului sa se aduge si 1-2 g sare de lamaie pe kg. Prepararea necesita un instrumentar mai divers si o mai mare atentie din partea apicultorului. mierea sa nu fie cristalizata (sau cristalizata fin. se toarna in tavi. tavi 150/250/10 mm. termometru industrial +120/+150 grade C.. In aceasta pasta se pot ingloba polen. insa exista o problema. Dupa topire. amestecam timp de 1 min. unde albinele au acces direct. se fierbe continutul 15 min. Pentru obtinerea acestor placi de zahar candi cu miere. pentru a nu se prinde de fundul vasului.pentru a face mai atractiv produsul. aceasta se lasa nemiscata pana ce cristalizeaza. ceaiuri medicinale. Dupa racirea totala a placilor de zahar.calitate. vasul se ia de pe foc si se lasa la racit. Ustensilele necesare "fabricarii" sunt : oala smaltuita sau de inox 10 litri. Protofil. mai putin la hranirea de completare.

cu mentiunea ca pastrarea lui la frigider nu trebuie sa depaseasca 48 ore. ci doar cu vasul introdus intr-un alt vas cu apa care fierbe.850 l. cimbrisor. pentru ca altfel albinele nu consuma cristalele mari si se inregistreaza o mare risipa de hrana. Lichefierea mierii Mierea cristalizata(zaharisita). cu ajutorul unei merdenele. atacul lor reprezinta o problema care trebuie rezolvata.. Obtinem ceaiul folosind 3-4 g din fiecare planta uscata. Ceaiul medicinal se obtine prin infuzie din urmatoarele plante : sunatoare. in toate preparatele. Obtinerea lui se face prin prelucrarea zaharului tos. nu lichefiem mierea la flacara directa. combatand cu succes nosemoza.. Deoarece macinarea este destul de dificila. Iata ce posibilitati de aparare aveti : . lichefierea mierii zaharisite Obtinerea zaharului pudra In diferitele retete. Bibliografie : Literatura apicola diversa PREPARATE PENTRU ALBINE Zaharul pudra. nu este intotdeauna chiar simpla. Din fericire.Trebuie sa va atragem atentia insa ca solutionarea neajunsurilor create de daunatori. pentru stuparii care nu au timp pentru aceasta lucrare. Fie ca acestia sunt molii. furnici.. isma. Din acest ceai folosim dozele necesare. Ceaiuri medicinale Dupa cum ati observat. recomandam procurarea unei rasnite mari. exista in comert zahar pudra gata preparat. In prealabil plantele se umezesc cu 0. care se poate macina cu o rasnita universala(manuala). viespi. elimina "bataile de cap". etc. In literatura de specialitate se recomanda maruntirea zaharului pe o placa dura. zaharul pudra este un component de baza. In orice caz nu va limitati la aplicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati lupta. care in ciuda faptului ca este mai scump. Acest ceai este benefic albinelor. catre sfarsitul iernii sau in primavara.ca pentru reteta fara miere. coada soricelului. folosita in diferitele retete trebuie lichefiata. In rest. iar rezultatul final depinde mult de seriozitatea cu care abordati problematica. prigorii etc.nimic mai simplu. indiferent de consistenta lor se poate ingloba si o anumita cantitate de ceai medicinal. COMBATEREA DAUNATORILOR IN APICULTURA Fiecare dintre noi apicultorii a avut probleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile daunatorilor. ceaiurile medicinale.150 l apa si dupa 10-15 minute turnam apa clocotita in cantitate de 0. roinita. musetel. care poate fi actionata manual sau de un motor. Doua sunt regulile de baza in aceasta lucrare : nu incalzim mierea mai mult de 45 grade C . Mod de administrare Aceste placi de zahar candi se pot da albinelor in iarna (la familiile ramase fara provizii) si in stimularea de primavara si sfarsit de vara.

precum si a puietului de albine. Partea superioara a stivei de corpuri se astupa cu o panza de sac. Batonul de sulf se aprinde. doza fiind de 50 g sulf la 1m cub volum. magazinele cu produse chimice de combaterea daunatorilor in agricultura.Dupa executarea unui tratament contra gaselnitei. Trebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta. Acid acetic industrial : Se poate folosi cu succes in combaterea daunatorului.La temperatura de 0 grade C. prevazut cu rastele. Fagurii se depoziteaza in stive de corpuri de stup. atat din stupii populati cat si celor de la rezerva. . Peste deschiderea din partea de sus a stivei se pune o panza de sac. cate 2 ml acid la litru de volum. Daca nu dispuneti de un dulap. etc. cantitatilor de ceara provenite din fagurii reformati. Fagurii se aseaza in dulap sau in 2-3-4 corpuri de stup stivuite. iar pe aceasta panza substanta activa. Se aseaza tavite cu acid acetic industrial in concentratie de 65-95%. larva.Molia de ceara (gaselnita) Este un parazit care nu ataca direct albinele. intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stupi. Batoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo-chimice. tratarea si depozitarea fagurilor se face in corpuri de stupi. camera trebuind a fi bine ventilata. din care primul trebuie lasat gol. Putem insa ajuta albinele sa se apere singure. aplicarea tratamentului trebuind repetata la trei saptamani. Protejarea fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu ajutorul substantelor chimice. Atentie mare pentru ca substanta este foarte toxica. in partea de jos a dulapului sau a stivei de corpuri. gaurita si prevazuta cu un grilaj. restrangem cuibul pentru a crea o densitate mare de albine pe faguri. Viespea(viespea comuna . In incheiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile : .) Nu vom insista cu o clasificare a viespilor pentru ca toate pot crea pagube in stupina. Substantele chimice folosite sunt : Anhidrida sulfuroasa(batoane de sulf) : Sulful este o substanta eficienta in combaterea moliei. Distrugerea cuiburilor se face prin pulverizarea cu un spray insecticid. Molia se remarca insa prin pagubele pe care le produce fagurilor de ceara. operatiune care daca este facuta primavara are o eficienta marita. acestea fiind folosite si la dezinfectarea butoaielor pentru vin. Combaterea moliei in stupii populati : Nu poate fi facuta prin procedee chimice deoarece substantele folosite sunt daunatoare pentru albine. fagurii se aerisesc 48 de ore inainte de a fi introdusi in stupi. nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai sunt necesare tratamente. Apicultorul trebuie sa se protejeze si sa nu inspire fumul toxic. In acest scop apicultorul trebuie sa-si construiasca un dulap pentru depozitare. acestea fiind atacate numai in stadiul de larva. Aplicarea unui numar mare de tratamente cu acid acetic industrial poate duce insa la corodarea sarmei de fixare a fagurilor. Dozajul ideal este de 30-50 cm cubi/un m cub ocupat cu faguri. se aseaza pe o cutie metalica. Cea mai eficienta metoda de combatere a lor este depistarea si distrugerea cuiburilor. O alta metoda de combatere destul de . daca adoptam cateva masuri simple : fagurii atacati se curata manual de larvele si gogosile parazitului. Dibromura de etilena : Cei ce pot procura aceasta substanta au la dispozitie un tratament foarte eficient.

daca in lunile iunie si iulie cad intre 5-10 bucati/zi. albinele nu se mai ocupa de puiet si chiar parasesc stupul.eficienta este instalarea in stupine sau pavilioanele apicole a unor capcane. Furnicile Sunt situatii in care si furnicile pot cauza mari prejudicii in stupina. patrunderea in stupina a materialului genetic fara certificat sanitar etc. Varroa Jacobsoni . Se umplu 20% sticlele cu acest sirop si fara capac se agata in stupina. Singura metoda buna pentru a scapa de atacul pasarilor este amplasarea de sperietori. Aparuta pe la noi . I. Sub cutele tiglei se aseaza(pana se obisnuiesc soarecii). sticla se agita de 2-3 ori pe zi astfel ca peretii interiori sa fie umezi. Se desfac musuroaiele de furnici. Daca atacul este puternic se trece la starpirea sistematica a rozatoarelor prin instalarea de capcane cu momeli otravite. Soarecii Atacul soarecilor este periculos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in ghemul de iernare si nu se poate apara.Ograda . puietul este pestrit. Raspandirea bolii se face prin ratacirea albinelor infestate. Prigoria Prigoria este o mare consumatoare de albine. trebuie sa stim ca albinele sunt in suferinta. Bibliografie : Bolile si daunatorii albinelor . este poate cea mai raspandita boala si din pacate nu se intrevede o raza de speranta pentru eradicarea ei. O masura de precautie pentru a opri patrunderea in stup a soarecilor este instalarea banalei gratii antisoareci la urdinis. Manifestarea clinica Albinele si trantorii prezinta malformatii. pe o perioada de 2-3 ani . Acest sirop se prepara din apa. Pentru a spori eficienta capcanei. Incercarea distrugerii acestor pasari prin amplasarea de diferite capcane este o masura fantezista si fara eficienta. Pentru o mai buna fixare in prealabil se aplica un strat subtire de ulei ars sau orice substanta lipicioasa. ed. se prafuiesc cu substante insecticide si apoi se acopera. O posibila capcana se construieste asezand pe o caramida o bucata de tigla. Viespile atrase de aroma siropului intra in capcana si se inneaca. la sfarsitul deceniului 7. O alta metoda . astfel incat picioarele sa poata fi unse la nevoie. iar dupa 7-8 zile acest grau se inlocuieste cu grau otravit. apicultorul incepe combaterea. Literatura apicola diversa VARROZA ALBINELOR Despre varroza s-au scris teancuri de carti si articole. Depistarea bolii La inceputul infestarii prezenta acarianului nu se face remarcata. fiind imaginate tot felul de tratamente pentru a-i limita efectele nefaste. Ideal este sa avem fiecare stup asezat pe un suport . Pentru a depista la timp boala si a stabili gradul de infestare procedam in mai multe feluri: o metoda ar fi examinarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti si cazuti pe ea. In apicultura varroza a devenit prioritatea nr 1. care ataca albinele in toate fazele vietii. floarea de sulf.3 . Infestarea coloniilor are loc treptat. Colectia revistei "Apicultura in Romania" .iar daca avem chiar prigorii moarte(impuscate). Construiti aceste capcane folosind sticle de plastic(peturi). Tigla este folosita pentru a evita ca alte animale sa ajunga la otrava. Ca substante de ungere putem folosi fenolul. Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalarea sa se faca la timp. Cand atacul lor devine suparator si pagubos. naftalina. furtisag. larvele mor in pozitii nefiresti. miere sau zahar 5-8% si 1% otet pentru aromatizare. ducand in final la distrugerea acestora. grau curat.In acest scop agatam de prajini inalte pasari moarte cu aripile desfacute. e chiar mai bine. in care se introduce un sirop aromatizat. mortalitate mare in faze avansate. Boala este produsa de un acarian .

Atentie la aprinderea benzii : nu inhalati fumul si mai ales supravegheati stupii. Astfel tratate si scapate de majoritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii. Se poate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o prelungire fericita a celui cu Varachet. Acestea vor ramane 3-4 luni in cuib. la sfarsit de septembrie (sau functie de vreme). cand in stupi nu mai exista acest puiet capacit. Retineti acest lucru pentru ca este foarte important. si pericolul mare de contaminare. cand puietul capacit a disparut se fac 3 tratamente. 3 picaturi pentru un corp Dadant si 4 picaturi pentru un stup orizontal. o cutie fiind folosita la 10 familii. Tratament Varroza cu Acid Formic In Occident pentru a limita cat mai mult efectul nefast al medicamentelor de sinteza asupra produselor stupului se practica asa numita "chimie biologica".este examinarea celulelor ce contin puiet de trantor . In primavara se mai face un tratament(o singura administrare). profitand de faptul ca puietul este putin extins. pentru ca este pericol de incendiu. aflata la limita inlaturarii pericolului. raspandita prin fumigatii. nu actioneaza si asupra puietului capacit. acarianul are o predilectie pentru acest puiet si apicultorul desfacand cateva celule poate constata cu usurinta cat de grava e situatia. Conform literaturii de specialitate si tratamentele de .Mare atentie insa la inceputul primaverii sa scoateti benzile (si pe cele cazute pe fundul stupului). Folosirea lui de catre stuparii romani este insa la scara redusa. pe care picuram substanta activa : 2 picaturi pentru un corp multietajat. actioneaza asupra parazitilor prin contact molecular. De aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna. insa avand in vedere eficienta scazuta. actionand prin contact. Nu mariti doza de substanta activa pentru a nu intoxica albinele. Modul de administrare Toamna. iar temperatura exterioara sa fie peste 12 grade C. Prin urdinis. insa circulatia facila a albinelor (pastoral. Intervalul intre tratamente este de 7 zile. Tratamentele se fac dimineata devreme sau seara cand majoritatea albinelor sunt in stup. pentru ca riscati sa contaminati mierea.stupina ar trebui sa fie un "spatiu inchis". ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu. Unii autori mai indica si un al treilea tratament dupa extragerea mierii de salcam. asezata pe o tablita. vecinatati) nu favorizeaza aceasta stare. aprinsa. care administrat corect duce la reducerea masiva a parazitilor. se introduc fasii de Mavrirol in mijlocul cuibului si avand grija ca acestea sa nu intre in contact cu fagurii(pe cat posibil). In ultima faza de infestare. actionand latent prin contact. Este permisa existenta unei cantitati mici de puiet la primele doua tratamente. se introduce o banda speciala. Tratament Varroza cu Mavrirol Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si a braulozei la albine. Prezentarea este in role de 5 m. acarienii pot fi observati si cu ochiul liber pe albine si trantori daca privim cu atentie. Dupa terminarea tratamentului cu Varachet si inainte de strangerea albinelor in ghemul de iernare. Tratament Varroza cu Varachet Substanta activa. In principiu. Un lucru trebuie inteles de la inceput : cand ne tratam albinele obtinem numai o reducere masiva a numarului de acarieni. Este un medicament de sinteza. Un dezavantaj : prin modul de administrare(fumigatii). Tratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timpul culesului. Substanta activa este "mavrik" si se administreaza sub forma de benzi textile impregnate.Acidul formic fiind o componenta care se gaseste in multe alimente a devenit un produs preferat. astfel fiind eliminati si parazitii care eventual au scapat in toamna. insa cel de-al treilea se face neaparat fara prezenta acestuia. cu un bun randament. cea mai buna perioada de aplicare fiind la sfarsitul verii dupa ce ridicam mierea din stupi.

Modul de administrare O placuta de carton de 20/30 cm si 1. apicultorii trebuie sa profite de aceasta "slabiciune" a parazitului si sa procedeze astfel pentru a-l inlatura . Simpla lor enumerare nu ar ajuta cu nimic. Concluzii Lupta cu acest adevarat distrugator este o lupta de durata. facem o pauza de alte 7 zile. .necapacita) .Boala este cauzata de un protozoar care se gaseste in toti stupii in stare latenta si se activeaza la aparitia conditiilor prielnice. putem obtine rezultate bune. este o boala parazitara care apare in urma existentei factorilor favorizanti in stup :lipsa zborurilor de curatire in timpul iernii . La o infestare incipienta cu nosema. insamantati si capaciti sa fie recoltati. Asezarea placutei pe fundul stupului si nu pe partea superioara a ramelor protejeaza matca. Practic nosemoza netratata la timp scurteaza viata albinelor. In final se ajunge pana la disparitia definitiva a familiilor. In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi chiar si parazitii din celulele capacite.5 mm grosime. sunt mult mai largi. restrangeti pe cat posibil cuibul pentru a mari efectul si fiti atenti la manevrarea acidului pentru ca este puternic coroziv. puietul de trantor . Bineinteles ca mijloacele de combatere in Romania si in lume. albinele prezinta abdomenul umflat . pentru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa. Semnele clinice Urdinisul si interiorul stupului sunt murdarite cu pete diareice de forma unor mici cordoane intrerupte . Tratament Varroza cu metode bio Am mai vorbit ca acarianul varooa are o mare preferinta. neingrijirea adecvata a puietului. se imbiba cu acid formic in concentratie de 60%. reduce drastic capacitatea de productie. rezerve de hrana slab calitativa (miere de mana. 20 ml. umiditatea crescuta . Este recomandat ca placuta de carton sa fie asezata pe fundul stupului si acoperita cu o plasa de sarma cu ochiuri mici. o stare de slabiciune a intregii familii . Prospecte produse antivarroa NOSEMOZA ALBINELOR Denumita de multi si "boala mizeriei". fiind vizibile numai cand incarcatura per individ de paraziti ajunge la o anumita limita.Tinem placuta in stup 5-7 zile. Bibliografie : Literatura apicola diversa . Cealalta varianta consta in introducerea unei rame cu celule de trantor in toamna. Ceea ce trebuie sa stim este ca aplicand cu discernamant si la timp ceea ce avem. Ca o recomandare suplimentara . Sunt o serie de medicamente si metode de care romanii doar au citit. deci pentru un corp Dadant aprox.adaosuri proteice necorespunzatoare . Trebuie spus ca aceste metode nu ne scapa de acarieni insa pot fi un mijloc eficient de a mai reduce din ei. Temperatura la care se face tratamentul este de 12-25 grade C. semnele clinice sunt mascate. iernarea grea si neconfortabila. la marginea cuibului si ridicarea acesteia in primavara dupa ce a fost insamantata si capacita. si apoi repetam operatiunea de 3 ori. o prima varianta ar fi aceea de a folosi rama claditoare pe tot parcursul anului si dupa ce fagurii cu celule de trantor sunt construiti. printr-o decimare rapida. Pentru un fagure standard se folosesc 2 ml acid formic diluat. lipsa curateniei si nedezinfectarea stupilor . in total fiind facute 4 tratamente.primavara duc la cresterea procentului de reziduri din miere si ceara.

Pentru o reusita deplina cititi cu atentie prospectul producatorului si respectati dozele de administrare.2-3 ani a tuturor fagurilor din stupi . Tratament Nosemoza cu FumidilB Un alt preparat. Se administreaza toamna in siropul pentru stimulare sau completare sau primavara in pasta sau siropul de stimulare. Aceste cantitati se administreaza saptamanal. Conform celor spuse in multe cazuri s-au . nici produselor stupului. necesitand examinarea probelor de catre un laborator specializat. inhiband parazitul. Se procedeaza in felul urmator : se ia albina.intre administrare. Este un extract din ingrediente naturale care nu creaza prejudicii. La albina sanatoasa intestinul este galben sau maroniu. Masuri igienico-sanitare de preventie si combatere a nosemozei . Mod de administrare : Protofilul se administreaza in sirop cate 17 ml/l sau in pasta de zahar.supravegherea permanenta a familiilor si executarea masurilor adecvate fara intarzieri sau amanari. In total se fac 8 administrari la interval de 7 zile.E este singurul preparat folosit pentru tratamentul nosemozei. se distrug. . stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor. iar pentru un roi 18 g/0. livrat ca hrana. la una medie 18 g/0.750 litri sirop.colectarea periodica a tuturor resturilor din stupi si arderea lor imediata.in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile. Tratament Nosemoza cu Protofil In Romania aceasta boala se trateaza cu preparatul "Protofil". cu preparatul livrat in hranitor . pe cand la cea bolnava culoarea este alb-laptoasa. indiferent de varsta si calitati. separam capul de corp si cu o penseta fina. scoatem intestinele. Administrare : Se administreaza amestecat in sirop astfel : la o colonie mare 25 g principiu activ la 1litru sirop. Tratament Nosemoza . dar daca macar la 3 ani albinele stau pe un cuib nou.curatarea anuala a stupilor cu soda caustica 4% (preventiv). cate 34 ml/kg. .folosirea cu precautie a hranirilor proteice de primavara (adaos de polen sau pastura in miere) si interzicerea cu desavarsire a hranirilor cu inlocuitori ai polenului si miere. cu o singura conditie : cantitativ doza de Protofil sa nu depaseasca 80 ml/familie/an. si ramele vechi care nu mai pot fi dezinfectate corect.inlocuirea la max.Neconventional Unii stupari romani mai folosesc un ceai de plante (cimbru. adus din import si din pacate nu prea folosit de stuparii romani este Fumidil B. Sunt doua moduri de administrare : in hrana albinelor. exista riscul de contaminare a mierii daca este facut in plin sezon activ. . Recomandam mare precautie. la utilajele si uneltele metalice. coada soricelului etc) la care adauga o mica cantitate de macerat de usturoi. Ca principiu activ. iar prin faptul ca principiul activ este un antibiotic. .500litri sirop. In tarile U. miere si zahar. Fumidil B. . prin pulverizarea pe rame si peretii stupului iar siropul ramas . sau de cate ori este nevoie(dupa constatarea bolii) . nici albinelor. punerea unui diagnostic sigur este mai complicata. prin cercetarea catorva albine moarte. Dupa cum vedeti tratamentul este de durata. aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu apa. Prin continutul de principii active (vitamine si microelemente).distrugerea fagurilor vechi sau noi care contin pete diareece . . Tratamentul se executa de cate ori este nevoie. exista metode de inlocuire anuala a fagurilor. Totusi cand boala este avansata si stuparii pot pune un diagnostic corect. mai vechi.Componentele se amesteca cu 750 g sirop de zahar si se da albinelor in portii de 200 g.Deoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli(vezi diareea). este perfect. se fac fumigatii cu formol 3% . are la baza antibioticul fumagilina.

face parte din fam. În 1998 a fost identificat si pe continentul american. Nitidulidae. Oul de Aethina tumida este alb sidefiu. dar majoritatea gandacilor ies din sol dupa 4 saptamâni.Daca da. de 1. Se înregistreaza mortalitate naturala crescuta în stadiul în care larva ajunge la maturitate si se transforma în pupa. Este originar din Africa de Sud si initial traia numai în zonele cu climat subtropical. unde se va transforma în pupa. este un argument în plus pentru a se întelege de ce trebuie ca oglinda stupului sa fie permanent curatata si dezinfectata. Pupa este la început de culoare alba. care se termina printr-o celula. Coleoptera. Acesta.Bucuresti Aethina tumida (Murray)– gandacul mic de stup. deci este posibil sa apara si în alte tari. Perioada de incubatie dureaza de la 1 zi pana la 6 zile. 1cm. Ouale sunt depuse sub forma unor mici gramezi de dimensiuni variabile si cu aspect neregulat. Concluzii Orice tratament folositi. deci pot exista oriunde în interiorul unui stup atat pe inventarul apicol cât si fagure. lungime. este stadiul din dezvoltarea insectei care provoaca cele mai grave daune unei colonii de albine. Deci. precum si posibilitatea alertarii specialistilor în cazul semnalarii acestuia. Stadiul de pupa dureaza între 15 si 60 de zile. Consideram oportun cunoasterea unor elemente de identificare pentru a impiedica intrarea accidentala si raspandirea în tara noastra a parazitului. Femela prefera sa depuna ouale în mici excavatii. Larva . functie de conditiile de microclimat. proeminente. insecta este foarte vulnerabila. . respectati dozele .Aethina Tumida Autor : Drd.4 mm lungime si 0. ord. Gandacul mic de stup apare în urma unei metamorfoze complete: ou – larva .obtinut rezultate bune. dar se deosebeste de aceasta prin cele 3 perechi de picioare anterioare. perioada etc. în stup la un moment dat.modul de administrare recomandat.biolog expert Chioveanu Gabriela Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala .26 mm latime similar ca aspect cu oul de albina dar de dimensiuni mai mici. Este de culoare alb-galbuie .pupa si stadiul adult. fara o cauza determinata se pot observa multe larve moarte. Stadiul larvar dureaza de la 10 la 14 zile. Bibliografie : Literatura apicola diversa O NOUA AMENINTARE PENTRU COLONIA DE ALBINE Este gandacul mic de stup un nou parazit ce ameninta coloniile de albine din Romania. Dublati tratamentele medicamentoase cu masuri igienico-sanitare draconice. în SUA. cu care este prevazuta larva gandacului mic de stup. S-a observat ca s-a adaptat foarte usor la conditii climaterice noi. Larva intra în pamântul din fata stupului. dar poate dura chiar mai mult. unde pana in prezent s-a raspandit cu repeziciune în 8 state. Acest aspect trebuie sa alerteze apicultorul. cu aspect sidefiu si are aprox.ce este de facut? Articolul raspunde la unele din intrebarile dumneavoastra : Gandacul mic de stup . pentru ca altfel rezultatele vor fi minime. În perioada de tranzitie de la larva la pupa. clasa Insecta. Poate fi usor confundat cu larva de gaselnita mare (molia de ceara) Galleria melonella. dupa aceea începe si se pigmenteze. isi formeaza o galerie.

Adultii nou iesiti au o culoare galben – maronie, aspect luminos, pentru ca în scurt timp chitina devine maro închis si în final neagra. In primele doua zile dupa ce au iesit din pamant, adultii sunt foarte activi, îsi iau zborul foarte repede si se orienteaza dupa lumina, pana intalnesc o colonie de albine. Dupa ce patrund în colonia de albine, treptat activitatea lor se reduce si se localizeaza initial in zonele mai putin luminate, cum ar fi fundul stupilor sau la îmbinarile peretilor acestora. Femelele încep sa depuna oua numai la o saptamâna dupa propria emergenza din sol. Deci, adultul paraziteaza colonia de albine, are la maturitate aprox. 0,5 cm. lungime si 0, 25 cm latime, aripi chitinoase care nu acopera întregul abdomen, chitina de culoare neagra si acoperita de peri fini, care face dificila apucarea lor cu mana. În functie de conditiile de mediu traiesc de la câteva zile (1-2 saptamani) pâna la 6 luni. Gandacul mic de stup nu este considerat o problema majora pentru coloniile de albine din Africa de Sud, dar a devenit o problema pentru cele din America. Identificarea acestuia în multe state din SUA a fost facuta concomitent cu semnalarea unor depopulari masive înregistrate de catre apicultorii, la stupinele din aceleasi regiuni. Apicultorii relatau faptul ca desi luau masuri pentru combaterea gaselnitei, un numar foarte mare de larve de culoare alb-galbuie persista in stupi si în magazia de faguri. Aceste larve ca urmare a metabolismului foarte intens, se hraneau cu rezervele din stup, iar excrementele lor provocau fermentarea si alterarea mierii. Depopularea coloniilor de albine se accelera pâna la disparitia totala a acestora. Ulterior s-a dovedit ca larvele apartin acestui gandac mic de stup si nu gaselnitei. Se stie cu certitudine ca gandacul mic de stup traieste ca parazit în cadrul coloniei de albine. Se considera ca stupinele care nu practica pastoralul si stau pe vatra permanenta, sunt mai susceptibile de a fi parazitate. De asemenea s-a dovedit ca insecta prefera uneori habitatul pajistilor si crengile copacilor. Parazitul sapa galerii prin fagurii din interiorul stupului si provoaca distrugerea puietului de albine si a rezervei de hrana (miere si polen). Când infestatia este puternica albinele împreuna cu matca parasesc stupul. Aethina tumida cauzeaza alterarea si fermentarea mierii datorita produsilor de excretie rezultati în urma metabolismului intens al larvelor si adultilor, ducând în final la distrugerea totala a coloniei de albine. Parazitarea coloniei determina stoparea depunerii pontei de catre matci si parasirea stupului. In urma unor studii proprii facute în colaborare cu specialistii de la Institutul de Agronomie Bucuresti si Facultatea de Biologie, la solicitarea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Apicultura, s-a dovedit ca aceasta insecta nu face parte din entomofauna României. Desi Comisiile de specialitate din Uniunea Europeana au alertat statele membre de pericolul pe care îl reprezinta acest parazit si a interzis importul de material biologic (matci, roiuri, familii) din tari terte, acesta nu a fost semnalat pâna în prezent în nici o tara din Europa. In tarile în care a fost semnalat (tari din Africa si America de Nord), eradicarea este posibila numai prin distrugerea stupilor infestati si arderea acestora sau congelarea inventarului apicol. Nu sunt autorizate pâna în prezent folosirea pesticidelor sub forma unor medicamente specifice de combatere. Consideram ca acest articol contine elementele minime de identificare, de aceea orice suspiciune de existenta a unui astfel de parazit într-o stupina din Romania, se sesizeaza autoritatile sanitare veterinare, la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala direct sau la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Apicultura Bucuresti, laboratorul de Patologie apicola. Atragem atentia si pe aceasta cale despre necesitatea de a nu : introduce în stupina material biologic (matci, roiuri, colonii de albine) necontrolat de catre autoritatea sanitara veterinara, sau alt specialist autorizat în domeniu, importa material biologic, indiferent de tara de provenienta, fara certificat sanitar veterinar care sa ateste starea de sanatate a acestuia. Este dovedit faptul ca, schimburile comerciale de matci si roiuri, sau familii de albine, pe baza de "troc" care ies de sub monitorizarea autoritatilor sanitare veterinare sunt cele mai frecvente surse pentru agentii etiologici ai bolilor parazitare si infectioase, existente.

Bibliografie : Delaplane , K.S. – The small Hive Beetle, Bugwood Publication, 98-011, 1999 ; Malcom T. Sanford – Small Hive Beetle, Aethina tumida, internet article, University of Florida, 2004 ; Murray A. – List of Coleoptera, Annals and Magazine of Natural History 19, 167-179, 1867 ; Thomas M – A Honey Bee Pest new to Florida and the Western Hemisphere, internet article, University of Florida, 2000 ; *** IP/ 03 / 1711 – E.C. Protection of Bees: Commission steps up measures against exotic parasites, 2003.

PUIETUL VAROS
Puietul varos face parte din seria de boli micotice - adica acele boli care sunt provocate de ciuperci. Nu este o boala exagerat de grava, insa prin faptul ca in ultimul deceniu inregistreaza o crestere a frecventei de aparitie, am considerat necesar sa o aducem in prim-plan.

Manifestare clinica - pe oglinda si fundul stupului sunt larve moarte, uscate si mumificate - puietul moare in stadiu de larva si preninfa - culoarea puietului atacat este alba, gri sau negricioasa - fagurele produce un sunet caracteristic cand este scuturat - boala prefera (pentru a cata oara ?), puietul de trantori fara a ocoli totusi si pe cel de lucratoare. Raspandire si frecventa de aparitie - ratacirea albinelor sau furtisag - schimbul de faguri - folosirea de unelte si utilaje (inclusiv stupi) contaminate, etc. Boala apare la cateva familii si se raspandeste daca nu ii dam atentia cuvenita. Dupa cum am mai spus, numarul stupinelor infectate creste alarmant. Prevenire si combatere La aparitia puietului varos stuparii au o contributie decisiva. Familiile slabe, umiditatea crescuta in stup, polenul umed, cuibul largit fara discernamant, sunt factori favorizanti. In literatura de specialitate se afirma ca puietul varos ar fi o "boala secundara", si ca aparitia are o frecventa crescuta la familiile atacate de varooza. Practic puietul varos "nu se dezvolta in tesutul larvelor sanatoase". Tratament Puiet Varos In Romania boala se trateaza cu medicamentul MICOCIDIN. Acesta se presara pe rame si pe albine, cate 100-150 g de substanta activa. Se fac 4-6 tratamente la diferenta de 7 zile intre ele. Inainte de a trece la tratamentul medicamentos, incercati sa eliminati boala astfel : - reducerea cuibului prin scoaterea fagurilor de prisos, neocupati bine de albine - eliminarea fagurilor cu puiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali sau claditi si dezinfectati - dezinfectati fundul stupului, pentru ca acolo au cazut larvele moarte si care au fost scoase de albine - imbunatatiti ventilatia, reduceti umiditatea stupului - stropiti fagurii cu sirop de zahar pentru a stimula instinctul de curatire. Dupa cele mai recente cercetari , cea mai importanta si eficienta masura de eradicare a bolii, este schimbarea matcii in familiile afectate. Schimbarea matcii se va face numai dupa ce s-au luat masurile expuse mai sus .

KLARTAN , MAVRIK O substanta folosita in apicultura
Aceste informatii despre Klartan (Mavrik) , au ca sursa de inspiratie internetul . Le-am pus cap la cap si le prezint

aici pentru a lamuri problematica folosirii acestui insecticid in apicultura. Articolul nu reprezinta un studiu de specialitate si nu promoveaza produsul .Totodata va atrag atentia ca folosirea lui nu este aprobata in Romania .Denumirea comerciala a produsului in America este Maverik , iar pentru Europa , Klartan.Comercializarea in Romania se face sub denumirea de Maverik 2 F . Klartan(Mavrik 2 F),contine 240 g tau-fluvalinate / litru.

Pentru a combate Varroa s-au folosit diferite substante printre care si Klartan(Mavrik),care are ca principiu activ tau-fluvalinate.Insecticidul combate afidele , acarienii , paianjenii in agricultura.Cum si varroa face parte din aceeasi familie , cineva a venit cu ideea sa foloseasca insecticidul diluat , avand in vedere ca nu afecteaza albinele si nu are un grad mare de toxicitate pentru om. Si a mers ! Exista pe piata un produs similar , de uz apicol , numit Apistan , ce are ca substanta activa acelasi tau-fluvalinate in concentratie de 10% . Pentru multe tari a devenit un produs de baza in lupta contra varroa . Varianta romaneasca se numeste Mavrirol . Practica de a folosi insa produsul necomercial in apicultura, Klartan(Mavrik) a ramas , ba mai mult s-a raspandit peste tot in lume (Europa , in cele doua Americi , inclusiv in Romania) avand in vedere pretul mai mic (de 10-15 ori fata de Apistan). Klartan(Mavric) se livreaza familiilor de albine in doua moduri : benzi impregnate si prin stropiri directe

Klartan in benzi impregnate

Tehnologia aplicata este similara cu a celor doua produse de uz apicol , Apistan si Mavrirol . 1) Confectionarea benzilor Ca suport de baza se folosesc fasii de lemn de pin(sau orice rasinoasa) , de preferinta lemnul fiind uscat. Fasiile au dimensiunea de 200 mm/ 20 mm/ 2 mm , dimensiuni oarecum calculate, pentru a absorbi numai o anumita cantitate de solutie apa/Klartan(Mavrik).Se afirma in unele tari ca fasiile de lemn ar fi cel mai bun suport , datorita faptului ca elibereaza constant principiul activ cu care sunt impregnate . Bineinteles ca suportul poate fi realizat si din alte materiale(carton , fitil bumbac ,etc),insa lemnul de rasinoase este considerat solutia optima. In partea superioara dam o gaura , prin care cu ajutorul unei sarme agatam benzile de rame. 2) Proportia Klartan si apa Insecticidul Klartan(Mavrik) trebuie diluat cu apa pentru a obtine o solutie de baza care sa nu afecteaze albinele si sa distruga acarianul varroa. In Spania se foloseste un procent de 5 % Klartan , in Franta si Italia 2 % , iar in tarile Americii de Sud 2,5 % . Producatorul Apistanului realizeaza 3 concentratii de tau-fluvalinate , 1 % , 2,5 % si 10 %, aceasta din urma fiind cea mai folosita.
-1-

3) Impregnarea benzilor Dupa toate informatiile gasite , concentratia cea mai uzitata de catre apicultori este de 2,5 %. Pentru a realiza solutia cu care impregnam benzile vom amesteca 2,5 ml de Klartran cu 100 ml de apa . Pentru a nu gresi masuram cantitatea de Klartan(Mavrik) cu ajutorul unei seringi , dupa care agitam intens solutia, obtinand o buna omogenizare. Daca avem un numar mare de benzi vom prepara o cantitate mai mare de solutie , respectand dozajul . In aceasta solutie scufundam benzile de lemn , unde le vom lasa 24 de ore . La expirarea celor 24 de ore , acestea vor fi scoase si dupa o usoara zvantare , pot fi introduse in familii.

In Romania este principala metoda de administrare . Se folosesc 2 benzi pentru 10 rame acoperite cu albine . 3) Klartan(Mavrik) . la mijlocul intervalelor . 7 din 10 apicultori . demarand lucrarea la sfarsitul verii(15-20 august) . prin stropire directa . Se fac 3 tratamente la interval de 7 zile . se administreaza prin stropire cu o seringa . sau in toamna(sfarsit de septembrie) . in conditiile in care se respecta tehnologia si nu este instalata rezistenta varroa la fluvalinate din solutia de Klartan/apa. 5) Tratamentul cu Klartan(Mavrik) nu exclude folosirea alternativa a altor acaricide antivarroa (vezi Varachet). incepe sa se instaleze rezistenta varroa la produs . Este foarte important ca tratamentul sa fie efectuat corect si sa nu se depaseasca durata (6-8 saptamani).2 % . cate 1 ml de solutie Klartan/apa in proportia recomandata . 1) Proportia Klartan si apa Pentru stropiri directe se foloseste o solutie mai diluata decat cea folosita pentru impregnarea benzilor . -2- Diverse 1) In administrarea insecticidului Klartan(Mavrik) . este decizia personala a fiecarui apicultor. 4) Se constata ca dupa o folosire de 8 ani a produsului Klartan(Mavrik) . Procentul de Klartan(Mavrik)/apa este in general de 0. . se amesteca 2 ml de Klartan(Mavrik) cu 1 litru de apa si se agita puternic pentru o buna omogenizare. Atentie ! Nu prelungiti tratamentul mai mult de 8 saptamani ! 5) Perioada de tratament Pentru Romania . Franta . iar pentru cele foarte puternice (15 rame) putem folosi 3 benzi . desi a fost (si este) folosit peste tot in lume.95 % . cu conditia ca temperatura sa depaseasca 10 grade C. benzile sunt mentinute in stupi o perioada de 6 saptamani (42 de zile) . Perioada se poate prelungi pana la 8 saptamani in cazul cand inca mai exista trantori in familii . Pentru a obtine solutia corecta . 3) Perioada de tratament Se face un singur tratament pe an ( 3 reprize) . Este interzisa efectuarea tratamentului inainte de a extrage mierea marfa din faguri ! Klartan prin stropiri directe Cu toate ca tratamentul familiilor de albine . informatiile gasite sunt foarte putine .Hotararea de a-l folosi sau nu . Pentru familiile de albine slabe ( 5 rame) si roiuri se foloseste o singura banda . Dupa introducere . 2) Administrarea tratamentului Pentru fiecare interval de rame . 2) Dozajul si administrarea trebuie facute conform celor recomandate. in asa fel incat sa eclozioneze 2 generatii de albine lucratoare . trebuie sa tinem seama de faptul ca nu este un produs de uz apicol . avand grija ca temperatura sa depaseasca 10 grade C.3 % . Fenomenul este intalnit in Italia . tratamentul antivarroa cu solutie de Klartan(Mavrik) impregnat in benzi de lemn se face o singura data pe an .0. etc. Germania . impregnate cu solutia apa/klartan se introduc intre ramele 3-4 si 7-8 .4) Introducerea benzilor impregnate Benzile de lemn . cu solutie de Klartan/apa se face peste tot in lume . practicand procedeul (constatari personale) . distruge varroa in proportii de peste 91 % . intre sfarsitul verii si mijlocul toamnei .

si au capul orientat spre camp. 8) Tratamentul antivarroa cu Klartan(Mavrik) in benzi impregnate este mai facil . frecventarea masiva a adapatorului.numarul interventiilor din cuib creste. 9) Mavrik 2 F este o suspensie fina.Albinele ezita sa intre in stup si se plimba dezorientate pe peretele frontal. ce contine 240 g/l tau-fluvalinate .6) S-a constatat ca in primele primele 10 zile de tratament .Albinele intra fara ezitare in stup.Albinele care intra sau ies sunt fara stransura. dar cu o foarte buna capacitate de revenire in sistem. Apicultorii trebuie sa invete a depista problemele aparute fara sa faca interventii majore in cuib.La zborul de curatire albinele nu ies din stup. inseamna cresterea masiva de puiet de toate categoriile si varstele. cu tendinta de depunere in timp. mobila . 7 . sunt albine tinere care fac zborul de recunoastere. Un exemplu clasic este acela cand apicultorul uita peste iarna benzile impregnate in stupi. inseamna ca familia se pregateste de iernare.cele de pe scandura de zbor stau nelinistite. de culoare crem .ele cauta sa suplineasca cumva aceasta lipsa.inseamna ca familia de albine are matca deci nu trebuie sa ne facem griji in aceasta privinta. multe dintre acestea putand fi evitate. poate fi contaminata in cazul folosirii abuzive si necorespunzatoare a Klartanului . 9 .Albinele incep sa alunge trantorii din stup. omogena . 11 . situatie dublata de lupta dintre albine pe scandura de zbor ne indica un furtisag puternic.care nu inpurifica mierea) .Albinele aduc mult polen. Este un semn de normalitate.Albine multe pe scandura de zbor. Verificam daca urdinisul este liber.zborul albinelor Simpla observatie a zborului albinelor ne poate oferi informatii utile. in aceleasi conditii meteo dificile este legata de cresterea accelerata a puietului. Din aceasta cauza. scurgeri de balegar de langa grajduri. 7) Nu s-a constatat prezenta fluvalinate din Klartan(Mavrik) in miere (sau cel mult in cantitati rezonabile. indica o lipsa acuta de apa datorata cresterii puternice de puiet. trantorii isi intensifica activitatea inseamna ca familia se pregateste de roire. apicultorul avizat tragand concluziile necesare : 1 . 3 . sau nu exista cules.Polenul fiind insuficient . Observatii vizuale ale apicultorului . curatam cu o sarma resturile daca este obturat. Alcedo SRL DIAGNOSTICAREA FAMILIILOR DE ALBINE Multi apicultori (mai ales cei incepatori). daca a fost respectata tehnologia . Examinarea de catre apicultor a resturilor eliminate din stup . 2 . Daca albinele au capul orientat inspre urdinis culesul este la final. in urmatoarele 10 zile .Albinele moarte in fata stupului . intampina dificultati deosebite in a diagnostica starea de sanatate sau de comfort biologic a familiilor de albine.Albinele frecventeaza gramezi de rumegus umed. decat in cazul metodei prin stropiri directe . mor 63 % din varroa . In cel mai rau caz familia este moarta. Nu este corosiv.indica un cules bun. ne indica o lipsa acuta de substante proteice(polen). 10 .Albinele care zboara dansand in fata urdinisului (aparent fara un motiv anume). care isi balanseaza abdomenul. 5 . 6 . In Romania este comercializat de firma . Trebuie sa va ganditi ca un numar redus de controale au un impact pozitiv atat asupra familiilor de albine cat si asupra productivitatii muncii. acestia incercand sa intre dar fara a fi lasati. trebuie sa ne asteptam ca acestea sa-si fi pierdut matca. iar in ultima parte 7 % . 30 % . 4 . In schimb . iar substanta activa este livrata mai corect .Albinele ies din stup si pe vreme rece. cu miros specific. Este un semn ca lucrurile merg bine in dezvoltarea generala. ceara din faguri . La fel.cautand parca ceva. 8 .

2 . indica imbonlavirea familiei de albine de loca europeana.Cristale de miere pe fundul sau in fata stupului indica prezenta mierii cristalizate care nu poate fi valorificata de albine in lipsa apei.. Acest miros este dat de descompunerea puietului necapacit. 4 . de parca am ravasi niste frunze uscate ne arata ca familia de albine a ramas fara provizii si ca este in pericol sa moara de foame daca nu intervenim la timp.. Mirosul este dat de puietul capacit descompus. 3 . Examinarea acustica a familiilor de albine de catre apicultor Si examinarea acustica a familiilor de albine se inscrie in seria de metode folosite de apicultor pentru a depista situatiile nedorite aparute iarna in familiile de albine. Situatia se intalneste mai ales iarna.Puietul mort scos primavara devreme de catre albine in fata stupului indica existenta asa numitului "puiet racit".sapati adanc.Mirosul placut. cand nu s-au pus gratii de protectie la urdinis. fara probleme deosebite. Iata cateva situatii : 1 . Loca europeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana. indica ca familia ierneaza in conditii normale. Dupa cum ati citit in cele scrise mai sus. 1 . 2 . Stuparii au denumit acest sunet caracteristic "bocetul albinelor". o cunoastere buna a albinelor ne scuteste de mari neplaceri.. Ambele boli au cauze bine stiute si se vor aplica masurile adecvate.Un zumzet slab si prelungit. care apare in principal din cauza umiditatii crescute in stup.Albine moarte si mucegaite ne indica prezenta bolii numita aspergiloza.Familia de albine nu raspunde la nici un stimul extern aplicat de apicultor(cicaniri in cutia stupului). care creste rapid in intensitate si scade la fel de rapid. Examinarea olfactiva a familiilor de albine. 3 ..Mirosul neplacut de otet.Puiet pietrificat scos de albine pe scandura de zbor.Daca familia de albine raspunde cu un zumzet uniform. La simpla ridicare a capacului apicultorul poate sa depisteze unele boli aparute. daca o sa cititi cu atentie literatura de specialitate si cu timpul din experienta proprie o sa gasiti si alte indicii.Mirosul acru care de multe ori il simtim si prin urdinis ne indica ca albinele sufera de diaree sau de nosemoza. Aveti o viata inainte ! LOCA EUROPEANA Trebuie sa spunem din start despre loca europeana ca este o boala tratabila. pentru ca nu are un impact la fel de grav.. 3 .Succes si mai ales. 4 . Daca nu se obtine nici o reactie cel mai probabil familia de albine este moarta. indica o acarioza in stadiu avansat datorata lipsei tratamentelor sau a tratamentelor facute incorect. Primul sfat : daca . La aparitia acestor simptome stuparul trebuie sa ia masuri sanitare urgente. Bineinteles ca pe langa toate acestea. folosindusi simtul olfactiv .Mirosul caracteristic de clei de oase. 6 . indica prezenta locii americane. 5 . cu malformatii. pe care il emana familia de albine indica ca totul merge perfect si ca ne-am facut treaba asa cum trebuie. 2 .Gramezi de ceara si/sau albine fara cap indica prezenta unui soarece in stup. decat daca nu o combatem. 1 . Fenomenul se intampla in perioada rece.spre avantajul nostru si al albinelor. intalnit mai ales vara si primavara. asta mai cu seama in perioadele calde ale anului. 4 .O alta sursa de documentare si de apreciere a situatiei este examinarea resturilor scoase de albine in fata stupului sau scoase de apicultor de pe fundul stupului. indica prezenta bolii numita popular "puiet varos".. Vina pentru prezenta acestui puiet mort apartine de multe ori apicultorului care nu a stiut sa extinda cuibul in raport cu puterea familiei.Albine moarte cu aripile detasate de corp.Un zumzet slab si plangator indica ca familia de albine a ramas fara matca. Umiditatea excesiva este provocata de ventilatia ineficienta.

Boala se raspandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane : albine hoate sau ratacite. Cu precadere ataca puietul in stadiul de larva tanara(3-4 zile) si mai rar larvele capacite. aplicati masurile igienico-sanitare . capacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai probabil si gaurite . In cazuri foarte grave. Sfaturi finale Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor . miros de clei de tamplarie a larvelor moarte. decat in cazuri rare). Daca ati citit la loca americana despre "proba betigasului". iar prin efectele nefaste pe care le are asupra familiilor. miere sau polen infestat. moartea larvelor (numai a celor capacite).insa stiti ca aceasta masura are si consecinte nedorite. Perioada de aparitie este in primavara. instinctul lor de curatire fiind cel care le ajuta. sau daca nu hranim artificial . Manifestare clinica Boala are o incidenta mai scazuta asupra familiilor de albine. pentru ca de multe ori albinele reusesc sa invinga boala. NU faceti tratamente preventive cu antibiotice . unelte contaminate si toate celelalte. indepartam toti fagurii afectati de boala pentru a ajuta albinele sa-si faca curatenie .de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albine cand sunt in dificultate. Familiile atacate prezinta urmatoarele semne clinice : faguri pestriti . a carei moarte survine dupa capacire. daca luam masurile adecvate. aflati ca la loca europeana nu se formeaza filamente(masa descompusa nu se intinde. se fac tratamente cu antibiotice TERAMICINA . decat loca americana. schimbati toti fagurii la 2 ani. larvele descompuse sunt de culoare cafenie inchisa . ramelor. achizitii de roiuri si familii afectate de boala. la fel si absenta culesurilor in primavara. nu va repeziti direct la antibiotice. Combatere si tratament Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesit slabite din iarna. O diagnosticare . uneltelor. stropim toti fagurii cu sirop de zahar cu acelasi scop de stimulare a instinctului de curatenie . produsa de agentul patogen Bacillus larvae. ERITROMICINA . LOCAMICIN . fagurilor cu hrana. daca nu putem controla boala. mirosul larvelor moarte este de "acru". Din fericire familiile afectate reusesc de foarte multe ori sa inlature natural boala. ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii. Putem afirma ca loca americana este boala puietului capacit. Manifestare clinica Aspect imprastiat al puietului. in preajma primului cules principal(salcam) sau intre culesuri. Ce avem noi ca "stupari responsabili" de facut : In primul rand ar fi asigurarea unui bun cules. fiind atacate cu precadere larvele necapacite (nu lipsesc insa si cele capacite). prezenta solzisorilor uscati. larvele moarte sunt rasucite in celule. Toate masurile si tratamentele trebuie completate de o dezinfectare la "sange" a stupilor. in cazurile mai grave se poate proceda la inlocuirea matcii. este una dintre cele mai periculoase si de temut. constituie un factor favorizant.constatati prezenta bolii . unelte . Modul de raspandire . etc. Boala apare catre sfarsitul primaverii sau pe tot parcursul verii si afecteaza numai puietul. fiind similar cu cel al otetului. LOCA AMERICANA Loca americana este o boala bacteriana. miere contaminata. banuit fiind faptul ca o intrerupere a oatului. ca masura de preventie. aderenta la celule a larvelor. Contaminarea se face prin circulatia albinelor de la un stup la altul(sau stupina). foarte contagioasa. Diagnosticare Cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator specializat. Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei.

care poate fi prescris de catre medicul veterinar (uite ca si-au lasat si ei o portita de iesire).E. polen. contine o cantitate mica de spori care nu mai duce la o noua infestare. spalam si dezinfectam toate uneltele si utilajele . numai ca de aici pleaca toate divergentele. schimbarea la max. Tratament Loca Americana Fiind o boala intalnita in toata lumea tratamentul locii americane se poate caracteriza astfel prin "cate bordeie. Antibioticele sunt "proscrise" in U. procedeul consta in eliminarea tuturor fagurilor din stup si distrugerea sau prelucrarea lor in locuri autorizate. o alta alegere este aceea de aplicare a procedeului "roiului artificial" .are o anumita politica in domeniul apicol. iar prin tratament acestea trec in miere. ii spalam cu lesie de soda caustica 4%.in orice caz asa se intampla la modul declarativ) . Albinele impreuna cu matca se trec in alt stup dezinfectat. pastura si produsele devin impropii exportului. mentinerea in stupina numai a familiilor puternice (cele slabe se unesc sau se distrug). atatea obicee". flambam usor ramele cu flacara . In literatura de specialitate. limitarea pe cat posibil a pastoralului . etc. mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli. indepartam fara mila fagurii cu puiet afectat de boala. neajungandu-se la un punct comun. Din nou trebuie spus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico-sanitare se face in zadar. SULFATIAZOL. cu recuperarea cerii.. lichidul dens (larva moarta) are culoarea galben-cafenie. se ia un betigas. chibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu puiet mort . prin scuturare si introduse cu ajutorul unei palnii mari de carton. In principiu boala se poate trata cu antibiotice. dezinfectarea de cate ori este nevoie a uneltelor. Sa recapitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe . apoi flambam lemnul cu lampa de benzina sau gaz . Toti stuparii romani trebuie sa inteleaga ca trebuie sa ia masuri de preventie . Practic metoda reprezinta punerea familiei in stare de roi artificial. Antibioticele folosite in tratament sunt LOCAMICIN. dezinfectarea anuala a stupilor. stuparii ramanand cu satisfactia ca si-au salvat stupinele. Cert este ca pe plan legislativ. propolis.E cu familiile bolnave Unii distrug toate familiile de albine si o iau de la capat. TERAMICINA . La familiile puternice se distrug numai fagurii care prezinta semne de boala. clatim bine cu multa apa. curatam toate resturile si le ardem . prevenirea furtisagului . Combaterea si tratarea bolii Combaterea locii americane incepe prin distrugerea familiilor slabe. ramelor. Pretul este insa mare. Cum procedeaza "puritanii" din U. intreaga cantitate de produse este compromisa (cel putin la export). daca nu exista cules in natura. mentinerea stupinei ca un teritoriu "inchis". sigur este loca americana . Lucrul bun care trebuie luat de la ei este acela ca pun mare pret pe o preventie anuala a bolii. procurarea de material genetic indemn de boli . fagurilor de la rezerva . cu repopulari masive cu material genetic indemn de boli (oare asa o fi?. dozele si alte reguli de administrare le gasiti in prospectul pus la dispozitie de producator. ceara. Bineinteles daca avem nenorocul ca stupina noastra sa fie afectata de loca americana. Noul stup se doteaza numai cu faguri artificiali. mergand pana la culoarea cafelei cu lapte.E. Acum sa trecem la Romania Ca si altii (ex.destul de sigura (in faza mai avansata a bolii). daca lichidul (larva moarta) se intinde intr-un filament lung. Se afirma ca mierea care mai exista in gusa albinelor. in Romania unii specialisti considera ca familiile bolnave de loca americana pot fi salvate. curatam stupii de urme de ceara. mai este o referire la tratamentul cu antibiotice. mierea extrasa este buna numai pentru . modul de administrare. 2 ani a tuturor fagurilor din stupi . Toate metodele sunt urmate de o dezinfectare puternica. se poate face si de catre stupar prin interpretarea semnelor clinice si prin asa numita "metoda a betigasului" .americanii). albinele urmand sa fie hranite cu sirop de zahar 1/1. fiecare tara din U.

Tratamentele cu antibiotice recomandate de autoritatile sanitare veterinare din Romania si autorizate a se folosi sunt: 1. si pentru a nu se degrada. Totodata trebuie sa fac precizarea ca : oxitetraciclina este totuna cu teramicina si ca LOCAMICINUL are ca substanta activa tot oxitetraciclina. sulfatiazol. 2. nitrofuran. cat se suporta prin incercare cu mana). ACEST PRODUS NU ESTE TESTAT IN C. 5. acid nalidixic si cloramfenicol. fiind total interzisa hranirea albinelor .500 ml/familie.5 administrari cu sirop medicamentat/familie. Asa riscati sa pierdeti (prin contaminare) toata recolta de produse. in functie de puterea familiei si gravitatea bolii. tratamentele cu antibiotice se aplica in familie. apoi inca de 3 ori la interval de 7 zile. pentru ca sunt unele tulpini bacterinene care au capatat rezistenta la oxitetraciclina. Tratamentul cu LOCAMICIN conform prospectului redactat de producator. 3. Autor : cer. In SUA se foloseste ca antibiotic alternativ pentru tulpinile rezistente la oxitetraciclina.E. pentru ca nu sunt necesare. 4. Doua sfaturi de incheiere NU faceti tratamente preventive cu antibiotice. la interval de 4-5 zile. se efectueaza neaparat 4 . Mierea depozitata de albine in faguri dupa aplicarea tratamentului cu antibiotice nu poate fi comercializata la export.75 g oxitetraciclina la 1 l de sirop. daca specialistul a identificat o tulpina rezistenta la oxitetraciclina atunci va indica aplicarea unui tratament cu eritromicina. Pentru a avea eficacitatea scontata. TYLOSINA. pentru ca altfel o sa aveti mari necazuri TRATAMENTUL ALBINELOR CU ANTIBIOTICE Dupa cum se stie .3 g eritromicina la 1 l sirop. cu respectarea precautiilor recomandate . cate 250 . Stupina afectata se va trata si in primavara anului urmator. SI NICI IN ROMANIA PENTRU FAMILIILE DE ALBINE. cate 250-500 ml / administrare/ familie.5 . antibioticul nu se amesteca cu siropul decat inainte de administrarea acestuia.consumul uman.Gabriela Chioveanu MEDICAMENTE SI SUBSTANTE DE UZ APICOL . Tratamentul cu ERITROMICINA se face numai la indicatia specialistului care a diagnosticat boala. biolog expert Chioveanu Gabriela Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala . In acest sens am primit de la cer. folosirea antibioticelor in apicultura nu este recomandata. De asemenea. 6. dupa ce fagurii cu puiet afectat de boala au fost topiti si inlocuiti cu faguri din rezerva.0. sunt cazuri de forta majora in care acestea se pot utiliza .Bucuresti In stupinele unde diagnosticul de loca americana si europeana a fost confirmat prin analize de laborator. Totusi . nu se adauga in siropul fierbinte (este acceptata o temperatura de 40 C.Gabriela Chioveanu urmatoarele precizari : Tratarea cu antibiotice a familiilor bolnave de loca americana si europeana Autor : Drd. Celalalt sfat este : preveniti boala. Deci. Doza este de 0. de 2 ori la interval de 3 zile. Tratamentul cu OXITETRACICLINA. Doza este de 0. Sunt interzise in UE si Romania folosirea de: streptomicina. Eritromicina este antibioticul alternativ acceptat si autorizat.

Banda se taie in bucati de 25 cm care se introduc cate doua pentru familiile puternice si cate una pentru roi sau familii slabe. rezistenta biologica a familiilor de albine. Cele mai eficiente tratamente se fac toamna cand in stup nu mai exista puiet capacit. Aprecieri finale : instalarea benzilor cu substanta activa se face cand albinele nu sunt stranse in ghem.Se administreaza mai multe tratamente familiilor de albine.in orice perioada a anului. dozaj : se folosesc 2 picaturi de substanta activa/corp multietajat . O eficacitate marita a Varachetului se constata cand tratamentul este urmat de folosirea Mavrirolului. iar dupa 7-8 zile se suspenda vertical intre ramele 3-4 si 7-8. un tratament in luna august dupa extragerea mierii de floarea soarelui. cu 7-10 zile interval intre ele. care este o formula imbunatatita(s-a adaugat o noua substanta). substante dezinfectante si modul lor de folosire. totusi in perioadele de cules nu este recomandata folosirea. Forma de prezentare este in fasii impregnate cu fluvalinat . MEDICAMENTE ANTIVARROA -ACARICIDE VARACHET .BANDA IMPREGNATA Apistan este un medicament aprobat in Romania si produs de firma Sandoz. un tratament la 10 zile dupa primul . care actioneaza prin contact direct. 3 picaturi/corp Dadant . Primavara se mentin in stup 45 de zile.VARACHET FORTE Varachet un medicament folosit in combaterea varroozei. Dupa o folosire indelungata si mai ales necorespunzatoare se poate instala o anumita rezistenta a varroa la tratament. conditii externe de mediu. APISTAN . Urdinisul se tine inchis 15-20 min. Se face un singur tratament prin introducerea fasiilor in stup si mentinerea acestora acolo timp de 5-6 saptamani. Benzile se aseaza deasupra ramelor transversal. Dozajul se refera la volumul delimitat de diafragma intr-un stup. Nu are alte restrictii de utilizare. datorita rezidurilor care raman in miere. . Substanta activa actioneaza prin contact direct cu toate categoriile de indivizi din familia de albine. Mult mai indicata este folosirea medicamentului Varachet Forte. Toamna se mai fac 3 tratamente in septembrie si octombrie. gradul de infestare etc. Se impregneaza benzile(in prealabil ondulate) cu substanta activa corespunzatoare volumului si asezate pe mici gratare de sarma se introduc aprinse in stup.BANDA IMPREGNATA Mavrirol este un medicament aprobat in Romania. aprobat si folosit in Romania de mai multa vreme. avand ca substanta activa amitraz-ul. etansarea perfecta a stupului. Conditii de indeplinit : temperatura mediului min. Mod de administrare. Aprecieri finale : in ultimii ani eficacitatea Varachetului a scazut in unele cazuri. pe tot parcursul sezonului activ. masuri de precautie sporite pentru apicultor deoarece inhalarea produsului este nociva. 4 picaturi/corp orizontal.In aceasta pagina vom prezenta medicamentele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor albinelor. iar dupa ultimul tratament cu Varachet din toamna sunt lasate toata iarna. 12 grade C. Acest medicament este comercializat sub forma de benzi textile impregnate cu substanta activa. din care ultimul (foarte important) in lipsa puietului capacit. arderea completa si fara flacara a suportului. iar benzile cazute pe fundul stupului se vor scoate neintarziat pentru a nu fi uitate acolo. Mentionam ca nu toate aceste produse sunt aprobate in Romania si ca eficienta lor depinde de mai multi factori : respectarea dozajelor si modului de administrare. MAVRIROL . O schema de tratare clasica este urmatoarea : un tratament primavara cand albinele isi incep activitatea . un tratament dupa extragerea mierii de salcam .

la o temperatura de peste 5 grade C si in absenta puietului. Se aplica 3-4 tratamente la interval de 4-7 zile. un burete sau se poate administra cu un evaporator (depinde de apicultor)doza fiind de 2 ml/rama sau 20ml/corp. In rest se iau precautiile intalnite la alte medicamente administrate prin fumigatii.impregnat in benzi.iar urdinisul se tine inchis 30 min. BAYVAROL . perioada optima fiind dupa ridicarea corpului cu miere(in toamna).APITOL . API . Se fac doua tratamente in toamna la interval de 4-7 zile. seara.SOLUTIE Perizin este un produs Bayer folosind ca substanta activa cumafos. mentol si camfor(in varianta initiala). Temperatura mediului trebuie sa fie min.PUDRA Timolul este folosit in medicina veterinara. Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet (la ultimul tratament). Fiecare interval dintre faguri se pudreaza cu 0.BENZI FUMIGENE Folbex este produs de firma CIBA si are ca substanta activa brompropylat. Practic aceste benzi se atarna intre rame o singura data pe an. Componentele principale a medicamentului sunt Timolul(70%). Asezarea pe fundul stupului mai are avantajul ca se evita pierderea matcii. Se poate folosi tot anul. ACID FORMIC . timp de 5-6 saptamani. . Firmele care certifica aceste stupine bio il recomanda sau chiar il impun. FOLBEX .CONCENTRAT 60 % Acidul formic concentrat 60% se foloseste atat in Romania cat si in tarile UE. Modul de administrare este prin picurare si se aplica 2 tratamente in toamna la interval de 7 zile. iar in timpul tratamentului nu se da hrana albinelor.BANDA IMPREGNATA Bayvarol este un produs al firmei Bayer avand ca substanta activa flumethrin.10 grade C. Prezentarea comerciala este sub forma de 4 benzi impregnate . inchizand si urdinisul pana dimineata. ulei de eucalipt. PERIZIN .5 grame timol sau 1 gram timol amestec cu zahar. Se face un tratament in toamna introducand placile in stup pe o perioada de 5-6 saptamani. Prezentare este in flacoane de solutie apoasa cu 64 mg substanta activa. Albinele vor elimina singure substanta.cand nu este cules. TIMOL . Modul de administrare este prin picurare .VAR Este un produs Bayer format dintr-un amestec de uleiuri volatile ce impregneaza niste placi de evaporare. Inainte de cules si in timpul culesului nu se fac tratamente. Familia de albine nu trebuie sa aiba puiet. Preparatul se prezinta sub forma de solutie apoasa cu 350 mg substanta activa. Practic se imbiba de catre apicultor o placuta de carton. indiferent daca este capacit sau nu. In apicultura are un efect bun in combaterea varroa si se foloseste atat in stare pura cat si in amestec cu zahar pudra.LIFE . Administrarea (fumigatiile)se fac seara cand temperatura mediului este peste 8 grade C. Introducerea se face seara si se lasa suportul cu acid formic 24 de ore in stup. Temperatura exterioara a mediului trebuie sa depaseasca 12 grade C pe toata perioada tratamentului. Alte conditii deosebite nu sunt specificate. In Romania acest medicament este folosit pe scara larga in stupinele care produc miere bio.SOLUTIE Apitol este un produs al firmei Ciba si are ca substanta activa cymazol. cand temperatura exterioara este de 12-25 grade C. Se fac 3 tratamente la 2 zile interval cand temperatura depaseste 10 grade C. Suportul impregnat se aseaza pe fundul stupului. sub gratar de sarma(se evita contactul direct cu albinele). substanta activa trecand spre albine prin contact direct. Tratamentele se fac si in prezenta puietului. Se fac 4 tratamente in toamna la 4-7 zile diferenta intre tratamente.

la una medie 18g/750 ml sirop.ACID LACTIC . SULFATIAZOL . stiind faptul ca impurifica produsele albinelor !! LOCAMICIN .SOLUTIE .CONCENTRAT 15% Acidul lactic se foloseste in apicultura diluat 15%. cand nu mai exista puiet in familia de albine. OXITETRACICLINA Oxitetraciclina se foloseste in tratamentul locii americane si europene. iar cantitatea ramasa in hranitor spre consum. Contine principii active ca vitamine. cate 250-500 ml. STREPTOMICINA . Prepararea lesiei trebuie facuta cu atentie pentru ca prezinta un risc mare de accidentare al apicultorului. Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la interval de 5-7 zile. In functie de puterea familiei si de gravitatea bolii se aplica 4-5 administrari.SIROP Protofil este un produs romanesc avand la baza extracte din ingrediente naturale. MEDICAMENTE ANTI .50. Daca lesia obtinuta nu se foloseste in momentul prepararii se incalzeste ulterior pentru a potenta efectul dezinfectant. altele se folosesc numai in cazuri exceptionale. Se administreaza in hrana albinelor cantitatea de sirop medicamentos in mai multe reprize sau prin stropirea peretilor si ramelor stupului. in paste 34 ml/kg de pasta. Se administreaza amestecat in sirop in urmatoarele cantitati: la o colonie mare 25 g/l sirop. folosit in tratamentul locii americane sau europene. SUBSTANTE DEZINFECTANTE SODA CAUSTICA . Pentru a obtine o solutie dezinfectanta se combina apa si soda caustica pura in proportie de 4/100 (4 parti soda caustica la 100 parti apa). Unele dintre ele au devenit total interzise spre folosinta.NOSEMOZA PROTOFIL . minerale care stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor. Se administreaza de cate ori este nevoie cu o conditie : cantitatea totala administrata unei familii sa nu depaseasca 80 ml/an. Substanta activa este oxitetraciclina. FUMIDIL B . Se fac 2-3 tratamente cand temperatura exterioara depaseste 6 grade C. ANTIBIOTICE DE UZ APICOL ATENTIONARE : Folosirea antibioticelor in tratamentele familiilor de albine este interzisa !! Nu se vor folosi decat in cazuri exceptionale. fiecare fagure se stropeste cu 5 ml de solutie.5 g oxitetraciclina si se obtine produsul final. ERITROMICINA etc.PUDRA Este un medicament produs in Romania. Dupa ce lesia se aplica pe stupi acestia se vor clati in mai multe ape. la interval de 4-5 zile.PUDRA Fumidil B contine ca principiul activ antibioticul fumagilina. Se administreaza in sirop de zahar sau paste in urmatoarele cantitati : in sirop 17ml/litru sirop . La 1 kg de zahar pudra se amesteca 2. la un roi 18g/0. O cantitate de 0.LESIE Soda caustica se foloseste dezinfectarea echipamentelor apicole din lemn.75 g substanta pura se amesteca de catre apicultor cu 1 litru de sirop. SODA CALCINATA . In toamna.500 ml sirop. ALTE ANTIBIOTICE In apicultura se mai folosesc si alte antibiotice cum sunt TERAMICINA . Familiile de albine afectate de loca se pudreaza cu 80-100 g Locamicin. Concomitent cu primele 3 tratamente se fac si 3 administrari de cate 250 ml de sirop preparat din 1 kg Locamicin la 1 litru de apa.

Se aseaza la fundul stivei. cantitate de 2 ml acid acetic tehnic conc. Fagurii se depoziteaza in corpuri de stup asezati in stive si bine etansati. STUPI ORIZONTALI .2000 .ed. Folosite in concentratiile recomandate sunt eficiente in dezinfectarea diferitelor echipamente.7 .Soda calcinata este un alt produs folosit in dezinfectarea echipamentului apicol din lemn. Bibliografie : Manualul apicultorului . sectiune transversala . Bolile albinelor . apa oxigenata . 60-95 %. ACID ACETIC TEHNIC . batoane de sulf etc. alcool 96 . ALTE DEZINFECTANTE In apicultura se mai folosesc substante dezinfectante cum sunt cloramina .SCHITE Schite pentru constructia unui stup orizontal . intr-o tava. operatiune urmata de o clatire puternica cu apa.LICHID Acidul acetic tehnic este folosit la dezinfectarea fagurilor. Se aplica fierbinte pe stupi. parti componente . sectiune paralela cu urdinisul . mai putin periculos pentru apicultor.autor colectiv . la litrul de volum. sectiune perpendiculara pe urdinis. . Are un efect dezinfectant bun daca se prepara o solutie cu concentratiea de 5-6% (6 parti soda calcinata la 100 parti apa).ed.Wolfgang Ritter . Diferite prospecte de medicamente .

.

Schite stup multietajat model RO .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

sa fie usor de manevrat. pentru a nu avea pierderi mari de fum. chiar daca familia este blanda. Evitati cumpararea de stupi invechiti sau noi de oriunde. culorile pastelate. bine incleiati si finisati. Achizitionarea unui afumator din inox nu se justifica. pentru ca folosirea acestui echipament va fereste de riscul intepaturilor. toate fiind bune daca respecta urmatoarele : tabla sa fie bine incheiata. Finisarea ramelor este foarte importanta pentru ca altfel o sa aveti probleme cu igienizarea si curatirea lor. bine uscat (atentie. Ramele Desi pare ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa. fara noduri cazatoare. singurul reper care poate fi ignorat fiind manusile . Evitati mastile din plasa metalica si costumele din materiale inchise la culoare. aici puteti avea mari surprize). care in ciuda unor avantaje nu sunt folositi pe scara larga nici in Occident.sunt bune si periile din par naturat. Exemplu : daca doriti sa practicati apicultura bio. Ambele versiuni sunt bune cu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie de siguranta. Cumparati doar stupi nevopsiti (pot fi simplu impregnati). fiind bun si unul de tabla zincata. Intrebarea este daca aveti nevoie de echipament de protectie. ci doar ce sa urmariti la cumparare. Amandoua sunt bune daca materialul este de calitate. Afumatorul. ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate. Ca si stupii. Stupii pot fi imbinati in doua feluri : cant-cant . . cat si cele din sintetic. dalta. Verificati daca stupii corespund ofertei producatorului ca numar de elemente si caracteristici. Stupii Sunt principalul utilaj intr-o stupina si necesita investitia cea mai mare. care sunt folosite numai de cei cu mari probleme alergice. Stupii trebuie sa fie construiti din lemn de calitate. pentru a va putea da seama de existenta defectelor. Discutati cu producatorul toate amanuntele. Peria apicola . fiind de preferat. scaunul de lucru Afumatoarele sunt de mai multe feluri. Vara un costum inchis la culoare se incinge la soare si provoaca disconfort. sau nut-feder. Singura conditie este aceea ca trebuie sa fie destul de moale pentru a nu rani sau omora albinele. una din conditii este aceea ca stupii sa fie confectionati din materiale naturale. unii stupari evitand folosirea lui. Evitati stupii din polistiren greu. deschise. sa asigure debitul de aer necesar. uscat si fara noduri cazatoare.Raspunsul este "da". Ramele pot fi facute din doua esente de lemn : rasinoase sau tei. Costumul si masca de protectie Acestea trebuie sa va asigure protectia deplina. peria. Ce trebuie sa avem in vedere ? Nu vom pune in discutie tipul stupului (presupunem ca deja alegerea a fost facuta). Trebuie sa respecte cotele si tolerantele admise de standard. Nu cumparati rame cu pete de mucegai pe ele pentru ca acesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.PROCURAREA ECHIPAMENTELOR FOLOSITE IN APICULTURA Ce echipamente folosite in apicultura cumparam ? Ce trebuie sa avem in vedere cand cumparam aceste echipamente ? Aceasta pagina incearca sa dea cateva solutii apicultorilor . De cele mai multe ori materialul folosit nu este de calitate sau bine uscat (astfel se explica si pretul mai mic). Nu este o rusine sa porti un asemenea echipament.

Cat despre modele. existand riscul contaminarii. Acestea trebuie sa fereasca polenul (pana la recoltare) de intemperii. Este recomandat nucleul pe trei compartimente in corp. Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca o separare totala. Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ochiurilor progresiva. orice alt material nefiind agreat. Trebuie sa se asigure o separare totala a albinelor. Trebuie sa fie ergonomic. ceara. masa de descapacit Materialul din care sunt fabricate este acelasi inox alimentar. Sunt bune si recipientele din tabla smaltuita. dar care odata facuta inseamna o investitie durabila. Cele care au in componenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Nucleele de imperechere Se construiesc din lemn de rasinoase de calitate. Se are in vedere grija cu care sunt construite. Placa activa trebuie sa aiba ochiurile calibrate pentru a nu rani albinele. materialul din care sunt facute trebuind sa fie de calitate. Centrifuga Necesita o investitie mare. vasele pentru depozitare Inoxul trebuie sa fie materialul preferat sau in cel mai rau caz. INVENTAR DE STUPINA . dur). Scaunul de lucru . Cutitul . recolta fiind compromisa prin impurificare. furculita de descapacit Sunt recomandate cele din inox. Coliviile pentru matci Sunt de mai multe feluri : de transport. acestea trebuind sa fie destul de robuste. Dezinfectia lor poate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere. Evitati topitoarele complicate constructiv. functie de buget. Tava . deci mare atentie la etanseitati. mari si grele.si acestea sunt de mai multe feluri. Se evita cu desavarsire depozitarea mierii in vase improprii. Maturatoarele . La inceput puteti achizitiona cateva vase din inox care pot fi folosite si ca maturatoare. Se vor evita daltile prea ascutite. plasticul alimentar (acel plastic alb. Daca vreti sa vindeti mierea (la intern sau extern) . Sitele Trebuie sa asigure o buna separare a mierii de resturile existente (cadavre albine. ramane la alegerea dv. acestea putand provoca raniri. material agreat la nivel legislativ. Atentie la trainicia lor. Alegeti modele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica. tabla si sticla. diferenta dintre ele fiind doar de productivitatea muncii si pret.etc. Materialul din care sunt construite este inoxul alimentar. de eclozionare. Materialul este inoxul alimentar. Trebuie sa fie trainic si bine finisat. numai ca sunt mai greu de manevrat si exista pericolul deteriorarii smaltului prin lovire. Colectoarele de propolis si polen Sunt bune majoritatea modelelor existente pe piata.este un accesoriu util. Evitati recipientele prea mari (sute de kg) pentru ca sunt greu de manevrat. Nu se mai admit cele construite din tabla zincata pentru ca mierea intra in reactie cu zincul. Topitorul solar Se construieste din lemn. Se foloseste si ca ladita de scule. construit din lemn de rasinoase. necesara si utila. numai inoxul va asigura puritatea ceruta. Sunt utilaje care trebuie achizitionate pentru diversificarea productiei.). care trebuie sa corespunda din punct de vedere a protectiei muncii. Marimea ochiurilor plasei de sarma sa fie cea recomandata..Daltile . Aceeasi atentie la calitate ca si la stupi. Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale. de introducere. usor si bine incheiat.

1 buc.40 buc. Utilaje principale de intretinere . costume protectie + masti .1 buc. lampa butan .2 buc. bidoane depozitare miere Scule diverse pentru intretinere . roinita . . .. . La vremuri noi. Deteriorarea fagurilor Sa vedem cand se intampla ruperea. masa pentru decapacit . . rame goale de rezerva . . doze gaz butan . . INSARMAREA RAMELOR DE STUPI Aparitia stupului cu rame mobile si implicit a fagurilor artificiali. perii apicole . . vase diverse .si scule noi .Cand incepem o afacere trebuie sa avem toate datele despre respectiva activitate .. .10 buc/stup . site pentru strecurat mierea . adapator .30 buc. Cu timpul s-a constatat ca rezistenta fagurilor artificiali montati in rame si claditi de albine lasa de dorit. pastura ori puiet si acoperiti de albine.1 buc.25 buc. perforator rame .3 buc. substante dezinfectante etc. gratii urdinis 100 buc.1 buc.100 buc. achizitionarea lor fiind costisitoare. .Topitor solar . colectore polen . apare necesitatea insarmarii ramelor. Tot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.1 buc. au o rezistenta marita. reprezinta adevarate pietre de moara. Utilaje conditionat ceara . operatiune care inseamna teserea unei retele de sarma pe cadrul ramei.90 buc. putand face fata tensiunilor aparute din diferite motive. . .Faguri artificiali . . . cand la manevrarea ramelor.2 buc.1 buc.. . medicamente . biostimulatori apicoli . . sablon botci .3 buc. forme ceara .2 buc. ladita scaun . pinten lipit faguri . planseta calapod faguri . cu lemnul putred. vopsele .2 buc.2 buc. Poate la o prima vedere o sa credeti ca investitia este destul de consistenta. . atat fagurele artificial ca atare. cantar de control .3 buc.1 buc.Centrifuga .1 buc. au insemnat pentru apicultura o dezvoltare accelerata. .1 buc.10 buc. Pentru cei ce cred ca viitorul lor economic si profesional este legat de aceasta frumoasa indeletnicire o sa detaliem lista cu echipamentele si materialele necesare infiintarii unei stupine. dulap pentru pastrat fagurii . cat si cel rezultat dupa cladire.2 buc. tava decapacit . cabana apicola . Utilaje pentru extragerea mierii . .1 buc. vechiturile oricat de avantajoase ar fi ca pret nu au nici o valoare. . apicultura nefacand exceptie de la aceasta regula. . .. deformarea sau deteriorarea fagurilor : 1) In timpul executarii lucrarilor curente de intretinere. . . acesta fiind numarul minim de stupi de la care putem spune ca abordam domeniul din postura de semiprofesionisti. matci . colivii introducere matci . legate de "gatul" unei afaceri de succes. . . . . afumator . sipci port-botci . gratii Hanemann . . Dupa cum vedeti sunt multe repere care trebuie intr-o stupina . Lista prezentata in aceasta pagina este valabila pentru o stupina de 100 de familii de albine. ciocan lipit botci . Materiale consumabile .5 buc. ladita transport rame .. . Niste stupi vechi.oameni noi. .90 buc.1 buc.3 buc. presa ceara . sarma pentru rame .1 buc. .1 buc . . o sa vedeti ca nu este deloc asa. In acest fel. . fagurii plini cu miere. corpuri rezerva . carucior stupi . maturator inox /300 kg.Stupi sistematici completi . izolator fagure . cuie .3 buc. cutit decapacit .105 buc.Dalti apicole .2 buc. dar va asiguram ca in comparatie cu alt tip de afacere. .1 buc. cedeaza mecanic desprinzandu-se de pe sarme se rup sau se indoaie. . . . . nuclee de imperechere . colectoare propolis . Dezvoltarea unei stupine insa se face in timp (cativa ani). deci si investitia este esalonata si poate fi platita partial din vanzarea produselor obtinute in anul precedent.2 buc. plini de spori ai diferitelor boli sau o centrifuga ruginita. O regula de baza este sa achizitionam numai echipamente noi .1 buc. . In scopul eliminarii acestor neajunsuri.

Insarmare orizontala Este cel mai cunoscut si uzitat tip de insarmare. insarmarea orizontal-verticala (vezi fig. 2) Fagurele artificial sa fie foarte bine fixat de sarme. se poate trage concluzia ca o insarmare cat mai corecta si atenta a ramelor inseamna mai putina bataie de cap pentru apicultor. una fata de alta. Analizand cauzele deteriorarii fagurilor. presupune ca si manopera operatiunii sa fie un pic mai complicata. de acelasi leat superior. 4) In timpul transportului stupilor spre locurile de pastoral. avand grija sa nu apara gauri in foaie. se vor respecta aceleasi norme. scopul urmarit in final fiind acelasi : sa rezulte o insarmare de calitate. 4) Fixarea fagurelui sub speteaza superioara cu un numar marit de sarme. expuse mai sus. de multietajat cu 4 sarme. Ce conditii trebuie indeplinite pentru a reusi o insarmare eficace? 1) Modul de distribuire al sarmelor sa fie in corelatie cu scopul urmarit si cat mai uniform. prima sarma se ancoreaza pe mijloc. Se intampla deseori ca fagurii sa cedeze in apropierea spetezei superioare. Indiferent de cate randuri de sarma sunt montate pe rama. In ceea ce priveste tehnicile insarmarii exista o mare diversitate. putem spune ca sunt trei mari categorii : insarmarea orizontala . Bineinteles. iar fata de leatul inferior 5-10 mm.care trebuie protejate de rupere sau alt tip de deteriorare. Practic fagurele este mai rezistent (datorita camasilor de nimfa ramase in celule) pe suprafetele unde se face cresterea puietului. Este foarte important ca sarma de sus sa fie pozitionata la 10-15 mm de leatul superior. cand apar defecte de cladire. Noutatea consta in adaugarea altor 2 sarme dispuse oblic pe verticala(vezi fig.verticala Este tipul de insarmare care asigura trainicia cea mai mare unui fagure.). ca in cazul insarmarii orizontale. insarmarea orizontal-oblica . Dar care este scopul pe care il urmarim. fata de laterale 5 mm. Pentru montarea fagurelui artificial se au in vedere aceleasi deziderate. care maresc rezistenta la centrifugare. care vor asigura o trainicie sporita. Conditii de insarmare Intrebarea care se naste automat este legata de tehnica si modul de insarmare al ramelor. deformari. stiind ca intervine o anume dilatare termica. Pentru asigurarea unei trainicii sporite. Factorii favorizanti degradarii fagurilor sunt temperatura marita din timpul transportului si balansul mijlocului de transport. restul sarmelor fiind distribuite in mod simetric.) Toate acestea au avantajele si dezavantajele lor. Insarmarea orizontal .2) In timpul cladirii de catre albine a fagurelui artificial. reteaua de sarme fiind mai deasa. Insarmarea orizontal . cand forta centrifugala exercitata asupra ramelor cu faguri este mare. fiind in permanenta prezenta o coroana de miere.oblica Principial. deoarece acolo nu a fost crescut puiet. daca nu acela de a face o treaba buna? Deoarece intentionam . La montarea fagurelui se are in vedere lasarea unui spatiu liber astfel : fata de leatul superior 3-4 mm. cu ajutorul unei bucatele de sarma si a unui cuisor. 3) O atentie deosebita trebuie data marginilor fagurelui. cu sarma ingropata in ceara pe toata lungimea ei. ruperi si indoituri. 3) In timpul extragerii mierii cu ajutorul centrifugii manuale sau electrice. iar cele de magazin cu 3 sarme. 5) Montajul foii de ceara sa se faca asigurand tolerantele necesare. Rezultate bune se obtin atunci cand ramele de orizontal sunt prevazute cu 5 sarme.

9 m pentru traseul vertical (rama de orizontal). Asezarea sarmelor in rama se face cu atentie. Se va folosi o masina de gaurit electrica(mica).sa promovam acest tip de insarmare. T. obligatoriu in pozitie verticala pentru a preintampina deformarea lor. spre cea superioara. Fixarea fagurelui artificial Foaia de fagure se introduce intre sarmele orizontale si cele verticale. Se aseaza rama cu fagurele montat pe calapodul apicol umezit si se corecteaza pozitia. unde se aseaza fagurele artificial. Tipul sarmei si taierea ei Sarma folosita este o sarma subtire. Pentru asigurarea a 3 orizontale si 5 verticale se taie bucati de 3.10 mm lungime). randalina apicola. Daca sarmele nu sunt montate corect. totul se rezuma la optiunea personala a fiecarui apicultor. si se trag cele 3 randuri orizontale. aceasta se intinde cu grija pentru a evita curbarea ramei si se fixeaza cu cel de-al doilea cuisor.4 mm. atunci si cladirea ulterioara a fagurelui de catre albine va fi defectuoasa.Bogdan si col. zincata.Cartea stuparului . adica 1. iar cele verticale de alta. se trec la rezerva .Apicultura in Romania nr. Dupa ce fixam un capat al sarmei.5 m. Cladirea si pastrarea fagurilor Pentru a avea si faguri bine claditi. Unde din neatentie fagurele a fost gaurit se procedeaza la astuparea gaurii cu ceara topita. Pentru rama de multietajat cele doua lungimi sunt egale. In toate aceste cazuri se are in vedere ca lipirea sa se faca fara a gauri fagurele si pe toata lungimea sarmelor. dulapuri speciale. apoi capul cuiului se ingroapa in rama . Pentru lipire se pot folosi pintenul apicol.a cu o tensiune mica. lucioasa si maleabila. Dupa 1-2 zile se scot. orizontale sau verticale. de 0. sa se afle pozitionate la 2. Montarea si fixarea sarmelor Sarma taiata la dimensiune. asta neinsemnand ca dorim sa impunem metoda.6 m. fixand in mandrina un burghiu de lemn. Pozitia corecta a fagurelui este cea in care se asigura urmatoarele distante : la speteaza inferioara. pe laterale si speteaza superioara 2-3 mm.6 m pentru traseul orizontal si 1. pentru rama de orizontal si 3. Intre cele doua retele se formeaza un buzunar. Recomandam in prealabil sa se faca o proba si sa se stabileasca lungimea necesara. pentru rama de multietajat. Fixarea sarmei se face cu ajutorul cuisoarelor. urmand a fi utilizati la nevoie. Depozitarea se face in corpuri de stup. vom dezbate mai pe larg subiectul. distanta. cele orizontale de o parte.Insarmarea ramelor . In scopul situarii gaurilor in acelasi plan. fagurele aproape lipit. La urma urmei. se recomanda ca in timpul infloririi pomilor fructiferi. Bibliografie : M.batand cu ciocanul.2 m. un ciocan de electronist cu ciocul modificat sau mai modern transformatoare de c. Practic vor rezulta 2 lungimi : una de 1. sa fie dati familiilor de albine pentru ai cladi partial. astfel fiind asigurata planeitatea sarmelor.).3/1989 . dinspre speteaza inferioara. Principalele operatiuni executate sunt : Gaurirea ramelor Pozitia gaurilor se marcheaza cu un sablon si un creion. Atentie : este foarte important ca gaurile sa fie date in asa fel incat ca sarmele marginale. dupa marcarea initiala.Atanasiu . Acestea trebuie sa fie subtiri si scurte(1 mm grosime. se introduce lateral jos.5 cm de toate stinghiile ramei (vezi fig. gaurirea se va face pe partea interioara a elementelor ramelor. Fixarea sarmei pe cuisor se face rasucind de 2-3 ori.. de 3 mm.

PRELUCRAREA CERII IN STUPINA .

2 . Micile cantitati de ceara pe care stuparul le recolteaza se pot deteriora fiind atacate de gaselnita. colectati si uscati rezidurile ramase. Aceste reziduri cat si cele ramase de la strecurare se lasa la uscat pentru ca mai contin inca destula ceara. descapacire etc. In cele ce urmeaza vom prezenta doua metode de prelucrare a cerii care pot fi folosite atat in stupinele mari . Presa Antonescu 2 . Sfaturi finale : respectati proportia de 1/1 dintre ceara si apa . si o alta considerata calitativ inferioara . Metoda pentru stupinele mici si medii Aceasta metoda este recomandata pentru apicultorul care detine un numar mai mic de stupi.pe un foc .fig. Mixtura rezultata o strecuram in cratita. Metoda este simpla iar ustensilele folosite usor de procurat. cat si un bun randament al muncii( 30-80 faguri/ora). In toamna toate calupurile de ceara se retopesc dupa acelasi procedeu si se toarna intr-o forma mai mare. Capacitatea de prelucrare este de 80 faguri/ora la un randament de 16 g/dm patrat. raciti lent pentru o buna separare . Este recomandata folosirea unei ape dedurizate pentru a da o culoare frumoasa si consistenta produsului final. sfaramati. Setul de prelucrare este compus din : o oala smaltuita de 4-5 litri. o strecuratoare mare careia ia fost atasata o bucata de tifon . Repetam operatiunea de cate ori mai strangem alte cantitati de fagure. o cratita smaltuita de 4-5 l. In partea inferioara calupul o sa contina reziduri ce se pot rade cu un cutit.mucegaiuri etc.Este prevazuta cu un reductor de turatie si forta 1/18. Oala cu apa si ceara se aseaza pe aragaz si amestecand din cand in cand asteptam sa se topeasca fagurii.Ceara de albine este o resursa importanta in apicultura. daca nu sunt prelucrate. Cu cat racirea este mai lenta cu atat se produce o separare mai buna a cerii de rezidurile ramase. mixtura nu trebuie sa dea in clocot pentru ca se pot produce accidente sau deteriora produsul final . un kg de ceara . Extractia cerii cu presele Antonescu (descrierea autorului) Fagurii vechi. Cratita se acopera cu materiale textile groase in scopul racirii cat mai lente a mixturii. 190 g ceara/fagure Dadant) .presa manuala de ceara . o lingura mare de lemn . Trebuie sa avem grija ca amestecul sa nu dea in clocot pentru a nu degrada ceara (reactia de hidroliza). in cantitate egala cu masa de ceara (ex. Folosirea acestor prese asigura apicultorului un bun randament de extragere (aprox. Metoda pentru stupinele mari Cand numarul familiilor de albine este mare sau cand apicultorul doreste sa transforme prelucrarea cerii intr-o afacere conexa se simte nevoia unei metode cel putin semiprofesioniste. cat si in cele mici. are o capacitate de prelucrare de 30 faguri reformati/ora cu un randament de 16 g ceara purificata/dm patrat. care poate asigura un rezultat mult superior.o cuva cu pereti dubli si un generator de aburi.fig. Un utilaj de acest fel este reprezentat de presele tip Antonescu. Ceara in stare bruta poate fi impartita in doua categorii : o ceara de prima calitate care are o culoare deschisa obtinuta din rama claditoare. obtinuta din fagurii vechi. Putem lasa la racit si decantat pana a doua zi cand calupul rezultat se scoate usor din cratita. se pun la topit. Presa Antonescu 1 . Asta presupune ca utilajul simpludescris mai sus sa fie inlocuit cu o presa. folositi apa dedurizata(apa de ploaie) .. este o varianta imbunatatita care asigura un randament de extractie si o productivitate marita. un litru de apa). In oala se pun fagurii de prelucrat si se adauga apa de ploaie .1. Constructiv presa este un simplu teasc care insa este prevazut cu izolatie termica a cuvei. cu sau fara sarme. dar care din pacate nu este indeajuns exploatata .

pe baza cunoscutului principiu de functionare al vaselor comunicante si a diferentei de densitate dintre ceara si apa. se toarna 800-1000 g miscela ( faguri topiti + apa ) 3.spre dreapta .presele de tip Antonescu se pot realiza de orice apicultor la un pret mult mai mic decat alte prese de aceeasi capacitate existente in comert.culorile se repeta la fiecare 5 ani Din toate metodele prezentate in literatura de specialitate. pe care il coloram cu o cantitate mica de vopsea de oua(netoxica).decantor este eliminata . apa reziduala de la fundul colectorului . acestea vor fi obtinute prin stantarea unei foite de staniol de culoarea anului respectiv. Acesta are forma si lungimea unui creion obisnuit. Practic. se aseaza discul de lemn 4.un instrument ieftin si eficient se confectioneaza din lemn si doua ace cu gamalie(bolduri). Marimea rondelelor nu trebuie sa depaseasca 1. stie ca in anumite cazuri poate intampina dificultati in a o repera usor. Deci se poate afirma ca marcarea matcilor are doua motivatii. si are o viteza de uscare optima.manetele 7 . cu capetele rotunjite si tesite. Nimic mai simplu. sporind astfel veniturile personale. Literatura apicola diversa MARCAREA MATCILOR IN STUPINA Desi pare ca operatiunea de marcare a matcilor este doar o "hachita" a stuparilor mai pretentiosi.iar in capatul celalalt alt ac indoit la 45 de grade. Ce si cum folosim : Instrumentul de marcat . Vopsele . in centrul sau . Oja are calitatea de a forma un marcaj vizibil. Cand acestia s-au topit si corpul presei s-a incalzit.in cazul in care folosim pentru marcare rondele mici . Prin actionarea volanului 5 se alatura de acesta discul metalic 6. acestea fiind legate de usurarea reperarii matcii pe faguri cat si de cunoasterea varstei reale.2 mm. eficient si ieftin. Daca nu gasim oja de culoarea anului respectiv . Bineinteles pentru cine are . Bibliografie : Costica Antonescu . Oja folosita trebuie sa fie de culoarea anului.8 . sa fie in termenul de garantie. care trebuie sa fie de 3-4 ori mai gros fata de celelalte . prelucrand fagurii vechi pentru alti apicultori. se foloseste un lac de unghii incolor. Se asterne un nou strat de paie si apoi inca o portie de miscela . aproape 75% din inaltimea acestuia. Peste ultimul strat de paie . Placute de marcare . La unul din capete se infinge un ac cu gamalie drept. Confectionarea lui poate fi facuta de oricine in mai putin de 10 min. Deasupra gratarului de lemn 1 se asterne un strat de paie 2 cu o grosime de 20-25 mm. noi am ales doua care se detaseaza prin eficienta si simplitatea lor. Realizand un astfel de utilaj se poate incropi chiar o mica afacere. rezistent in timp. conform schemei . Apoi se actioneaza .decantor C. Stantarea se face cu o preducea construita dintr-o mina metalica de pix.potrivit intr-un vas emailat sau din inox cu o cantitate egala de apa de ploaie.dintre toate vopselele incercate la marcare cea mai eficienta s-a dovedit a fi banala oja pentru unghii.se trece la extractia cerii. Consideratii personale . 1982 . Fiecare apicultor care deschide stupul si cauta sa identifice matca familiei de albine. ascutita la unul dintre capete. operatie care se repeta pana la umplerea corpului presei. Ulterior ceara obtinuta se retopeste si se toarna in calupuri mai mici sau mai mari. cu acest instrument de marcare se poate atat aplica vopseaua aleasa cat si lipi o placuta. nu este deloc asa. Ceara si apa reziduala se scurg in colectorul . Cand acestea au atins nivelul superior al conductei "t" .D. Codul culorilor . compact. Este solutia cea mai ieftina si nu trebuie sa ne facem griji pentru procurarea materialului. Albinele si noi .Deasupra . pana ce discul metalic 6 a coborat lent in corpul presei .

Cand marcajul se face cu placute de staniol sau opalit. puteti exersa marcajul pe trantori si asa veti verifica si calitatea si toxicitatea materialelor folosite. Daca avem numai placute de opalit(fara adeziv). Tehnica marcarii . daca operatiunea nu se face direct in stupina. Planta. deci nu ezitati !! CULTIVAREA FACELIEI Flora spontana sau cultivata care prezinta un real interes pentru apicultura este destul de numeroasa. Pentru cineva care face pentru prima oara lucrarea. imobilizam matca. Pentru mai multa siguranta matca marcata se introduce intr-o cusca de izolare . Noi recomandam insa ca marcarea sa se faca inaintea introducerii matcii in nucleul de imperechere.2. Concluzii : pentru marcarea matcilor se pot folosi si alte vopsele ( alcool cu schellack .la aplicarea vopselei sau adezivului se urmareste cu mare atentie ca acestea sa nu atinga radacinile aripilor sau sa intre in segmentul cervical al matcii.cat si pe cele aflate in propietatea tertilor. fiind si un bun nutret pentru animale. gasind in tara noastra conditii bune de cultura in toate regiunile. Ba mai mult se gasesc pe piata si creioane marcatoare (gen "marker"). Acesta planta speciala este facelia. vopsea auto). trebuie sa cultive facelia.).din punct de vedere tehnic marcarea matcii se poate face oricand . originara din America de Nord unde creste si spontan. sau truse de marcat. " Specie anuala. atat pe terenurile propietate personala . care asigura productii mari de miere si a carei cultivare reprezinta un mare beneficiu atat pentru albine cat si pentru apicultori.Cei ce doresc formarea unei baze melifere proprii. nuclee se face dupa uscarea marcajului si disparitia mirosului vopselei(30-40 min. de unde va fi eliberata de albine. Cu capatul indoit la 45 de grade (in prealabil umezit). Cu mana dreapta introducem creionul de marcat in oja(cu boldul drept). sau adezivul aferent setului pentru opalit. La marcarea cu placute. Apicultorii trebuie sa stie ca exista o planta de cultura. acetona cu celuloid . folosind capatul drept al creionului marcator.posibilitatea sa-si procure de "afara" rondele speciale de opalit este si mai bine. Cu acest capac se poate imobiliza matca prin presarea pe fagure sau pe o suprafata moale(burete etc.cautand sa obtinem o fixare cat mai centrala si trainica. poate parea complicat si de aceea incepatorilor li se recomanda folosirea capacului din fig. tamponam scutul dorsal al matcii cu adezivul special sau oja incolora.facelia a fost introdusa in tara noastra ca planta specific melifera dar care poate intra si in componenta amestecurilor melifero-furajere. poate fi folosita si ca furaj. scuturam surplusul de oja si tamponam scutul dorsal al matcii(mijlocul primului segment dupa cap). Cateva recomandari importante . se poate folosi cu succes aceeasi oja incolora. Reintoarcerea matcilor in familii. situata in imediata apropiere a stupinei.). pentru lipire se foloseste o oja incolora pentru staniol. duco .luam placuta marcatoare si o aplicam peste adeziv. Marcarea incepe prin imobilizarea matcii. pe langa valoarea melifera. Aceasta se prinde cu varfurile degetului aratator. mijlociu si a degetului mare de la mana stanga. Pentru a va face "mana".3 . . Facelia este putin pretentioasa la conditiile de clima si sol. Eventual se poate folosi si un dispoziti de imobilizare ca cel din fig. furnizand culesuri intr-o perioada deficitara in flora melifera. care asigura un bun control asupra matcii. Rezistand bine la brumele tarzii de primavara si timpurii de toamna se poate cultiva de primavara timpuriu pana toamna tarziu. foarte valoroasa.

iar plantele au un ritm de vegetatie rapid. Proportiile de semanat cele mai bune sunt mazariche 100 kg/ha + ovaz 40-50 kg/ha + facelia 3-4 kg/ha. mazarichea.In aceste conditii rasarirea are loc in 6-7 zile de la semanat. Se pot face amestecuri de facelia cu plante leguminoase ca: mazarea. In amestecuri furajero-melifere facelia aduce o sporire cantitativa a masei furajere si constituie o sursa sigura de nectar. intre acestea fiind si graul. Pregatirea terenului pentru insamantarea faceliei sa face obisnuit.a epocii de semanat si a agrotehnicii aplicate.5 mg cu o concentratie in zahar a nectarului de 28% (Cirnu 1973).Perioada de vegetatie la facelia este scurta. facelia poate fi cultivata in miriste dupa culturile ce elibereaza devreme terenul. in timp ce in zonele mai umede si cu temperaturi moderate durata de inflorire este mult mai mare. dand productii de miere la hectar de 600-1000 kg. productiile de samanta variaza intre 200 si 500 kg /ha in functie de conditiile pedoclimatice si de agrotehnica aplicata. influentata de evolutia factorilor climatici. distanta dintre randuri 12-15 cm sau 40-60 cm. cultura de vara a faceliei are o durata de inflorire de 25-30 zile. producandu-se din mai pana in octombrie in functie de data semanatului. Agrotehnica faceliei Insamantarea poate fi facuta in pragul iernii (noiembrie-decembrie) sau primavara in mustul zapezii (februarie-martie).de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile. decat cele legate de cultura in sine si procurarea banilor pentru infiintarea si intretinerea culturii. Pentru cine nu are teren exista doua posibilitati : . Sunt cazuri cand apicultorii au in proprietate suprafete mari de teren si pentru ei nu sunt obstacole. Semanatul se face cu masina. Importanta culturilor de facelia semanate esalonat in vara este deosebita asigurand familiilor de albine un cules continuu pana toamna tarziu. Cantitatea de nectar secretata de o floare si implicit productia de miere la hectar variaza foarte mult sub influenta factorilor pedologici. o dezvoltare viguroasa si o productie de nectar buna. a evolutiei timpului in perioada de vegetatie.. pentru ca principala problema de aici vine. Recoltarea se face cu combina.In zona de campie cu arsite mari. dar cele mai bune rezultate da amestecul cu borceag de primavara (mazariche + ovaz).a. lupin. fapt ce determina albinele sa o viziteze intens in tot cursul zilei.s. Valoarea melifera a faceliei este mare. Pentru loturile semincere sau apicole se recomanda insamantarea in lunile martie-aprilie cand sunt intrunite conditiile optime pentru germinarea semintelor cat si pentru rasarirea si dezvoltarea plantelor." -----------------------------------------------------------------------------------------In incheiere dorim sa va dam cateva sfaturi legate de procurarea terenului pe care o sa fie cultivata facelia. In conditii favorabile cantitatea de nectar secretata de o floare variaza intre 1 si 4.Planta creste inalta de 40-60 cm. soia. folosind o norma de 6-8 kg samanta la hectar. prelungind culesul cu 2-3 saptamani. In conditii de cultura mai putin favorabile cantitatea de miere la hectar poata sa fie intre 300 si 600 kg. dar patul germinativ trebuie bine maruntit incat samanta sa fie ingropata la 2-3 cm si in mod uniform. Intretinerea culturilor cere atentie in prima faza de vegetatie cand plantele sunt mici.iar inflorirea dureaza 30-50 zile. pentru a se evita imburuienarea. Caracteristici melifere Perioada de vegetatie a faceliei este scurta. iar durata infloritului este de 30-50 zile depinzand de evolutia factorilor climatici. cultura ce ocupa suprafete mari in tara noastra.de la rasarire pana la inflorire trecand 45-55 zile.cu o tulpina ramificata purtand mai multe inflorescente in forma de evantai a caror inflorire incepe cu florile de la baza. in aceste cazuri inflorirea se produce catre sfarsitul infloririi salcamului. Avand perioada de vegetatie scurta.

Aprovizionarea cu polen . insa acestia sunt considerati ca fiind secundari. se poate afirma ca daca rama cu pastura si miere se afla in imediata apropiere a ramei cu larve de trantor.Colaborarea cu terti : In anul cand se doreste infiintarea culturii. in familii creste si cantitatea de puiet.o familie puternica.prezenta unei matci care a stat o iarna in familia de albine este benefica pentru cantitatea de puiet de trantor. biologic activ.mai sunt si alti factori care determina o buna crestere a trantorilor (ex. in comparatie cu una mai slaba . Referitor la prezenta polenului in faguri(pastura). insa cu mai putin succes. urmata fiind de recoltare. Producerea apilarnilului Dupa cum am citit mai sus. o foloseste in scop apicol. poate asigura apicultorilor profesionisti sau amatori.infiinteaza cultura. Cererea mare pentru acest produs. Un pic de teorie : cand si cum cresc albinele trantori Din punct de vedere practic inceputul cresterii naturale a trantorilor de catre familiile de albine nu poate fi estimat cu precizie.1979 APILARNILUL . situatia genetica). Apilarnilul este un produs apicol natural. obtinut din larvele de trantor si din continutul nutritiv aflat in respectivele celule de faguri. Alti factori .4 . numarul acestora creste.se stie ca odata cu aparitia puternica a polenului in natura.se incheie contracte de cultivare cu cat mai multi proprietari. Ambele forme de asociere sunt profitabile in urmatoarele conditii : suprafetele de teren sa se afle in aceeasi locatie . favorabila in conditiile din Romania este intre 15 mai si 1 iulie. Vremea apiculturii bazate exclusiv pe productia de miere este pe cale sa apuna si doar o diversificare a produselor poate defini aceasta activitate.venita din partea producatorilor romani de medicamente naturiste. Totusi se poate estima ca perioada aprox. . recoltate intr-un anumit stadiu larvar. O forma de colaborare contractuala este aceea in care apicultorul vine cu samanta pentru cultura. Sursa : Manualul Apicultorului .Arendarea pamantului : Apicultorul arendeaza suprafete de teren de la propietari.. autor .Productia de apilarnil in familiile de albine se obtine prin folosirea ramei claditoare si insamantarea acesteia cu oua de trantor de catre matca. colectiv . datorita dezvoltarii accelerate din primavara . incepe cresterea mai devreme si cu un numar mai mare de trantori. recolteaza furajul si achita contravaloarea arendei din beneficiile obtinute. ca fiind profitabila. inclusiv puietul de trantor. in principiu. Cresterea puietului de trantor se poate face si in afara perioadei optime. Varsta matcii . familiile de albine pe care le alegem pentru producerea . totul se reduce la o crestere continua de trantori pana la un anumit stadiu larvar. suprafata de teren cultivata sa fie destul de mare pentru a se asigura un potential melifer care justifica investitia. ed. Factorii interni si externi ce influenteaza cresterea sunt : Puterea familiei de albine . Deci.In contract se stabilesc clar toate detaliile privind drepturile si obligatiile partilor.PRODUCERE SI CONDITIONARE Apilarnilul este unul dintre cele mai cautate produse din stupina. in schimbul careia primeste un procent modic din furaj dupa recoltare si dreptul de a folosi cultura in perioada infloririi pentru albine. In anul doi de viata matca creste cantitatea de oua nefecundate depuse. o importanta sursa de crestere a veniturilor. Momentul variaza de la an la an( functie de stadiul dezvoltarii familiei).

cu faguri naturali ce contin celule de trantor. este indicat. acestia nu se vor taia. Concluzii finale : Producerea apilarnilului este o activitate relativ usoara. continuand cresterea. pe care o folositi curent in stupina. intre ultima rama de puiet si rama cu miere si pastura. Avand in vedere ca temperatura de functionare a unui congelator obisnuit. sau o rama ca in fig. folosirea acestuia este recomandata. usor curbata. Obtinerea larvelor de trantor (apilarnilului) In scurt timp de la cladire. trebuie sa asigure o buna crestere. deci in a 7-a zi de stadiu larvar. ci se vor reintroduce in cuib dupa fiecare sarja de apilarnil. dupa taierea vechiului fagure). Deosebirea este aceea ca dupa obtinerea a 1-2 rame cladite/familie. Daca demararea productiei de apilarnil incepe in iunie nu se vor folosi acele familii care au matci nascute in anul respectiv. 10-15 zile de hraniri se introduce rama crescatoare conform fig. Deoarece majoritatea apicultorilor nu au la dispozitie un asemenea aparat. Depozitarea si conservarea apilarnilului Apilarnilul recoltat se depoziteaza in recipiente de plastic alimentar(tip PET). In jur de 1 aprilie. inclusiv tipul recipientului. o spatula din lemn. Alte detalii Numarul si marimea sarjelor de apilarnil depinde de fiecare familie in parte. Dupa recoltarea apilarnilului. sa se stabileasca toate amanuntele de calitate. putem recolta prima productie de apilarnil a anului. Hrana. Dupa aprox. intr-un anumit timp (dupa puterea si harnicia familiei). insarmata pentru a da trainicie fagurelui. Pe toata perioada producerii apilarnilului se fac usoare hraniri de stimulare(inclusiv proteice). cu care se recolteaza continutul ramas in celula.1. se va folosi pentru delarvare. La 10 zile de la depunerea oualelor.etc. Ca utilaj de obtinere a larvelor de trantor se foloseste banala rama claditoare. In acest fel. datorita usurintei in administrare.apilarnilului trebuie sa indeplineasca cateva conditii de baza. variaza intre minus 15-20 grade C. Putem spune ca este si profitabila daca ne ingrijim din timp sa incheiem un contract ferm cu un cumparator (producator medicamente. In familiile puternice din stupii orizontali sau multietajati se pot introduce concomitent cate 2 rame de productie. ca rama introdusa sa contina urme de ceara (o rama reformata. Perioada optima extinsa in care se poate produce apilarnil la un potential maxim incepe odata cu inflorirea pomilor fructiferi si se incheie odata cu terminarea ultimelor culesuri de productie (1 august). Temperatura de conservare a produsului este de minus 5-20 grade C. Pentru a grabi cresterea fagurelui. cu care se face delarvarea iar la capatul celalalt o spatula de 3 mm. matcile de 1-2 ani fiind cele mai performante. fagurii se reintroduc in familii. os sau plastic. care cere insa multa atentie si timp. continuand si stimularea. Mai indicat este sa folosim ca stimulent o pasta de zahar pudra si miere sau un serbet. matca insamanteaza acesti faguri. de capacitate mica. Prezenta unui bun cules de polen din natura reprezinta un factor favorizant.s au chiar in timpul cladirii fagurilor.atat mierea cat si pastura. Acest instrument are un capat ascutit.) .2 . Este bine ca odata cu incheierea unui contract cu un cumparator. in lateralele cuibului(intre puiet si provizii). astfel incat la inceputul lui aprilie sa aiba minim 6-7 faguri bine acoperiti de albine. obtinem fagurii necesari productiei. In primul rand aceste familii sa fie destul de puternice. cand vremea s-a stabilizat se stimuleaza cu sirop de zahar 1/1 si polen sau inlocuitori. Recoltarea se face manual sau semiautomat cu ajutorul aparatului cu vid folosit la recoltarea laptisorului de matca. Obtinerea fagurilor cu celule de trantor Pentru a obtine cei 1-2 faguri cu celule de trantor se foloseste o rama obisnuita.

F. 2001 . autor colectiv . Cresterea matcilor . ed. ed. Apimondia .Ruttner .Bibliografie : Manualul apicultorului . 1979 .1980 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->