RS 9.

Protocolul stadiului depăşit al cancerului din a

patra grupă clinică este constituit din 5 cauze.
1. Cărui savant îi aparţine concepţia că pentru Câte dintre ele revin tacticii incorecte a medicilor:
început tumora este un proces localizat şi, deci, a. 2
perfect curabil chirurgical b. 4
a. Galenus c. 3
b. Ambroise Pare d. 5
c. Valsalva 10. Cine dintre savanţii români este considerat
d. Legrand pionier al tratamentului hormonal în cancerul de
2. În ce an a fost fondat Institutul Oncologic din sân:
Moldova a. Şt. Nicolau
a. 1953 b. I.Juvara
b. 1960 c. I.Andreoiu
c. 1966 d. Amza Jianu
d. 1970 11.Care dintre formele histologice prezentate mai
3. Cui aparţine paternitatea termenului jos nu se referă către cancerul cutanat:
«deontologie oncologică»: a. bazocelulară
a. Dubreuilh b. spinocelulară
b. N. N. Petrov c. cancer cu celule clare
c. Victor Babeş d. nediferenţiată
d. N. N. Blohin 12.Calea predilectă de metastazare a cancerului
3. Cărui savant aparţine paternitatea termenului cutanat este:
de stări precanceroase: a. limfogenă
a. N. Petrov b. hematogenă
b. Dubreuilh c. formarea sateliţilor din jurul tumorii
c. Spitz 13.Dintre forme clinice ale bazaliomilui
d. V. Babeş determinaţi-o pe cea incorectă:
4. În ce an a fost fondată catedra de ocologie a a. nodulară
USMF «N. Testemiţanu» b. sclerozantă
a. 1960 c. chistică
b. 1966 d. ulcerantă
c. 1976 14.În ce stadii ale cancerului cutanat sunt admise
d. 1980 metodele conservative de tratament după un
6. Grupa clinică oncologică N 2a înseamnă: program radical (radio- sau chimioterapie):
a. bolnavii cu stări precanceroase a. T1-3N1M0
b. bolnavii cu suspecţie la cancer b. T1-2N0M0
c. bolnavii cu diagnosticul de cancer după un c. T1-2N1M1
tratament radical d. T4N0M0
d. bolnavii de cancer confirmat ce necesită un 15. Care este incidenţa cancerului cutanat în
tratament radical Moldova:
7. Fondatorul primului Institut Oncologic din a. 17,8
Rusia este: b. 20,3
a. N.Blohin c. 14,4
b. N.Petrov d. 21,2
c. P.Herţen 16. Unul dintre precancerele pielii descrise mai
d. N.Trapeznicov jos nu are caracter obligant, notaţi-l:
8. Bolnavii cu diagnosticul de cancer confirmat, a. boala Bowen
necesitând un tratament radical fac parte din grupa b. Eritroplazia Queyrat
clinică: c. Boala Paget
a. Ib d. Fibroepiteliomul premalign Pinkus
b. IIa 17.Cancerul cutanat metastazează foarte rar,
c. III totuşi, odată ce metastazează, care este organul
d. IV predilect:
a. plămânii

1
 b. ficatul a. polimorfism clinic redus
c. creierul b. evoluţie rapidă
d. oasele c. metastaze regionale şi la distanţă
18.Ce loc ocupă cancerul cutanat în structura d. nu se localizează pe palme
oncologică din Moldova: e. recidivează rar.
a. 1 26. Care leziune „de debut” din cele enumerate
b. 2 mai jos se referă la cancer cutanat spino-celular:
c. 3 a. „perla” epiteriomatoasă
d. 5 b. eroziune rotund-ovală (2-5mm)
19.Care dintre formele histologice descrise mai c. ulceraţie cu indurare a bazei şi
jos nu se referă către cancerul cutanat: marginilor
a. pavimentoasă cu cheratinizare d. mic nodul semidur
b. pavimentoasă fără cheratinizare e. o mică pată eritematoasă.
c. adenomatoasă 27. care formă histopatologicăp de carcinom
d. anaplazică bazocelular (bazaliom) este cel mai frecvent
20.Care este rata supravieţuirii la 5 ani în întîlnită
tratamentul radical al cancerului cutanat a. adenoidă
diferenţiat: b. pseudochistică
a. 98-100% c. keratinizată
b. 57-88% d. solidă
c. 56-78% e. polimorfă.
d. 45-56% 28. În ce cazuri pronosticul cancerului spino-
21. În etiologia cancerului cutanat rolul nociv celular este cel mai nefavorabil?
decisiv îl are a. T1N0M0
a. vîrsta b. T2N1M0 – cu matestaze regionale
b. aparteneţa rasială mobile
c. factor biologic (viruşi) c. forme radiorezistente
d. axpunerea la raze solare ultraviolete d. forme nediferenciate – anaplazice
timp îndelungat e. forme acute exofite.
e. radiaţia ionisantă. 29. Care metodă diagnostică este cea mai
22. Care din stările patologice ale pielei nu fac specifică şi veridică în cancer bazo-celulară
parte din precancerele absolute a. examen de laborator
a. boala Bowen b. examen histopatologic
b. eritroplazia Queyrat c. examen clinic vizual
c. boala Paget d. diagnostic cu radioizotopi
d. ulcer cronic cutanat e. citodiagnostic extemporaneu.
e. nevul bazo-celular. 30. Care din metodele de tratament enumerate mai
23. În strucura morbidităţii prin maladii jos este de preferinţă în cancer cutanat pavimentos
canceroase în R.Moldova cancerul cutanat a. electrocoagularea
constituie: b. chiuretajul şi desicaţia
a. 20% c. crioterapia
b. 70% d. radioterapia
c. 10% e. chirurgicală.
d. 50% 31. Care este cea mai eficientă măsură de
e. 30%. profilaxie a cancerului cutanat
24. Care din formele histologice descrise mai jos a. protecţia de soare şi de radiaţia ionisantă
se referă la cancerul cutanat: b. protecţia cicatricilor postcombustionale
a. pavimentoasă cu keratinizare de traume cronice
b. pavimentoasă fără keratinizare c. folosirea diverselor creme protectoare
c. adenomatoasă d. tratarea la timp a stărilor precanceroase.
d. anaplazică e. respectarea strictă a igienei personale de
e. bazocelulară. către prsoanele, care intră direct în contact
25. Care din semnele enumerate mai jos nu se cu materialele şi substanţele cancerigene.
referă la cancerul cutanat spino-celular

2
32. Care din simptomele enumerate nu se referă la c. 0,75-1,5 mm
cancer spinocelular (pavimentos)? d. 1,5-3,0 mm.
a. ulceraţie 39.Care formă clinică se întâlneşte mai frecvent în
b. consistenţă moale a fundului ulceraţiei melanomul malign «MM»:
c. margini iregulate a. Lentigo melanic malign
d. nuanţă de „sidef” b. MM cu diseminare la suprafaţă
e. prezenţa teleangiectaziei. c. MM nodular
33. Care din metodele enumerate nu se foloseşte d. MM acral
în cadrul tratamentului complex al cancerului 40.Care este incidenţa MM în Moldova:
cutanat la st IIIa a. 120/0000
a. radioterapie preoperatorie b. 5,70/0000
b. operaţie la focarul primar c. 1,60/0000
c. radioterapie postoperatorie d. 3,80/0000
d. lazeroterapie 41.Care dintre factorii enumeraţi mai jos nu se
e. chimioterapie. înscrie în lista celor ce favorizează apariţia unui
34. Cărui stadiu corespunde tumoarea descrisă: melanom:
Tumoare de dimensiuni considerabile, răspîndită a. razele ultraviolete
pe verticală şi în ţesuturile adiacente, fără invazie b. fumatul
în oase şi cartilaje, fără metastaze regionale c. factorul hormonal
depistate? d. factorul iradiant
a. st I 42.
b. st II
c. st IIIa
d. st IIIb 43.Melanomul dispune de trei forme de
e. st IVa. metastazare cutanată. Excludeţi forma incorectă:
35. Care din metastazele cutanate enumerate mai a. satelită
jos, apar în mai multe forme de cancer (gastric, de b. ulceroasă
colon, ovarian, endometrial, mamar, pancreas, c. erizipeloidă
ş.a.) d. tromboflebitică
a. carcinom inflamator (Hutchinson) 44..Numărul melanocitelor la rasa albă faţă de
b. carcinom „în cuirasă” rasa neagră este:
c. nodul „sister Marz Joseph” a. mai mare
d. noduli multipli pe scalp („alopecie b. egal
neoplazică”) c. mai mic
e. metastaze locoregionale pe peretele d. extrem de mic
abdominal. 45. Câte niveluri ale melanomului malign
36.Care este ţara cu cea mai înaltă incidenţă a cunoaşteţi conform clasificării lui Clark:
melanomului malign (MM): a. 3
a. Austria b. 4
b. SUA c. 5
c. Australia d. 6
d. Elveţia 46. Care nevi au cea mai înaltă capacitate de
37.Dintre cele 4 tipuri de structură morfologică malignizare?
care nu este corectă pentru MM: a. nev intradermal
a. cu celule epitelioide b. nev limitrof
b. cu celule pavimentoase c. nev juvenil
c. cu celule fuziforme d. nev albastru
d. combinaţia lui «a» cu «c» 47. Malanocitele s-au dezvoltat din:
38.Conform datelor lui Breslow profunzimea a. ţesutul epitelial
implicării pielii în MM este prezentată în b. ţesut conjunctiv
milimetri. Care dintre cei prezentaţi nu sunt c. ţesut endotelial
corecţi: d. ţesut nervos
a. 0,3-0,5 mm e. ţesut muscular.
b. 0-0,75 mm

3
48. Din semnele enumerate care nu se referă la
procesul de malignizare al melanomului
a. apariţia nodulilor - sateliţi
b. modificarea culorii nevului
c. micşorarea nevului
d. apariţia induraţiei
e. creşterea exofită.
49. Care metodă de investigaţie este absolut
interzisă în diagnosticul melanomului malign_
a. termografie
b. scintigrafia cu radioizotopi (32P)
c. citodiagnostic prin biopsie incizională
d. metoda clinică
e. determinarea în ser a MSP (Melanoma
specific protein).
50. Care factor influenţează negativ pronosticul
melanomului malign:
a. vîrsta pacientului
b. apartenenţa de sex
c. gradul de răspîndire al melanomului
d. schimbarea bruscă a culorii în procesul
de evoluţie a tumorii
e. localizarea.
51. Despre ce fel de melanom este vorba reeşind
din următoarea descriere:
Se întîlneşte mai mult la bărbaţii cu
localizare preponderent pe trunchi, noduli de
diverse dimensiuni şi forme, fără halou pigmentar,
culoare tipică – albastru – închis spre negru.
a. lentigo melanic malign
b. melanom malign
c. melanom subunchial
d. melanom apigmentar
e. melanom malign nodular.
52. Care este metoda de elecţie pentru melanomul
malign, localizat pe faţă la st I-II?
a. radioterapie primară
b. radioterpaie adjuvantă
c. crioterapie
d. chimioterapie
e. electrochirurgicală + limfadenectomie
obligatorie
53. Măsura cea mai eficientă de profilaxie a
melanomului malign este:
a. examene profilactice
b. profilaxie individuală la locul de muncă
c. evitarea expunerii la raze ultraviolete
d. tratamentul activ al nevilor
e. educaţia sanitară a populaţiei.
54. Tumora primară între 1,5-4mm în grosime
şi/sau invadarea stratului reticular al dermei
conform clasificării lui Clark corespunde gradului:
a. I
b. II
c. III
d. IV
e.V
55. Melanomul malign metastează masiv, rapid,
limfo-hematogen preponderent în:
a. dermă
b. plămîni
c. în toate organele cu incidenţă
aproximativ egală
d. în ganglionii regionali
e. în oase.
56. Care semn clinic este decisiv în diagnosticul
melanomului juvenil:
a. localizarea în straturile superficiale ale
dermei
b. edem şi teleangioectazii
c. localizarea pe pielea feţei
d. coloraţie roz – roşietic sau roz – gălbui
e. absenţa pilozităţii.
57. Care metodă de tratament se socoate mai
eficientă la momentul actual în melanomul
malign?
a. electrochirurgie
b. radioterapie primară
c. radioterapie cu folosirea
radiosensibilizatorilor
d. chimioterapie
e. tratamentul combinat (radioterapie
preoperatorie + excizie lărgită).
58. Care hormon inhibă producerea melaninei?
a. testosteronul
b. progesteronul
c. tiroxina
d. hormonul adrenocorticotrop
e. hormonul hipofizar
59. Care este cel mai caracteristic semn în
diagnosticul diferenciat între un melanom malign
şi nev pigmentar?
a. intensitatea pigmentaţiei
b. relieful formaţiunii
c. DOPA - reacţia
d. duritatea formaţiunii
e. localizarea formaţiunii
60. Numiţi semnul incorent în formula ABCD
pentru memorizarea semnelor de malignizare al
melanomului
a. A - Asimetric
b. atipie celulară
c. B – border - contur
d. C – culoare neuniformă
e. D - diametrul
61.Care sunt formele precanceroase obligante ale
buzei:
a. infecţia virală
4
 b. fisurile cronice 70. Care din procesele patologice prezentate fac
c. cornul cutanat parte din grupul precancerelor obligatorii sau
d. cheratoacantomul absolute
62.O formaţiune de 2 cm cu implicarea buzei în a. fisuri cronice ale margini roşii a buzei
profunzime totală, cu extinderea la menton, cu Mt inferioare
regionale puţin mobile - apreciaţi stadiul TNM: b. ulcere cronice ale mucoasei
a. St.II a sau b a. T3N0M0 c. keratoacantom
b. St.III a sau b b. T2N1M0 71. În care zonă a buzei inferioare se localizează
c. St.IV a sau b c. T4N1M0 mai frecvent keratoacantomul
d. St.I a sau b d. T4N2M1 a. în unghiul bucal
63.Cancerul buzei inferioare este mai frecvent b. în zona centrală a buzei inferioare
întâlnit în vârsta: c. în ½ din stînga a buzei inferioare
a. 30-40 ani 72. Care este principalul semn de malignizare a
b. 40-50 ani keratoacantomului
c. 50-60 ani a. apariţia pseudoulceraţiei
d. 60-70 ani b. keratinizarea suprafeţei
64.Dintre patologiile prezentate mai jos rata de c. infiltrarea ţesuturilor adiacente şi
malignizare se întâlneşte în: pierderea conturului clar.
a. leucoplazie 73. Care metodă de tratament este cea mai
b. cornul cutanat adecvată în maladiile precanceroase ale buzei
c. cheratoacantom inferioare (în special a keratoacantomului)
d. cheilită a. metoda chirurgicală tradiţională
65.Certitudinea cea mai înaltă în diagnosticul (excizia cuneiformă)
cancerului buzei aparţine metodei: b. metoda electrochirurgicală
a. examenului citologic (electrocoagularea)
b. examenului histologic c. metoda radioterapeutică.
c. termoscopiei 74. Cîte forme clinice de cancer al buzei inferioare
d. examenului radioizotop sunt recunoscute în clinica „Tumori cap şi gît” a
66.Care dintre metodele de tratament nu este IOM
eficientă în cancerul buzei: a. două
a. chirurgicală b. trei
b. radioterapică c. patru.
c. hormonală 75. Care este maladia pretumorală de fond pentru
d. crioterapică cancerul papilar al buzei inferioare.
67.Care dintre stările precanceroase ale buzei a.leucoplazia
poartă un caracter obligant: b. papilom
a. discheratoza difuză c. diskeratoză proliferativă localizată.
b. leucoplazia 76. Care factor nocivă este implicat cel mai mult
c. hipercheratoza în etiologia cancerului buzei inferioare
d. cheilita cronică a. radiaţia ionizantă
68.Care este semnul principal de malignizare a b. substanţe chimice
papilomului buzei: c. microtraume.
a. induraţia 77. Care formă de cancer al buzei inferioare se
b. schimbarea culorii depistează mai frecvent în stadii incipiente
c. creşterea vertiginoasă a. forma ulceroasă
d. intensificarea durerilor b. infiltrativ ulceroasă
69.Care dintre indicii prezentaţi mai jos nu are c. papilară.
influenţă asupra rezultatului tratamentului radical 78. Cu ce forme de cancer se asociază cancerul
în Cr buzei: buzei inferioare mai frecvent, el reprezentînd a
a. stadiul tumorii doua tumoare
b. patologiile concomitente a. cancerul mucoasei cavităţii bucale
c. forma histologică b. cancer cutanat
d. statusul imunologic al bolnavului c. melanom malign.

5
79. Pentru cancerul „in situ” este caracteristică a. foliculară
afectarea stratului b. papilară
a. epitelial c. medulară
b. muscular d. anaplazică
c. conjunctiv. 88.Care dintre metodele de tratament nu sunt
80. Tumoarea mai mare de 2cm în diametru cu aplicate în CT:
infiltrare, cu metastază solitară parţial fixată sau a. hormonală
cu metastaze multiple mobile (unilaterale, b. crioterapică
bilaterale, contralaterale) se clasifică ca c. radioterapică
a. st IIb d. chirurgicală
b. st IIIb 89.În ce ţară a fost fondată prima catedră de
c. st IVa. endocrinologie din lume:
81. Selectarea metodei de tratament depinde de a. SUA
a. vîrsta pacientului b. Rusia
b. forma histologică a tumorii c. Franţa
c. gradul de răspîndire al tumorii d. România
d. apartenenţa de sex 90.Indicaţi stadiul TNM în cazul cancerului
e. localizarea tumorii. multiplu al unui lob tiroidian fără deformarea
82. Metoda ce a mai eficientă şi mai glandei cu semne de invadare a ggl limfatici
economicoasă de tratament al cancerului buzei contralaterali fără metastaze la distanţă:
inferioare este a. T1N3M0
a. radioterapia b. T2N3M0
b. crioterapia c. T2N2M0
c. laseroterapia d. T3N3M1
d. intervenţia chirurgicală 91.Care este radioterapia metabolică în
e. chimioterapia tratamentul cancerului tiroidian:
83. Tratamentul combinat în cancerul buzei a. radioterapia de contact
inferioare la st IIIB constă în b. radioterapia intratisulară
a. intervenţie chirurgicală la focarul primar c. TGT
+ chimioterapie d. radioiodterapia
b. telegamaterapie + chimioterapie 92.Care este factorul cancerigen unanim
c. telegamaterapie + operaţie lărgită după recunoscut în etiopatogeneza cancerului tiroidian:
metoda N.N.Blohin a. rasial
d. crioterapie + radioterapie preoperatorie b. deficit de iod
e. operaţie combinată. c. iradiere actinică
84. Tactica în privinţa metastazelor regionale d. tiroidita
constă în 93.Care dintre investigaţiile descrise mai jos nu se
a. radioterapia zonelor de metastazare efectuează în policlinică:
b. telegamaterapie + excizia ţesutului a. TC
celular în bloc cu nodulii metastatici b. USG
c. chimioterapie + intervenţia chirurgicală. c. biopsia extemporanee
85.Forma histologică cea mai frecvent întâlnită d. puncţia-biopsie cu ac subţire
în cancerul tiroidian (CT) este: 94.Supravieţuirea la 5 ani după tratamentul radical
a. foliculară în cancerul tiroidian este mai sporită în
b. anaplazică următoarele forme histologice:
c. papilară a. papilară
d. medulară b. medulară
86.Lobectomia în CT este admisă în: c. foliculară
a. cancer diferenţiat cu implicarea istmului d. anaplazică
b. cancer bilateral cu dimensiunile până la 1 cm 95. Care celule ale glandei tiroide sunt
c. cancer diferenţiat cu dimensiunile până la 1 producătoare de calcitonină:
cm a. A – celule
87.Sindromul Sipple se întâlneşte în următoarele b. B – celule
forme de cancer tiroidian (CT): c. C – celule

6
 d. celule neepiteliale c. stresul
e. celule epiteliale. d. radiaţia ionizantă (iradierea cu 131I şi
137
96. Care formă a cancerului tiroidian face parte Cs)
din cancerele ereditare familiale: e. insuficienţă de Iod în alimente şi apă.
a. cancer folicular 103. Care este cea mai eficientă măsură de
b. cancer papilar profilaxie în lupta împotriva cancerului tiroidian:
c. cancer nediferenţiat a. asigurarea organismului cu iod alimentar
d. cancer medular b. abandonarea fumatului
e. limfosarcom. c. combaterea stresului
97. Numiţi maladia precanceroasă a glandei d. depistarea precoce şi tratamentul
tiroide cu cel mai înalt potenţial de malignizare: maladiilor precanceroase
a. adenom tiroidian e. monitorizarea persoanelor din grupul de
b. teratom tiroidian risc.
c. fibrom tiroidian 104. Care din operaţiile enumerate mai jos este
d. struma Hashimoto indicată în cancerul tiroidian din gr cl.II de
e. Guşa difuză. răspîndire:
98. Care din metodele diagnostice are cel mai înalt a. rezecţia lobului afectat
grad de veridicitate în diagnosticul cancerului b. rezecţia lobului şi istmului
tiroidian: c. rezecţia subtotală
a. examen de laborator d. rezecţia maximal subtotală
b. examen clinic (vizual palpator) e. tiroidectomie.
c. examen citologic prin biopsie 105. În operaţiile pentru cancere tiroidiene cu Mt
ecoghidată în ganglionii limfatici regionali se înlătură ţesutul
d. ecografie adipos cervical cu limfadenectomie:
e. scintigrafie. a. peste 2 săptămîni după operaţia la
99. Semnul ecografic, care indică cu mare focarul primar
probabilitate malignizarea unui adenom tiroidian b. peste 1 lună
este: c. peste 3 luni
a. ecogenitate diferită a adenomului d. concomitent
b. densitatea diferită a ţesutului adiacent e. peste 2 săptămîni.
c. contur iregulat al nodulului 106.Ce loc ocupă cancerul mamar (CM) în
d. deformarea (penetrarea) capsulei structura oncologică din Moldova:
nodulului a. 1
e. prezenţa calcinatelor. b. II
100. La ce stadiu poate fi referită tumoarea c. III
descrisă mai jos: tumoare solitară sau multiplă d. IV
într-un lob, fără penetrarea capsulei, mobilă, cu 107.Care dintre maladiile enumerate prezintă rata
metastze mobile regionale, fără Mt hematogene: cea mai mică în aspect de precancer mamar:
a. st I a. mastozele (mastopatiile) difuze
b. st IIa b. boala Reclus
c. st IIb c. tumorile filoide
d. st IIIa d. mastitele
e. st IIIb 108.Ce stadiu T indică semnele cutanate în CM:
101. Care din hormoni este implicat direct în a. T1
etiogeneza cancerului tiroidian: b. T2
a. testosteronul c. T3
b. hormonii estrogeni d. T4
c. tiroxina 109.Ce simbolizează st. II a în CM:
d. hormonul tireotrop al hipofizei a. tumoră până la 2 cm cu implicarea stratului
e. hormonii corticosteroizi. subcutanat. Mt regionale lipsesc.
102. Factorul exogen, care joacă un rol important b. tumoră mai mare de 5 cm cu prezenţa Mt
în oncogeneza cancerului tiroidian este: regionale
a. insolaţia c. tumoră de la 2 la 5 cm fără implicarea str.
b. fumatul subcutanat şi a ggl regionali

7
 d. tumoră mai mare de 5 cm fără implicarea c. subclavicular
structurilor adiacente cu Mt regionale d. mediastinal
110. Mamografia sporeşte diagnosticul în tumorile 119.Câte niveluri de ggl regionali axilari
mici ale sânului în: cunoaşteţi:
a. 45-50% a. 1
b. 50-60% b. 2
c. 60-70% c. 3
d. 70-80% d. 4
111. Care este procentul de diagnostic a CM prin 120.În ce procent din cazuri este confirmat
examenul histologic: citologic CM:
a. 65-70% a. 50%
b. 85-90% b. 60%
c. 98-99% c. 80%
d. 59-65% d. 90%
112.Care metodă de diagnostic este mai prioritară 121.Cine şi în ce an a descoperit ACE (antigenul
şi mai precoce în depistarea Mt osoase: carcinoembrionar):
a. Radiografia oaselor scheletului a. Hitzfeld, 1929
b. termoscopia b. Abelev, 1963
c. biopsia oaselor c. Tatarinov, 1966
d. scintigrafia oaselor d. Troncone şi Pico, 1976
113.În ce an a fost efectuată operaţia Patey: 122.În ce an a fost efectuată operaţia Wily Meyer-
a. 1894 Halsted:
b. 1930 a. 1849
c. 1948 b. 1862
d. 1952 c. 1894
114.Care este indicele principal pentru a efectua d. 1902
tratamentul hormonal în CM: 123.Câte tipuri de tratament radioterapic
a. forma de creştere a tumorii cunoaşteţi:
b. forma histologică a. 2
c. ER+ ai tumorii b. 3
d. menopauză peste 5 ani c. 4
115.Care este supravieţuirea la 5 ani în CM tratat d. 5
radical st. II b (T1-2N1M0): 124.În aspect genetic deţinătorii cărei grupe de
a. 56-64% sânge prezintă o frecvenţă mai înaltă pentru CM:
b. 67,2-71,5% a. 0(1)
c. 72-85% b. A(II)
d. 85-90% c. B(III)
116.Incidenţa cancerului mamar în Moldova, d. AB(IV)
anul 1997 exclusiv la populaţia femenină 125.Care este factorul de bază în apariţia
constituie: hiperplaziei dishormonale a sânului:
a. 22,40/0000 a. iradierea actinică
b. 33,50/0000 b. hiperestrogenemia
c. 42,10/0000 c. tabagismul
d. 50,20/0000 d. obezitatea
117.Care dintre formele clinice ale CM sunt mai 126.Care este semnificaţia simptomului Crauze în
des întâlnite: cancerul mamar:
a. erizipeloidă a. ratatinarea pielii
b. mastitiformă b. ombilicaţia
c. Cancerul Paget c. retracţia mamelonului
d. nodulară d. îngroşarea pielii în regiunea areolei
118.Este afectat în primul rând următorul grup de 127.Ggl Rotter sunt:
ggl în CM: a. mediastinali
a. subscapular b. axilari
b. axilar c. interpectorali

8
 d. subscapulari c. ggl mediastinali
128.Nivelul trei de metastazare în ggl este: d. ggl supraclaviculari
a. ggl axilari apicali, situaţi lateral de muşchiul 137.Tumora sânului mai mare de 5 cm cu
pectoral mic metastaze în ggl axilari homolaterali fără Mt
b. ggl axilari situaţi medial de m.pectoral mic hematogene corespunde stadiului:
şi subclaviculari a. T1N1M0
c. ggl Rotter b. T2N0M0
d. ggl parasternali c. T3N1M0
129.Care dintre metodele de investigaţii nu d. T4N2M0
caracterizează tumora primară a sânului: 138.Care dintre investigaţiile următoare nu
a. mamografia depistează metastazele hematogene în CM:
b. limfografia a. limfografia
c. termoscopia b. USG
d. examenul fizic c. TC
130.Care este metoda prioritară de diagnostic al d. laparoscopia
metastazelor parasternale: 139.Cine a propus şi efectuează retrosternoscopia
a. limfografia axilară intraoperatorie în CM:
b. flebografia transsternală a. N.N.Blohin
c. cavagrafia inferioară b. N.N.Petrov
d. aortografia c. V.P.Leteaghin
131.Cine şi în ce an a propus mastectomia lărgită d. E.B.Peterson
cu înlăturarea mm.pectorali şi limfadenectomia 140.Care este volumul operaţiei radicale tip
axilară, subscapulară şi subclaviculară: Madden în cancerul mamar:
a. Halsted, 1894 a. mastectomia cu păstrarea mm. pectorali şi
b. Charles Moore, 1887 limfadenectomia regională
c. Wiley Meyer, 1894 b. mastectomia cu înlăturarea mm. pectorali şi
d. Holdin, 1932 limfadenectomie
132.TGT în cancerul mamar este: c. mastectomia cu păstrarea m. pectoral mare şi
a. radioterapia cu radiu limfadenectomie
b. radioterapia cu Au98 d. mastectomia cu păstrarea mm. pectorali şi
c. radioterapia cu Co60 limfadenectomia ggl parasternali
d. radioterapia cu I131 141.În tratamentul radioterapic preoperator al CM,
133.Care este tratamentul chirurgical - hormonal metoda comasată doza sumară este:
în faza reproductivă a femeii în CM: a. 40-45 Gy
a. ovariectomie b. 25-30 Gy
b. hipofizectomie c. 45-60 Gy
c. adrenalectomie d. 60-70 Gy
d. toate cele trei metode 142. Cancerul glandei mamare se dezvoltă
134.Ce sindrom întâlnit în exclusivitate la bărbaţi din:
ar favoriza apariţia unui cancer mamar: a) epiteliu ductal
a. Pourfour du Petit b) alveole
b. Plummer-Vinson c) ţesut adipos
c. Klinefelter d) ţesut conjunctiv interlobular (Ligamentele
d. Pierre Marie-Bamberger Cuper).
135.Care este structura histologică a cancerului
mamar: 143. Cancerul glandei mamare cel mai des se
a. pavimentoasă prezintă prin:
b. adenomatoasă a. nodul dolor
c. tranzitocelulară b. nodul indolor
d. polimorfă c. ulcer cu margini dure
136.Calea Gerota de metastazare în CM este: d. Infiltrat difuz
a. hematogenă
b. limfatică a peretelui abdominal cu 144. Căile preponderente de metastazare ale
implicarea ggl intraabdominali cancerului glandei mamare sunt:

9
a) Limfogenă 151. Hiperestrogenemia condiţionează
b) Hematogenă următoarele schimbări asupra ţesutului
c) Prin implantare mamar:
d) prin toate căile metastazează la fel. a. micşorează procesele de proliferare
b. măreşte procesul de proliferare
145. Cancerul glandei mamare cel mai c. măreşte proliferarea, favorizând dezvoltarea
frecvent metastazează: maladiei fibrochistice şi cancerului
a. în mediastin d. nu acţionează asupra epiteliului glandei
b. în ţesutul osos mamare.
c. în rinichi
d. în suprarenale. 152. La dezvoltarea cancerului glandei
mamare nu joacă rol disfuncţia:
146. Cancerul glandei mamare se împarte în a) ovarelor
stadiile: b) ficatului
a) 2 st. c) tractului gastrointestinal
b) 3 st. d) sistemului hipotalamohipofizar
c) 4 st.
d) Cancerul glandei mamare nu se 153. Riscul dezvoltării cancerului glandei
stadializează. mamare scade la folosirea:
a. cantităţii majorate de grăsimi animaliere
147. Cancerul glandei mamare de dm 2,5cm b. cantităţii excesive de proteine
fără afectarea ganglionilor limfatici loco- c. cantităţii excesive minerale
regionali corespunde stadiei: d. cantităţii mari de legume, fructe, vit. A.
a. I
b. IIA 154. Mastodenia este caracteristică pentru:
c. IIB a) chisturi în glanda mamară
d. IIIA b) fibroadenom
e. IIIB c) cancerul glandei mamare
d) maladie fibrochistică difuză.
148.Cancerul glandei mamare st. IIB se
caracterizează prin: 155. La pacienta de 33 ani ţesutul glandular
a. lipsa metastazelor în ganglionii regionali mamar este micronodular cu multiple
controlaterali focare de induraţie care se intensifică
b. prezenţa metastazelor la distanţă înainte de ciclul menstrual. Pielea –
c. prezenţa metastazelor a ganglionilor intactă. Eliminări din mamelon – absente.
limfatici, axilari şi supraclaviculari Care este diagnosticul presupus?
d. afectarea ganglionilor axilari. a. maladie fibrochistică difuză
b. cancerul glandei mamare formă edem
149. Cancerul glandei mamare de dm 5,5cm inflamatorie
cu metastază în unul din ganglionii axilari c. cancerul glandei mamare „în cuirasă”
se referă la stadiul: d. Mastită cronică bilaterală
a) St. IIA
b) St. IIB 156. La hotarul cadranelor superioare se
c) St. IIIA palpează 2 sectoare indurate cu diametru
d) St. IIIB până la 2 cm, pielea intactă. Dolore
150. Cancerul glandei mamare de dm 3,5cm premenstrual. Semnul Kenig-negativ.
fără afectarea ganglionilor limfatici loco- Diagnosticul?
regionali se codifică conform TNM: a) Cancer Paget
a) T1N0M0 b) Fibroadenomă
b) T1N1M1 c) Lipomă
c) T2N0M1 d) Maladia fibrochistică nodulară.
d) T3N0M0 157. Rezecţia sectorală a glandei mamare este
indicată în:
a) mastalgie

10
b) maladia fibrochistică difuză d) tomografie computerizată.
c) maladia fibrochistică nodulară 166. Una din metodele principale în
d) Cancer Paget tratamentul radical a cancerului glandei
158. Semn patognomonic pentru papiloma mamare este:
intraductală este: a) tratamentul chirurgical
a. prezenţa unui sector indurat cu suprafaţa b) tratamentul radioterapeutic
microgranulară c) tratamentul chimioterapeutic
b. simptomul ombilicaţiei d) tratamentul hormonal.
c. eliminări hemoragice din mamelon 167.Raportul bărbat/femeie în cancerul pulmonar
d. sensibilitate la palparea areolei. (CP) este:
159. Patologia benignă prevalentă în glanda a. 2:1
mamară este prezentată de: b. 8:1
a) lipom c. 20:1
b) fibrom d. 60:1
c) adenom 168.CP central se întâlneşte în bronhia lobară
d) fibroadenom. inferioară în:
160. Tratamentul patologiei benigne al glandei a. 60%
mamare presupune: b. 55%
a. amputaţia glandei mamare c. 25%
b. rezecţia sectorală d. 15%
c. tratament radioterapic 169.Semnul clinic cel mai frecvent întâlnit în CP
d. tratament chimioterapic central este:
161. Semn primordial în cancerul glandei a. tusea
mamare este: b. dispneea
a) senzaţie de durere c.durerea
b) prezenţa nodulului dur şi indolor d. hemoptizia
c) eliminări din mamelon 170.Semnele radiologice precoce în CP central
d) simptomele cutanate. sunt:
162. Cea mai frecventă formă clinică a a. atelectazia
cancerului glandei mamare este: b. hiper- sau hipotransparenţa
a. în formă de mastită c. amputaţia bronhiei
b. „în cuirasă” d. pleurezia
c. Edem inflamatorie 171.Bronhoscopia cu prelevarea bioptatului pentru
d. Nodulară examenul histologic este posibilă dacă sediul
163. La simptomele cutanate ale cancerului tumorii este:
glandei mamare se referă toate enumerate, a. bronhia subsegmentară
excluzând: b. bronhia lobară
a) Simptomul Kenig c. bronhia de ordinul a 5
b) Simptomul terenului d. bronho-alveolar
c) Simptomul ombilicaţiei 172.Care este TDT (timpul de dublare a tumorii)
d) Simptomul „cojii de portocale” pentru un cancer periferic:
164. În glanda mamară o formaţiune indoloră a. 12 luni
de dm 2,0x3,0cm, simptomul ombilicaţiei b. 6 luni
pozitiv. Care este diagnosticul? c. 1 lună
a. fibroadenom d. 3 luni
b. fibroadenomatoză localizată 173.Lobectomia lărgită poate fi efectuată în CP
c. chist a glandei mamare central în stadiile:
d. cancer. a. T2N1M0
165. Screeningul cancerului glandei mamare b. T3N1M1
se efectuează, folosind toate metodele de c. T2N3M0
investigaţie în afară de: d. T4N0M1
a) palparea glandei mamare 174.Care sunt cele mai sensibile tumori
b) mamografie pulmonare în tratamentul radioterapic în
c) ultrasonografie conformitate cu structura histologică:

11
 a. anaplazice 183.Tratamentul radioterapic preoperator este
b. adenomatoase bine diferenţiate indicat în stadiile:
c. pavimentoase cu cheratinizare a. T2N0M0
d. nu depinde de structura histologică b. T2N1M0
175.În tratamentul imunoterapic al CP cel mai c. T3N2M1
eficient preparat este: d. T4N2M0
a. interferonul 184.Tratamentul complex în CP este reprezentat
b. levamizolul astfel:
c. gamaglobulina a. chirurgical+radioterapic
d. vaccinul BCG b.
176.Factorul cancerigen al plămânului unanim chirurgical+radioterapic+imunoterapic+chimi
recunoscut de savanţi este: oterapic
a. genetic c. radioterapic+chimioterapic
b. imunologic d. chimio+imunoterapic
c. tabagismul 185.TDT (timpul de dublare a tumorii) în cancerul
d. hormonal pulmonar anaplazic constituie:
177.Simbolul N 1 din sistemul TNM în cancerul a. 33 zile
pulmonar înseamnă: b. 103 zile
a. metastaze în ggl mediastinali c. 189 zile
b. Mt în ggl bifurcaţiei traheei d. 365 zile
c. Mt în ggl prescalenici 186.Cea mai mică incidenţă a cancerului
d. Mt în ggl peribronhiali sau ai hilului pulmonar este:
pulmonar homolateral: a. SUA
178.Dintre formele centrale ale CP mai frecvent b. Cehia
se întâlneşte: c. Moldova
a. endobronşică d. Anglia
b. peribronhială nodulară 187.Stările precanceroase ale plămânului sunt:
c. alvelo-bronhială a. leiomiomul
d. peribronhială ramificată b. fibromul
179.Sindromul osteoartropatiei hipertrofice în CP c. adenomul
poartă numele de: d. echinococoza
a. Pancoast-Tobias 188.Se consideră central cancerul pulmonar cu
b. Pourfour du Petit sediul în:
c. Claude Bernard-Horner a. bronhia lobară
d. Pierre Marie-Bamberger b. bronhia subsegmentară
180.Metoda principală în screening-ul pentru c. bronhia de ordinea a cincea
depistarea precoce a CP este: d. cancerul bronhiolo-alveolar
a. TC 189.Cancerul pulmonar periferic începe cu:
b. radioscopia de ansamblu în două proiecţii a. bronhia segmentară
c. bronhoscopia b. bronhia subsegmentară
d. microradiofotografia c. bronhia de ordinea a 5
181. Mediastinoscopia în CP este indicată pentru d. bronhia lobară
depistarea: 190.Sindromul Pourfour du Petit se caracterizează
a. cancerului bronhiei lobare prin:
b. Mt ggl mediastinali a. mioză
c. Mt pleurei b. enoftalmie
d. Mt intrapulmonare c. exoftalmie şi midriază
182.Care formă de CP necesită un diagnostic d. blefaroptoză
diferenţial de un abces pulmonar: 191.Semnul principal în cancerul pulmonar în
a. apicală tomografie şi bronhografie este:
b. centrală a. hipertransparenţă
c. cavitară b. hipotransparenţă
d. mediastinală c. amputaţia bronhiei
d. pleurezia

12
192.Probabilitatea de a confirma citologic b. sferică
cancerul pulmonar central este: c. apicală cu sindromul Pancoast-Tobias
a. 100% d. apicală fără sindromul Pancoast-Tobias
b. 80% 201.Sindromul Pierre Marie-Bamberger este
c. 60% constituit din următoarele semne:
d. 20% a. dureri ale braţului şi antebraţului
193.Lobectomia clasică este indicată în CP în b. exoftalmie cu blefaroptoză
următoarele condiţii: c. sclerozarea oaselor tubulare ale antebraţului,
a. Cr periferic fără centralizare gambei, metacarpiene şi metatarsiene în
b. Cr bronhiei lobare cu implicarea celei formă de «baghete ale toboşarului»
centrale d. exoftalmie cu midriază
c. Cr bronhiei principale cu 2 cm de la carină 202.Fibrobronhoscopul elastic a fost folosit pentru
d. Cr bronhiei principale cu implicarea carinei prima dată de către:
194.Dintre formele histologice ale CP cea mai a. Hirschovitz, 1958
radiosensibilă este: b. Petrovski, 1960
a. pavimentoasă cu cheratinizare c. Ikeda, 1968
b. adenomatoasă d. Meyo, 1974
c. microcelulară 203.Cancerul pulmonar periferic poate fi
d. adenomatoasă înalt diferenţiată confirmat citologic în:
195.Cea mai optimală polichimioterapie în a. 100%
tratamentul CP este: b. 80%
a. ciclofosfan + 5 FU + depoprover c. 40%
b. methotrexat + 5 FU + vincristină d. 20%
c. 5 FU + fluorafur + vincristină 204.Pulmonectomia clasică este indicată în:
d. ciclofosfan + adriamicină + cisplatin a. cancerul bronhiei segmentare
196.Care este durata anamnezei limită, de la b. cancerul bronhiei centrale
debutul cancerului pulmonar microcelular, când c. cancerul periferic al unui lob
mai poate fi efectuat în mod excepţional d. cancerul bronhiei lobare fără implicarea
tratamentul chirurgical: celei centrale
a. până la 3 luni 205.Principalul factor etiologic în dezvoltarea
b. peste 3 luni cancerului bronhopulmonar este:
c. 5 luni a) radiaţia ionizantă
d. 6 luni b) tabagismul
197.În structura oncologică din Moldova cancerul c) factorul genetic
pulmonar (CP) ocupă locul: d) factorul imun.
a. 2 206.Cancerul esofagian afectează mai frecvent:
b. 3 a. porţiunea cervicală
c. 1 b. porţiunea toracică
d. 7 c. abdominală
198.Care dintre formele histologice descrise mai d. toraco-abdominală.
jos nu se referă către CP: 207.Stările precanceroase ale plămânului sunt:
a. pavimentoasă a) echinococoza
b. adenomatoasă b) leiomiomul
c. tranzitocelulară c) pneumonia
d. nediferenţiată d) adenomul.
199.Cancerul pulmonar se întâlneşte mai frecvent 208.Se consideră central cancerul pulmonar cu
în: sediul în:
a. bronhia centrală a. bronhia segmentară
b. bronhia lobar-inferioară b. bronhia subsegmentară
c. bronhia lobar-superioară c. bronhia de ordinea a cincea
d. bronhia subsegmentară d. bronhiile terminale.
200.Forma clinico-anatomo-radiologică a CP 209.Calea predilectă de metastazare a
periferic mai frecventă este: cancerului esofagian este:
a. în formă de pneumonie a) hematogenă

13
b) limfogenă b) metastaze pulmonare în hilul pulmonar
c) prin continuitate c) forma mediastinală a cancerului pulmonar
d) mixtă. d) cancerul central.
210.Forma clinico-anatomică întâlnită mai 219.În cancerul esofagian cu creştere endofită
frecvent în cancerul pulmonar central este: infiltrativă principalul semn al radiografiei
a. pneumonică baritate a esofagului este:
b. ramificată a) defect de umplere
c. endobronşică b) dilatare suprastenofică în formă „de
d. peribronşic nodulară. pâlnie”
211.Cancerul pulmonar periferic se întâlneşte c) lumenul esofagului deformat
preponderent sub formă de: d) depou de bariu.
a) clepsidră 220.Care semn clinic este prioritar în cancerul
b) tumoră sferică pulmonar central:
c) bronhiolo-alveolar a) dispneea
d) carcinomatoză miliară. b) hemoptizia
212.Printre formele histologice ale cancerului c) dureri în torace
esofagian se întâlneşte cel mai frecvent: d) tusea.
a) adenocarcinomul 221.Sindromul Pourfour du Petit include:
b) cu celule clare a) mioză
c) pavimentos b) blefaroptoză
d) nediferenţiat c) enoftalmie
213.Cancerul pulmonar bronhiolo-alveolar se d) exoftalmie şi midriază.
atârnă către: 222.În operaţia Lewis esofago-
a. pavimentos gastroanastomoză se aplică:
b. adenocarcinom a) mai sus de crosa aortei
c. nediferenţiat b) mai jos de crosa aortei
d. microcelular. c) în porţiunea cervicală a esofagului
214.Manifestările clinice ale cancerului d) la nivelul porţiunei abdominale a
pulmonar sunt în conformitate cu: esofagului.
a) structura histologică a tumorii 223.Se consideră radical tratamentul
b) forma clinico-anatomică cancerului pulmonar dacă include:
c) vârsta bolnavului a. operaţie radicală
d) maladiile concomitente. b. radioterapie
215.Metoda radiologică obiectivă şi de bază în c. chimioterapie
depistarea cancerului pulmonar este: d. hormonoterapie.
a. tomografia hilului pulmonar 224.Operaţiile econome în cancerul pulmonar
b. microradiofotografia se efectuează în:
c. radiografia toracică de faţă + profil a) forma mediastinală a cancerului pulmonar
d. tomografia computerizată a toracelui. b) cancerul periferic
216.Pneumoniile sunt caracteristice pentru c) cancerul central
cancerul pulmonar cu creştere: d) metastaze pulmonare.
a) endobronşică 225.Unul dintre principalii factori cancerigeni ai
b) peribronşică nodulară esofagului este:
c) ramificat a. produsele alimentare vegetale
d) mixtă. b. produsele lactate
217.Principalul semn clinic al cancerului c. tabagismul
esofagian este: d. acţiunea hipotermiei
a) durerea 226.Care este organul ţintă pentru Mt hematogene
b) hipersalivaţia în cancerul esofagian (CE):
c) regurgitaţia a. plămânii
d) disfagia b. creierul
218.Semnul „bontului” în tomografia c. ficatul
pulmonară este caracteristic pentru: d. oasele
a) cancerul periferic cu centralizare 227.Semnul radiologic principal în CE exofit este:

14
 a. rigiditatea segmentară d. tranzitocelulară
b. depou de bariu sau «nişa» 236.Care sunt semnele comune pentru CE şi
c. defectul de umplere cardiospasm:
d. dilatarea suprastenotică a esofagului în formă a. disfagia şi tusea
de pâlnie b. disfagia şi durerea
228.Cine şi în ce an a efectuat prima extirpare c. disfagia şi sialorea
radicală a esofagului pe motive de cancer: d. disfagia şi dispneea
a. Sedillot, 1849 237.Care formă de creştere a CE prezintă
b. Amza Jianu, 1912 dificultăţi pentru prelevarea bioptatului
c. Franz Torec, 1913 a. infiltrativ-ulceroasă
d. Iwor Lewis, 1946 b. infiltrativ-difuză
229.În care stadiu de CE este indicat tratamentul c. polipoidă
radical combinat: d. papilomatoasă
a. T2N0M0 238.Esofagoplastia cu un lambou-tunel format din
b. T2N1M0 curbura mare a stomacului în rezecţia esofagului
c. T1N0M0 pe motive de cancer a fost efectuată de către:
d. T3N1M1 a. Lewis
230.Mai frecvent se întâlneşte cancerul esofagian b. Dan Gavriliu
(CE) în regiunea: c. Amza Jianu
a. cervicală d. Petrovski
b. 3/medie toracală 239.Care este supravieţuirea la 5 ani după
c. 3/superioară toracică tratamentul radical în CE st.T1-2N0M0 conform
d. regiunea abdominală statisticii mondiale:
231.Pentru 3/medie toracică a CE care este nivelul a. 90%
implicării în profunzime în T3: b. 45%
a. seroasa fără organele adiacente c. 25%
b. seroasa şi organele adiacente d. 12%
c. adventiţia fără organele adiacente 240.Cancerul esofagian în treimea inferioară
d. implică numai musculara toracică nu poate forma fistule cu:
232.Care dintre investigaţiile de mai jos nu s-au a. traheea
impus în diagnosticarea tumorii primare a b. bronhiile segmentare
esofagului: c. pericardul
a. esofagoscopia d. bronhiile lobare
b. radioscopia şi radiografia cu contrast 241.Incidenţa cea mai mare a cancerului esofagian
c. USG este în:
d. esofagotomoparietografia a. SUA
233.Cancerul esofagian cu sediul tumorii în b. Iran
treimea inferioară toracală necesită următoarea c. Moldova
operaţie: d. Estonia
a. Torec 242.Care dintre grupurile de ggl sunt mai rar
b. Garlock afectate în CE treimea inferioară:
c. Lewis a. traheobronhiali
d. Kirschner-Nakayama b. mediastinali
234.Care sunt metodele de tratament preoperatorii c. cervicali
în stadiul T3N1M0 în CE: d. paracardiali
a. radioterapică+chimioterapică 243.Care este incidenţa cancerului esofagian în
b. numai chimioterapică Moldova:
c. numai radioterapică a. 1,8
d. nici una b. 3,8
235.Formele histologice ale cancerului esofagian c. 5,2
(CE) cel mai frecvent întâlnite sunt: d. 8,3
a. adenomatoasă 244.Care dintre metodele de tratament nu este
b. pavimentoasă indicată în CE:
c. cu celule clare a. chirurgicală

15
 b. radioterapică 253.Ce reprezintă metastazele Blummer-
c. hormonală Schnitzler în cancerul gastric (CG):
d. chimioterapică a. metastazele supraclaviculare din stânga
245.În care sediu al tumorii tratamentul b. Mt pararectale
radioterapic în CE poate fi considerat radical: c. Mt ovariene
a. cervical d. Mt mediastinale
b. treimea medie toracică 254.Simptomele durerilor de tip ischemic ale
c. treimea inferioară toracică cordului se întâlnesc mai frecvent în CG cu
d. regiunea abdominală localizarea:
246.Ţara cu cea mai înaltă incidenţă a cancerului a. regiunea piloroantrală
gastric (CG) este: b. în corpul gastric
a. SUA c. regiunea proximală a stomacului
b. Japonia d. în afectarea totală a stomacului
c. Anglia 255.Investigaţia radiologică cu contrast triplu
d. China sporeşte diagnosticul CG în următoarele
247.Câte grupe de ggl sunt în cele 3 staţiuni ale localizări:
aparatului limfatic gastric conform datelor lui a. antrală
Lambert b. pilorică
a. 20 c. corpul gastric
b. 16 d. fundul gastric
c. 14 256.În CG piloroantral forma infiltrativă de
d. 12 creştere este indicată operaţia:
248.Semnele mai frecvente în CG piloroantral a. rezecţia 2/3 din stomac
sunt: b. rezecţia subtotală a stomacului
a. disfagia c. gastrectomia
b. semnele pilorostenozei d. esofagojejunoanastomoza
c. peritonita 257.Dintre formele histologice ale cancerului
d. hemoragiile gastrice gastric cea adenomatoasă constituie:
249.Pentru diagnosticul diferenţial în stenoza a. 70%
pilorică b. 85%
de geneză canceroasă de cea ulceroasă se impune c. 90%
următoarea investigaţie radiologică: d. 96%
a. R0scopia-grafia cu contrast dublu 258.Conform clasificării OMS (Geneva, 1989) ce
b. R0scopia-grafia cu contrast triplu stadiu reprezintă tumora primară cu implicarea
c. tomogastroparietografia mucoasei şi submucoasei, cu Mt ganglionare
d. TC (tomografia computerizată) perigastrice care nu depăşesc 3 cm de la tumora
250.Care este tratamentul radical de bază în CG: primitivă, Mt hematogene lipsesc:
a. Radioterapic a. T2N1M0
b. chirurgical b. T1N1M0
c. chimioterapic c. T3N0M1
d. radioterapic+chimioterapic d. T2N2M0
251.Care este tratamentul de referinţă în CG 259.Radiologic semnul defectului de umplere în
st.T3N2M1: Cr gastric este caracteristic pentru următoarea
a. chirurgical formă de creştere a tumorii:
b. radioterapic a. endofită
c. chimioterapic b. exofită
d. chirurgical+radioterapic c. infiltrativ-ulceroasă
252.Maladia precanceroasă cu cea mai înaltă rată d. forma mixtă
de malignizare a stomacului este: 260Pentru investigaţia endoscopică diagnosticul
a. polipii solitari mai mari de 2 cm de cancer prezintă dificultăţi în forma de creştere:
b. boala ulceroasă a stomacului a. ulceroasă
c. polipoza familială b. infiltrativ-difuză
d. gastrita cronică ana- şi hipoacidă c. exofită
d. forma mixtă

16
261.Incidenţa cancerului gastric (CG) în Moldova 270.Pronosticul tratamentului CH corelează în
este: primul rând cu:
a. 20,3 a. patologiile concomitente
b. 13,8 b. vârsta bolnavului
c. 22,4 c. stadiul tumorii
d. 7,23 d. sediul tumorii
262.Organul predilect pentru metastazarea CG 271. Rolul primordial în etiopatogeneza
este : cancerului hepatic aparţine:
a. plămânul a. consumării abuzive de alcool
b. creierul b. incidenţei înalte de ciroză hepatică
c. ficatul c. tabagismului
d. oasele d. hepatitei A
263.Sediul cel mai frecvent al CG este în: 272.Metoda de elecţie în tratamentul cancerului
a. corpul stomacului hepatic este:
b. regiunea piloroantrală a. radioterapia + chimioterapia
c. regiunea proximală b. intervenţia chirurgicală
d. curbura mare c. chimioterapia
264.Semnul radiologic principal în CG forma d. chimio + radio + imunoterapia
infiltrativ-difuză este: 273.Supravieţuirea la 5 ani în rezultatul
a. defectul de umplere tratamentului radical în cancerul hepatic precoce
b. rigiditatea segmentară este:
c. depou de bariu «nişa» a. 50%
d. dispariţia unghiului gastric b. 70%
265.Avantajul principal al endoscopiei în c. 85%
diagnosticul CG este: d. 90%
a. depistarea tumorii şi efectuarea biopsiei 274.Ce metodă de diagnostic nu este informativă
b. examenul citologic al apelor reziduale în depistarea cancerului hepatic:
c. determinarea sediului şi dimensiunilor a. laparoscopia
tumorii b. TC
d. înlăturarea endoscopică a tumorii c. gastroduodenoscopia
266.Care dintre formele histologice nu se d. USG
întâlnesc în cancerul hepatic (CH): 275.Cine, în ce an şi în ce clinică a efectuat cu
a. hepatocelular succes transplantul hepatic după hepatectomie:
b. pavimentos a. R.Calne, 1934, Kambridje
c. colangiocelular b. Galperin, 1972, Moscova
d. nici «a» nici «c» c. Starzl, 1963, Denver
267.Următoarea intervenţie chirurgicală poartă un d. Mikaeloff, 1961, Paris
caracter paliativ în CH: 276.Dintre formaţiunile anatomice prezentate nu
a. segmentectomia se referă către ZPD (zona pancreatoduodenală)
b. tumorectomia următoarea:
c. lobectomia a. pancreasul
d. hemirezecţia hepatică b. duodenul
268.Ce loc ocupă cancerul hepatic (CH) în c. căile biliare intrahepatice
structura oncologică din Moldova: d. căile biliare extrahepatice
a. 1 277.Metoda de diagnostic cea mai informativă în
b. 4 cancerul capului pancreatic este:
c. 6 a. gastroscopia
d. 8 b. laparoscopia
269.Care dintre metodele de diagnostic sporeşte c. colangiopancreatografia retrogradă
confirmarea morfologică a CH: endoscopică (CPGRE)
a. TC d. indicii analizelor de laborator
b. Laparoscopia 278.Către operaţiile radicale în cancerul ZPD se
c. laparocenteza referă:
d. USG a. colecisto-jejunoanastomoza

17
 b. rezecţia pancreato-duodenală a. sediul tumorii
c. coledoco-enteroanastomoza b. forma histologică
d. gastroenteroanastomoza c. forma de creştere
279.Principalul semn al cancerului ZPD este: d. stadiul tumorii
a. hemoragiile gastrointestinale 288.În ce localizări ale CC este admisă rezecţia
b. icterul tegumentelor segmentară:
c. anorexia a. colonul drept
d. durerile epigastrice b. colonul stâng
280.Semnul de bază în colangiopancreatografia c. treimea medie a colonului transvers şi distală
retrogradă endoscopică (CPGRE) în cancerul a sigmoidului
capului pancreatic este: d. flexura hepatică sau splenică
a. opacitate cu contururi neuniforme 289.Formele histologice ale cancerului de colon
b. semnul «nişei» (CC) sunt:
c. semnul bontului a. pavimentoasă
d. deformarea gl. pancreatice b. adenomatoasă
281.Care dintre complicaţiile cancerului cefalic al c. tranzitocelulară
pancreasului dictează una dintre operaţiile d. cancer cu celule clare
biliodigestive: 290.În formele infiltrative ale CC cărei metode de
a. hemoragia diagnostic aparţine prioritatea:
b. distrucţia tumorii a. radiologică
c. icterul mecanic b. USG
d. canceromatoza parietală c. fibrocolonoscopică
282.Care dintre fracţiunile bilirubinei este d. TC
modificată în cancerul ZPD: 291.Incidenţa cancerului de colon în Moldova
a. directă (liberă) este:
b. indirectă (conjugată) a. 50/0000
c. sunt modificate ambele fracţiuni b. 80/0000
d. nu sunt modificate nici una c. 200/0000
283.Rolul laparoscopiei în diagnosticul cancerului d. 320/0000
ZPD este: 292.Câte forme clinice ale cancerului de colon
a. depistarea sediului şi formei tumorii primare cunoaşteţi:
b. prelevarea bioptatului din tumora primară a.3 (toxico-anemică, ocluzivă, hemoragică)
c. depistarea metastazelor intraabdominale cu b. 6 (toxico-anemică, dispeptică, hemoragică,
biopsia lor entero-colitică, pseudoinflamatorie, ocluzivă)
d. înlăturarea laparoscopică a tumorii c. 5 (toxico-anemică, pseudoinflamatorie,
284.În care dintre tipurile de icter se depistează dizenterică, ocluzivă, hemoragică)
semnul Courvoisie-Tresoire: d. 6 (atipică, entero-colitică, pseudoinflamatorie,
a. hemolitic toxico-anemică, dispeptică, ocluzivă)
b. mecanic 293.Care este avantajul de bază al
c. parenchimatos fibrocolonoscopiei în diagnosticul cancerului de
d.nici unul dintre cele enumerate colon:
285.Care metodă de tratament se consideră a. depistarea tumorii primare, sediului şi
radicală în cancerul ZPD: dimensiunilor ei
a. chirurgicală b. evaluarea formei de creştere a tumorii şi
b. radioterapică biopsia metastazelor
c. radio + chimioterapică c. depistarea complicaţiilor tumorii
d. chimio + hormonoterapică d. depistarea tumorii primitive cu prelevarea
286.Formele de creştere mai frecvente în cancerul bioptatului pentru examenul histopatologic
colonului (CC) stâng sunt: 294.Formele de creştere mai frecvent întâlnite în
a. exofită cancerul colonului drept sunt:
b. mixtă a. endofită
c. infiltrativ-difuză b. infiltrativ-difuză
d. conopidiformă c. exofită
287.Radiosemiotica în CC este în conformitate cu: d. infiltrativ-ulceroasă

18
295.În colonul stâng mai frecvent se întâlneşte
forma clinică a cancerului:
a. toxico-anemică
b. pseudoinflamatorie
c. ocluzivă
d. atipică
296.Care metodă de tratament asigură
radicalitatea în cancerul de colon:
a. radioterapică
b. radio + chimioterapică
c. chirurgicală
d. radio + imunoterapică
297.Rezecţia abdominală anterioară este indicată
în:
a. sediul tumorii nu depăşeşte 8 cm de la anus
b. tumora este situată în treimea medie
ampulară
c. sediul este situat ampular inferior
d. tumora este situată între 8-12 cm mai sus de
anus
298. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la
epidemiologia cancerului de colon este FALSĂ?
a) Cancerul de colon reprezinta prima cauza de
deces prin cancer in toate ţările occidentale
b) Deceniul de vârsta cel mai afectat este 60-69 de
ani
c) Distributia pe cele doua sexe este aproximativ
egala
d) Unii autori au semnalat ca incidenţa cancerului
de colon este mai mare în mediul urban decât
în cel rural
299. Care dintre urmatorii factori dietetici au fost
corelaţi cu creşterea incidenţei cancerului colo-
rectal?
a) Aportul crescut si constant de fibre celulozice
b) Dieta bogată în grăsimi
c) Limitarea aportului de carbohidraţi
d) Folosirea in dietă a vegetalelor cu conţinut
mare de indoli
300. Care dintre următoarele forme macroscopice
de neoplazii nu este întîlnită în cancerul colonic
a) Forma ulcerativă
b) Forma polipoidă
c) Linita plastica
d) Forma stenozantă
e) Forma coloidă
301. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la
metastazarea pe cale venoasă a cancerului
De colon este corectă?
a) Diseminarea venoasă este consecinţa extensiei
tumorale în vena cava inferioară, urmând
metastazarea prin embolizare în teritoriul
pulmonar
b) Celulele neoplazice se opresc in primul filtru
capilar pe care îl întilnesc în circulaţia lor
c) Pare să existe o corelaţie semnficativă între
stadiul Dukes şi diseminarea venoasă
d) Toate celulele care ajung în circulaţia venoasă
se vor grefa şi vor genera micrometastaze
e) Lipsa invaziei venoase pe piesele de rezecţie
exclude producerea metastazelor hepatice
302. Care dintre urmatoarele tulburări ale
tranzitului intestinal nu este întilnita in cancerul
colonic?
a) Tendinţa la constipaţie
b) Debaclurile diareice
c) Scaune diareice uneori cu caracter
dizenteriform
d) Alternanţa constipaţie-diaree
e) Toate variantele de mai sus sunt corecte.
303. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la
cancerul colonului drept nu este adevarată?
a) Tumorile diagnosticate la acest nivel sunt mici,
dar sunt de tip vegetant
b) Leziunile sunt frecvent friabile ducînd la
hemoragii şi anemie
c) Aceste tumori dau rar tulburări de tranzit
d) Tabloul clinic este dominant de anemie
e) Stenoza este rară datorită lumenului larg si
peretelui distensibil a colonului la acest nivel
304. Cancer de cec complicat impune un
diagnostic diferenţial cu una dintre urmatoarele
afecţiuni abdominale:
a) Polipoza rectocolică
b) Cancerul gastric
c) Plastronul apendicular
d) Tumorile maligne ale splinei
e) Pseudochistul pancreatic
305. Dozarea antigenului carcino-embrionar este
obligatorie la pacienţii cu cancer colorectal
deoarece:
a) Are o mare specificitate de boală
b) Are o mare specificitate de organ
c) O valoare normală exclude un cancer cu punct
de plecare digestiv
d) Valorile acestui marker sunt importante în
monitorizarea postoperatorie a pacienţilor
e) Valorile crescute ale acestui marker pot pune
diagnosticul de cancer precoce
306. Determinarea hemoragiilor oculte nu poate fi
considerate ca mijloc de diagnostic al cancerului
colorectal deoarece:
a) Reacţia negativă exclude un cancer colonic
b) Reacţia pozitivă poate fi influenţată de
numeroşi factori de eroare
c) Testul se bazează pe depistarea sângelui digerat
şi nu a sângerărilor recente
19
d) Testul nu este sufficient de sensibil la prezenţa c. rezecţia abdominală anterioară
sângelui în materiile fecale d. rezecţia obstructivă a rectului tip Hartman
307. Care dintre urmatoarele tehnici diagnostice 313.În cancerul rectosigmoidian este indicată
nu sunt folosite in screening-ul cancerului colo- operaţia:
rectal în populatia asimptomatică? a. Bilroth II
a) Tuşeul rectal b. Dixon
b) Proctosigmoidoscopia rigidă c. Babcock-Chiricuţă
c) Colonoscopia d. Qenu-Miles
d.) Irigoscopia 314.În ce sediu şi ce formă histologică al
e.) Testul hemoragiilor oculte cancerului rectal (CR) poate fi efectuat
f. ) Capsula endoscopică tratamentul radioterapic conform unui program
308. Chirurgia laparoscopică pentru cancerul radical:
colorectal are avantaje care însa nu include unul a. ampular superior adenomatos
sau mai multe din cele de mai jos: b. anorectal pavimentos
a) O diminuare a durerii postoperatorii c. ampular mediu adenomatos
b) Posibilitatea de administrare precoce a d. rectosigmoidian adenomatos
citostaticelor 315. Operaţia Qenu-Miles este indicată în
c) Aspectul cosmetic mai bun al plăgii cancerul rectal când tumoarea este situată:
d) Risc neglijabil de apariţie a metastazelor a. la 8-12 cm de la anus
incizionale b. mai sus de 12 cm de la anus
e) Convalescenţa mai scurtă c. la nivelul joncţiunii rectosigmoidiene
f) Reluarea rapidă a motilităţii intestinale d. nu mai sus de 7-8 cm de la anus
309. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la 316.În cancerul joncţiunii rectosigmoidiene este
adenoamele rectale este adevarată? indicată operaţia:
a) Sunt de obicei polipoide a. Dixon
b) Evoluează de regulă din mai multe cripte b. Babcock-Mandache-Chiricuţă
concomitent c. Qenu-Miles
c) Adenoamele viloase sunt întotdeauna d. Billroth
pediculate 317.Principala maladie precanceroasă a rectului
d) Adenoamele sesile sunt maligne in 50% din este:
cazuri a. proctosigmoidita cronică
e) Nu există o legatura patogenica în relaţia b. adenomatoza familială
adenomă-cancer c. hemoroizii
310. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la d. fisura anală
polipii hiperplazici este falsă? 318.Cărei metode de diagnostic aparţine avantajul
a) Reprezintă cea mai frecventă formă de polipi în cancerul rectal (CR):
întălnită la nivelul rectului a. TC
b) Au potenţial malign mai mare decât al polipilor b. RRS
adenomatoşi c. USG
c) Sunt palizi şi pot fi diferenţiaţi în timpul d. laparoscopiei
rectoscopiei 319.Tumorile renale mai frecvent întâlnite sunt:
d) Etiologia lor nu este cunoscută a. benigne
e) Sunt mai frecvenţi la vârstnici b. benigne egale cu maligne
311.În care formă de creştere a cancerului rectal c. maligne
(CR) avantajul investigaţiei aparţine metodei 320.Care dintre formele histologice nu aparţine de
radiologice faţă de cea endoscopică: cancerului renal (CR):
a. infiltrativ difuză a. alveolar (cu celule clare)
b. exofită b. pavimentoasă
c. infiltrativ ulceroasă c. adenomatoasă
d. în «a» şi «b» d. tubulară (cu celule închise)
312.Operaţia Babcock-Mandache-Chiricuţă este: 321.Organul predilect pentru Mt cancerului renal
a. extirpaţia rectului cu sigmoidostomie este:
b. rezecţia abdomino-anală cu păstrarea a. ficatul
sfincterului anal b. oasele

20
 c. plămânii b. 35-40%
d. creierul c. 40-57%
322.Câte forme clinice cunoaşteţi în cancerul d. 60-70%
renal: 331. Care este incidenţa cancerului renal în
a. 4 Moldova:
b. 3 a. 10,4
c. 6 b. 7,8
d. 5 c. 15,2
323.Câte faze există în aortografie pentru d. 2,8
diagnosticul cancerului renal 332.În clasificarea TNM (Geneva, 1989) ce
a. 4 simbolizează T2 în cancerul renal:
b. 2 a. tumora până la 2 cm limitată în capsula
c. 3 renală
d. 5 b. tumora mai mare de 2 cm, dar în limitele
324.În ce stadiu de cancer renal este indicat rinichiului
tratamentul chimioterapic preoperator: c. tumoră de orice dimensiune fără a depăşi
a. T3N0M0 fascia Gerota
b. T2N1M0 d. tumoră cu extindere în afara fasciei Gerota
c. T4N0M0 333.Ce procent constituie cancerul renal în
d. T4N3M1 structura oncologică din Moldova:
325.Cine a descris pentru prima dată cancerul a. 1-2%
renal: b. 2-3%
a. Konig c. 8-10%
b. Gravitz d. 10-15%
c. Virchow 334.Cine dintre savanţi a numit în mod eronat
d. Babeş hipernefrom cancerul renal:
326.Care dintre formele histologice descrise mai a. Fiodorov
jos nu aparţin cancerului cu sediul în bazinetul b. Gravitz
renal: c. Konig
a. papilară d. Virchow
b. tranzitocelulară 335.Tumora cu dimensiunile peste 2 cm, limitată
c. tubulară (cu celule închise) de structura renală, fără afectarea fasciei Gerota
d. pavimentoasă cu Mt într-un singur ggl cu dimensiunea de până
327.Care dintre semnele de mai jos nu aparţin la 2 cm, fără Mt la distanţă se include în stadiul:
cancerului renal: a. T2N2M0
a. hematuria b. T3N1M0
b. dizuria c. T2N1M0
c. durerea d. T2N1M1
d. palparea tumorii în regiunea lombară: 336.Varicocelul în stadiile depăşite ale cancerului
328.Care dintre investigaţii nu sunt recomandabile renal se întâlneşte mai frecvent când tumora este
în diagnosticul cancerului renal: situată:
a. urografia descendentă a. în rinichiul drept
b. biopsia puncţională percutanată b. în rinichiul stâng
c. ureteropielografia retrogradă c. în mod egal în ambii rinichi
d. USG d. nu se întâlneşte decât ocazional
329.Care dintre sindroamele descrise mai jos se 337. Care este cea mai eficientă metodă de
întâlneşte în cancerul renal: diagnostic diferenţial între cancerul renal şi o
a. Claude Bernard-Horner tumoră retroperitoneală extraorganică:
b. Pancoast-Tobias a. urografia intravenoasă
c. Stauffer b. ureteropielografia retrogradă
d. Pourfour du Petit c. urografia descendentă pe fond de
330.Care este rata de supravieţuire la 5 ani în retropneumoperitoneu
tratamentul radical al cancerului renal: d. laparoscopia
a. 25-35% 338.Care este operaţia de elecţie în cancerul renal:

21
 a. rezecţia cuneiformă a rinichiului a) Macrohematurie
b. nefrectomia b) Dizurie
c. rezecţia a 2/3 de rinichi c) Prezenţa tumorii palpabile
d. rezecţia subtotală a rinichiului d) Dureri (algic)
339.Morbiditatea cancerului renal (CR) în 349.Metastazele la distanţă mai frecvent sunt:
Republica Moldova la cei adulţi este: a. multiple
a. 1% b. solitare
b. 2-3% c. egal multiple-solitare
c. 7-8% d. nici una.
d. 10% 350.Câte forme clinice CR se întâlnesc:
340.Morbiditatea CR se întâlneşte mai frevent la: a) 3
a) bărbaţi b) 4
b) femei c) 5
c) egal bărbaţi-femei d) 6
d) Numai la bărbaţi.
341.Cea mai frecvent incidenţa de CR este la 351.Forma febrilă CR este legată:
vârsta: a. suprainfecţie
a. până la 20 ani b. procesul tumoral
b. 21 – 30 ani c. metastaze
c. 31 – 40 ani d. pierdere ponderală.
d. 41 – 50 ani 352.Cistoscopia se efectuează în CR cu scopul:
342.Tumorile renale au caracter mai des: a) stopa hemoragia
a) malign b) depista sursa de hemoragie
b) benign c) tratament
c) egal malign-benign d) morfologie.
d) mixte. 353.Tratamentul de bază a CR este:
343.Tumorile renale au origine mai frecvent: a. chimioterapic
a. epiteliale b. radioterapic
b. neepiteliale c. imunoterapic
c. dermoidă d. chirurgical.
d. vasculară. 354.Supravieţuiesc 5 ani şi mai mult după
344.Tumorile renale sunt mai des: tratamentul chirurgical:
a) primare a) 20%
b) secundare b) 30%
c) egal primare – secundare c) 40%
d) adiacente. d) 50%.
345.Tumorile renale maligne au sediu mai 355.Cine a depistat pentru prima dată schistosoma
frecvent în: :
a. rinichiul drpt a. I.Secenov
b. rinichiul stâng b. N. N. Petrov
c. egal drept – stâng c. T. Bilhartz
d. bilateral. d. V. Babeş
346.CR provine mai rar din: 356.Stadiul T3a în cancerul vezicii urinare
a) parenchima renală simbolizează:
b) bazinetului renal a. tumora implică mucoasa, submucoasa,
c) calicelele renale. musculara şi structurile adiacente ale v.
d) Vasele sanguine renale. urinare:
347.Metastazează la distanţă cancerul renal b. tumora implică mucoasa, submucoasa şi
premordial: partea internă a muscularei
a. pulmom c. tumora implică numai submucoasa
b. oase d. tumora implică toate straturile v. urinare fără
c. ficat structurile adiacente
d. creier 357.Simptomul cel mai des întâlnit în cancerul v.
348d. .Simptomul clinic CR frecvent este: urinare este:

22
 a. hematuria 366.Care semne clinice din triada cancerului v.
b. durerea urinare se întâlneşte mai frecvent:
c. dizuria a. durerea
d. palparea tumorii b. palparea tumorii
358.În ce procent din cazuri se depistează în c. dizuria
hemogramă accelerarea VSH: d. hematuria
a. 50-60% 367.Care dintre investigaţiile de mai jos este net
b. 60-70% superioară în depistarea metastazelor Cr renal:
c. 70-90% a. urografia descendentă
d. peste 90% b. limfoscintigrafia
359.În ce stadiu al cancerului v. urinare este admis c. aortografia
doar tratamentul chirurgical: d. pielografia retrogradă
a. T2N0M0 tumoră exofită, diferenţiată 368.Care dintre metodele de tratament al Cr renal
b. T3N1M0 tumoră exofită, diferenţiată poartă un caracter paliativ:
c. T2N0M0 cancer nediferenţiat a) chirurgicală
d. T4N0M0 cancer nediferenţiat b) chirurgicală + radioterapică
360.Incidenţa cancerului vezicii urinare în c) chirurgicală + chimioterapică
Moldova este: d) radioterapică + chimioterapică +
a. 110/0000 imunoterapică
b. 9,40/oooo 369.Cine pentru prima dată a elaborat concepţia
c. 4,30/0000 chimică în apariţia Cr renal:
d. 2,50/0000 a. Gravitz
361.Simbolul N2 din sistemul TNM în cancerul v. b. Rehn
urinare înseamnă: c. Konig
a. metastaze în ggl paraaortali d. Virchow
b. Mt în ggl mediastinali 370.Din triada simptomatică a cancerului v.
c. Mt în ggl paravezicali de la 2 până la 5 cm urinare nu face parte:
d. Mt paravezicale mai mari de 5 cm a) hematuria
362.În ce procent din cazuri se întâlneşte b) palparea tumorii
hematuria în cancerul v. urinare: c) dizuria
a. 60-70% d) durerea
b. 70-75% 371.Care este precancerul obligant pentru v.
c. 80-90% urinară:
d. 25-30% a. fibromul
363.În care formă de creştere a cancerului v. b. leiomiomul
urinare poate fi informativă şi c. lipomul
pneumocistotomografia: d. papilomul
a. infiltrativ difuză 372.În cistografia cu contrast dublu pentru
b. exofită diagnosticul Cr v. urinare care este raportul
c. infiltrativ ulceroasă contrast/aer:
d. nici în una dintre ele a) 50 ml contrast / 50 cm3 aer
364.Pentru depistarea metastazelor în ggl b) 50 ml contrast / 150 cm3 aer
regionali în cancerul v. urinare este indicată: c) 150 ml contrast / 50 cm3 aer
a. laparoscopia d) 100 ml contrast / 100 cm 3 aer
b. flebografia pelviană 373.Care este cea mai informativă metodă de
c, aortografia investigaţie în depistarea tumorii primare a v.
d. mediastinoscopia urinare:
365.Rezecţia transuretrală (RTU) în cancerul v. a. limfografia
urinare este indicată în stadiile: b. pneumocistografia
a. T2N2M0 c. cistoscopia cu biopsia tumorii
b. T1-2N0M0 d. aortografia
c. T1-2N1M1 374.Care este volumul şi caracterul operaţiei
d. T3N1M0 Bricker:

23
 a. rezecţia subtotală a v. urinare cu b. hemirezecţia v. urinare cu
ureterocistoneostomie bilaterală ureterocistoneostomia unilaterală
b. rezecţia subtotală a v. urinare cu c. cistectomia cu ureterosigmoidostomia
urterocistocutaneostomie bilaterală
c. cistectomia cu ureterosigmoidostomie d. cistectomia cu ureterocistoileonostomia
d. cistectomia cu ureteroileonostomie bilaterală
375.Care este supravieţuirea la 5 ani în 383.În care dintre metodele de tratament descrise
tratamentul radical al Cr v. urinare: mai jos nu este asigurată supravieţuirea la 5 ani:
a. 20-30% a) radio + chimioterapia
b. 45-50% b) radio + chirurgicală
c. 30-40% c) chirurgicală
d. 70-80% d) asociată chirurgicală + chimioterapică
376.Ţara cu cea mai înaltă incidenţă a cancerului 384.Morbiditatea cancerului vezicii urinare este:
vezicii urinare este: a) 1% - din toate cancerele umane,
a. Moldova b) 3%
b. Rusia c) 5-6%
c. SUA d) 15%
d. Algeria 385.Incidenţa cancerului vezicii urinare la bărbaţi
377.Dintre formele histologice ale cancerului una este mai frecventă:
nu se referă către v. urinară: a) 2:1
a. tranzitocelulară b) 3:1
b. pavimentoasă c) 4:1
c. nediferenţiată d) 5:1
d. cancerul cu celule clare 386.Incidenţa cancerului vezicii urinare este
378.Ggl regionali pentru v. urinară sunt frecventă la vârsta:
consideraţi: a) 31 – 40 ani
a. ggl paraaortali b) 41 – 50 ani
b. ggl paracavali c) 51 – 60 ani
c. ggl situaţi mai jos de bifurcaţia arterei iliace d) 61 – 70 ani.
comune 387.Factorul predominant în apariţia cancerului
d. ggl inghinali vezicii urinar este:
379. În triada semnelor cancerului v. urinare în ce a) radiant
procent din cazuri se întâlneşte durerea: b) chimic
a) 15-20% c) alimentar
b) 23-57% d) hormonal.
c) 60-70% 388.Cea mai frecventă formă de creştere a
d) 70-85% cancerului vezicii urinare:
380.Investigaţia v. urinare tip Temiliescu a fost a) endofită
denumită: b) exofită
a. triplocistografia c) mixtă
b. policistografia d) superficială.
c. cistografia cu contrast dublu 389.Cea mai des întâlnită histologie în cancerul
d. cistografia cu contrast triplu vezicii urinare:
381.Care metodă de tratament al cancerului v. a) pavimentos
urinare poate fi radicală fără asocierea altor b) adenocarcinom
metode: c) tranzitocelular
a) radioterapică d) papilar.
b) chimioterapică 390.Cancerul vezicii urinare T1N0M1 corespunde
c) chirurgicală stadiului:
d) imunoterapică a) I,
382.Care este volumul şi caracterul operaţiei tip b) II,
Blohin în tratamentul cancerului v. urinare: c) II „b”
a. rezecţia subtotală a v. urinare cu d) IV st.
ureterocistoneostomia bilaterală

24
391.Simptomul clinic frecvent întâlnit în cancerul
vezicii urinare:
a) dizurie 400. Ţările cu cea mai înaltă incidenţă a
b) polochiurie cancerului cutanat sunt:
c) macrohematurie a. Australia
d) dureri. b. Bulgaria
392.Ureterohidronefros unilateral în cancerul c. Ucraina
vezicii urinare este: d. Franţa
a) Local 401.Care dintre investigaţiile descrise mai jos
b) Local-avansat sporeşte diagnosticul cancerului cutanat:
c) Metastatic a. examenul histologic
d) General. b. TC (tomografia computerizată)
393.Metoda principală în diagnosticul cancerului c. examenul citologic
vezicii urinare: d. examenul radioizotop
a) cistoscopia 402. Formele histologice ale cancerului cutanat
b) cistografia sunt:
c) tomografia computerizată a. bazocelulară
d) ultrasonografia. b. pavimentoasă cu cheratinizare
394.Mai frecvent cancerul vezicii urinare c. pavimentoasă fără cheratinizare
metastazează în: d. adenomatoasă
a) oase 403.Pentru depistarea metastazelor ganglionare
b) ficat regionale în cancerul cutanat sunt indicate:
c) plămâni a. USG
d) rinichi. b. TC
395.Tratamentul cancerului vezicii urinare este: c. Limfografia
a) complex d. Laparoscopia
b) chirurgical 404.Formele clinice ale bazaliomului sunt:
c) cradioterapia a. nodulară
b) imunoterapia. b. primar ulceroasă
396.Volumul chirurgical în cancerul vezicii c. chistică
urinare depinde de: d. pigmentată
a) vârstă 405.Metodele de tratament în cancerul cutanat
b) maladii concomitente sunt:
c) stadiu a. chirurgicală
d) sex. b. radioterapică
397.În cancerul vezicii urinare cu implicarea c. hormonoterapică
prostatei se efectuează operaţii radicale: d. crioterapică
a) cistprostatectomia cu O.Bricher 406. Semnele distinctive ale cancerului cutanat
b) cistprostatectomia cu O.Ştudart spinocelular de cel bazocelular sunt:
c) ureterocutaneostomie bilateral a. evoluţie mai rapidă
d) ureterosigmostomie. b. activitate invazivă mai pronunţată
398.Imunoterapia cancerului vezicii urinare este c. ulceraţii mai frecvente
cu: d. posibilitate de metastazare
a) interferon 407. Metodele de tratament al cancerului cutanat
b) interleuchin-2 în stadiul T3N1M0 sunt:
c) vaccina BCG a. tratament combinat
d) Dicaris. b. tratament complex
399.Pronosticul cancerului vezicii urinare depinde c. crioterapie
de: d. radioterapie
a) vârsta pacientului 408. Cîteva particularităţi, care deosebesc
b) maladiile de fon cancerele cutanate de cele ale organelor interne
c) stadiu a. polimorfizm clinic accentuat
d) sex. b. apariţia preponderent pe fondul
RM liziunilor precanceroase bine diferenciate

25
 c.rolul predominant al factorilor endogeni
în cancerogeneză
d. predominanţa epitelioamelor
e. incidenţa în creştere la persoane adulte
tinere.
409. Precancere cutanate absolute
a. lupus eritematos
b. xerodermul pigmentos
c. corn cutanat
d. keratoacantom polimorf
e. leucoplazia mucoasei cavităţii bucale
410. Care sunt semnele malignizării
keratoacantomului
a. creştere spontană în volum
b. infiltrare în profunzime
c. sîngerare
d. apariţia tuberozităţii
e. inflamaţie şi ulceraţie.
411. Metodele de tratament cele mai adecvate
pentru precancerele cutanate absolute (în special a
keratoacantomului) sunt
a. crioterapia
b. excizia cuneiformă a leziunii
c. chimioterapia regională
d. roentghenterapie de contact
e. telegamaterapie
412. Cancerul spino-celular (pavimentos) se
caracterizează prin
a. creştere accelerată
b. desen tegumentar nemodificat
c. inflamaţie pronunţată în jurul tumorii
d. consistenţa tumorii – dură,
cartilaginoasă
e. ulcerare precoce cu miros de putrefacţie
413. Metodele cele mai eficiente în diagnosticul
cancerului spino.celular (pavimentos) sunt
a. metoda clinică: vizualizare, palpare
b. examen citologic al bioptatului
c. examen ecografic
d. examen morfologic
e. examen de laborator.
414. Caracteristicile cancerului bazo-celular
(bazaliomului)
a. malignitate „in situ”
b. benignitate relativă
c. absenţa totală a diferencierii celulare
d. polimorfism redus
e. apariţia concomitentă a mai multor
focare primare independente.
415. Bazaliomul apare sub următoarele aspecte
clinice
a. un mic grăunte emisferic, denumit
„perlă” epitelimatoasă
b. o mică eroziune rotund-ovală cu dm 2-
5mm cu sau fără crustă, numită „zgîrîetură
de unghie”
c. nodul roşu-cărnos, cu suprafaţă erodată,
cu secreţii sau sîngerîndă
d. formă vegetativă (aspect de „conopidă”)
cu secreţii albicioase şi miros fetid
e. o pată eritematoasă sau
eritemosquamoasă, rotund-ovală cu dm 5-
7mm, uşor infiltrată, asemănătoare cu o
placă de lupus eritematos.
416. Factorii cancerigeni implicaţi în apariţia
bazalioamelor sunt
a. factorii fizici: insolaţie şi vînturi
b. imunodepresia
c. activitatea hormonală
d. radiaţia ionizantă: naturală, iatrogenă
e. rasa şi culoarea pielii.
417. Bazalioamele au următoarele forme
histologice
a. carcinom solid
b. carcinom keratinizat
c. carcinom „bowenian”
d. carcinom pseudoglandular
e. carcinom pseudochistic.
418. Selectarea metodelor de tratament al
cancerelor cutanate se va face în funcţie de
a. forma clinică a tumorii
b. vîrsta pacientului
c. sexul pacientului
d. gradul de răspîndire al tumorii
e. starea generală a bolnavului.
419. Metodele de tratament aplicat în cancerul
spino-celular (pavimentos) la st I-II sunt
a. chirurgia clasică sau electrorezecţia
tumorii cu sau fără plastie
b. hormonoterapia
c. radioterapie (roentghenoterapie de
contact)
d. crioterapie
e. chimioterapie sistemică.
420. Tratamentul bazalioamelor se efectuează prin
metodele
a. chimioterapie topică
b. laseroterapie
c. operaţii lărgite
d. radioterapie cu izotopi
e. radioterapie de contact.
421. Tratamentul cancerului spino-celular
(pavimentos) la st IVa se efectuează prin
a. crioterapie
b. operaţii lărgite
c. tratamentul complex: radioterapie +
operaţii radicale
26
 d. telegamaterapie d. erizipelul
e. radioterapie cu izotopi. 430.Tratamentul complex în terapia MM este
422. Care factori influenţează negativ pronosticul constituit din metodele:
cancerelor cutanate a. chirurgicală + radioterapie +chimioterapie
a. tipul hostologic nediferenţiat-anaplazic b. radioterapie + chimioterapie
b. localizarea tumorii c. chimioterapie + radioterapie
c. formele ulceros-infiltrativ d. chirurgicală + radioterapie + imunoterapie
d. metastaze gnaglionare mobile 431. Care sunt metodele principale de tratament al
e. forme acute, galapante. melanomului malign (MM):
423.Care dintre metodele de diagnostic enumerate a. chirurgicală
sunt admise în confirmarea melanomului malign b. imunoterapică
(MM): c. hormonală
a. radioizotop d. radioterapică
b. determinarea MSP (Melanom Specific 432. Tratamentul imunologic în MM este efectuat
Protein) prin:
c. biopsia incizională a. vaccinul BCG
d. termoscopia b. corynebacterium parvum
424.Semnele principale de malignizare a nevilor c. doxorubicină
conform datelor lui Miller şi Evans sunt: d. decaris
a. iregularitatea contururilor nevului 433. Din grupul de tumori pigmentare benigne fac
b. necrotizarea pielii la o distanţă de 3 cm de la parte:
marginea nevului a. nevul limitrof
c. creşterea evidentă în dimensiuni a nevului b. lentigo
d. schimbarea culorii nevului cu aspect «tigrat» c. nevul intradermal
425.Radioterapia primară este indicată în d. pata mongolină
următoarele forme clinice ale MM: e. nevul albastru.
a. lentigo malign 434. Preancere absolute pentru melanom malign:
b. melanoamele maligne ale mucoaselor a. nevul limitrof
c. MM nodular b. nevul mixt Spitz (juvenil)
d. MM cu metastaze la distanţă c. melanoza Dubrenill
426.Care sunt criteriile principale de influenţă a d. nevul displazic
rezultatelor tratamentului MM: e. lentigo
a. stadiul tumorii 435. Din semnele de malignizare ale nevilor
b. vârsta bolnavului pigmentari fac parte următoarele:
c. forma clinică a MM a. apariţia semnelor de inflamaţie
d. prezenţa maladiilor concomitente b. schimbarea bruscă a intensităţii culorii
427.Care dintre metodele de anestezie în c. apariţia vilozătăţii
tratamentul chirurgical al melanomului malign d. ulcerarea suprafeţei nevului
(MM) sunt admise: e. induraţia nevului.
a. endotraheală 436. Semnele caracteristice pentru perioada
b. infiltrativă cu novocaină premelanotică a nevilor
c. i/venoasă a. pigmentarea uniformă
d. peridurală b. apariţia petelor – satelit la baza nevului
428.Care dintre eventualele cauze ar putea c. evoluţia lentă fără semne evidente de
provoca autoregresia MM: accelerare
a. administrarea vaccinului BCG d. sîngerări ale nevului
b. puncţia melanomului e. nev mai mic de 0,5cm în diametru.
c. febra virală 437. Melanomul malign se localizează mai
d. febra posttransfuzională frecvent pe:
429.Melanomul malign (MM) necesită un a. pielea trunchiului
diagnostic diferenţial cu: b. mucoasa cavităţii bucale
a. cancerul cutanat c. pielea capului (regiunea viloasă)
b. boala Bowen d. pielea feţei
c. nevul e. pielea membrelor

27
438. W. Clark a descris cîteva forme clinice de c. complexă
melanom malign: d. regională
a. forma verucoasă e. generalizată.
b. forma nodulară 445. Care sunt avantajele electrochirurgiei în
c. forma papilomatoasă tratamentul melanomului malign
d. forma superficial - invazivă a. o radicalitate mai mare a metodei
e. forma fisurală b. efectul hemostatic
439. Care din gradele de invazie a dermei c. efectul economic
corespunde gradelor II şi IV după Clark: d. efectul antiblastic
a. tumoarea superficială, nu invadează e. blocada vaselor limfatice şi sanguine.
membrana 446. Care sunt semnele caracteristice pentru nevul
b. tumoarea invadează stratul papilar al juvenil
„dermei” a. lipsa teleangiectaziilor
c. tumoarea invadează ţesutul adipos b. culoarea roz-roşietică a formaţiunii
d. tumoarea invadează ½ stratului reticular c. localizare în straturile profunde dermale
pînă la nivelul glandelor sudoripare d. asocierea a 2 elemente ale nevului mixt
e. tumoarea invadează în întregime stratul – intermediar şi intradermal
reticular. e. dimensiuni mai mari decît a nevilor
440. Din metodele utilizate pentru diagnosticul întîlniţi la copii.
melanomului malign, fac parte: 447.Sindromul MEN II-A în cancerul tiroidian
a. ecografia (CT) se caracterizează prin:
b. examen clinic a. cancerul tiroidian forma medulară
c. radiometria cu 32P b. feocromocitomul
d. examen morfologic preoperator c. nivelul sporit de calcitonină
e. citodiagnostic frotiului. d. fixează iodul radioactiv
441. Melanomul malign al pielei regiunii capului 448.Mai radiorezistente sunt următoarele forme
şi gîtului metastazează pe cale limfatică histologice ale CT:
preponderent în: a. cancerul anaplazic
a. ganglionii limfatici parasternali b. medular
b. gnaglionii limfatici submandibulari c. folicular
c. gnaglionii limfatici retrosternali d. cancerul cu celule oxifile Hurtle
d. ganglionii limfatici submentali 449.Metastazele la distanţă în cancerul tiroidian
e. ganglionii limfatici paratiroidieni. (CT) sunt:
442. În tratamentul melanomului malign cele mai a. rinichi
eficiente metode de tratament sunt: b. plămâni
a. radioterapia ca metodă sinestătătoare c. oase
b. tratamentul combinat (radioterapie d. coloana vertebrală
preoperatorie + intervenţie chirurgicală) 450.Tiroidectomia subtotală este indicată în:
c. intervenţie chirurgicală + radioterapie a. cancerul anaplazic
postoperatorie a cîmpului operator b. medular
d. crioterapie paliativă c. papilar multiplu unilateral
e. chimioterapie sistemică. d. Cr cu celule oxifile Hurtle
443. În tratamentul chirurgical al melanomului 451.Care sunt factorii cancerigeni ai gl.tiroide:
malign, localizat pe faţă, marjinea de asigurare a. iradierea actinică
trebuie să constituie b. TSH
a. 1cm c. tiroidita Hashimoto
b. 2cm 452.Metastazele la distanţă a cancerului tiroidian
c. 3cm întâlnite mai frecvent sunt:
d. 3,5cm a. renale
e. 0,5cm. b. pulmonare
444. În răspîndirea melanomului malign se c. osoase
deosebeşte cîteva faze. d. mediastinale
a. iniţială 453.Tireoidectomia totală este indicată în:
b. locală a. cancerul bilateral

28
 b. cancerul multiplu papilar situat într-un a. este incapsulat;
singur lob b. infiltrează ţesuturile adiacente uneori la
c. tumorile T4 distanţe considerabile;
d. cancerul cu implicarea istmului gl. tiroide c. metastazează preponderent pe căi
454. Metastazele ganglionare laterocervicale sunt limfatice;
mai frecvente în următoarele forme de cancer d. are preferinţă de sex feminin;
tiroidian: e. are evoluţie lentă.
a. foliculară 462. Adenocarcinomul medular se caracterizează
b. medulară prin:
c. papilară a. evoluţie extrem de lentă;
d. anaplazică b. provoacă hipofuncţia glandei tiroide;
455. Sindromul MEN IIb se caracterizează prin: c. are ca simptom constipaţiile;
a. asocierea cancerului medular cu d. are tendinţă de progresare;
feocromocitomul e. se asociază cu feocromocitom bilateral.
b. hiperparatiroidism 463. Cancerul glandei tiroide metastazează în
c. nevroame ale buzei gnaglionii următori:
d. ganglioneuroame intestinale a. ggl. submandibulari;
456. Cele mai eficiente preparate chimioterapice b. ggl. Jugulari (profunzi, superficiali,
în tratamentul cancerului tiroidian sunt: medii);
a. 5-FU c. ggl. Supraclaviulari;
b. fluorafurul d. ggl. Paratraheali;
c. doxorubicina e. ggl. Accesorii.
d. cis-platinum 464. Cancerul medular metastazează hematogen
457. Glanda tiroidă are mai multe funcţii în preponderent în:
organism, printre care: a. ficat;
a. Secretia tiroxinei; b. plămîni;
b. reglarea metabolismului bazal; c. oase;
c. reglarea metabolismului hidrosalin; d. pancreas;
d. reglarea metabolismului enzimatic; e. creier.
e. reglarea metabolismului de calciu. 465. În cadrul tratamentului chirurgical al
458. Structura histologică a glandei tiroide este cancerului tirodian se efectuează:
constituită din: a. enuclearea tumorii;
a. celule A; b. rezecţia lobului şi istmului;
b. celule Vichow; c. electrochirurgie;
c. celule B; d. rezecţie subtotală;
d. celule insulare; e. tiroidectomie.
e. celule mezenchimale. 466. În operaţia clasică Crile sunt extirpate
459. Factorii exogeni, implicaţi în cancerogeneza următoarele elemente:
glandei tiroide sunt: a. glanda tiroidă;
a. poluarea mediului ambiant cu b. ţesutul celulo-adipos cervical cu glanda
nitrozoamine; salivară submandibulară;
b. radiaţia ionizantă; c. m. Tireo-hioid;
c. fumatul; d. m. Sterno-cleido-mastoidian;
d. deficitul de Iod, Cobalt, Cupru; e. vena jugulară interna (un sector).
e. insolaţie. 467. În excizia fascială fasciculo-fascială se
460. Care sunt semnele clinice de malignizare a extirpează:
guşei nodulare: a. glanda tiroidă;
a. accelerarea bruscă a creşterii guşei; b. ţesutul celular paratraheal.
b. agravarea semnelor de tireotoxicoză; c. ţesutul celular cervical cu ganglionii
c. apariţia tuberozităţii; cervicali;
d. dureri în regiunea glandei tiroide; d. n. Accesoriu;
e. apariţia durităţii. e. ţesutul celular din mediastinul antero-
461. Adenocarcinomul papilar se caracterizează posterior.
prin:

29
468. Complicaţiile în tratamentul chirurgical al a. 6 luni
glandei tiroide sunt: b. 3 luni
a. lezarea n.recurent; c. 1 lună
b. insuficienţă respiratorie; d. 1,5 luni
c. hipoparatireoză; e. 2 săptămîni.
d. traheită; 476. Pronosticul cancerului buzei inferioare
e. edem laringian. depinde în mare măsură de
469. Care sunt indicaţiile pentru tratamentul a. vîrsta pacientului
combinat (operaţie+telegamaterapie b. dimensiunile tumorii
postoperatorie) în cancer tiroidian: c. tipul histologic al tumorii
a. vîrsta înaintată; d. starea organismului
b. operaţie parţial radicală; e. existenţa (lipsa) metastazelor.
c. ablastie compromisă a operaţiei; 477. Conform clasificaţiei lui А.И. Пачес
d. gradul răspîndit a tumorii; cancerul buzei inferioare are 4 forme clinice.
e. forme nediferenciate. Selectaţi răspunsurile corecte
470. Precancere absolute buzei inferioare sunt a. forma verucoasă
a. discheratoză difuză productivă b. forma ulceroasă
b. keratoacantom c. forma actinică
c. fisuri cronice d. forma papilară
d. discheratoză destructivă e. forma keratinizată.
e. leucoplazia. 478. Pentru care studii clinice ale cancerului
471. Care sunt factorii etiologici cei mai mult buzei inferioare sunt caracteristice metastaze
implicaţi în malignizarea keratoacantomului limfatice regionale
a. fumatul a. st IIa
b. traumatizare mecanică b. st IIb
c. insolaţie c. st IIIa
d. virusuri d. st IIIb
e. microcombustii. e. st IVa
472. Tabloul clinic al keratoacantomului se 479. Care forme histologice ale cancerului buzei
manifestă prin inferioare au o evoluţie mai lentă şi sunt depistate
a. localizare în zona unghiului bucal la stadii mai puţin avansate
b. buretele periferic a. forma ulceros – infiltrativă
c. suprafaţa tuberoasă b. forma papilară
d. ulceraţie masivă c. forma ulceroasă
e. existenţa şanţului în jurul centrului d. forma verucoasă
cornificat al keratoacantomului. e. cancerul pavimentos cornificat.
473. Care sunt cele mai caracteristice semne în 480. Canceurl buzei inferioare mestatează la
diagnosticul diferenciat al keratoacantomului şi distanţă în
cancerul buzei inferioare a. creier
a. consistenţa formaţiunii b. oase
b. dimensiunile formaţiunii c. piele
c. localizarea formaţiunii d. tractul gastro-intestinal
d. keratinizarea suprafeţei e. plămîni.
e. simptomul „şanţului”. 481. Care sunt metodele de tratament de elecţie în
474. Metodele eficiente de ultimă oră în cancerul buzei inferioare la st IIa
tratamentul precancerelor buzei inferioare sunt a. excizia cuneiformă a tumorii
a. electroexcizia formaţiunii pretumorale b. crioterapie
b. criochirurgia c. electrochirurgia
c. roentghenterapia de contact d. roentghenterapia de contact
d. tratamente conservative hormonale e. curiterapia.
e. cobalt-radioterapie. 482. Care sunt metodele de tratament cele mai
475. Care este durata unui tratament conservativ adecvate în cancerul buzei inferioare la st IVa
al cnacerelor buzei inferioare pentru a se constata a. electroexcizia lărgită +
eficienţa sau ineficienţa lui roentghenoterapia preoperatorie

30
 b. telegamaterapie la focarul primar 490.În stadiul III b (T1-3N1-2M0), menopauză peste
c. chimioterapie regională 5 ani este indicat tratamentul combinat în aspectul
d. metodă combinată: operaţie lărgită + următor:
chimioterapie sistemică preoperatorie + a. TGT (telegamaterapia) preoperatorie
operaţia Cryle b. chimioterapia preoperatorie
e. radioterapie paliativă. c. tratamentul chirurgical
483. Care sunt cauzele recidivării cancerului buzei d. ovariectomia
inferioare 491.Ţările cu cea mai înaltă incidenţă a cancerului
a. forme radiorezistente mamar (CM) sunt:
b. operaţii neradicale a. Estonia
c. forma histologică nefavorabilă b. Kazahstanul
d. forma clinică ulceros-infiltrativă c. Anglia
e. vîrsta înaintată a pacientului. d. Turkmenia
484. În metastaze ganglionare profunde (cancerul 492.Care forme clinice ale CM sunt mai maligne
buzei inferioare) este indicată varianta de operaţie în evoluţie:
a. de tip Vanah a. nodulară
b. enuclearea ganglionară b erizipeloidă
c. excizia fascială „în teacă” c. mastitiformă
d. operaţia Crile d. Cr Paget
e. excizia ţesutului celular cervical varianta 493. Amputaţia de sân în CM cu înlăturarea mm.
superioară. pectorali a fost propusă şi efectuată de:
485.În care dintre ţările de mai jos se întâlneşte a. propusă de Jean Luis Petit
cea mai mare incidenţă a cancerului mamar (CM): b. efectuată de Benjamin Bele
a. Estonia c. propusă de William Stwart Halsted
b. Kazahstanul d. efectuată de Volkmann
c. Anglia 494.Care sunt metodele de ameliorare a
d. Turcmenia tratamentului radioterapic în CM:
486.Formele clinice ale CM sunt: a. criodistrucţia locală
a. nodulară b. hipertermia locală
b. difuză c. razele ultrasonore
c. cancerul Paget d. hiperglicemia
d. sclerozantă 495.Descifraţi polichimioterpia CMFVP
487.Concepţiile chirurgicale de tratament (COOPER):
chirurgical al tumorilor au fost susţinute de: I
a. Hipocrate II
b. Egiptenii confirmate prin papirusul a. ciclofosfan a.
descoperit de către Edwin Smith ciclofosfan
c. Galenus b. metotrexat b.
d. Valsalva metiluracil
488.Cine dintre autori consideră că tratamentul c.5-FU c.
radioterapic al CM poate echivala cu rezultatele Fluourafur
tardive în tratamentul radical chirurgical: d.vincristină d.
a. Trapeznicov Vinblastină
b. Baclesse e.prednizolon e.
c. Mc Whirter Propionat testosteron
d. Leteaghin 496.Care dintre preparatele chimioterapice
489.Descifraţi metoda de tratament provoacă mai frecvent vome şi alopecie în
polichimioterapeutică CMF (Milano) în tratamentul CM:
tratamentul CM: a.ciclofosfanul
a. cortizon b.vincristina
b. ciclofosfan c.adriamicina
c. methotrexat d.prednizolonul
d. 5-FU (fluorouracil 497.Care sunt tumorile epiteliale benigne ale
sânului:

31
 a. papilomul intraductal
b. adenomul mamelonului
c.adenomul tubular
d.adenomul alveolar
498.Care sunt metodele principale în diagnosticul
tumorii primare a sânului:
a. mamografia
b. flebografia transsternală
c. limfografia
d. termoscopia
499. În CM mastectomia cu păstrarea mm.
pectorali a propus-o şi efectuat-o:
a. propus-o Murphy, 1912
b. propus-o Patey, 1948
c. efectuat-o Madden
d. efectuat-o Willy Meyer, 1894
500. Castrarea radioterapică în CM este indicată
în:
a. faza de reproducere a femeii
b. premenopauză
c.menopauză 1-2 ani
d.menopauză peste 5 ani
501. Enumeraţi căile de administrare a
preparatelor chimioterapice în CM:
a. generală (enterală şi parenterală)
b .locală (unguente)
c. local-regională (intraarterială)
d. locală (în colecţiile pleurale)
502. Care sunt tipurile noninvazive de cancer
mamar:
a. carcinomul intraductal
b.carcinomul ductal
c.carcinomul medular
d.carcinomul lobular
503. Markerii biologici ai cancerului mamar sunt:
a. alfa-fetoproteina
b. ACM (antigenul carcino-mucos)
c. ACE (antigenul carcino-embrionar)
d. CA 15-3
504. Către operaţia Patey nu se referă următorul
volum de intervenţie chirurgicală:
a. mastectomie cu păstrarea m.pectoral mic
b. mastectomie cu păstrarea m.pectoral mare şi
limfadenectomia axilară subscapulară şi
subclaviculară
c. mastectomie cu păstrarea mm.pectorali fără
limfadenectomie
d. mastectomie cu înlăturarea ambilor muşchi
pectorali fără limfadenectomie
505. Enumeraţi hormonii folosiţi în tratamentul
cancerului mamar:
a. androgenii în faza reproductivă
b. estrogenii în menopauză după 5 ani
c. triiodtironina
d. progesteronul
506. În tratamentul imunoterapic al cancerului
mamar sunt eficiente preparatele:
a. levamizolul
b. interferonul
c. BCG vaccinul
d. gamaglobulina
507.Ganglionii limfatici regionali a glandei
mamare sunt:
a) axilari
b) supraclaviculari
c) parasternali (mediastinali)
d) submandibulari.
508.În tratamentul fibroadenomatozei difuze
sunt folosite:
a) tratamentul hepatotrop
b) vitaminoterapie
c) rezecţia sectorală a glandei mamare
d) tratamentul radioterapic
509.Ganglionii limfatici regionali, afectaţi
metastatic, sunt:
a) dolori
b) indolori
c) duri
d) de consistenţă elastică.
510.Mamografia se efectuează anual la
următoarele grupe de femei:
a) de la 30-50 ani
b) mai mari de 50 ani
c) femeile din grupul de risc
d) mai mari de 65 ani.
511.Semnele radiologice principale ale
cancerului glandei mamare sunt:
a) opacitatea densă, iregulată
b) îngroşarea, ombilicaţia şi infiltrarea pielii
c) acumularea microcalcinatelor
d) deformarea desenului structural.
512.La pacientă în glanda mamară se palpează
o formaţiune dură de dm 3,5x3,0cm. Ce
metode de investigaţie sunt necesare pentru
precizarea diagnosticului:
a) mamografia
b) puncţia diagnostică
c) limfografia
d) termografia.
513.În screeningul cancerului glandei mamare
se folosesc următoarele metode de investigaţii:
a) palparea glandei mamare
b) mamografie
c) ultrasonografie (USG)
d) tomografie computerizată.
514.Cancerul glandei mamare mai frecvent
metastazează în:
a) plămâni
32
b) oase b) mastectomie cu păstrarea muşchiului
c) ficat pectoral mic
d) rinichi. c) mastectomie cu înlăturarea ambilor muşchi
515.Proliferarea epiteliului glandei mamare e pectorali şi limfadenectomie
cauzată de hiperproducerea: d) mastectomie cu păstrarea muşchiului
a) corticosteroizilor pectoral mare şi limfadenectomie.
b) progesteronului 523.Factorii cancerogeni în apariţia unui cancer
c) estrogenilor pulmonar (CP) sunt:
d) androgenilor. a. tabagismul
516.În grupele de risc ale cancerului glandei b. poluarea aerului atmosferic
mamare sunt incluse: c. iradierea solară excesivă
a) bolnavele cu fibroadenomatoze d. factorul genetic
proliferative 524.Formele histologice ale CP sunt:
b) bolnavele cu maladii ale endometriului a. adenomatoasă
c) bolnavele cu mastite cronice b. tranzitocelulară
d) femeile după 50 ani cu masa c. pavimentoasă
supraponderală. d. nediferenţiată (anaplazică)
517.Rezecţia sectorală a glandei mamare e 525.Gradele de dispnee în CP sunt_
indicată în următoarele maladii: a. gr.I - la un efort fizic esenţial, la implicarea
a) mastalgie şi fibroadenomatoză difuză bronhiei lobare
b) cistadenopapilom ori papilom intraductal b. gr.II - la un efort fizic neesenţial - este
c) fibroadenom implicată bronhia lobară
d) fibroadenomatoză localizată. c. gr.II - la un efort fizic neesenţial - este
518.Semnele cutanate ale cancerului glandei implicată bronhia subsegmentară
mamare sunt: d. gr.III - în repaus - la implicarea bronhiei
a) ombilicaţia principale
b) semnul terenului 526.Cancerul pulmonar anaplazic este reprezentat
c) rotatinarea pielii de următoarele forme histologice:
d) retracţia mamelonului a. pavimentoasă cu cheratinizare
519.În afară de cancerul glandei mamare b. microcelulară
simptomele cutanate pot fi întâlnite şi în c. macrocelulară
următoarele patologii: d. polimorfă
a) chist infectat 527.Semnele radiologice precoce ale CP central
b) fibroadenomatoză localizată sunt:
c) fibroadenom a. hipertransparenţa
d) mastită cronică. b. atelectazia
520.Ca profilaxie primară a cancerului glandei c. hipotransparenţa
mamare e necesar: d. pleurezia
a) tratamentul anexitelor cronice 528.În CP apical cu sindromul Pancoast-Tobias
b) tratamentul a maladiilor cronice a colului sunt depistate focare osteolitice la nivelul arcurilor
uterin costale ce urmează:
c) tratamentul disfuncţiei hepatice a. coasta I
d) tratamentul hiperplaziilor dishormonale a b. coasta II
glandei mamare. c. coasta III
521.Prin care 2 particularităţi se caracterizează d. coasta IV
fibroadenomul: 529Metodele de tratament aplicate în CP sunt:
a) formă ovală a. chirurgicală
b) creştere infiltrativă fără metastază b. crioterapică
c) creştere expansivă c. radioterapică
d) sensibilă la palpare. d. chimioterapică
522.Către volumul operaţiei radicale tip 530.Contraindicaţiile tratamentului radioterapic în
Holsted nu se referă: CP sunt:
a) mastectomie simplă a. distrucţia tumorii cu hemoptizie
b. st. T2N1M0

33
 c. pleurezia canceroasă a. multiple Mt în ggl şi la distanţă
d. leucopenia mai joasă de 3000 şi b. contraindicaţiile către tratamentul chirurgical
trombocitopenia mai mică de 100000 şi radioterapic
531.Tratamentul imunoterapic în CP preconizează c. leucocitopenia mai jos de 3000
administrarea: d. insuficienţa cronică renală
a. gamaglobulinei 540.Timpul de dublare a tumorii (TDT) în CP
b. vaccinului BCG conform morfologiei este:
c. hemotransfuziile a. forma anaplazică - 100 zile
d. decaresului (levamizolului) b. pavimentoasă - 100 zile
532.Stările precanceroase ale plămănului sunt c. adenomatoasă - 189 zile
considerate: d. anaplazică - 33 zile
a. BPOC (bronhopneumoniile obstructive 541.Sindromul Plummer-Vinson nu se întâlneşte
cronice) la:
b. TBC cicatrizantă a. bărbaţi
c. adenomul b. femei
d. leiomiomul c. copii fetiţe
533.Conform stadiului TNM cancerul pulmonar d. copii băieţi
T2 înseamnă 542. Formele clinico-anatomo-radiologice ale
a. tumoră ce nu depăşeşte 3 cm în dimensiuni cancerului pulmonar (CP) central sunt:
b. tumoră ce depăşeşte 3 cm a. endobronhială
c. bronhoscopic marginea tumorii este situată la b. peribronhială nodulară
o distanţă nu mai mică de 2 cm de la carină c. apicală
d. tumora implică pleura parietală d. peribronhială ramificată
534.Sindromul Claude Bernard-Horner se 543. N3 din sistemul TNM în CP simbolizează:
manifestă prin: a. sunt afectaţi ggl mediastinali sau ai hilului
a. mioză pulmonar homolateral
b. midriază b. afectarea ggl mediastinali şi ai hilului
c. enoftalm pulmonar contralateral
d. blefaroptoză c. afectarea ggl prescalenici
535.Cancerul microcelular se întâlneşte mai d. afectarea ggl supraclaviculari homo- sau
frecvent: contralateral
a. la bolnavii de vârstă înaintată 544. Sindromul Pancoast-Tobias se manifestă
b. în sediul periferic prin:
c. la bolnavii tineri a. dureri de braţ şi antebraţ
d. cu sediul central b. hipotrofia mm tenori şi hipotenori
536.Semnele comune ale tomografiei regionale şi c. îngroşarea şi sclerozarea oaselor
bronhografiei în CP central sunt: metacarpiene şi metatarsiene tip «baghete
a. stenoza bronhului de toboşar»
b. hipertransparenţa d. contractarea mm. braţului şi antebraţului
c. semnul Holzkneht-Iacobson 545. Căile de metastazare a CP sunt:
d. semnul bontului limfogenă
537.Care sunt patologiile pulmonare ce prezintă prin inplantare
dificultăţi în diagnosticul diferenţial al CP central: hematogenă
a. limfogranulomatoza mixtă
b. sarcoidoza 546. Bioptatul pentru examenul histopatologic în
c. TBC forma miliară CP central poate fi prelevat când tumora primară
d. adenopatiile silicotice este situată în:
538. Operaţiile clasice în CP sunt: a. bronhia subsegmentară
a.pulmonectomia b. bronhia de ordinea a 5-a
b.lobectomia c. bronhia segmentară
c.rezecţia cuneiformă a plămânului d. bronhia lobară şi centrală
d.lobectomia lărgită 547. Care patologii pulmonare prezintă dificultăţi
539.Contraindicaţiile tratamentului chimioterapic în diagnosticul diferenţial al CP periferic:
în CP sunt: a. tuberculomul

34
 b. chistul hidatic c. examenul citologic prelevat prin puncţie
c. teratoamele mediastinale transtoracică sub controlul radiologic
d. pneumonia cronică recidivantă d. examenul citologic prelevat prin lavajul
548. Complicaţiile precoce şi tardive apelor reziduale în bronhoscopie
postoperatorii în tratamentul CP sunt: 556. În cancerul pulmonar metastazele limfatice
a. dehiscenţa suturilor bontului bronhial sunt mai frecvente în următoarele grupuri de ggl:
b. pneumotoraxul a. mediastinali
c. dumping sindromul b. hilari
d. atelectazia lobului restant c. prescalenici
549. Tratamentul chimioterapic în CP este mai d. axilari
bun în următoarele metode: 557. Supravieţuirea bolnavilor la 5 ani după
a. monoterapie cu ciclofosfan tratamentul radical în CP conform datelor lui
b. polichimioterapie (ciclofosfan + adriamicină E.B.Peterson constituie:
+ vincristină) a. în stadiul I - 90%
c. polichimioterapie (ciclofosfan + 5-FU + b. în stadiul II - 41,3%
depoprover) c. în stadiul III - 18,4%
d. polichimioterapie (ciclofosfan + adriamicină d. în stadiul I - 48,5%
+ cisplatină) 558. Reacţiile adverse în rezultatul tratamentului
550. Ţările cu cea mai înaltă incidenţă de cancer chimioterapic sunt:
pulmonar sunt: a. greţuri şi vome
a. Moldova b. insuficienţă pulmonară
b. Anglia c. hemoragii pulmonare
c. Cehia d. gastroenterite
d. Finlanda 559.Incidenţa sporită a cancerului esofagian se
551. Formele clinice ale cancerului pulmonar întâlneşte în:
periferic sunt: a) Franţa
a. sferică b) Rusia
b. hepatică c) Moldova
c. sub formă de pneumonie d) Mongolia
d. apicală 560.Cele mai periculoase substanţa
552. În cancerul pulmonar tusea se întâlneşte când cancerogene sub formă de aerosol care pot
tumora este situată: determina cancerul bronhopulmonar sunt:
a. în bronhia centrală a) arsenicum şi compuşii săi
b. în bronhia lobară b) asbestul
c. în bronhiole c) diclormetileterul
d. în bronhia segmentară d) cromul
553. În formele atipice ale cancerului pulmonar 561.Care stări precanceroase nu sunt
cava-sindromul nu se întâlneşte în: caracteristice pentru plămân:
a. forma hepatică a) hemangiomul
b. forma osoasă b) adenomul
c. forma mediastinală c) leiomiomul
d. cerebrală d) silicoza
554. Biopsia tip Daniels nu se referă către ggl: 562.Pentru forma de creştere endofită a
a. mediastinali cancerului esofagian nu este caracteristică:
b. prescalenici a) papilomatoasă
c. supraclaviculari b) ulceroasă
d. axilari c) infiltrativă
555. În cancerul pulmonar periferic confirmarea d) polipoidă
citologică poate fi realizată prin următoarele 563.Metastazele cancerului pulmonar în oase
metode: afectează preponderent:
a. analiza multiplă a sputei a) porţiunea toracică şi lombară a coloanei
b. examenul citologic prelevat prin brosaj în vertebrale
bronhoscopie b) oasele bazinului
c) oasele craniului

35
d) oasele tubulare 572.Cancerul pulmonar central necesită
564.Manifestările clinice ale cancerului diferenţiere de următoarele afecţiuni:
pulmonar central sunt: a) tuberculoză
a) tusea b) sarcoidoză
b) dispneea c) formaţiunele tumorale bronşice de origine
c) hemoptizia epitelială
d) dureri în torace din partea afectată. d) Maladia Hodjkin
565.Stările precanceroase ale esofagului sunt: 573.Care metodă de diagnostic permite în
a) esofagitele cronice mare măsură stabilirea cancerului esofagian:
b) diverticulii esofagieni a) radiologică
c) refluxul esofagian b) endoscopică
d) displazia c) ultrasonografia
566.Către semnele locale ale cancerului d) laparoscopia
esofagian nu se atârnă: 574.Operaţiile radicale în cancerul
a) hipersalivaţia bronhopulmonar sunt:
b) tusea a) lobectomie
c) sindromul Horner b) bilobectomie
d) regurgitaţia c) pneumonectomie
567.Cancerul periferic cu centralizarea d) segmentectomie
procesului se manifestă prin: 575.Tratamentul cancerului pulmonar
a) dureri în torace pavimentos operabil include:
b) tuse a) intervenţie chirurgicală
c) dispnee b) chimioterapie
d) blefaroptoză c) radioterapie
568.Diagnosticul radiologic obligatoriu al d) intervenţie chirurgicală+chimioterapie
cancerului bronhopulmonar include: 576.Operaţiile econome în cancerul periferic
a) tomografie computerizată (TC) sunt:
b) microradiofotografie a) lobectomie
c) radiografie toracică b) segmentectomie
d) bronhografie. c) rezecţie superficială
569.Sindromul Pierre-Marie-Bamberger se d) rezecţie cuneiformă
exprimă prin: 577.Tratamentul cancerului esofagian local
a) îngroşarea şi sclerozarea oaselor tubulare avansat cu sediul în porţiunea toracică este:
b) degete sub formă de „baghete ale a) chirurgical
toboşarului” b) radioterapic
c) dureri şi edeme în regiunea articulaţiilor c) chimioterapic
mari d) chirurgical+chimioterapic
d) exostoze 578.Scopul chimioterapiei neoadjuvante în
570.Semiotica radiologică a cancerului cancerul pulmonar este:
esofagian depinde de: a) diminuarea dimensiunilor tumorii primare
a) dimensiunele tumorii b) distrugerea micrometastazelor
b) forma de creştere a tumorii c) sporirea rezecabilităţii plămânului
c) nivelul de implicare a peretelui esofagian d) sporirea ratei supravieţuirii bolnavilor.
d) forma morfologică 579.Stările precanceroase ale esofagului sunt:
571.Scopul examenului bronhoscopic în a. esofagitele cronice
cancerul bronhopulmonar este: b. cicatricele postcombustionale
a) depistarea procesului tumoral în arborele c. leiomiomul
traheo-bronşic d. adenomul
b) aprecierea răspândirii procesului tumoral 580.În 3/superioară a esofagului cancerul poate
c) confirmarea morfologică a tumorii implica următoarele straturi de ţesut:
d) aprecierea eficacităţii tratamentului a. mucoasa şi submucoasa
procesului tumoral al arborelui b. mucoasa, submucoasa şi musculara
traheobronşic c. mucoasa, submucoasa, musculara şi
adventicia

36
 d. toate cele enumerate + seroasa 590. Semnele sindromului Plummer-Vinson sunt:
581.Principalele metode de diagnostic în cancerul a. anemia
esofagian (CE) sunt: b. aclorhidria
a. radiologică c. disfagia
b. endoscopică (esofagoscopia) d. hipotrofia mucoasei cav. bucale, faringelui
c. TC şi esofagului
d. laparoscopică 591. Cancerul esofagian metastazează mai
582.Semnele radiologice în diagnosticul frecvent în:
cancerului esofagian (CE) sunt: a. ficat
a. defectul de umplere b. gl.mamară
b. dilatarea suprastenotică a esofagului în formă c. stomac
de pâlnie d. plămâni
c. compresia extrinsecă a esofagului 592. Pentru depistarea metastazelor în CE sunt
d. depoul de bariu «nişa» indicate următoarele investigaţii:
583.Reacţia Greghersen nu este rezultatul: a. esofagoscopia
a. hemogramei b. mediastinoscopia
b. sindromul Stauffer c. gastroscopia
c. hipodisproteinemia d. laparoscopia
d. depistarea hemoragiilor oculte 593. Volumul şi caracterul tratamentului CE sunt
584.Pentru esofagoplastie după rezecţiile şi în conformitate cu:
extirpaţiile esofagului pe motive de cancer pot fi a. sediul tumorii
folosite: b. stadiul tumorii
a. intestinul subţire c. forma histologică
b. colonul drept d. forma de creştere a tumorii
c. rectul 594. Operaţiile paliative în CE cu disfagie totală
d. stomacul sunt următoarele:
585.Cancerul esofagian (CE) cervical poate a. anastomoza colaterală esofago-gastrică
implica: b. gastrostomia Toprover
a. traheea c. gastrostomia Vitzel
b. aorta d. gastrojejunoanastomoza
c. tiroida 595. Ţările cu cea mai înaltă incidenţă de cancer
d. n.recurent esofagian sunt:
586.Semnele radiologice în CE sunt: a. Iranul
a. defectul de umplere b. Kazahstanul
b. dilatarea suprastenotică «în pâlnie» c. Republica Sud-africană
c. atelectazia d. Moldova
d. depou de bariu «nişa» 596. Cine dintre chirurgii ruşi au activat în
587.Metodele principale de tratament în CE sunt: chirurgia oncologică a esofagului:
a. chirurgicală a. B.V.Petrovski
b. radioterapică b. Iu.E.Beriozov
c. chimioterapică c. M.I.Cuzin
d. crioterapică d. E.B.Peterson
588.Radioterapia preoperatorie este indicată în 597. Formele histologice ale cancerului esofagian
stadiile: sunt:
a. T3N1M0 a. pavimentoasă
b. T2N1M0 b. tranzitocelulară
c. T4N1M1 c. adenomatoasă
d. T2N0M0 d. macroacinară
589. Ţările cu cea mai înaltă incidenţă de cancer 598. Semnele clinice principale în cancerul
esofagian (CE) sunt: esofagian sunt:
a. Iran a. disfagia
b. Kazahstan b. hipertermia
c. Republica Sud Africană c. sialoreea
d. Moldova d. voma

37
599. Patologiile ce necesită un diagnostic b. ulcerul duodenal
diferenţial cu cancerul esofagian sunt: c. polipoza familială
a. cardiospasmul d. cardiospasmul
b. diverticulul 609. Care grupuri de ggl ai stomacului corespunde
c. anevrismul de aortă N2:
d. hamartom pulmonar a. ggl ai a. coronare şi trunchiului celiac
600. Operaţiile clasice în cancerul esofagian sunt: b. ggl ai a. mezenterice superioare şi inferioare
a. operaţia Torec c. ggl ai a. hepatice comune
b. operaţia Lewis d. ggl ai a. lienale şi cei intrasplenici
c. operaţia Czerny 610. Stenoza pilorică în Cr gastric se manifestă
d. operaţia Garlock prin semnele următoare:
601.Formele exofite ale cancerului gastric (CG) a. senzaţie de plenitudine în epigastru
sunt: b. disfagie
a. polipoidă c. vome
b. cancer «în farfurie» d. hematemezis
c. conopidiformă 611. Diagnosticul diferenţial în cancerul gastric
d. ulceroasă trebuie de efectuat cu:
602.Principalele metode de diagnostic în a. polipoza difuză
depistarea tumorii primare a stomacului sunt: b. polipii solitari adenomatoşi
a. radioscopia-grafia gastrică c. ulcerul gastric
b. TC d. ulcerul duodenal
c. USG 612. Rezecţia subtotală proximală a stomacului
d. fidrogastroscopia este indicată în stadiile:
603.Limfadenectomia în CG poate fi: a. T2N1M0 forma exofită
a. curativă b. T4N0M0 forma exofită
b. profilactică c. T2N0M0 forma infiltrativ-difuză
c. nu se efectuează nici într-un caz d. T2N0M1 forma exofită
d. se efectuează numai în «a» 613. Maladiile precanceroase ale stomacului sunt:
604.Contraindicaţiile absolute către operaţiile ulcerul gastric
radicale în CG sunt: ulcerul duodenal
a. stadiul depăşit cu Mt la distanţă polipoza familială
b. insuficienţa hepatică decompensată gastrita cronică hipoacidă
c. metastazele ggl la nivelul N2 614. Factorii cancerigeni imunodeficienţi pentru
d. insuficenţa cronică renală decompensată stomac sunt:
605.Formele histologice adenomatoase ale a. agamaglobulinemia X
cancerului gastric (CG) sunt reprezentate astfel: b. sindromul Gardner
a. solidă c. hipoplazia timică
b. coloidă d. imunodeficienţă cu timom
c. pavimentoasă 615. Sindromul hemoragic în cancerul gastric se
d. schiroasă întâlneşte mai frecvent în următoarele forme de
606.Ascita în CG este caracteristică pentru creştere:
metastazele: a. exofită
a. hepatice b. infiltrativ-ulceroasă
b. Virchow c. infiltrativ-difuză
c. parietale ale peritoneului d. în formele mixte
d. mediastinale 616. Gastroscopia cu biopsia tumorii poate fi mai
607.Gastrectomia este indicată în sediul şi forma informativă în următoarele forme de creştere:
de creştere ale CG: a. exofită
a. proximal infiltrativ b. infiltrativ-difuză
b. corpul gastric forma exofită c. infiltrativ-ulceroasă
c. distal forma exofită d. în formele mixte
d. corpul gastric forma exofită 617. Operaţiile radicale complexe sunt indicate în
608. Maladiile precanceroase ale stomacului sunt: următoarele stadii ale cancerului gastric:
a. ulcerul gastric a. T3N3M0

38
 b. T4N1M0 627. Metodele paliative de tratament al cancerului
c. T2N2M1 hepatic sunt:
d. T4N0M0 a. radioterapia
618.Care sunt markerii cancerului hepatic (CH): b. lobectomia hepatică
a. alfa, beta fenolftaleina c. chimioterapia
b. LDH d. radioterapia + chimioterapia
c. ACE 628.Prelevarea bioptatului pentru confirmarea
d. interferonul histologică a cancerului cefalic pancreatic este
619.Transplantul de ficat în CH nu este indicat în: posibilă prin laparoscopie în:
a. segmentectomie a. metastazele hepatice
b. rezecţia lobului drept b. Mt parietale ale peritoneului
c. hepatectomie c. din tumora primară
d. rezecţia subtotală a ficatului d. Mt mediastinale
620.Pronosticul în tratamentul radical al 629.Tratamentul radical în Cr ZPD este posibil în
cancerului hepatic (CH)depinde de: stadiile:
a. stadiul tumorii a. T2N0M0
b. bolile concomitente b. T2N1M0
c. forma histologică c. T3N0M1
d. forma de creştere a tumorii d. T4N2M0
621.Căile de metastazare a CH sunt: 630.Pronosticul în tratamentul cancerului ZPD
a. limfogenă corelează cu:
b. hematogenă a. sediul tumorii
c. v.cava inferioară b. forma de creştere
d. v.cava superioară c. forma histologică
622. Care sunt markerii principali în cancerul d. stadiul cancerului
hepatic (CH): 631. Duodenoscopia pune cu certitudine
a. alfa-fetoproteina diagnosticul de cancer în sediile:
b. LDH a. papila Vater
c. ACE b. Cr cefalic cu implicarea duodenului
d. interferonul c. Cr corpului pancreatic
623. Precancerele hepatice preponderente sunt: d. Cr coledocului cu extinderea la duoden
a. hepatita B 632.Tratamentul radical în cancerul cefalic
b. echinococoza hepatică pancreatic este indicat într-un singur moment dacă
c. ciroza hepatică icterul are o durată de:
d. colecistita calculoasă cronică a. o săptămână
624.. Metodele principale de tratament radical în b. până la o lună
CH sunt: c. peste 2 luni
a. radioterapică d. peste 3 luni
b. chirurgicală 633. Enumeraţi operaţiile paliative în cancerul
c. combinată ZPD:
d. complexă a. rezecţia pancreatoduodenală
625. Metodele combinate radicale în tratamentul b. colecistostomia
CH sunt în stadiile: c. colecistojejunostomia
a. T3N1M0 d. coledocojejunostomia
b. T2N1M0 634. Tratamentul radical chirurgical într-un singur
c. T2N0M0 timp în Cr ZPD în dependenţă de icter poate fi
d. T4N1M1 admis:
626. Metodele principale în diagnosticul a. în perioada preicterică
cancerului hepatic sunt: b. când icterul mecanic persistă 2 luni
a. laparoscopia c. când icterul mecanic nu depăşeşte 1 lună
b. laparocenteza d. când icterul mecanic depăşeşte 3 luni
c. TC 635. Metodele de bază în depistarea cancerului
d. USG cefalic primar al pancreasului sunt:
a. duodenoscopia relaxantă

39
 b. TC 644. Cele mai frecvente forme clinice întâlnite ale
c. USG cancerului colonului stâng sunt:
d. CPGR endoscopică (colangiopancreatografia a. toxico-anemică
retrogradă endoscopică) b. enterocolitică
636. Către tratamentul radical în cancerul c. atipică
pancreatic se referă: d. ocluzivă
a. rezecţia pancreatoduodenală 645. Rezecţia segmentară a colonului pe motive
b. rezecţia pancreatoduodenală + chimioterapia de cancer poate fi efectuată în următoarele sedii
c. radioterapia + chimioterapia ale tumorii:
d. chimioterapia a. colonul ascendent
637. Contraindicaţiile absolute către tratamentul b. colonul descendent
radical în cancerul ZPD sunt: c. treimea medie a colonului transvers
a. cancerul pancreasului cefalic cu metastaze d. treimea medie a sigmoidului
hepatice 646.Formele histologice ale cancerului rectal (CR)
b. Cr coledocului cu metastaze ganglionare sunt:
c. Cr capului pancreatic cu implicarea peretelui a. tranzitocelulară
duodenal b. adenomatoasă
d. Cr papilei Vateri cu metastaze Virchov c. pavimentoasă
638.Principalele metode de diagnostic al tumorii d. microcelulatră
primitive în cancerul de colon (CC) sunt: 647.Operaţiile radicale în CR sunt:
a. TC a. operaţia Dixon
b. radiologică b. anastomoza transversorectală
c. USG c. operaţia Qenu-Miles
d. endoscopică d. operaţia Babcock-Mandache-Chiricuţă
639.În hemicolonectomia dreaptă este indicată 648.Care sunt metodele paliative de tratament în
ileotransversoanastomoza tip: CR:
a. termino-terminală a. cecostomia+chimioterapia
b. termino-laterală b. anastomozele colaterale + radioterapia
c. latero-laterală c. sigmoidostomia+chimio+radioterapia
d. nici «b» nici «c» d. chimioterapia
640.Metodele principale de diagnostic al 649. Formele de creştere a cancerului rectal (CR)
cancerului de colon (CC) în aspect de stadializare, sunt:
de depistare a Mt sunt: a. infiltrativ ulceroasă
a. TC b. infiltrativ difuză
b. FCS c. perforativă
c. RRS d. exofită
d. USG 650.Tratamentul radical în CR poate fi:
641.Operaţiile paliative în CC sunt: a. chirurgical
a. cecostomia b. chimioterapic
b. ileo-transverso-anastomoza c. chirurgical+radioterapic
c. transverso-anastomoza d. radioterapic
d. sigmoidostomia în cancerul colonului 651. Metodele de diagnostic în cancerul rectal
descendent (CR) sunt:
642.Semnele radiologice în CC sunt: a. irigoscopia
a. depou de bariu sau «nişa» b. USG
b. megacolon c. rectoromanoscopia cu biopsie
c. rigiditate segmentară d. fibrocolonoscopia
d. defect de umplere 652. Care dintre operaţiile în CR nu pot avea şi un
643. Metodele radicale de tratament în cancerul de caracter paliativ:
colon (CC) sunt: a. operaţia Dixon
a. chirurgicală b. operaţia Hartmann
b. radioterapică c. operaţia Qenu-Miles
c. chirurgicală + chimioterapică d. operaţia Babcock-Mandache-Chiricuţă
d. complexă

40
653. Care sunt metodele de tratament radical în b) Stenoza
CR: c) Stopul total al substanţei de contrast
a. chirurgicală d) Fistula gastro-colică
b. chimioterapică 661. Scopul tratamentul chirurgical in cancerul
c. radioterapică colonic include:
d. combinată a) Exereza larga a tumorii
654. Stările precanceroase ale rectului sunt: b) Indepartarea ariilor ganglionare de drenaj
a. paraproctita acută c) Restabilirea continuităţii digestive
b. adenomul d) Chimioterapia intraoperatorie
c. polipoza familială e) Detectarea leziunilor tumorale metacrone
d. tromboza hemoroidală 662. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la
655. Metodele radicale de tratament în cancerul hemicolectomia dreapta este incorecta?
rectal sunt: a) Este recomandată ca tratament chirurgical în
a. sigmoidostomia cancerul flexurii drepte
b. rezecţia abdomino-anală b) Presupune indepărtarea si a ultimilor 10 cm de
c. metoda combinată ileon
d. metoda complexă c) Extinderea hemicolectomiei permite ridicarea
656. Pronosticul tratamentului în cancerul rectal unei tumori situate pe prima parte a colonului
este în corelaţie cu: descendent
a. forma de creştere a tumorii d) Această operaţie implică extirparea
b. vârsta bolnavului ganglionilor epicolici, paracolici si intermediari
c. forma histologică e) Refacerea continuitaţii digestive este posibilă
d. radicalitatea metodei de tratament numai dupa un interval de 3 luni
657. Între căile de extindere ale cancerului colonic 663. Între complicaţiile postoperatorii ale
sunt incluse caile: chirurgiei cancerului colonic se pot întîlni:
a) Directă a) Dehiscenţa anastomozei
b) Limfatică b) Peritonita
c) Perineurală c) Hemoragia
d) Peritoneală d) Supuraţia plagii
e) Venoasă e) Trombembolismul pulmonar
658. Cancerul de colon poate genera o urgenţă 664.Care dintre formele histologice descrise mai
atunci cînd se manifestă prin: jos nu se referă către cancerul renal
a) stenoza colonică cu sindrom ocluziv parenchimatos:
b) perforaţie cu sindrom peritonitic a. pavimentoasă
c) sindrom paraneoplazic b. microcelulară
d) sângerare digestivă inferioară brutală c. alveolară (cu celule clare)
659. Care dintre urmatoarele afirmaţii cu privire la d. tranzitocelular
cancerul de colon localizat pe sigmoid este 665.Investigaţiile ce sporesc diagnosticul
adevarată: tumorii renale primare sunt:
a) Reprezintă cea mai frecventă localizare a a. USG
cancerului de colon b. urografia descendentă
b) Tumorile se dezvoltă de regulă infiltrativ c. limfografia inferioară
stenozant d. TC
c) Tulburările de tranzit reprezintă elementar 666.În cancerul renal st. T3a-bN1M0 sunt indicate
esenţial al tabloului clinic următoarele metode de tratament:
d) Rectoragiile reprezintă un important semnal de a. TGT preoperatorie
alarmă b. nefrectomia
e) Modificarile de formă ale bolului fecal pot fi c. radio+chimio+hormonoterapia postoperatorie
caracteristice d. crioterapia intraoperatorie
660. Irigografia poate preciza prezenţa unei 667.Tratamentul hormonal în cancerul renal este
tumori colonice sau ridică suspiciunea unei tumori constituit din:
atunci când evidenţiază o imagine a. 17-oxiprogesteronă
caracteristică: b. testosteronul
a) Lacuna c. androcur

41
 d. depoprover d. palparea tumorii
668.Tumorile benigne epiteliale ale parenchimului 677. Estimarea stadiului cancerului renal poate fi
renal sunt: efectuată prin investigaţiile următoare:
a. adenomul papilar a. USG
b. adenomul alveolar b. urografia descendentă
c. fibromul c. limfografia inferioară
d. adenomul tubular d. cistoscopia cu biopsie
669.Care dintre formele histologice enumerate 678. Abordul chirurgical în nefrectomie poate fi:
mai jos nu se referă către CR parenchimatos: a. lombotomic
a. tubulară b. toracal
b. papilară c. toraco-abdominal
c. tranzitocelulară d. abdominal
d. adenomatoasă 679. Bolnavii după un tratament radical pe motive
670.Simbolul T3N2M0 în CR înseamnă: de cancer renal necesită o supraveghere în
a. tumoră cu invadarea v.renale în limitele următoarea modalitate:
fasciei Gerota a. în primul an după tratament se prezintă la
b. Mt ggl mediastinali control peste fiecare 3 luni
c. Mt ggl de la 2 la 5 cm în dimensiuni b. în al 2-lea an - o dată pe an
d. Mt la distanţă lipsesc c. în al 3-lea an după operaţie - o dată pe an
671.Sindromul Stauffer în CR este constituit din d. în al 2-lea an - la fiecare 6 luni
datele de laborator ce urmează: 680. Tumorile benigne neepiteliale ale
a. alfa1 şi alfa2 hipoglobulinemie parenchimului renal sunt:
b. hipoalbuminemie a. fibromul
c. fosfataza alcalină sporită şi b. angiomul
hipoprotrombinemie c. adenomul
d. policitemie d. adenomul tubular
672.Radioterapia preoperatorie în CR este indicată 681. Care dintre căile de extindere a cancerului
în stadiile: renal sunt relativ mai tardive:
a. T2N1M0 a. limfogenă
b. T3N0M0 b. extindere locală
c. T4N1M0 c. hematogenă
d. T2N0M0 682. Formele clinice ale cancerului renal sunt:
673.Pronosticul tratamentului radical în CR este a. hematurică
în conformitate cu: b. tumorală
a. stadiul tumorii c. febrilă
b. sediul tumorii d. centrală
c. forma de creştere 683. Diagnosticul diferenţial al cancerului renal de
d. vârsta bolnavului tuberculoză este sporit de următoarele metode:
674. Tumorile benigne epiteliale ale bazinetului a. depistarea bacilului Koch
renal sunt: b. reacţia Bence-Jonnes pozitivă
a. papilomul tipic c. reacţia Kweim pozitivă
b. papilomul atipic d. probele Mantu pozitive
c. angiomul 684. Preparatele chimioterapice în tratamentul
d. endometrioza cancerului renal sunt:
675. Care dintre formele histologice nu se referă a. adriamicina
către cancerul bazinetului: b. vincristina
a. cancerul tubular (cu celule închise) c. 5-FU
b. cancerul pavimentos d. Ciclofosfanul
c. cancerul tranzitocelular 685.În grupul de risc a CR sunt:
d. cancerul alveolar (cu celule clare) a) maladiile cronice renale
676. Triada simptomatică a cancerului renal este: b) anomaliile de dezvoltare
a. hematuria c) leucoplazia mucoasei vezicii urinare
b. durerea d) urolitiaza.
c. dizuria

42
 686.Din formele morfologice rar întâlnite în d. dureri în cutia toracică.
CR sunt: 696.Formele clinice CR:
a) alveolar a. hematurică
b) adenocarcinom b. tumorală
c) tubular c. doloră
d) pavimentos. d. pulmonară.
687.Formele de creştere a CR sunt: 697.Diagnosticul CR se bazează pe:
a) nodulară a. radioimagistică
b) mixtă b. endoscopică
c) infiltrativă c. TC (tomografie computerizată) şi RMN
d) exofită. d. Ecografie
688.Tumorile maligne ale bazinetului renal
sunt: 698.Fazele angiografiei selective CR sunt:
a) tranzitocelulare a. arterială
b) pavimentoase b. venoasă
c) adenocarcinom c. limfatică
d) angiosarcom. d. excretorie
689.Sediul CR este mai frecvent: 699.Tratamentul radical CR este:
a) polar superior a. chirurgical
b) polar inferior b. combinat
c) regiunea medie c. complex
d) centrală. d. imunoterapic.
690.Metastazele CR îndepărtate sunt frecvente 700.Metoda radicală chirurgicală CR este:
în: a. nefrectomia
a. pulmon b. rezecţia parţială
b. oase c. enuclearea tumorii
c. stomac d. rezecţie subtotală.
d. ganglionii limfatic ai hilului renal. 701.Prognosticul CR depinde de:
691.Adenopatiile regionale CR sunt: a. stadiul maladiei
a. hilul renal b. histologice
b. paracoval c. vârsta
c. paraaortal d.metoda de tratament.
d. paravertebral. 702.Precancerele vezicii urinare sunt:
692.Gradul de diferenţiere histologic CR este: a. adenomul de prostată
a. anaplazic b. papilomul v. urinare
b. diferenţiere medie c. bilharzioza v. urinare
c. slab diferenţiat d. cistitele cronice recidivante
d. bine diferenţiat. 703.Formele de creştere a cancerului v. urinare
693.Simptomele clinice frecvent întâlnite în este:
CR: a. exofită
a. dizurie b. infiltrativ difuză
b. hematurie c. infiltrativ ulceroasă
c. algic d. sclerozantă
d. fibril. 704.Triada semnelor clinice în cancerul v. urinare
694.Cauza durerilor în CR: este:
a. extinderea capsulei a. hematuria
b. compresia trunchiurilor nervoase regionale b. palparea tumorii
c. concreşterea tumorii în trunchiurile c. dizuria
nervoase regionale şi îndepărtate d. durerile suprapubiene
d. extinderea peduncului renal. 705.Care dintre investigaţiile de mai jos nu pot
695.Metastazele CR în plămâni se manifestă: caracteriza tumora primitivă a v. urinare:
a. prin tuse a. pneumocistotomografia
b. hemoptizie b. limfografia cu contrast
c. dispnee c. flebografia

43
 d. policistografia Temiliescu 714. Care dintre formele de propagare şi extindere
706.Care sunt metodele de tratament ale se referă către procesul de metastazare a
cancerului v. urinare: cancerului v. urinare:
a. chirurgicală a. extinderea pe peretele intern al v. urinare
b. radioterapică b. limfogenă
c. crioterapică c. hematogenă
d. combinată d. paravezicală
707.Ţările cu cea mai mare incidenţă a Cr vezicii 715. Care indici ai hemogramei se modifică în
urinare sunt: cancerul v. urinare:
a. Rusia a. leucocitele
b. Sudanul b. limfocitele
c. Moldova c. VSH
d. Gana d. indicele de culoare
708.Stadiul T3N3M0 în Cr v. urinare înseamnă: 716. Care sunt investigaţiile pentru estimarea
a. tumora primară are extindere paravezicală gradului de metastazare în ggl şi la distanţă în
b. tumora implică organele adiacente cancerul vezicii urinare:
c. sunt depistate Mt în ggl regionali ce depăşesc a. limfoscintigrafia cu Au98
5 cm în dimensiuni b. flebografia pelviană
d. sunt depistate Mt în ggl regionali cu c. USG hepatică şi paraaortocavală
dimensiunile de peste 5 cm d. cistoscopia cu biopsie
709.Procentul manifestărilor clinice în Cr v. 717. În care stadiu al Cr v. urinare este indicată
urinare este în ordinea următoare: RTU (rezecţia transuretrală):
a. hematuria - 90% a. TisN0M0
b. dizuria 25-37% b. T1-2N0M0
c. palaparea tumorii 57% c. T1-2N0M1
d. durerile - 12,5% d. T3N0M1
710. Care sunt investigaţiile ce nu prezintă 718. Care sunt factorii cancerigeni în apariţia unui
informaţie referitor la Mt ggl şi hematogene în Cr cancer al vezicii urinare:
v. urinare a. chimici
a. USG b. factorii virali
b. TC c. silicoza
c. triplocistografia d. tuberculoza vezicii urinare
d. cistografia cu contrast dublu 719. Formele histologice ale cancerului vezicii
711.Metodele de tratament în Cr v. urinare urinare sunt:
st.T3N1M0 sunt: a. tranzitocelulară
a. radio+chimioterapia preoperatorie b. alveolară
b. radioterapia+chimioterapia postoperatorie c. pavimentoasă
c. chirurgicală în asociere cu cele prezentate d. tubulară (cu celule clare)
mai sus 720. Care sunt ggl regionali pentru vezica urinară:
d. monospecializată chirurgicală a. ggl pelvieni
712.Care dintre metodele de tratament al Cr v. b. ggl pe parcursul vaselor obturatorii
urinare nu asigură un caracter radical. c. ggl iliaci
a. chirurgicală d. ggl paraaortocavali
b. chirurgicală+radioterapică 721. În ce procente din cazuri sunt alteraţi indicii
c. radioterapică+chimioterapică analizei generale de urină:
d. chimioterapică+radioterapică+imunoterapică a. hematuria microscopică - 50%
713. Care sunt tumorile benigne neepiteliale ale b. hematuria microscopică - 98%
vezicii urinare: c. leucocituria - 68,7%
a. fibromul d. leucocituria - 98%
b. epiteliomul 722. Care dintre metodele de diagnostic dispun de
c. lipomul o informativitate mai sporită în formele infiltrative
d. angiomul de cancer al vezicii urinare:
a. TC
b. policistografia Temiliescu

44
 c. cistoscopia cu biopsie c. localizării procesului
d. flebografia pelviană d. forma de creştere.
723.Afecţiunile pretumorale în cancerul 732.Ultrasonografia în cancerul vezicii urinare
vezicii urinare sunt: nu permite:
a. leicoplazia mucoasei vezicii urinare a. aprecierea formei de creştere
b. cistitele ulceroase cronice b. aprecierea tumorii prezente
c. calculii vezicii urinare c. metastazare în căile urinare superioare
d. echinococoza. d. aprecierea stadiei.
724.Structura histologică a cancerului vezicii 733.Metodele principale de diagnostic în
urinare: cancerul vezicii urinare sunt:
a. tranzitocelular a. Roentghenologică
b pavimentos b. Endoscopică
c. fibros c. Chirurgicală
d. schiros. d. Radioisotopică.
725.Formele de creştere a cancerului vezicii 734.Tratamentul cancerului vezicii urinare
urinare: este:
a. exofită a. chirurgical
b. endofită b. combinat
c. ulceroasă-infiltrativă c. imunoterapic
d. infiltrativă. d. endocrin.
726.Stadiile cancerului vezicii urinare mai des 735.Volumul operaţiilor radicale chirurgicale
întâlnite: în cancerul vezicii urinare:
a. T1N0M0 a. RTUV
b. T2N0M0 b. RTUP
c. T3N0M1 c. Hemirezecţia vezicii urinare
d. T1N1M0 d. Cistectomia+rezecţia ficatului
727.Simptomele frecvent întâlnite în cancerul 736.Operaţiile paliative în cancerul vezicii
vezicii urinare: urinare:
a. macrohematurie a. epicistostomia
b. dureri b. ureterostomia
c. pierdere în pondere c. nefrostomia
d. tomografie computerizată. d. operaţia Hartman.
728.Simptomele locale ale cancerului vezicii 737.Pronosticul Cancerului vezicii urinare
urinare: depinde de:
a. macrohematurie totală a. stadiul
b. macrohematurie terminală b. forma de creştere
c. strongurie c. volumul chirurgical
d. isurie paradoxală. d. vârstă.
729.Semnele principale radiologice sunt:
a. defect de umplere
b. ureterohidronefroză bilaterală
c. pierderea elasticităţii peretelui vezicii
urinare
d. „nişa” vezici urinare.
730.Cistoscopia permite în cancerul vezicii
urinare:
a. aprecierea sediului tumorii
b. forma de creştere
c. stadiului
d. forma histologică.
731.Rolul TC(tomografie computerizată) în
diagnosticul cancerului vezicii urinare:
a. aprecierea răspândirii procesului
b. aprecierea tumorii

45