CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCAŢILOR BAROULUI DIN REPUBLICA

MOLDOVA
(Adoptat de Congresul Avocaţilor din 20 decembrie 2002, cu modificările şi completările
adoptate la 23 martie 2007 de Congresul Avocaţilor)
PREAMBUL
În Republica Moldova avocatul îndeplineşte un rol iminent în protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale omului. Misiunea avocatului nu se limitează la executarea fidelă a unui mandat în cadrul legii. Într-un stat de
drept, avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor, sarcina lui constând în apărarea drepturilor şi libertăţilor
clienţilor săi.
Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie acordarea de asistenţă juridică calificată persoanelor fizice şi
juridice în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor lor legitime.
În executarea profesiei avocatul este obligat să acţioneze pentru asigurarea accesului liber la justiţie şi a
dreptului la un proces echitabil, să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru a proteja profesia, demnitatea şi
onoarea corpului de avocaţi.
Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sînt atribute exclusive ale persoanei ce exercită profesia în
temeiul legii şi al prezentului Cod.
Normele de deontologie profesională din prezentul Cod sînt destinate să garanteze prin acceptarea lor liber
consimţită buna îndeplinire de către avocat a misiunii sale recunoscută ca fiind indispensabilă pentru buna
funcţionare a unei societăţi democratice.
Jurământul avocatului constituie baza juridico-morală de exercitare a profesiei. Nerespectarea jurământului şi a
normelor prezentului Cod va constitui temei pentru intentarea unei proceduri de răspundere disciplinară a
avocatului.
În exercitarea dreptului său de a asista şi a reprezenta clientul în faţa tuturor instanţelor, autorităţilor şi
instituţiilor avocatul este în drept să aplice orice mijloace de exercitare a dreptului de apărare prevăzute de lege.

1. PRICINPII GENERALE
1.1. Independenţa
1.1.1. Exercitând profesia de avocat, fiecare este obligat să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru a asigura
independenţa şi libertatea de exercitare a profesiei. Îndatoririle ce îi revin avocatului îi impun independenţă absolută,
liberă de orice influenţă, chiar şi de influenţa derivată din propriile interese sau datorită influenţei terţelor persoane,
fapt necesar pentru a nu suprima încrederea în justiţie.
1.1.2. Astfel, avocatul trebuie să evite orice prejudiciere a independenţei sale, să vegheze ca nici un factor
obiectiv sau subiectiv să nu aducă atingere principiilor de etică profesională.
1.2. Încrederea şi integritatea morală
1.2.1. Relaţiile dintre avocat şi client sunt bazate pe onestitate, probitate, echitate, corectitudine, sinceritate şi
confidenţialitate.
1.2.2. Responsabilitatea avocatului include atât comportamentul acestuia în exercitarea profesiei, cât şi în afara
ei.
1.3. Secretul profesional
1.3.1. Natura misiunii avocatului este prezumată a fi depozitarul secretelor clienţilor săi şi al comunicărilor
confidenţiale, fiind un drept şi o datorie fundamentală a avocatului.
1.3.2. Obligaţia de a păstra secretul profesional este absolută şi nelimitată în timp.
1.3.3. Obiectul secretului profesional îl constituie chestiunile cu care o persoană s-a adresat după asistenţă
juridică, esenţa consultaţiilor oferite de avocat, procedeele de strategie şi tactică ale apărării sau reprezentării, datele
privind persoana care s-a adresat după asistenţă şi alte împrejurări care rezultă din activitatea profesională a
avocatului.
1.3.4. Tot ceea ce dezvăluie clientul avocatului, împreună cu toate circumstanţele, şi tot ceea ce este dezvăluit
în mod confidenţial de către alt avocat va rămâne informaţie confidenţială.
1.3.5. Obiectul confidenţialităţii se extinde asupra tuturor activităţilor avocatului şi asociaţilor biroului. Nici o
presiune a unei autorităţi publice sau de altă natură nu-l poate obliga pe avocat să divulge secretul profesional, cu
excepţia cazurilor expres prevăzute de lege sau pentru a intenta o acţiune ori pentru a asigura apărarea în cadrul unui
litigiu dintre avocat şi client.
1.4. Incompatibilităţi
1.4.1. Avocatul nu va supune riscului libertatea şi independenţa, loialitatea clientului şi nici secretul
profesional, de aceea este stabilită interdicţia de a activa într-o profesie sau de a avea o funcţie care poate cauza,
direct sau indirect, presiune fizică sau psihologică ce poate supune riscului independenţa sa sau dezvălui o
informaţie confidenţială care nu doar că ar prejudicia interesele personale, dar şi ar afecta grav încrederea clienţilor
în dreptul la apărare şi, prin urmare, în garanţia întregului sistem.
1.4.2. Profesia de avocat în Republica Moldova este incompatibilă cu:
a) oricare funcţie retribuită, cu excepţia funcţiilor legate de activitatea ştiinţifică şi didactică, precum şi de
activitatea în calitate de arbitru al judecăţii arbitrale (arbitrajului);
b) activitatea de întreprinzător;
 c) activitatea de notar.
1.5. Publicitatea personală
1.5.1. Avocatului i se interzice sa facă publicitate, direct sau indirect, activităţii sale profesionale.
1.5.2. Interdicţia specificată nu se aplica în cazul în care în publicaţiile informaţionale, în formularele oficiale,
pe plicuri, în cărţile de vizită şi în reţeaua Internet se conţin date despre avocat şi serviciile prestate.
1.5.3. Oficiul avocatului nu poate fi amplasat în incinta clădirilor în care funcţionează organele de anchetă,
procuratură, instanţele de judecată, precum şi la domiciliul acestuia.
1.6. Interesul clientului
1.6.1. În conformitate cu legea şi normele de deontologie, avocatul are obligaţia să apere cît mai eficient
interesele clientului său, chiar în raport cu propriile sale interese, interesele vreunui coleg, cele ale profesiei în
general sau ale statului.

2. RELAŢIILE CU CLIENŢII
2.1. Avocatul acţionează doar atunci când este împuternicit de clientul său, potrivit contractului cu acesta, ori în
cazul în care este numit din oficiu la cererea organului de urmărire penală, instanţei de judecată sau acordă asistenţă
juridică gratuită.
2.2. Avocatul este obligat în mod rezonabil să cunoască identitatea, competenţa şi împuternicirile persoanei sau
ale autorităţii prin intermediul căreia a fost împuternicit, atunci când circumstanţele specifice relevă că această
identitate, competenţă sau împuterniciri sunt îndoielnice.
2.3. Avocatul îşi consultă clientul în mod conştiincios şi cu diligentă.
2.4. Avocatul îşi informează clientul cu privire la evoluţia cauzei care i-a fost încredinţată.
2.5. Avocatul nu este în drept să accepte o cauză atunci când cunoaşte cu certitudine că nu are competenţa
necesară, exceptând cazul în care cooperează cu un alt avocat ce are competenţa necesară.
2.6. Avocatul nu poate accepta o cauză atunci când, datorită altor obligaţii, se află în imposibilitatea de a se
ocupa de ea cu promptitudine sau consulta corect clientul.
2.7. În cazul în care avocatul se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, trebuie să se asigure ca
respectivul client poate găsi, în timp util, un alt avocat care să-i ofere asistenţă juridică, pentru a se evita
prejudicierea clientului.
2.8. Relaţiile cu clientul trebuie să fie oficiale, bazate pe respect reciproc.
2.9. Avocatul nu este în drept să accepte o propunere frauduloasă şi este dator să acţioneze în conformitate cu
legea.

3. CONFLICTUL DE INTERESE
3.1. Avocatul nu este în drept să consulte, să reprezinte ori să apere mai mult de un client în una şi aceeaşi
cauză atunci când interesele acestora sunt conflictuale sau când există realmente riscul de a apărea un astfel de
conflict de interese.
3.2. Avocatul trebuie să se abţină ca să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când
intervine un conflict de interese ale acestora, când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa
riscă să fie pusă la îndoială.
3.3. Avocatul nu este în drept să accepte o cauză a unui nou client, dacă secretul informaţiilor încredinţate de
un vechi client riscă să fie violat sau atunci când cunoaşterea de către avocat a cauzelor vechiului său client îl
favorizează pe noul client în mod nejustificat.
3.4. Avocatul nu este în drept să încheie convenţii (pactul „de quota litis”-acordul privind remunerarea
convenţională) cu clientul său înaintea de încheierea definitivă a unei cauze care reprezintă interes pentru acest
client, convenţie prin care clientul se angajează să-i plătească avocatului o parte din ceea ce rezultă de pe urma
cauzei, fie că plata constă într-o sumă de bani, fie – în orice alt bun sau valoare.
3.5. Nu constituie un astfel de pact convenţia care prevede stabilirea onorariului în funcţie de valoarea litigiului
de care se ocupă avocatul atunci când această valoare este corespunzătoare unui tarif oficial stabilit de barou sau este
prevăzută de lege.

4. STABILIREA ONORARIILOR
4.1. Avocatul este în drept să perceapă onorarii pentru activitatea sa profesională precum şi rambursarea tuturor
cheltuielilor legate de această activitate. Suma şi modalitatea de plată se stabilesc în mod liber între client şi avocat.
4.2. Avocatul trebuie să-şi informeze clientul privitor la onorariu, iar valoarea însumată a onorariilor trebuie să
fie echitabilă şi justificată.
4.3. Când avocatul solicită vărsarea unui acont cu titlu de avans asupra cheltuielilor şi/sau a onorariului, acesta
nu trebuie să depăşească o estimare rezonabilă a onorariului şi a cheltuielilor probabile în cauză.
4.4. În cazul neachitării avansului sau a onorariului, avocatul este în drept să renunţe la cauza respectivă sau se
poate retrage, respectând dispoziţiile p.2.7. al prezentului Cod.

5. ÎMPĂRŢIREA ONORARIILOR CU O PERSOANĂ CARE NU ESTE AVOCAT

5.1. Avocatului îi este interzis să împartă onorariul cu o persoană care nu este avocat, exceptând cazul în care
asocierea dintre avocat şi altă persoană este permisă de legislaţia Republicii Moldova.
 5.2 Prevederea menţionată nu se aplică sumelor sau compensaţiilor vărsate de către avocat moştenitorilor unui
avocat decedat sau unui alt avocat care şi-a dat demisia pentru a se prezenta ca succesor al clientelei acestuia.

6. RELAŢIILE CU INSTANŢELE DE JUDECATĂ, ORGANELE DE URMĂRIRE PENALĂ

ŞI AUTORITĂŢILE PUBLICE
6.1. În raportul cu instanţele judecătoreşti, organele de urmărire penală şi autorităţile publice, avocatul este
obligat să manifeste un comportament respectuos şi loial solicitându-le acestora respectul şi tratamentul reciproc în
calitate de avocat.
6.2. Avocatul va apăra clientul în mod conştiincios, fără teamă, fără a ţine cont de propriile interese şi nici de
vreo circumstanţă de altă natură ce l-ar putea viza personal sau pe orice altă persoană.
6.3. Avocatul trebuie să respecte, în orice circumstanţă, caracterul contradictoriu al dezbaterilor şi solemnitatea
şedinţelor. El nu este în drept să contacteze un judecător cu privire la o cauză, fără a-l informa, în prealabil, pe
avocatul părţii adverse.
6.4. Avocatul nu este în drept să furnizeze judecătorului, cu bună ştiinţă, informaţii false ori de altă de natură ce
pot să-l inducă pe acesta în eroare.
6.5. Normele aplicabile în cazul relaţiilor dintre avocat şi judecător se aplică în egală măsură şi în cadrul
relaţiilor avocatului cu reprezentanţii organelor de urmărire penală sau ai autorităţilor publice.

7. RAPORTUL DINTRE AVOCAŢI

7.1. Colegialitatea
7.1.1. Colegialitatea impune ca relaţiile dintre avocaţi să fie bazate pe încredere, loialitate şi respect reciproc,
exceptând orice comportament susceptibil să afecteze reputaţia profesiei.
7.1.2. Avocatul este obligat să manifeste faţă de orice alt avocat un comportament colegial şi loial.
7.1.3. Adresându-se către un alt avocat sau vorbind despre acesta, avocatul este obligat, înainte de a-i pronunţa
numele şi prenumele acestuia, să utilizeze cuvintele „domnul avocat”, „doamna avocat”, iar în adresare către
membrii Consiliului Baroului, membrii Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat, membrii Comisiei pentru Etică
şi Disciplină şi către şefii birourilor de avocaţi să utilizeze cuvântul „maestre”.
7.2. Cooperarea
7.2.1. Este de datoria oricărui avocat ca, la solicitarea unui avocat, să se abţină să accepte o cauză pentru care
nu are competenţa necesară; într-o astfel de situaţie, el trebuie să-şi ajute colegul să intre în contact cu un alt avocat
care să fie în măsură să-i ofere serviciul cerut.
7.2.2. În procesul cooperării, avocaţii au datoria să ţină cont de competenţele şi obligaţiile lor profesionale.
7.3. Corespondenţa dintre avocaţi
7.3.1. Avocatul precizează caracterul confidenţial al comunicărilor sale adresate altui avocat.
7.3.2. Dacă destinatarul nu este în măsură să respecte confidenţialitatea comunicării, o remite expeditorului fără
a-i cunoaşte conţinutul.
7.3.3. Avocatul va recepţiona imediat comunicările în scris sau orale ale altor avocaţi şi va răspunde prompt.
7.4. Onorariile pentru recomandare
7.4.1. Avocatul nu poate pretinde, accepta de la alt avocat sau de la vreun terţ onorariu, comision sau altă
compensaţie pentru faptul că a recomandat un avocat unui client sau pentru că a trimis un client unui avocat.
7.4.2. Avocatul nu poate vărsa nimănui un onorariu, un comision şi vreo altă compensaţie pentru că i-a fost
prezentat un client.
7.5. Comunicarea cu partea adversă
Avocatul nu poate intra în relaţie directă cu o persoană, cu privire la o anumită cauză, atunci când ştie că
această persoană este reprezentată sau asistată de un alt avocat, exceptând cazul în care el are acordul colegului său
şi se angajează să-l ţină pe acesta la curent.
7.6. Schimbarea avocatului
7.6.1. Un avocat nu poate succeda altui avocat în apărarea intereselor unui client, într-o cauza determinată,
decât cu condiţia ca, în prealabil, să-şi fi anunţat colegul şi să se fi asigurat că au fost luate măsurile necesare în
vederea achitării cheltuielilor şi a onorariilor datorate acestuia. Totuşi, această îndatorire nu-l face pe avocat
personal răspunzător de plata cheltuielilor şi a onorariilor datorate predecesorului său.
7.6.2. În cazul în care, spre interesul clientului, se impune luarea unor măsuri urgente, înainte de a putea fi
îndeplinite condiţiile stabilite în alineatul de mai sus, avocatul poate lua aceste măsuri cu condiţia de a-l informa
neîntârziat pe predecesorul său.
7.6.3. Avocatul înlocuit va oferi avocatului care continuă cazul toate informaţiile de care dispune şi va colabora
cu acesta în caz de necesitate cu scopul de a-i asigura clientului dreptul la apărare.
7.7. Pregătirea tinerilor avocaţi
7.7.1. Pentru a întări încrederea şi cooperarea dintre avocaţi spre interesul clienţilor, este necesar să fie
încurajată dobândirea unei mai bune cunoaşteri a legilor şi a normelor procedurale aplicabile. În acest scop, avocatul
este obligat să ia atitudine cu toată diligenta în pregătirea la nivel avansat a tinerilor avocaţi.
7.7.2. În calitate de îndrumător al unui stagiar poate fi avocatul, recomandat de Consiliul Baroului, care
întruneşte înalte calităţi morale şi profesionale, exercită profesia nu mai puţin de 5 ani şi dispune de condiţii
suficiente pentru a asigura stagiul.
 7.7.3. Avocatul-îndrumător are obligaţia de a le cultiva stagiarilor dexteritatea de însuşire profundă a normelor
deontologice.
7.8. Litigiile dintre avocaţi
7.8.1. Atunci când un avocat este de părere că un coleg avocat a încălcat o normă deontologică, el trebuie să-l
atenţioneze asupra acestui lucru.
7.8.2. Atunci când între avocaţi apare un diferend personal, de natură profesională, aceştia trebuie să încerce
mai întâi să-l soluţioneze pe cale amiabilă.
7.8.3. Înainte de a porni o procedură împotriva unui coleg, pe tema unui conflict de interese, avocatul trebuie să
informeze Baroul pentru a permite să-şi dea concursul în vederea soluţionării diferendului pe cale amiabilă.

R E G U L A M E N T privind organizarea activităţii Comisiei pentru Etică şi Disciplină a

Baroului Avocaţilor din Republica Moldova
(Adoptat de Congresul Avocaţilor din Moldova la 23 martie 2007)
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Articolul 1
Comisia pentru Etică şi Disciplină a Baroului Avocaţilor din Republica Moldova (în continuare, Comisia) împreună
cu alte organe ale Baroului asigură accesul persoanelor fizice şi juridice la asistenţă juridică calificată, acordată de către
avocaţi.
Articolul 2
Comisia îşi exercită atribuţiile în conformitate cu prevederile Legii cu privire la avocatură (în continuare, Legea) şi
ale Codului deontologic al avocaţilor.
Activitatea Comisiei este organizată de către preşedintele acesteia.
Articolul 3
(1) Atribuţiile de bază ale Comisiei sunt:
a) evidenţa, verificarea şi examinarea plângerilor privind acţiunile avocaţilor prin care se încalcă dispoziţiile Legii,
ale Codului deontologic, ale hotărîrilor Congresului Avocaţilor, ale Consiliului Baroului, precum şi ale altor organe ale
sale, care prejudiciază onoarea sau prestigiul profesiei sau corpului de avocaţi;
b) intentarea procedurii disciplinare în privinţa avocatului şi adoptarea hotărîrii corespunzătoare în această procedură.
(2) Comisia întreprinde acţiuni în vederea realizării unui proces disciplinar funcţional prin transparenţa activităţilor
sale, precum ar fi publicarea rezultatelor finale ale procedurilor disciplinare şi a activităţii Comisiei în ediţii de specialitate.
<>
CAPITOLUL II
Organizarea activităţii şi funcţionarea
Comisiei pentru Etică şi Disciplină
Articolul 4
(1) Şedinţele Comisiei sunt convocate de preşedintele acesteia ori la propunerea majorităţii simple a membrilor săi,
cel puţin o dată în lună. De regulă, şedinţele se desfăşoară în mod deschis, la sediul Baroului, cu participarea părţilor
interesate. În caz de necesitate, Comisia îşi desfăşoară şedinţele în teritoriu.
(2) La decizia motivată a Comisiei, şedinţa va fi declarată închisă.
(3) Şedinţele Comisiei sînt deliberative dacă participă nu mai puţin de 2/3 din membrii aleşi
(4) Hotărârile Comisiei se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor săi.
Articolul 5
Preşedintele Comisiei organizează activitatea şi îndeplinirea hotărîrilor acesteia în colaborare cu
Consiliul Baroului şi birourile de avocaţi. Preşedintele Comisiei exercită şi alte atribuţii:
a) semnează procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei cu participarea sa, hotărîrile Comisiei, răspunsurile cu privire
la rezultatele examinării plîngerilor, prezintă raportul anual de activitate a Comisiei Congresului Avocaţilor;
b) în perioada dintre şedinţe, preşedintele Comisiei repartizează membrilor Comisiei plîngerile cu privire la acţiunile
avocaţilor. Pentru verificarea motivelor invocate de persoanele care depun plîngerea (în continuare, petiţionari), în caz de
necesitate, pune în sarcina unui membru, a unui grup de membri ai Comisiei sau a biroului de avocaţi în care este
înregistrat avocatul, pentru efectuarea unui control.
Articolul 6
(1) Controlul privind abaterea disciplinară se efectuează operativ, cu informarea prealabilă prin scrisoare
recomandată a petiţionarului, avocatului, căruia i se cer explicaţii scrise. Refuzul de a da explicaţii sau prezenta probe
scrise constituie o încălcare a îndatoririlor onorabile profesionale, dar nu împiedică desfăşurarea procedurii disciplinare.
(2) În cursul controlului, în caz de necesitate, se va discuta cu petiţionarul, precum şi cu orice alte persoane ale căror
declaraţii pot elucida cazul, se vor efectua verificări ale înscrisurilor se vor culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de
lege.
(3) După efectuarea controlului, se întocmeşte o notă informativă, în care vor consemna faptele, probele administrate,
opinia avocatului şi propunerea privind soluţionarea plîngerii sau sesizării, care va fi înregistrată la secretarul Comisiei, în
cel mult 30 de zile de la înregistrarea sesizării.
(4) Examinarea procedurii disciplinare va avea loc la următoarea şedinţă, după data la care au fost prezentate nota
informativă şi materialele controlului.
(5) Avocatul este în drept să asiste la şedinţa Comisiei şi să dea explicaţii nemijlocit, să fie reprezentat de avocat.
Absenţa părţilor nu împiedică examinarea plângerii, Comisia pronunţîndu-se în baza materialelor controlului efectuat.
(6) După examinarea procedurii disciplinare, membrii Comisiei vor delibera, după caz, asupra aplicării sancţiunii
disciplinare, clasării cauzei sau efectuării unui control suplimentar. În situaţia în care, în cadrul controlului efectuat ori în
urma examinării procedurii disciplinare, s-a constatat o abatere gravă, Comisia poate solicita şi opinia Consiliului Baroului
cu privire la suspendarea ori retragerea licenţei sau a biroului de avocaţi în care avocatul este înregistrat.
(7) În cazul stabilirii abaterii disciplinare Comisia poate aplica una din sancţiunile disciplinare prevăzute la art.49 al
Legii.
(8) Pe durata urmăririi penale sau a judecării cauzei, care constituie o abatere disciplinară, procedura disciplinară se
suspendă, urmînd a fi reluată după soluţionarea cauzei. În această perioadă, cursul termenului de prescripţie (prevăzut de
art. 50 al Legii) se întrerupe şi se reia după soluţionarea definitivă a cauzei. Preşedintele Comisiei va fixa, de îndată,
termenul de examinare a procedurii suspendate printr-o scrisoare recomandată adresată părţilor interesate.
(9) Hotărârea Comisiei se comunică imediat părţilor, care au participat la examinare, sau prin scrisoare recomandată
avocatului, Consiliului Baroului, inclusiv şi pentru dosarul personal al avocatului, şi, după caz, Ministerului Justiţiei, în
termen de cel mult 10 zile, precum şi persoanei care a depus plîngerea, şi, în caz de necesitate, altor organe, prin
publicarea în revista Avocatul Poporului în termen de cel mult 30 zile de la adoptarea hotărârii.
Articolul 7
(1) Activităţile de birou ale Comisiei şi pregătirea şedinţelor este realizată de către secretarul acesteia, care nu este
membru al Comisiei. Secretarul Comisiei este salariat, angajat de Consiliul Baroului, are capacitate de exerciţiu deplină,
dispune de înalte calităţi morale, experienţă practică în domeniul dreptului şi corespunde următoarelor cerinţe obligatorii:
- este licenţiat în drept;
- cunoaşte munca de secretariat, inclusiv computerul;
- dă dovadă de un înalt nivel profesional şi responsabilitate în activitatea sa;
- cunoaşte legislaţia ce reglementează activitatea avocatului şi normele deontologiei;
- nu practică avocatura ori alte activităţi cu excepţia activităţilor didactico-ştiinţifice.
(2) Secretarul Comisiei este obligat:
(a) în colaborare şi sub conducerea preşedintelui Comisiei să menţină permanent legătura cu membrii Comisiei,
Consiliul Baroului şi Comisiile Baroului, cu avocaţii şi petiţionarii - persoane fizice şi juridice, în caz de necesitate, cu
birourile de avocaţi, cu organele de drept, instanţele de judecată, organizaţiile obşteşti şi autorităţile publice;
(b) să înregistreze, în mod obligatoriu, în registrele respective plîngerile persoanelor fizice şi juridice şi informaţiile,
ce ţin de conduita avocaţilor, inclusiv cele care au devenit cunoscute societăţii din mijloacele de mass-media,
(c) să comunice preşedintelui Comisiei plângerile înregistrate, prezentându-i câte o notă scrisă cu informaţia privind
esenţa petiţiei şi datele despre avocatul acţiunile căruia se contestă, biroul în care acesta activează, numărul licenţei şi
stagiul în avocatură al acestuia, caracterul abaterii comise de avocat, dacă anterior a fost supus răspunderii disciplinare a
avocaţilor;
(d) să contribuie eficient la activitatea membrilor Comisiei, la verificarea temeiurilor invocate de petiţionari, la
pregătirea materialelor pentru examinarea procedurii disciplinare;
(e) să verifice înregistrarea în termen de către membrii Comisiei a materialelor controalelor efectuate pentru
examinarea lor în şedinţele Comisiei;
(f) să întocmească procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei şi proiectele răspunsurilor petiţionarilor în baza
hotărârilor adoptate;
(g) să expedieze la timp hotărîrile Comisiei, răspunsurile părţilor interesate despre rezultatele examinării plîngerilor
ori adresărilor;
(h) să prezinte informaţii cu privire la executarea hotărârilor Comisiei;
(i) să asigure păstrarea materialelor procedurilor disciplinare şi a hotărîrilor în sediul Baroului în conformitate cu
legislaţia în vigoare;
(î) să respecte principiul confidenţialităţii şi să nu divulge informaţia aflată în procesul procedurii disciplinare
intentate unui avocat;
(j) să acorde o atenţie sporită autoinstruirii şi perfecţionării profesionale;
(l) să îndeplinească şi alte obligaţiuni ce ţin de activitatea Comisiei la indicaţia preşedintelui.

CAPITOLUL III
Resurse materiale şi financiare
Articolul 8
(1) Comisia, este asigurată:
material şi financiar de către Baroul Avocaţilor din Republica Moldova, inclusiv cu condiţii necesare pentru
activitatea de secretariat şi desfăşurarea şedinţelor pentru examinarea procedurilor disciplinare într-o ambianţă sigură,
privată şi confidenţială, într-un spaţiu înzestrat cu mobilierul necesar, computer, post de telefon individual, rechizite de
birou necesare pentru activitatea zilnică, precum şi altă tehnică video şi audio necesară;
cu registrul pentru evidenţa plîngerilor privind etica şi abaterile disciplinare ale avocaţilor şi rezultatele examinării lor
şi a altor informaţii cu privire la abaterile disciplinare comise de avocaţi în timpul exercitării atribuţiilor lor profesionale
(încheieri ale instanţelor judecătoreşti, ordonanţe ale organelor de urmărire penală, sesizări, note informative, de exemplu).
 (2) Cheltuielile necesare activităţii Comisiei şi a membrilor ei determinate de soluţionarea plângerilor despre
încălcarea eticii şi abaterile disciplinare comise de avocaţi vor fi acoperite de Barou, din contul bugetului.

CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
Articolul 9
(1) Interpretarea dispoziţiilor prezentului Regulament ţine de competenţa Congresului Avocaţilor din Republica
Moldova.
(2) Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării de către Congresul Avocaţilor din Republica Moldova.
R E G U L A M E N T privind modul de susţinere a examenului de calificare pentru admiterea
în profesia de avocat
(Adoptat de Congresul Avocatilor din Moldova la 23 martie 2007)
1. Prezentul Regulament este elaborat în temeiul articolului 18 din Legea nr.1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la
avocatură (în continuare - Legea cu privire la avocatură) şi stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a examenului de
calificare pentru admiterea în profesia de avocat (în continuare - examenul).
2. Comisia de Licenţiere a profesiei de avocat (în continuare - Comisia) organizează examene în lunile martie-mai
(sesiunea de primăvară) şi în lunile septembrie-noiembrie (sesiunea de toamnă). În caz de necesitate, Comisia poate
organiza examene şi în alte perioade. Şedinţele Comisiei sunt deliberative dacă participă cel puţin 2/3 din numărul
membrilor.
3. Poate fi admis la examen cetăţeanul Republicii Moldova, licenţiat în drept, cu capacitate deplină de exerciţiu, care
se bucură de reputaţie ireproşabilă şi a efectuat stagiul profesional.
4. Nu poate fi admisă la examen persoana care:
a) a fost condamnată anterior pentru infracţiuni grave, deosebit de grave, excepţional de grave săvârşite cu intenţie,
chiar dacă antecedentele penale au fost stinse antecedentele penale;
b) are antecedentele penale nestinse pentru comiterea altor infracţiuni;
c) a fost exclusă anterior din avocatură sau i s-a retras licenţa pentru acordarea asistenţei juridice din motive
compromiţătoare;
d) a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din aceleaşi
motive, din funcţia de judecător, notar, consultant juridic sau funcţionar public;
e) comportamentul sau activitatea căreia este incompatibilă cu normele Codului deontologic al avocatului;
f) a încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, fapt stabilit printr-o hotărâre definitivă a instanţei
judecătoreşti;
g) a desfăşurat în perioada stagiului profesional o activitate incompatibilă cu profesia de avocat în conformitate cu
art.9 al Legii cu privire la avocatură.
5. Pentru admiterea la examen candidatul prezintă următoarele acte:
a) cererea de admitere la examen;
b) copia diplomei de licenţiat în drept legalizată de notar;
c) copia buletinului de identitate;
d) copia carnetului de muncă (în cazul în care există) legalizată de notar;
e) contractul privind efectuarea stagiului profesional;
f) referinţa avocatului care a asigurat efectuarea stagiului profesional;
g) raportul privind efectuarea stagiului profesional, aprobat de către avocatul care a asigurat efectuarea stagiului;
h) cazierul judiciar;
i) certificatele medicale despre starea psihică;
j) declaraţia despre faptul că în perioada stagiului profesional nu a desfăşurat o activitate incompatibilă cu profesia
de avocat în conformitate cu art.9 al Legii cu privire la avocatură;
k) legitimaţia de avocat stagiar.
l) bonul ce confirmă achitarea taxei de examinare.
6. Secretarul Comisiei verifică actele prezentate şi, în cazul în care au fost prezentate toate actele prevăzute la
punctul 5, înregistrează candidatul într-un registru special. Actele prezentate de candidat sunt cusute într-un dosar căruia i
se atribuie numărul respectiv din registrul de înregistrare a candidaţilor.
7. Comisia examinează cererile pentru admiterea la examen doar dacă au fost depuse toate actele prevăzute la
punctul 5.
8. Candidatul este admis la examen numai în cazul în care întruneşte condiţiile prevăzute de Legea cu privire la
avocatură şi prezentul Regulament.
9. Candidaţii sunt admişi la examen în ordinea înscrierii în registrul de înregistrare a candidaţilor. În cazul refuzului
de admitere la examen, candidatul poate solicita un extras din hotărârea Comisiei.
Extrasul se eliberează în termen de trei zile lucrătoare din momentul solicitării.
10. Data şi ora examenului se stabileşte de către Comisie şi se comunică candidatului cel târziu cu 10 zile până la
data examenului.
11. Intrarea candidaţilor în sala de examinare se va face pe baza listelor aprobate de preşedintele Comisiei şi a
buletinului de identitate al candidatului. După verificarea identităţii, fiecare candidat va păstra pe masă buletinul de
identitate până la finalizarea examenului. Pe liste se va menţiona prezenţa fiecărui candidat.
12. Este interzisă părăsirea sălii de concurs pe toată durata desfăşurării examenului.
13. Pe toată durata desfăşurării examenului în sala de concurs au acces numai membrii şi secretarul Comisiei.
14. Candidatul care încalcă disciplina sau comite fraude ori tentative de fraudă se sancţionează cu eliminarea din
concurs. Acest fapt se menţionează într-un proces-verbal, iar lucrarea se anulează cu menţiunea “fraudă”.
15. Examenul va consta din trei etape.
- prima etapă – testare;
- a doua etapă – lucrare scrisă;
- a treia etapă – proba verbală.
16. La prima etapă candidatul va completa un test care va consta din 400 de subiecte, din 1000 de teste publicate pe
pagina de internet (www.avocatul.md) a Baroului Avocaţilor din Republica Moldova. Testul va fi identic pentru toţi
candidaţii prezenţi. Susţinerea testului se va face în formă scrisă şi/sau computerizată.
17. În vederea elaborării testului, candidaţii vor primi pixuri (în situaţiile în care testarea se face în formă scrisă). Pe
prima pagină candidatul trebuie să scrie numele, prenumele, data completării şi să semneze.
18. Fiecare subiect va avea trei răspunsuri şi candidatul va trebui să aleagă un singur răspuns corect prin bifarea
acestuia. După ce a bifat o variantă a răspunsului, candidatul nu are dreptul să-şi modifice opţiunea. În cazul în care a fost
bifată mai mult decât o variantă, răspunsul candidatului se consideră greşit.
19. Timpul destinat pentru elaborarea testului este de 3 ore astronomice. Secretarul comisiei este obligat să anunţe
ora la care expiră timpul şi să avertizeze candidaţii despre expirarea timpului cu 15 minute înainte.
20. La momentul când a elaborat lucrarea sau la expirarea timpului prevăzut la punctul 19 candidatul este obligat să
predea lucrarea secretarului Comisiei care o înregistrează într-un borderou. Lucrarea se consideră predată de candidat după
verificarea stării acesteia de către secretarul Comisiei şi după semnarea borderoului de către candidat.
23. Se consideră că a promovat testul doar candidatul care a răspuns corect la cel puţin 375 de subiecte.
24. Rezultatele testului se aprobă de către comisie.
25. Proba a doua a examenului se efectuează în termen de maximum 15 zile după data susţinerii testului. La această
probă vor fi incluse 150 de subiecte de la următoarele discipline: dreptul procesual civil, dreptul procesual penal, dreptul
administrativ.
26. Proba a doua se susţine în scris şi constă din răspunsul la trei subiecte (două teoretice şi o speţă) determinate prin
tragere la sorţi.
La această probă, preşedintele Comisiei, în prezenţa membrilor Comisiei prezintă candidaţilor subiectele în plicuri
sigilate, unul din care conţine subiecte teoretice şi celălalt – speţele practice. Tragerea la sorţi se efectuează de către
secretarul Comisiei.
27. Subiectele extrase se semnează de către membrii Comisiei şi se anexează la procesul-verbal.
28. După repartizarea foilor, fiecare din ele se numerotează în colţul din dreapta sus cu cifre arabe luate în cerc. Se
interzice categoric utilizarea altor foi sau pixuri în timpul examenului de calificare, decât a celor puse la dispoziţie de
secretarul Comisiei.
Răspunsul este scris citeţ pe ambele pagini ale foii. Se admit numai prescurtările unanim recunoscute.
29. În cazul în care candidatul comite o greşeală, partea răspunsului pe care doreşte să o excludă se subliniază cu o
singură linie şi se ia în paranteze.
30. Înainte de a începe expunerea răspunsului, candidatul este obligat să completeze fişa de examinare. Modelul fişei
de examinare se aprobă de către Comisie.
31. Candidaţii sunt obligaţi să scrie subiectele de la examen pe prima pagină a lucrării. Răspunsul trebuie început cu
primul subiect.
Răspunsul la următoarele subiecte se începe pe o foaie nouă, pe care se scrie încă o dată subiectul.
32.După încheierea probei scrise a examenului de calificare şi predarea tuturor lucrărilor de către candidaţi, în baza
fişei de examinare, preşedintele Comisiei efectuează cifrarea lucrărilor. Cifrul se indică atât pe lucrare, cât şi pe fişa de
examinare. Ulterior fişele de examinare se separă de lucrări şi se păstrează la secretarul Comisiei până la finisarea
aprecierii lucrărilor de către membrii Comisiei.
33. Membrii Comisiei verifică şi apreciază lucrările după cifrarea acestora de către preşedintele Comisiei.
34.. Fiecare dintre cele trei subiecte vor fi apreciate cu puncte de la 1 la 20.
35. Fiecare dintre membrii Comisiei de examinare înscrie punctele acordate lucrării în fişa de examinare primită în
acest scop.
36. În baza punctelor acordate de fiecare membru al Comisiei care a controlat lucrarea pentru fiecare subiect, se va
calcula media generală obţinută de fiecare candidat.
37. Media generală a lucrării scrise reprezintă media aritmetică a punctelor obţinute la cele 3 subiecte, acordate de
fiecare membru şi raportate la numărul membrilor Comisiei care au verificat lucrarea.
38. Examenul se consideră susţinut, dacă candidatul a acumulat cel puţin 48 de puncte necesare pentru confirmarea
corespunderii criteriilor minime de calificare.
39. Subdiviziunile rezultate din calculul mediilor se neglijează la nivelul sutimilor, atunci când acestea sunt până la
0,05 şi se întregesc la nivelul zecimilor, când sunt peste 0,05.
40. La cea dea treia etapă candidaţii vor susţine un examen în formă verbală la următoarele discipline: drept civil,
drept penal, drept constituţional, dreptul familiei, dreptul muncii, avocatură şi etica avocatului. Pentru examenul verbal vor
fi selectate 200 de subiecte.
41. La proba verbală sunt admişi doar candidaţii care au promovat testarea şi proba scrisă.
42. Etapa a treia a examenului se organizează în termen de maximum 15 zile de la data susţinerii probei scrise.
43. La etapa a treia, candidatul va răspunde verbal la trei subiecte determinate prin tragere la sorţi.
44. Fiecărui candidat îi sunt alocate 60 de minute pentru pregătirea răspunsului. Răspunsul verbal al candidatului va
fi înregistrat audio (video). Înregistrările audio (video) se vor păstra în decurs de 6 luni la Baroul Avocaţilor din Republica
Moldova.
45. Fiecare dintre cele trei subiecte vor fi apreciate cu puncte de la 1 la 20.
46. Fiecare dintre membrii Comisiei de examinare înscrie punctele acordate lucrării în fişa de examinare primită în
acest scop.
47. În baza punctelor acordate de fiecare membru al Comisiei care a asistat la proba verbală se va calcula media
generală obţinută de fiecare candidat.
48. Media generală a candidatului reprezintă media aritmetică a punctelor obţinute la cele 3 subiecte, acordate de
fiecare membru şi raportate la numărul membrilor Comisiei care au apreciat răspunsurile verbale.
49. Examenul se consideră promovat, dacă candidatul a acumulat cel puţin 48 de puncte necesare pentru confirmarea
corespunderii criteriilor minime de calificare.
50. Subdiviziunile rezultate din calculul mediilor se neglijează la nivelul sutimilor, atunci când acestea sunt până la
0,05 şi se întregesc la nivelul zecimilor, când sunt peste 0,05.
51. Candidaţii care au obţinut medii de promovare la proba verbală se consideră că au susţinut examenul de calificare
în profesia de avocat.
52. Lista subiectelor pentru etapele doi şi trei sunt afişate pe pagina de internet a Baroului Avocaţilor
www.avocatul.md
53. Lista subiectelor şi a întrebărilor pentru test sunt elaborate de către membrii Comisiei. Fiecare membru al
comisiei are dreptul să înainteze propuneri cu privire la lista subiectelor şi a întrebărilor pentru test.
54. Lista subiectelor şi a întrebărilor pentru test nu poate fi modificată cu mai puţin de 30 de zile înainte de data
examenului.
55. În cazul în care consideră că a fost încălcat prezentul regulament candidatul poate depune la Comisie o
contestaţie cel târziu până la expirarea a 72 de ore de la anunţarea rezultatelor. Nu se admit contestaţii cu privire la
punctele acordate de către membrii Comisiei.
56. Contestaţia este examinată de către Comisie. În cazul în care constată încălcarea regulamentului Comisia urmează
să adopte măsurile necesare pentru restabilirea drepturilor candidatului.
57. În baza rezultatului examenului, Comisia adoptă hotărârea despre admiterea persoanei în profesia de avocat.
Preşedintele Comisiei anunţă rezultatele examenului şi lista candidaţilor admişi în profesia de avocat.
58. Secretarul Comisiei întocmeşte procesul-verbal al şedinţei Comisiei. Procesul-verbal se întocmeşte în decurs de
trei zile, se semnează de preşedintele şedinţei şi se contrasemnează de secretar.
59. Hotărârea Comisiei de Licenţiere a profesiei de avocat se expediază Ministerului Justiţiei pentru eliberarea
licenţei.
60. Procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei, hotărârile Comisiei, lucrările şi actele candidaţilor se păstrează la
Baroul Avocaţilor.
61. Candidatul care nu a promovat examenul sau care nu s-a prezentat fără un motiv întemeiat la examen poate fi
admis repetat la examen nu mai devreme decât peste 6 luni.
R E G U L A M E N T privind condiţiile de efectuare a stagiului profesional
(Adoptat de Congresul Avocatilor din Moldova la 23 martie 2007)
CAPITOLUL I
l. Notiuni si dispozitii generale
1.1. Acest regulament este elaborat in baza art. 10 din Legea cu privire la avocatura nr.1260 din 19.07.2002 si
stabileste modul de organizare si desfasurare a stagierii candidatilor pentru admiterea in profesia de avocat.
1.2. Avocat stagiar poate fi cetateanul Republicii Moldova licentiat in drept, care are capacitate deplina de exercitiu si
o reputatie ireprosabila si care a incheiat cu unul dintre avocati contract de efectuare a stagiului profesional.
1.3. Nu poate fi admis ca avocat stagiar persoana care:
a) A fost condamnata anterior pentru infractiuni grave.
b) Nu au fost stinse antecedentele penale pentru comiterea altor infractiuni;
c) Anterior a fost exclusa din avocatura sau i s-a retras licenta pentru acordarea asistentei juridice din motive
compromitatoare;
d) A fost concediata din cadrul organelor de drept din motive compromitatoare sau a fost eliberata din aceleasi
motive, din functia de judecator, notar, consultant juridic sau functionat public;
e) Comportamentul sau activitatea ei sunt incompatibile cu normele Codului deontologic al avocatului;
f) Prin hotarirea instantei judecatoresti, s-a stabilit abuzul prin care a incalcat drepturile si libertatile fundamentale ale
omului;
g) Nu cunoaste limba română.
 1.4.Activitatea de avocat stagiar este incopatibila cu:
a) Oricare functie retribuita, cu exceptia functiilor legate de activitatea stiintifica si didactica, precum si de
activitatea in calitate de arbitru al judecatii arbitrate (arbitrajului).
b) Activitatea de intreprinzator.
c) Activitatea de notar.
1.5. Sunt scutite de efectuarea stagiului profesional si de examenul de calificare persoanele care au cel putin 10 ani
vechime in munca in functia de judecator sau procuror daca, in termen de 6 luni dupa demisia din functiile respective, au
solicitat eliberarea licentei pentru execrcitarea profesiei de avocat. De aceleasi drepturi si in aceleasi conditii beneficiaza si
persoanele care, dupa demisia din functia de judecator sau procuror, au continuat sa activeze in domeniul dreptului.
1.6. Activitatea de avocat stagiar este reglementata de Legea cu privire la avocatura, alte legi, care reglementeaza
activitatea mentionata precum si de tratatele internajionale la care Republica Moldova este parte.
1.7. Avocatul care asigura efectuarea stagiului profesional trebuie sa aiba o vechime in profesia de avocat de cel putin
5 ani si poate avea concomitent cel mult doi avocati stagiari.
1.8. Avocatul stagiar activeaza sub indrumarea avocatului, care asigura efectuarea stagiului profesional, acesta fiind
in drept sa corecteze pozitia avocatului stagiar in procesul reprezentarii intereselor clientului.
1.9. La expirarea termenului de stagiu avocatul stagiar impreuna cu avocatul care asigura efectuarea stagiului
profesional adreseaza demersul si actele necesare prevazute de Regulamentul privind examenul de calificare pentru
admiterea in profesia de avocat pentru examinare.

CAPITOLUL II
Admiterea, organizarea
si conditiile stagierii
2.1. Stagiul profesional se desfasoara in baza contractului incheiat intre avocatul stagiar si avocatul care asigura
efectuarea stagiului, inregistrat la Consiliul Baroului.
2.2. Pentru admiterea la stagierea in profesia de avocat, solicitantul depune urmatoarele act :
a) Cerere scrisa adresata Consiliul Baroului;
b) Copia buletinului de identitate;
c) Copia diplomei de licen|a in drept;
d) Contractul de efectuare a stagiului profesional;
e) Copia carnetului de munca (in cazul in care exista);
f) Cazierul judiciar;
g) Certificatul medical;
h) Declaratia despre faptul, ca nu desfasoara activiti incompatibile cu profesia de avocat, specificate in p. 1.4. al
prezentului Regulament;
i) Bonul ce confirma, achitarea taxei de stagiere.
2.3. Stagiul profesional dureaza un an. Consiliul Baroului poate reduce acest termen, in conformitate cu criteriile
stabilite in Regulament la cererea avocatului stagiar si demersul avocatului care asigura efectuarea stagiului, depuse dupa
expirarea a trei luni de efectuare a stagiului.
2.4. Activitatea avocatului stagiar se desfasoara la locul activitatii avocatului care asigura efectuarea stagiului.In
biroul asociat isi desfasoara activitatea cu consimtamintul sefului biroului asociat si suporta pe cont propriu cheltuielile
prevazute pentru efectuarea stagiului.
2.5. In cazul incetarii sau suspendarii activitatii avocatului indrumator, la cererea lui, Consiliul Baroului numeste un
alt avocat pentru continuarea stagiului.
2.6.Avocatul care asigura efectuarea stagiului in colaborare cu avocatul stagiar:
a) Intocmeste planul individual de stagiere;
b) Coordoneaza si controleaza efectuarea stagierii;
c) Creeaza conditiile necesare si contribuie la indeplinirea planului individual al stagierii;
d) Contribuie la crearea deprinderilor profesionale;
e) Acorda asistenta si-l consulta in cazul participarii avocatului stagiar in instante.
2.7. La expirarea termenului de stagiere avocatul stagiar intocmeste raportul privind efectuarea stagiului profesional,
aprobat de catre avocatul care a asigurat efectuarea stagiului.
2.8. In baza rezultatelor stagierii, avocatul care a asigurat efectuarea stagiului profesional elibereaza referinta cu
privire la stagiul efectuat si recomanda s-au respinge nu-si promoveaza discipolul pentru a sustine examenul de calificare
in admiterea in profesia de avocat.
2.9. Termenul de stagiere poate fi intrerupt inainte de termen la cererea avocatului stagiar ori din initiativa Consiliului
Baroului Avocatilor din Republica Moldova in cazurile prevazute de art. 13 al Legii cu privire la avocatura si in baza
Hotaririi Comisiei pentru Etica si Disciplina a Baroului Avocafilor.

Capitolul III
DREPTURILE, OBLIGATIILE
SI RASPUNDEREA AVOCATULUI STAGIAR
3.1. Avocatului stagiar i se premite sa acorde asistenta juridica in cadrul judecatoriilor municipale si de sector in
cauzele civile si administrative, in judecatoriile economice de circumscriptie si in cadrul autoritatilor publice.
 3.2. Activitatea avocatului stagiar se remunereaza sub forma de onorar in conformitate cu regulile stabilite pentru
avocati numai dupa primirea legitimatiei de avocat stagiar.
3.3.Avocatul stagiar este obligat sa pastreze secretul profesional.
3.4. Avocatul stagiar este obligat sa respecte Codul deontologic.
3.5. Avocatul stagiar se bazeaza pe urmatoarele principii:
a) Asigurarea dreptului la aparare garantat de Constitutie;
b) Libertatea ifndependenta in activitatea de avocat stagiar;
c) Colegialitatea in raporturile dintre avocati;
d) Asigurarea legalitatii si urnanismului.
3.6. Avocatul stagiar trebuie sa insuseasca:
a) normele nationale si internationale ce vizeaza activitatea avocaturii;
b)legislatia in vigoare in domeniul penal, civil, administrativ, al muncii, familiei, financiar,drepturile procedurale si
in alte domenii ale dreptului;
c)Hotaririle Curtii Supreme de Justitie si Hotaririle Curtii pentru Apararea Drepturilor Omului;
d) Practica judiciara in domeniile de drept.
3.7. Tine evidenta volumului de lucru privind indeplinirea planului individual de stagiere.
3.8. Avocatul stagiar este obligat sa execute planul individual de stagiere si sa indeplineasca indicatiile avocatului
care asigura efectuarea stagiului profesional, cu anexarea proiectelor, copiile documentelor, dosarelor s.a.
3.9. Avocatul stagiar este obligat sa-si ridice nivelul profesional si sa se pregateasca pentru examenul de calificare
pentru admiterea in profesia de avocat in conformitate cu cerintele Regulamentului privind examenul de calificare.
3.10 Avocatul stagiar poarta raspundere disciplinara:
1). Pentru actiunile prin care se incalca prevederile Legii cu privire la avocatura, normele Codului deonotologic al
avocatului, prezentului regulament si prevederile altor acte normative ce reglamenteaza activitatea avocaurii.
2). Petitiile referitoare la actiunile avocatilor stagiari, precum si informatia cu privire la abaterile disciplinare comise
de avocatul stagiar in timpul exercitarii atributiilor se examineaza de catre Comisia pentru Etica si Disciplina in
conformitate cu Regulamentul Comisiei pentru Etica si Disciplina a Baroului Avocatilor din Republica Moldova.
3.11.In caz de comitere de catre avocatul stagiar a incalcarilor grave poate fi anulat contractul de stagiere in
conformitate cu art. 2.9. al prezentului Regulament pentru:
a) Neindeplinirea obligatiilor de avocat stagiar;
b) Neindeplinirea planului individual de stagiere;
c) Neindeplinirea indicatiilor avocatului care asigura efectuarea stagiului;
d) Divulgarea secretului profesional;
e) Incalcarea cerintelor Codului deontologic.