Sunteți pe pagina 1din 8

PIELEA ARTIFICIALA

Pielea artificiala se produce pe baza de tesatura netesuta de tricot sip e baza de blanaartificiala prin procedeul de aplicare a polimerului sau compozitiei de polimere. Se practica 3 procedee de fabricare a pielii artificiale: direct mobil si de calandrare. Prin procedeul direct de producere pe baza se aplicanemi!locit dispersia sau locit dispersia sau solutia de polimer. Acest procedeue cel mai simplu si are o raspindire lar"a. Prin procedeul mobil stratul de polimer se aplica pe un suport mobil care apoi se uneste #se dubleaza$ cu baza. %tilizarea suportului neted reliefat si imprimator permite de a obtine o piele cu caracter &ariat al suprafetei. Prin procedeul de calandrare polimerul se aplica pe baza pe calea irictionarii sau dublarii cu a!utorul calandrelor speciale. Sortimentul de piei artificiale e destul de &ariat si se completeaza permanent. Pentru simplificarea denumirilor de piei artificiale moi sint acceptate abre&ierile. Inaintea cu&intului 'is(o!) se indica: *+destinatia #pentru imbracaminte "alanterie etc.$, -+felul impre"narii de baza #poros poros+monolit etc.$,3+denumirea prescurtata a impre"narii aplicate #de clorura de poli&inil+&inil de poliamida+amida de poliuretan+uretan de cauciuc+elasto de nitroceluloza+nitro s.a.$. .upa denumire se pune tireul apoi urmeaza notarea cu a!utorul literelor a bazei #T+ tesatura TR+tricot /T+te0tile netesute$. 1unaoara pielea artificiala poroasa de &iniluretan pentru imbracaminte+T pielea artificiala poroasa de uretan pentru imbracaminte+TR La0trin. 2inilis(o!a #pielea artificiala de &inil$ se produce prin aplicarea clorurii de poli&inil pe tesatura tricot sau blana artificiala. Pentru producerea ei se utilizeaza procedeul direct mobil si de calandrare. Pentru conferirea porozitatii clorura de poli&inil se aplica in - straturi. In componenta primului strat cu "rosimea de 3 4+3 5 mm se include "eneratorul de aburi care pe parcursulprelucrarii termice ulterioare confera impre"narii porositate. Cel de+al dolea strat neporos cu "rosimea de 3 *+3 *4 mm se aplica pe primul strat poros. Apoi pe fata se aplica lacurile de finisare. 2inilis(o!a #pielea artificiala de &inil$ are un aspect frumos e maleabila elastica se drapeaza bine se caracterizeaza printr+o permeabilitate termica redusa rezistenta buna la &int la deformatiile repetate si uzare impermeabilitate la apa si stabilitate la "er #pina la minus -33C$,latimea ei e de 5-+*63 cm densitatea de suprafata e de 75-+847"9m- "rosimea+* mm. Printre nea!unsurile materialului &inilis(o!a se enumera rezistenta mica la &aporii de apa si aer defectarea la ti":elare de care se &a tine cont la crearea modelelor si elaborarea constructiilor. Sint recomandabile modelele cu silueta dreapta cu pense platci &inilis(o!a se utilizeaza la confectionarea articolelor apartinind sortimentului de prima&ara+ toamna:paltoane pardesie &estoane palarii sepci. Are denumiri ca:Reabin(a ;olodio!naia.Storm <de!naia <seniaia. Prin procedeul mobil se fabrica &inilis(o!a piele de antilopa cu baza tesuta. Procedeul de producere a ei include urmatoarele etape:*$aplicarea clorurii de poli&inil pe suport si prelucrarea termica fara inspumare,-$aplicarea repetata a clorurii de poli&inil si dublarea concomitenta cu pinza de tricot cu inspumarea ulterioara si "elatinizarea suprafetei pe parcursul tratarii termice,3$slefuirea suprafetei pentru obtinerea unei tesaturi asemanatoare cu pielea de antilopa. 2iniluretanis(o!a #pielea artificiala &iniluretan$ spre deosebire de &inilis(o!a are o inte"rare de &iniluretan. Se produce pe baza de tricot si baza tesuta din lina in amestec. %retanis(o!a #pielea artificiala cu impre"nare poroasa poliuretan$ se produce pe baza tricotata #scamosata$ sau pe tesatura scamosata #de obicei pe baza de &el&eton$. In procesul de producere pe plca de metal acoperita cu pelicula de polietelena se aplica masa polimerica si apoi se fi0eaza baza #tesatura sau tricot$ cu partea scamosata. La presarea ulterioara sub o presiune si

temperatura inalte are loc dispersarea polieteruretanului nemi!locit pe baza. In procesul de finisare pe fata se aplica lacurile de finisare. %retanis(o!a poroasa se caracterizeaza prin usurinta muabilitate elasticitate si poseda insusiri i"ienice destul de inalte apropiate de cele ale pielii naturale. E permiabila la &aporii de apa impermiabila la apa stabila la "er#pina la minus 633C$ dar suprafata ei e neindestulator de rezistenta la uzura:densitatea de suprafata e de 353+ 633 "9m-. %retanis(o!a se aplica la confectionarea paltoanelor pardesielor &estoanelor sarafanelor fustelor se imbina bine in articole cu tesaturi tricoturi si te0tile netesute. Cel mai frec&ent utilizat e La0trinul care se produce pe baza de &el&eton cu finisarea &ariata a suprafetei. 2istram este o piele artificiala de import cu impre"nare de poliuretan prin aplicarea directa in 3 straturi pe suprafata scamosata a tesaturii de poliuretan. Cele - straturi de desubt nu contin coloranti al treilea strat de suprafata contine o pasta de pi"ment. Pielea artificiala de impri"nare de late0 poros se produce pe baza de tricot prin procedeul mobil. Pe suport se aplica consecuti& 3 straturi#dupa z&intarea fiecaruia in parte$:=primul+o suprafata din clei de cauciuc si rasina a&ind o "rosime de 3 3 mm,=al doilea+o solutie de amestec de cauciuc a&ind o "rosime de 3 6 mm,=al treilea+amestec de late0 a&ind o "rosime de 3 *4 mm. Apoi se aplica pe baza si se efectueaza tratamentul termic:"elatinizareastratului inspumat cu &ulcanizarea ulterioara a spumei de late0 si in&elisului de suprafata. Aceasta piele se utilizeaza la confectionarea imbracamintei articolelor de "alanterie palariilor sepcilor. Are un aspect e0terior frumos e usoara moale poseda o rezistenta inalta la deformatiile repetate si la "er o oarecare permeabilitate la &aporii de apa,latimea ei e de 54+84 cm densitatea de suprafata de 6-3+653 "9m- "rosimea de * -+* 4 mm. Piele artificiale moi pe baza de tricot cu impre"nari de late0 poros se caracterizeaza printr+o rezistenta neindestulatoare ceea ce presupune ca in locul de aplicare a taieturii pielei se rup usor. .e aceea la confectionarealucrurilor se &or e&ita c:eutorile si buzunarele crestate. Elastoi(o!a#pielea artificiala elastica$ poroasa pentru imbracaminte se produce prin aplicarea pe tesatura a amestecurilor cauciucate e0ecutate pe baza cauciucurilor sintetice cu &ulcanizarea ulterioara. In procesul finisarii spalarii sarurilor care fac parte din componenta amestecurilor cauciucate impre"narea capata o structuraporoasa. Pielea artificiala e moale e0tensibila elastica si poseda insusiri i"ienice destul de inalte. 2orsit e o piele artificiala care e un &el&eton pe suprafata scamosata a caruia se aplica consecuti& cite&a straturi de solutie de benzina de cauciuc. Amidis(o!a #pielea artificiala din amida$ poroasa productia >aponia se fabrica prin aplicarea in - straturia solutiei de poliamida pe tesatura neteda sau scamosata. .upa spalarea in procesul de finisare a sol&entilor pe suprafata z&intata de piele se aplica solutia alcoolica de poliamida. Pielea artificiala se aseamana cu cea naturala e moale elastica poseda insusiri i"ienice destul de inalte. Pielea artificiala de antilopa electrostatica pentru paltoane impermiabile &estoane mantale se produce prin incleierea paruluide baza #tesatura pinza tricotata sau netesuta$ in cadrul unui cimp electric cu tensiune inalta. Pe baza tratata in prealabil in &ederea obtinerii unui strat de late0 inspumat se aplica pasta de clei. Puful scurt #de &iscoza acetat sintetic$ dotat cu sarcina electrica lasatliber in cadrul cimpului electric de tensiune inalta se orienteaza &ertical si in aceasta pozitie se introduce in pasta de clei. La tratarea termica ulterioara se efectueaza fi0area parului pe baza. Pielea artificiala din antilopa e moale dar e neindestulator de rezistenta la frecare. Construirea si te:nolo"ia prelucrarii pielii artificiale si a pielii artificiale de antilopa se efectueaza pe baza ?;etodicii unice de construire a imbracamntei@ si in corespundere cu

?1azele te:nolo"iei prelucrarii in bloc a :ainelor@ elaborate de ICCSFC. Sint recomandabile modelele cu o cantitate redusa de cusaturi. Forma articolului este determinata cu a!utorul penselor si reliefelor. Pielea artificiala si pielea artificiala de antilopa la aplicarea cusaturilor se defecteaza puternic ca urmare prin cusaturile de la umeri se poate strecura apa de aceea sint preferabile modelele cu platci epoleti. Pentru imbunatatirea insusirilor termoizolatoare ale articolelor din piele artificiala se recomanda in calitate de captuseala utilizarea tesaturilor calduroase dense cu puf #&el&etonul stofa de bumbac sau pielea de antilopa tesaturile din lina in amestec$ sau blanurile artificiale. Croirea pielii artificiale sau a celei de antilopa se efectueaza la masina de cusut --A clasa P;A #sau -7- clasa P;A$ cu fire de bumbac nr. 33 63 43. Ale"erea numarului atelor si acelor de cusut se face in dependenta de "rosimea pielii artificiale. Sint recomandabile acele de cusut nr. **3 *-3 *33. Pentrusporirea &itezei de miscare a pielii sub piciorul masinii de cusut in locurile pentru cusaturi se aplica uleiul de masina se pot recomanda de asemenea si piciorusele cu role. In &ederea reducerii defectarii in procesul de coasere se poate micsora frec&enta punctelor. Ti&urile nu se &or increti daca pinza &a fi intinsa uniform in procesul de coasere. In &ederea micsorarii incretiturilor la coasere sint recomandabile firele de capron 43B sau de la&san --L si 33L C3L. Calcarea+aburirea nu se efectueaza. Calcarea cusaturilor e substituita prin ti":elire. La elaborarea metodelor noi de piei artificiale se tine cont de un sir de cerinte. Pielea artificiala pentru imbracaminte &a fi numaidecit plastica moale rezistenta e0tensibila stabila la "er si la caldura se &a caracteriza prin :i"roscopicitate inalta permeabilitate indestulatoare la &aporii de apa. ;aterialul se &a poseda rezistenta la rupere a firelor de cusut. Contractarea dupa umectare si z&intare in directia lon"itudinala si trans&ersala nu &a depasi -D. .ensitatea de suprafata recomandabila e de -33+643 "9m- "rosimea e de 3 4+* 4 mm.

PIELEA /AT%RALA
Pielea naturala se obtine prin tabacirea pieilor de oi capre porci &itei cerbi si ale altor animale. Tabacirea pielii include o cantitate mare de di&erse procese fizice si fizico+c:imice care confera pielii capacitatea de a fi moale plasticitate elasticitate rezistenta la actiunea umezelii. Procedeul de baza de tabacire a pieilor e tabacirea ca atare. In dependenta de felul substantelor tanante utilizate se e&identiaza urmatoarele procedee de baza de tabacire:=tabacire cu saruri de crom #cu solutii ac&atice de saruri de crom$,=tabacire cu alaun #cusolutii de saruri de aluminiu$,=tabacire &e"etala adica tabacire tananta #e0tract de coa!a de ste!ar$,=tabacirecu "rasimi #"rasimi continind acizi "rasi nesaturati$. Se pot utiliza de asemenea substante tanante sintetice si combinatii din cite&a substante tanante. Pieile tabacite cu saruri de crom in sectiune au o culoare albastrui+&erde la dublarea &e"etala sectiunea are o nuanta brun+roscata. Prin tabacirea cu "rasimi se obtine de e0emplu pielea cea mai fina moale si e0tensibila+pielea "lasse #pielea de caprioara$. .esenul natural al stratului de suprafata al pielii se numeste fata #floare$ pielii. In ceea ce pri&este caracterul fetei de piele specialistii distin" piei obtinute de la diferite animale. In dependenta de procedeulde finisare si caracterul suprafetei obtinute pieile naturale se impart in urmatoarele &arietati:=simple+piei cu fata naturala,=sa"rinate+piei cu desen imprimat aplicat pe suprafata cu a!utorul unei placi speciale infierbintate,=scamosate+piei cu suprafata scamosata #&elur piele de antilopa$. Imprimeul cel mai adinc si stabil se obtine pe piei tabacite &e"etal. Pentru confectionarea paltoanelor perdesielor &estoanelor !ac:etelor palariilor sepcilor se utilizeaza in temei piei tabacite cu saruri de crom din piei de oi porci &itei si antilopa e0ecutate

prinprocedeul de tabacire cu "rasimi din piei de elan caprioare porci. Sortimentul de piei naturale destinate confectionarii imbracamintei include urmatoarele &arietati: Se&reta pentru confectii este o piele friabila usor e0tensibila tabacita cu saruri de crom e0ecutata din piei de oi. Fata ei are floare frumoasa in relief in forma de pilnie. 1o0+calf este o piele frumoasa simpla moale elastica cu floarea marunta obtinuta prin tabacire cu saruri de crom din piei da &itel,are o suprafata de circa 53 dm-. Pielea fina de &itel este o piele tabacita cu saruri de crom din piei de &itel. Se deosebestede bo0+ calf printr+o floare mai mascata o "rosime si suprafata mai mare #*-3+*33 dm-$. 2elurul e o piele densa tabacita cu saruri de crom a&ind o suprafata scamosata obtinuta din piei de &itel porc. Pentru capatarea unei suprafete scamosate bo0+calf si pielea fina de &itel se slefuiescpe partea carnoasa iar pieile de porc care poseda o cantitate mare de defecte pe stratul de suprafata se slefuiesc pe fata. Suprafata &elurului are un puf dens compact bine &opsit constituit din fibre cola"ene. Spaltul este o piele compacta "roasa scamosata #de tip &elur$ obtinuta prin dedublarea si slefuirea ulterioara a pieilor "roase de porcine si o&ine. Pielea de antilopa este o piele moale elastica tabacita cu "rasimi cu par scurt dens lucitor. La e0ecutarea pielii din elan caprioara capra se rade stratul de suprafata iar la tabacire se trateaza partea carnoasa a pielii. Pielea de antilopa poseda o permeabilitate buna la aer si rezistenta la actiunea umezelii poate fi spalata in apa calda cu sapun #pina la plus 733C$. Se distin" 4 calitati de piele naturala in dependenta de prezenta defectelor de dimensiunile lor cantitatea plasarea pe suprafata pielii cit si de de&ierile de la cerintele fata de calitatea si aspectul ei . In corespundere cu standartul fiecare defect este apreciat cu un numar anumit de puncte. E stabilita urmatoarea norma de puncte pentru fiecare calitate:=pentru calitatea intiea pina la 7,=pentru calitatea a doua pina la *-,=pentru calitaea a treia pinala -6,=pentru calitatea a patra pina la 63,=pentru calitatea a cincea peste 63 puncte.

1LA/A /AT%RALA
1lana naturala reprezinta piei tabacite de animale salbatice cu blana scumpa ac&atice si de flu&iu de animale domestice si pasari cu blana. ;ateria prima pentru industria blanurilor se constituie din piei nefinisate obtinute prin &inat crestere de animale salbatice si domestice. Se delimiteaza materia prima cu blana scumps+piei nefinisate de animale salbatice cu blana scumpa capatateprin &inat sau crestere de animale salbatice #samur !der &ulpe ar"intie etc.$,de blanuri+piei nefinisate de animale domestice a"rare #oi capre iepuri de casa etc.$,de animale ac&atice si de flu&iu+piei nefinisate de &idra si castor urs+de+mare foca,de pasari+piei nefinisate de fundac cormoran. Toata materia prima de blanuri in dependenta de anotimpul &inatului se di&izeaza in &arietati #blanuri$ de prima&ara si iarna. Calitatea blanii depinde de structura pielicicai cu blana si de calitatea tabaciturii. Insusirile blanii se compun din proprietatile in&elisului pilos si ale tesaturii de piele. .in puct de &edere al culorii pelicica cu blana poate fi naturala si &opsita. Culoarea naturala de obice e neuniforma de diferite portiuni ale pielicicai cu blana poate fi patata. Puful parul de o osatura si director al pelicicai cu blana poate a&ea culoare si nuante &ariate. Pielicelele se &opsesc in scopul obtinerii unei culori uniforme sau in scopul transformarii e0teriorului cam ieftin in imitatia blanii scumpe. Se practica &opsirea prin cufundare cind pielicica cu blana se cufunda de+a intre"ul in solutia cu coloranti si &opsirea de acoperire cin colorantul in"rosat se aplica pe suprafata in&elisului pilos. Procedeul de acoperire include:=strapun"erea #solutia de coloranti se bate cu perii aspre pe toata suprafata$ =&opsirea de suprafata#&opsirea coamei etc.$ =&opsirea aero"rafica =sablonarda #in acelasi timp si foto"ra&urarea$ si =&opsirea de

rezer&a. 2opsirea sablonarda se utilizeaza in cazul aplicarii desenelor in forma de pete. La &opsirea de rezer&a de obicei ramin ne&opsite #albe$ &irfurile de par. S<RTI;E/T%L SE;IFA1RICATEL<R .E 1LA/%RI: 1lana de samur este una dintre cele mai frumoase trainice si pretioase cu in&elis pilos matasos pufos dens lucitor a&ind o culoare de la cafeniu+inc:isa pina la nea"ra. Cel mai de pret e considerat samurul ne"ru. Suprafata unei pielicele de blana de proportii e de 8 8 dm-. Pielicelele cu blana se utilizeaza la confectionarea cusmelor de dama "ulerelor palantinelor pelerinelor boa #articole din pielicele pretioasecu cap labute si coada$. >derul este o blana pretioasa rarisima. Pelicica cu blana de !der e putin mai mare si mai pufoasa decit cea de samur dar e mai putin matasoasa. Se distin"e: !derul+de+padure #moale$ si !derul+ de+munte. >derul+de+padure e mai moale mai pufos si mai mare decit cel de+munte. Culoarea !derului+de+padure &ariaza de la albastru pina la nuanta nisipos+inc:isa cu puf fumuriu,pe "it are o pata "albena. >derul se utilizeaza in aceleasi scopuri ca si samurul. /urca este o blana pretioasa carese utilizeaza pe lar" la confectionarea caciulelor barbatesti si de dama a "ulerelor cit si pentru boa pelerine paltoane palantine la finisarea articolelor. E0ista nurci care se cresc in custi si nurci+de+Siberia capatate in urma &inatului. Culoarea nurcii+de+ Siberia &ariaza dela nuanta cenusiu+desc:isa pina la cenusiu+inc:isa #cu cit e mai intunecata cu atit e mai pretuita$. /urca crescuta in cusca in cadrul crescatoriilor de animale de stat din punct de &edere al culorii se di&izeaza in nurci standard si nurci in culori+alba albastra de culoarea perlei topazului pala alba cu pete ne"re etc. In natura se enumera &reo *33 de nuante de culori de nurca crescuta in cusca. Suprafata pielicicaicu blana de nurca e de 6 4+7 dm-. .i:or+Siberian e identic cu nurca in ceea ce pri&este dimensiunile dar se pretuieste de - ori mai ieftin deoarece e mai aspru si e mai putin trainic. In&elisul pilos al di:orului cedeaza nurcii prin desimea si culoarea naturala a pelicicai cu blana roscat+aprinsa de aceea de obicei se &opseste in culoarea cenusiu+inc:isa asemanatoare cu cea a nurcii. Se utilizeaza de asemenea ca si nurca. .i:orele+de+munte are dimensiuni mai micidecit cel obisnuit cu un in&elis pilos mai moale mai rar si mai scurt a&ind o culoare de la cenusiu+"alben pina la brun+"alben. Eermina e o blana pretioasa rarisma cu un in&elis pilos scurt #* 4+- cm$ matasos de coloare pur alba,&irful cozii e ne"ru. Acesta blana se utilizeaza la confectionarea caciulelor pentru dama a "ulerelor palantinelor la finisarea articolelor. .i:orul e identiccu nurca in ceea ce pri&este dimensiunile dardispune de un in&elis pilos mai lun" si mai aspru. Sint di:ori de culoare intunecata #cu par de baza intunecat des$ de culoare desc:isa #blana mai moale si mai desc:isa la culoare$ si cu pete intunecate sau dun"i. In crescatorii s+a selectat o &arietate de di:ori identic la culoare cu samurul de nuanta desc:isa. Spre deosebirede samur blanade di:or la pipait e mult mai aspra,se utilizeazala confectionarea caciuleipentru dame a "ulerelor si in calitate de captuseala pentru paltoanele barbatesti. 2ulpea are o blana moale pufoasa densa cu par lun". Seintilnesc astfel de &ulpi:=obisnuita #rosie infocata petimbroasa bruna+nea"ra ar"intie+nea"ra cu botul alb de cu loarea platinei alba+ ca+zapada etc.$. Pielicelele cu blana de &ulpe se utilizeaza la confectionarea caciulelor "ulerelor boa paltoanelor pardesielor. Pielicelele enumerate se tabacesc in forma de tub #dea+ntre"ul$. 1lana de &e&erite e moale calduroasa cu par scurt este instalabila la frecare,coama are o culoare de la cenusiu+fumurie pina la "ri uneoricu o dun"a cafenie in centru,pe burta e de nuanta "ri+ desc:isa sau alba. 1lana de pe spinare si burta se coase in forma de placi si se utilizeaza la confectionarea cusmelor "ulerelor paltoanelor de dama. Placile din portiuni mici de pielicica se utilizeaza la "arnisirea paltoanelor pentru copii.

1lana de iepure e pufoasa moale cu par de lun"ime medie dar nerezistenta. Culoarea blanii e alba sau sura. Se utilizeaza la confectionarea "ulerelor paltoanelor pentru copii si cusmelor. Pisica salbatica #de cimp de padure$ are o culoare de la "alben+nisipos pina la brun. .e obiceise &opseste in ne"ru sau cafeniusi se utilizeaza la producerea confectiilor de dama si pentru copii. 1lana de ris e pufoasa cu parlun" se utilizeaza la confectionarea cusmelor. %n efect mai mare il au portiunile de culoare desc:isc:isa ale pielicicai cu pete intunecate. Spre deosebire de pisicile salbatice risul are ciucuriin &irful urec:ilor. Pisica de casa #suprafata pielicicai e de 6+*8dm-$ se utilizeaza &opsita sau a&ind culoare naturala la confectionarea acoperamintelor de cap. 1lana de tistar e putin pretioasa si nerezistenta de o nuanta "alben+nisipoas sau "ri+"albena cu pete intunecate. .e obicei se &opseste in culoarea cafeniu+inc:isa si se utilizeaza la confectionarea paltoanelor pentru copii si de dama. Se utilizeaza pe lar" blana a&ind arista lun"a elastica de foca+siberiana lutru #urs+de+mare$ &idra+de+flu&iu castor nutrie ondatra. Lutrul are o arista densa lucitoare de culoare nea"ra #uneori "ri$ care acopera puful moale matasos cafeni+desc:is de * cm. Tesatura de piele e densa si "roasa. 1lana nezmulsa se utilizeaza la confectionarea "ulereloe si caciulelor pentru barbati. In cazul cind arista se zmul"e atunci suprafata parului pufos se &opseste de obicei in culori de la ne"ru pina la cafeniu+inc:is. 2idra+de+flu&iu e o blana frumoasa trainica cu puf dens uniform matasos si cu arista aspra lun"a putin indoita inauntru. Lun"imea parului e pina la *6 mm suprafata pelicicai e de *4+33 4 dm- tesatura de piele e densa. 2idra se utilizeaza in fond nezmulsa la confectionarea "ulerelor si caciulelor. Pielicelelecu blana naturala nezmulsa nu se di&izeaza dupa culoare iar cele naturale zmulse se impartin castanii cafeniu+desc:ise culoarea nisipului de nuanta rosie. Pielicelele zmulse pot fi &opsite in culoarea lutrului. Pelicica de castru #suprafata de pina la 33 dm-$ are o tesatura "roasa densa un puf dens matasos si o srista aspra lun"a si rara. Culoarea pielicicai e de le cafeniu+inc:isa pina la cafeniu+roscata. Se utilizeaza la confectionarea caciulelor si "ulerelor pentru barbati. /utria #suprafata pelicicai de 6+-3 dm-$ are un puf scurt matasos si o arista densa foarte lun"a. Culoarea nutirei e cafenie perlamutru aurie ar"intie be! alba. Se utilizeaza nutri naturala sau zmulsa &opsita inalbita la confectionarea caciulelor pentru dame si barbati "ulerelor paltoanelor de dama. Foca are o blana aspra constituita aproape de+a intre"ul din arista lucitoare elastica,tesatura de piele e densa in&elisulpilos are o culoare brun+intunecata cu pete in forma de inele. Se utilizeazala confectionarea caciulelor pentru barbati si dame a pardesielor sporti&e. <ndatra are un in&elis pilos dens si moale constitui din puf matasos si arista elastica lun"a lucitoare orientata &ertical. Culoarea &ariaza de la caeniu+inc:isa pe coama pina la cafeniu+desc:isa cu nuanta aurie pe burta. Pielicelele de obicei se &opsesc in culoarea cafeniu+inc:isa si se utilizeaza la confectionarea cusmelor uneori a paltoanelor. Caraculul e pielicica de mielut de o zi sau 3 zile de la oaia de caracul. In&elisul pilos de caracul are bucle de forma &ariabila tesatura de piele e subtire.&aloarea pelicicai depinde de puritatea de rasa a oii de culoare si forma buclelor. 2arietatile cele mai pretioase de bucle sint cele in forma de rulou adica parul rasucit in forma de spirala formind o bucla ins:isa la suprafata. Se utilizeaza la confectionarea caciulelor "ulerelor paltoanelor de dama pardesielor. Pielicica de caracul e o pielicica cu blana de mielut nenascut de la oaia de caracul cu in&elis pilos scurt matasos formind un desen muar. Tesatura de+ piele e subtire se e0tinde usor culoarea e identica cu caraculul. Se utilizeaza in temei la finisarea paltoanelor la caciule costume de dama deoarece poseda o rezistenta redusa.

Ia:obab #piele de a&ortat$ o pielicica de miel de la oi de caracul in &irsta de pina la o luna cu un in&elis pilos slab crescut matasos si putin lucitor. 1lana de oaia niste pielicele tabacite de oaie cu lina fina semifina si de oaie metisa utilizata de obicei cu in&elisul de par in afara. Semifabricatul de blana de oaie include pielicele tabacite de oi cu lina aspra are un in&elis de par de culoare "ri+albastra cu di&erse nuante si se aplica la confectionarea co!oacelor de o calitate inalta. 1lana de oaie simiaspra si semifina utilizata pentru co!oace. 1lanurile de imitatie sunt o imitatie de blana ieftina drept blana pretioasa. Imitarea se obtine pe calea &opsirii.tunderii zmul"erii aristei epilarii fi0arii aristei innobilarii finisarii speciale.

1LA/%RILE ARTIFICIALE
1lana artificiala se e0ecuta prin procedee di&erse din materie prima &ariata. In dependenta de procedeul de fabricatie si de structura se distin"e blana cu baza de tricot,cu baza de tesatura,blana cu fi0are diazi&a a parului pe tesatura si &arietati de blanacusuta. 1lana artificiala are indici de i"iena destul de inalti si posedainsusiri bune termoprotectoare e moale elastica rezistenta are un pret de cost destul de moderat. 1lana cu baza de tricot se e0ecuta cu impletitura clasica la masina de tricotat din fire de bumbac a&ind o densitate liniara de *8 4 te0 toarseintr+un sin"ur fir sau rasucite in - fire. In procesul de tricotare la baza oc:iului se impletesc fibre c:imicepieptanate care formeaza un par pe suprafata blanii ea se trateaza din dos cu late0. A&intarea late0uluisi stabilizarea parului se efectueaza in termocamere. Apoi se procedeaza la descretierea parului la masinile de calcatsi tunderea lui. In &ederea impre"narii insusirilor impermiabile la apa pe suprafata se aplica preparate or"anice de siliciu. Aspectul e0terior si proprietatile blanurilor in mare parte depind de componenta fibroasa+ c:imica din care se constituie parul de densitate liniara elasticitatea parului luciul structura si culoarea fibrelor de par densitatea si inaltimea lui. Se produc blanuri cu par din fibre poliamidice de polieter poliacrilonitrilsi din combinarile lor cu fibre artificiale. In sortimentul de blanuri pe baza de trecot locul de frunte re&ine blanurilor cu par dens din fibre de polieter &opsite simplu care imita blana innobilata de oaie si blanurile cu par de melan! din fibre de poliacrilonitril. Inaltimea parului e de *3+*4 mm latimea e de *73 cm densitatea de suprafatae de 753+5-4 "9m-. 1lana cu baza de tricot se utilizeazala confectionarea mantourilor cu blana pentru copii si de dama a pardesielor barbatesti caciulelor barbatesti de dama si pentru copii. Parul din fibre de polieter in procesul purtarii pe portiunile supuse frecarii se scilcesc ceea ce reduce mult din e0teriorul lor. Puful din fibrele putin elastice se impislesc puternic. Fiind supuse curatirii c:imice la uscat cu sol&enti cu continut de clor late0ul de nairit de pe partea dorsala se spala ceea ce cauzeaza e0tensibilitatea sporita a blanii si caderea parului. .aca pe suprefata stratului de late0 sunt pete brune care indica ca a a&ut loc doso0idarea late0ului si reducerea rezistentei "rundului de bumbac atunci la supunerea unei curatiri c:imice la uscat blana se distru"e. 1lana cu baza de tesatura se e0ecuta in le"aturi scamosate la razboaiele de tesutde scamosat. Este identica in ceea ce pri&este structura tesaturilor scamosate dar are un par mai inalt. La producerea blanurilor in calitate de sisteme de baza se utilizeaza firele rasucite de bumbac a&ind densitate liniarade *8 4+-4 te0=- sau fire sintetice ce permit de a obtine o blana dintre cele mai elastice si rezistente cu o buna capacitate de drapare. Parul de blana tesuta poate fi din fibre de &iscoza acetat triacetat poliamidice de polieter poliacrilonitril clorura de poli&inil sau din amestecuri de fibre sintetice si artificiale de diferite culori si densitate liniara. Inaltimea fibrelor e de 7+*3 mm si mai mult densitatea de suprafata de 343+543 "9m-.

In dependenta de destinatie blana tesuta arer o inaltime densitate si culoare &ariata. 1lana pentru :aine se e0ecuta cu un par sintetic &opsit simplu sau melan! dintre cele mai dense si elastice si se utilizeaza la confectionarea articolelor barbatesti de dama si pentru copii. %nele &arietati de blana au desen de sablon in forma de pete si dun"i imitatie de ciuta !a"uarris etc. Pentru fi0area parului sporirea insusirilor termoizolatoare si conferirii stabilitatii la &int pe partea dorsala a blanurilor tesute pentru :aine se aplica impre"nari cu late0. 1lana tesuta cu par neted de &iscoza se utilizeaza in calitate de captuseala pentru imbracaminte si incaltaminte. In &ederea conferirii blanii a luciului sporit in componenta parului se adau"a fibre c:imice profilate. La obtinerea blanurilor sintetice cu inaltime di&ersa a parului in amestecul de fibre care formeaza contractare la caldura. Supuse tratarii termice in cadrul procesului de finisare a blanurilor fibrele fine de clorura de poli&inil se contracteaza termic si imita in blana puful iar fibrele poliamidice "roase aspre si lucitoare care nu se contracteaza la caldura se e&identieaza pe suprafata blani si se aseamana cu arista si parul director. Sortimentul de blanuri cu baza tesuta e mult mai &ariat decit al blanurilor cu baza tricot. 1lana cu parul fi0at de tesatura e caraculul artificial si pielicica artificiala de miel. Aceste &arietati de blana se produc prin incleierea siretului scamosat rasucit de pinza de bumbac sau de percal cu clei poliizobutilen. Pielicicade miei are bucle mai putin rasucite decit caracalul deoarece din centrul siretului in procesul de incleiere se zmul" firele de bumbac. Parul de la caracul si pielicica artificiala de miel poate fi din fibre de &iscoza sau netede. Caraculul si pielicica artificiale sint niste &arietati de blanuri artificiale dintre cele mai "rele densitatea lor de suprafata e de 843+**33 "9m-. La capitolul deficiente se refera rezistenta redusa la "er a stratului diazi& si capacitatea blanii de a se deforma in procesul purtarii cauzata de e0tensibilitatea tesaturilor utilizate la e0ecutarea blanurilor. In cazul z&intarii blanii in apropiere de &reo sursa de caldura stratul adezi& isi micsoreaza elasticitatea de&ine asprusi se desprinde de tesatura. 1lana poansata poate fi produsa la masinile taftin" prin procedeul de trecere a firului scamosat prin osatura+tesatura sau tricot. 1uclele formate pe suprafata materialuluise taie si se piaptan. 1lana de taftin" se utilizeaza in fond in calitate de captuseala la confectionareimbracamintei si materialelor dublate.