Legea Educatiei-Nationale

12.
09

A

ROMANIA

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII ~I INOV ARII

CABINETUL MINISTRULUI

Str. Gen. Berthelot 28-30, Sector 1, 010168, Bucuresti www.edu.ro

Legea educatiei nationale - proiect-

Bucurelti, 06 septembrie 2009

© Ministerul Educatiei, Cercetlrii Ii Inovlrii CabinetuI Ministrului

Legea Educatiei Nationale - proiect Bucuresti, 06 septembrie 2009

Cuprios

LEGEA EDueA TIEl NA TIONALE ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 1

CUPRIN'S •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 3

P ARTEA I - DISPOZITD GENERALE ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 1

TITLUL 1- DISPOZITII COMVNE ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 1

CAP. 1- DOMENIUL DE REGLEMENTARE ••••••••••••••••••••.•......••••••••.•.••..•••••.•.•••••..•..•...••••••••.•.•••• 1

CAP. II - PRINCIPll, FINALIT ATI ~I IN1ERDICrn •••••••••...•..••.••••••••••••..•••••••••••••.•....••••.•••.••••••••. 10

CAP. III - DISPOZqII GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA ~I FUNCTIONAREA

INvATAMAN"ruLUI ••.••.•••.•••••••••••.••••••.•.........••.•.•••••••••••.••••••••.••..••••••••••.•.•...•••••••••••••••••.......••• 12

PARTEA A ll-A - EDUCATIA ~I FORMAREA PROFESIONALA •••••••••••••••••••••••••••••• 18

w

TITLUL 1- EDUCATIA PERMANENTA ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 18

CAP. 1- DISPOZqII GENERALE •••.••••.••.•.•.•••.••..•.•.•••.•..••.••••.••.•••.••....•••.•.•••••.....•.••••••••••••••.•.•. 18

INvw W A

TITLUL II - SISTEMUL NATIONAL DE ATAMANT 11

CAP. 1- STRUCTURA SISTEMULUI NATIONAL DE INv ATAMANr 22

A W W A

TITLUL m - IN'V AT AMANTUL PREUNIVERSIT AR •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• %6

CAP. 1- ORGANIZAREA iNv ATAMANruLUI PREUNIVERSITAR 26

CAP. n - ALTE MODURI DE ORGANIZARE ALE INv ATAMANruLUI PREUNIVERSITAR .......•..••• 36

CAP. III - CURRICULUMUL NATIONAL ••••••••••••••••••••.••.••••..•...•••••••.•••.......••.•••••••••••••.....•.•••••• 40

CAP. N - Ev ALUAREA, EXAMINAREA ~I CERTIFICAREA IN iNv ATAMANruL PREUNIVERSITAR

.............................................................................................................................................. 44

CAP. V -RESURSELE iNvATAMAN"ruLUlPREUNIVERSITAR ••••••...•...•.•••••••.•••....•..••••••••••••••••• 53

CAP. VI - VIATA ~COLARA ••••••••••••••••••.••••••.•.••......•.•••••••••••••••••..•...•••••••••.•.•....••••••.••••••••••••• 63

A W W A

TITLUL IV - IN'V ATAMANTUL SUPERIOR •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 73

CAP. 1- DISPOZITIT COMUNE •••••••••.•.••..••..•••••••••.•.••••.•••••••••...••••••••••.••..•..•.••••••••••••••••••.••..••.• 73

CAP. II - CICLUL 1- STUDn UNIVERSITARE DE LICENfA 80

CAP. ill - CICLUL n - STUDn UNIVERSITARE DE MASTERAT 83

CAP. N - CICLUL III - STUDn UNIVERSITARE DE DOCTORAT 87

CAP. V - iNv ATAMANruL POST-UNIVERSITAR •...••......•••••••••••••...••..••••.••••••.•....•.•.•..••••••••••••• 97 CAP. VI - PROGRAME DE FORMARE CONTINUA ••••••.••.••••••••...•.••••••••..........••••.•.••••.••••••••....... 99

CAP. vn - STRUClURA INSTITlJ'fIILOR DE INvA.TAMAm' SUPERIOR 100

CAP. VllI - iNv A.TAMAm' SUPERIOR MEDICAL 104

CAP. IX - ExCELENTA IN INv A.TAMANTuL SUPERIOR 107

CAP. X- VIATA UNIVERSITARA 109

CAP. XI - STATUTUL STUDENTULUI 113

CAP. XII - FINANTAREA INvA.TAMANruLUI SUPERIOR 117

CAP. XIII - Acrs DE STUDn IN INvATAMANTuL SUPERIOR 123

TITLUL V - CERCETAREA $TIlN'fIFICA UNIVERSITARA ••••••••••••••••••••••••••••••••••• 117

CAP. 1- DIsPOzqn COMUNE 127

TITLUL VI- BAZA MATERIALA A INv ATlMANTuLUI DE STAT ••••••••••••••••••••• 130

CAP. I-DIsPoZqrrCOMUNE 130

CAP. IT - BIBLIOTECILE $1 CENTRELE DE DOCUMENTARE $1 INFORMARE 134

INvw w "

TITLUL VII - MANAGEMENTUL ATAMANTULUI ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 137

CAP. 1- MANAGEMENTUL SISTEMULUI NATIONAL DE INvATAMAm' 137

CAP. IT - MANAGEMENTUL UNITATILOR DE INv A.TAMAm' 142

CAP. ill - MANAGEMENTUL INvATAMANruLUI SUPERIOR 145

TITLULvm-INvATlMANTULMILITAR$1 INvATlMANTULDE INFORMATD, DE ORDINE PUBLICA $1 SECURITATE NA 'fIONALA •••••••••••••••••• 146

CAP. 1- DISPOZqII COMUNE 146

TITLUL IX -1Nv ATlMANTUL IN LIMBILE MINORITATILOR NATIONALE • ISO

CAP. 1- DIsPOzqn COMUNE 150

TITLUL X -1Nv AT lMANTUL PARTICULAR $1 CONFESIONAL IS1

CAP. 1- DIspozqn COMUNE 152

CAP. IT-INvA.TAMANTPREUNIVERSITARPARTICULAR 153

CAP.m-INvATAMANl'cOOPERATIST 155

CAP. N - iNvATAMAm' SUPERIOR PARTICULAR $1 CONFESIONAL 155

TITLULXI-DEZVOLTAREASISTEMUi.UINATIONALDEINvATAMANT •••• IS7

CAP. 1- DISPOZqII COMUNE 157

TITLUL XII - $COLARIZAREA CETATENILOR DIN STATE TERTE •••••••••••••••••• lS8

CAP. 1- DIsPOzl'fII COMUNE •••••••.•••.•..•........•.•••••••••••••••....••••••••••••••••.••••••.•••••••.•.....•••••••••.. 158

TITLUL xm - ~COLARIZAREA TINERll..OR DE ORIGINE ETNICA ROMANA ~I

A ETNICILOR ROMANI CU DOMICILIUL iN STRAINATATE 164

CAP. 1- DISPOZqll COMUNE •••••••••••..•..............•..•••.••••••......•••.•••••••••...••.••••••••••••••...•.•••••••.• 164

TITLUL XIV - CADRUL NATIONAL AL CALIFICARILOR OBTJNUTE PRIN

SISTEMUL NATIONAL DE IN'v AT.AMAN'T ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 167

CAP. 1- DIsPOzl'fII COMUNE •••••••••••••••••••••••••••......•••••••••.••...•.••.•••••••••.....•.••••••••.••••...••••••••• 167

TITLUL XV - RECUNOA~TEREA DIPLOMELOR, CERTIFICATELOR ~I

..

CALIFlC.ARH..OR PROFESIONALE •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 170

CAP. 1- DISPOZqll COMUNE ••••••••.••••••.••••••••••••••.••••.••.•••••••••.•....•.•••.•••••••.......••••.••••••••...••.• 170

CAP. IT - FuNCTIILE, COMPETENfELE $1 ATRIBUTIILE CNRED 171

PARTEA A ID-A - EV ALUAREA ~I ASIGURAREA CALITATII EDUCATIEI ~I

..

FORMARD PROFESIONALE •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 174

TITLUL I -EVALUAREA IN VEDEREA ASIGURARII CALITATII ••••••••••••••••••••••• 174

CAP. 1- DIsPOzl'fII COMUNE ...•.•.•.•••••••.••••••••••.•.••••••••....••••••.••••••••.•..•••••••••.•••........•••.••••••.• 174

CAP. IT - Ev ALUAREA IN VEDEREA AUTORIZARn DE FUNCTIONARE PROVIZORIE ••••.••••....•. 179

CAP. ITI - EVALUAREA iN VEDEREA ACREDIT ARn 181

CAP. N -INSTITU'fII CU ROLURI PRIVIND EV ALUAREA CALITATll ...••••.•••••••••..•.•.•••••.•••••.... 186

PARTEA A IV-A - STATUTUL PERSONALULUI DIN iNv AT.AMAN'T •••••••••••••••••• 198

TITLUL 1- DISPOZITD GENERALE •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 198

CAP. 1- DISPOZqII COMUNE .....•.....•...•..••.•..•••••••••••••......••••••••••••••••....•••••••••••••••••.....••••••.•• 198

" w w "

TITLUL D - INV ATAMAN'T PREUNIVERSITAR. ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 201

CAP. 1- FuNCfllLE DIDACIlCE $1 DIDACTICE AUXILIARE 201

CAP. IT - FuNCTULE DE CONDUCERE, DE INDRUMARE $1 DE CONTROL .....•....••••••••••••••...••••• 216 CAP. ill - FORMAREA CONTINUA, DEZVOLTAREA PROFESIONALA $1 EVOLUfIA IN CARIERA

............................................................................................................................................ 222 CAP. N - NORMA DIDACIlcA •.....•..•..••.•...••••••••••••••••.••...•.•••••••••••••••..•••.•••••••••••••.••....••••••.• 230

CAP. V - Ev ALUARE, CONSILIERE, INDRUMARE $1 CONTROL ••••••.•.....•••••••.•••••........•••••••••••• 233

IN'vIllll' II1II' "

TITLUL HI - ATAMAN'T SUPERIOR ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 235

CAP. 1- FuNCflILE DIDACTICE $1 DE CERCETARE. CONDl'fIILE PENTRU OCUPAREA ACESroRA

............................................................................................................................................ 235 CAP. IT - NORMA DIDACTICA •.•••••.•••••••.••.•••••••••.•••.•..•......•.•••••••••••••••••••••••..•....•.•.•••••••••••••• 243

CAP. m - CONDUCEREA INSTITU'fIILOR DE INvATAMANr SUPERIOR •.•.••.•••••••••......•••••.•••••• 247

TITLUL IV - D.REP'I'URI ~I OBLIGATII ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 252

CAP. 1- DIsPOzI'fII COMUNE .•.......•...•..•.•••......••.........•...•••••••••••••••••••.••••.••.....•.•••.••••.•.••••••. 252

TITLUL V - SALARIZAREA •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 261

CAP. 1- DISPoZqll COMUNE ERROR! BOOKMARK. NOT DEFINED.

TITLUL VI - RASPUNDE.REA DISCIPLINARA ~I MATERIALA. •••••••••••••••••••••••••••• 161

CAP. 1- DISPOZqlI COMUNE •.•.••.•......•...••.......•........•....••••••.••••••.••••.•.•.•••......••••••••••••••••••••. 262

TITLUL VB - PENSIONAREA. •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 266

CAP. 1- DIsPOzI'fII COMUNE .....•.••....•..•.•••.....•.•..•....•....•••••••••••••••.•••••••••••••....•.•••.•.••••.•.•.••• 266

•

P ARTEA A V-A - DISPOZITII TRANZITORII ~I FINALE 167

TITLUL I - DISPOZI'fD TRANZITORII ~I FINALE PRIVIND PARTEA A II-A-

..

EDUCA TIA ~I FORMAREA PROFESIONALA •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 267

CAP. 1- Dtsrozrrn COMUNE •...•...............•.....•..•.........••••••••••••.••••.•.••••.••.......•.••••••••••••••••••• 267

TITLUL II - DISPOZITJI TRANZITORII ~I FINALE PRIVIND PARTEA A IV-A-

STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 270

CAP. 1- DIsPOzqrr COMUNE .....•.••..•.•....•••...•.•••..•..........••••••••••••••••.••••••••••.•.••.....••••••••••••••• 270

TITLUL m - INTRAREA IN' VIGOARE •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• 271

CAP. 1- DISPOZqll COMUNE .•....•...••.••••••••••••••••••••••••.•••......•••••••••••••••••••••••.••.••...•......•••••••• 271

PARTEA I - DISPOZITD GENERALE TITLUL 1- DISPOZI'fII COMUNE

CAP. 1- DOMENIUL DE REGLEMENTARE Art. 1 - Seopul Ii sfera de cuprindere a Legii Educa1iei Na1ionale

(I) Scopul prezentei legi este de a asigura cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamentalla invitlturi.

(2) Prezenta lege stebileste cadrullegal privind:

a) invitamintul ca serviciu public;

b) organizarea ~i functionarea sistemului national de invitlmint;

c) educatia ~i formarea profesionali ca proces destqurat pe parcursuI intregii vieti, inclusiv prin sistem.ul national de invitimint;

d) organizarea retelelor de invitimint care cuprind atit unitiplelinstitupile de invitamint acreditate cit ~i cele autorizate sa funcponeze provizoriu;

e) evaluarea ,i asigurarea calitipi fumizorilor ,i programelor de educape ,i formare profesionall;

t) autorizarea pentru funetionare provizorie ~i acreditarea fumizorilor ~ programelor de

.

edueatie ~i formare profesionall;

g) cadrul national al calificirilor obtinute prin sistemul national de invitlmint;

h) recunoasterea diplomelor, certificatelor ,i calificirilor profesionale;

i) statutul personalului din invitimint;

j) statutul elevilor ~i statutul studentilor,

(3) in domeniul invitim8.ntului/educapei ~i formirii profesionale, dispozitiile prezentei legi prevaleazi asupra oriciror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicindu-se dispozitiile prezentei legi.

(4) Prezenta lege se modifici ~i se completeazi numai prin lege, promovati, de regula, cu 6 luni inainte de data intririi in vigoare a acesteia.

(5) Orice modificare sau completare a prezentei legi intri in vigoare cu incepere din prima zi a anului scolanuniversitar urmitor celui in care a fost adoptati prin lege.

Art. 1 - Idealul educa1ional

(I) invitJmintul constituie prima prioritate naponali ,i este un serviciu public prin care se 1lI1Ilirqte rea1izarea idea1ului educational, intem.eiat pe valorile umaniste ~i ~tiinpfice societipi rominqti, ~i

universal recunoscute, pe valorile democratiei ~ pe aspiratiile contribuie la promovarea ,i pistrarea identitipi nationale,

IS septem.brie 2009

I

(2) Idea1ul educaponal al scolii rominetti consti in dezvoltarea libed, integrala ,i annonioasa a individualitipi umane, in formarea personalitipi autonome §i creative, fundamentati pe asumarea reala a unei set de valori necesare propriei dezvoltiri §i impliniri personale §i integririi sociale §i profesionale intr-o societate a cunoasterii,

Art. 3 - Norme metodologice, instruqiuni Ii online

(1) Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovani are atributia de a elabora nonnele necesare pentru aplicarea unitari a prezentei legi.

(2) in intelesul prezentei legi, prin norme se inteleg norme metodologice, regulamente §i ordine.

(3) Nonnele metodologice sunt aprobate de Guvem, prin hotirire, ,i sunt publicate in Monitorul Oficial al RomAniei, Partea I.

(4) Regulamentele, metodologiile §i ordinele se emit de ministrul educatiei, cercetirii §i inovarii §i se publici in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea I.

(5) Institutiile publice din subordinea Guvernului, altele ddt Ministerul Educatiei, Cercetirii §i Ino¥irii, nu pot elabora §i emite nonne in aplicarea prevederilor prezentei legi, cu exceptia celor previzute in prezenta lege.

. .'

(6) Anual, Ministerul Bducatiei, Cercetirii §i Inovarii sistematizeaza toate nonnele in vigoare in aplicarea prezentei legi §i pune aceasti coleetie oficiala la dispozitia persoanelor interesate. Art. 4 - Autoritatea de stat in domeniu

(1) Ministerul Bducatiei, Cercetirii §i Inovani este autoritate de stat §i este abilitat sa urmI.reasci §i sa controleze aplicarea §i respectarea reglementirilor in domeniul invatimintului.

,

(2) in cazul in care constati nerespectarea prevederilor prezentei legi, Ministerul Bducatiei, Cercetirii ,i Jnovarii dispune miisurile legale care se impun, dupa caz:

a) suspendarea procesului de invatlmfint;

b) incetarea procesului de invatlmfint;

c) intrarea in lichidare a programului de studii §ilsau a unitipilinstitupei de invatimint;

d) desfiintarea unitipilinstitupei de invatJmint.

(3) Ministeru1 Educapei, Cercetirii §i Inovirii este abilitat sa sesizeze organele de urm8rire penala in situapa in care faptele constatate intra sub incidenta legii penale.

(4) Ministerul Educatiei, Cercetirii §i Inovirii este abilitat sa aplice sanctiuni contraventionale.

15 septembrie 2009

2

(5) Ministeru1 Educatiei, Cercetirii ~i Inovlrii reeunoaste, pe baza unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului, entitiple care fimcponeaza pe teritoriul Rominiei ~i sunt furnizoare de educatie corespunzitoare altui sistem de invalJmint decit eel naponal.

(6) Ministeru1 Educatiei, Cercetirii ~i Inovlrii publici anual, pentru infonnarea corecti a potentialilor beneficiari:

a) reteaua invatimintului preuniversitar, care cuprlnde unitiple de invatJmi.nt preuniversitar acreditate ~i autorizate sa fimcponeze provizoriu;

b) reteaua invatlmintului superior, care cuprinde institutiile de inva1imint superior acreditate ~i autorizate sa funcponeze provizoriu.

e) furnizorii de educatie dintr-un alt sistem de invatJmi.nt decit eel naponal care

funcponeazi pe teritoriul Rominiei.

Art. 5 - Definifii

in intelesul prezentei legi tennenii ~i expresiile de mai jos au urmitoarele semnificatii:

1. Abilitatea - reprezinti capacitatea de a aplica ~i de a utiliza cunostinte pentru a duee la indeplinire sarcini ~i pentru a rezolva probleme.

1. Acreditarea - este proeesul prin care unitatea/institupa de invitlmint/organizapa

. .'

interesati pe baza evalulrii exteme rea1izate in condipile prezentei legi, dobandeste dreptul de organizare a admiterii, de des~ a procesului de invatlmint, de organizare a examenelor de finalizare a studiilot ~ de a emite diplome ~i certificate recunoscute de Ministeru1 Bducatiei, Cercetlrii ~ Inovlrii.

3.Asigurarea caliti1ii educa1iei - exprima capacitatea unei organizatii fumizoare de a oferi programe de edueatie in conformitate cu standardele anuntate ~i este realizati printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitipi instituponale, de elaborare, planifieare ~i implementare de programe de studiu, prin care se fonneaza increderea beneficiarilor ea organizatia furnizoare de educatie indeplinqte standardele de calitate.

4.Autorizarea de funqionare provizorie - este procesul prin care unitatea/institutia de invafimint/organjzapa interesati, pe baza evalulrii externe, realizati, in conditiile prezentei legi, de citre agentiile de asigurare a ealitipi autorizate sa funetioneze pe teritoriul Rominiei, dobindqte calitatea de furnizor de educatie prin hotiIire a autorititii locale competente, respectiv prin hotirire a guvernului. Autorizarea de funetionare provizorie confera dreptul de organizare a admiterii precum ~i de organizare ~i desfifurare a proeesului de invatJmi.nt.

15 septembrie 2009

3

5.Beneficiarli direeti ai educapei ~i formirii profesionale - sunt ante-prescolarii, prescolarii, elevii ~i studenpi, precum ~i persoanele adulte cuprinse intr-o formi de educatie ~ formare profesionalA.

6.Benefieiarii indireeti ai educatiei ,i fonnlrii profesionale - sunt familiile benefieiarilor direeti, angajatorii, comunitatea locali ~i, intr-un sens larg, intreaga soeietate.

7.Cadrul national aI eaIifleirilor - este un instrument pentru stabilirea calificirilor, in confonnitate CD un set de criterii ce corespund unor niveluri specifice de invAtare. Cadrul national al calificirilor are ca scop integrarea ~i coordonarea subsistemelor naponale de calificiri ~ imbunitiprea transparenlei, accesului, progresului ~i calitipi calificirilor in raport CD plata muncii ~ soeietatea eivilA.

8.CadruI national aI ea6fieirilor din fnvipmiutul superior, denumit in continuare CNCIS - reprezinti instrumentul pentru stabilirea structurii calificirilor din invAtiJnAntul superior. CNCIS are ca scop asigurarea coerentei calificirilor ~i a titlurilor obtinute in invAtimintul superior. CNCIS asiguri recunoasterea naponali, precum ~i compatibilitatea ~i comparabilitatea internaponali.a calificirilor dobindite prin invAtAmAntul superior. CNCIS este parte a Cadrului naponal al calificIriJ.or definit la pet. (7).

. ..

9.Ca6fiearea - este rezultatul ~orma1 al unui proces de evaluare ~i valiciare, care este obtinut atunei cind un organism competent stabileste ci 0 persoani a obtinut, ca unnare a invAprii, rezultate la anumite standarde ptestabilite.

IO.Calitatea edueatiei - este ansamblul de caracteristiei ale unui program de studii sau program de calificare profesionali ~i ale furnizorului acestuia, prin care sunt indeplinite standardele de calitate precum. ~i ~teptirile benefieiarilor.

1l.Centru de zi - institupe de stat sau a unei organizatii neguvemamentale in care copiii CD deficiente, transportabili, sunt puip ~i ingrijip in timpul zilei.

Il.Centru de edaeatie - unitate de invA1imint organizati de citre Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovlrii, sau de organizatii neguvernamentale in parteneriat CD Ministerul Bducatiei, Cercetirii ~i Inovirii, avind ca scop ~i finaIitate recuperarea, compensarea, reabilitarea ~i integrarea ~larl ~i soeialA a diferitelor categorii de copiiIelevi/tineri CD deficiente,

13. Cereetarea ,tiin1ifiei univenitari - include cercetarea ~tiinpfici propriu-zisi, ereatia artistici.

14.Competenp - reprezinti capaeitatea dovediti de a selecta, combina ~i utiliza adecvat

cuno,tinte, abilitip ,i alte achizipi constind in valori ~i atitudini, pentru rezolvarea CD sucees 15 septembrie 2009

4

a unei anumite categorii de situapi de munci sau de invlpu-e, precum. ~i pentru dezvoltarea profesionall sau personall in eonditii de eficacitate ~i eficienll.

15.Competentele profesionale - sunt un ansamblu unitar ~i dinamic de cuno~tinte ~i abilitlp. Cunostintele se expriml prin urmltorii descriptori: eunoastere, intelegere ~i utilizare a limbajului specific. explicare ~i interpretare. Abilitlple se expriml prin urmItorii descriptori: aplicare, transfer ~i rezolvare de probleme, reflectie critici ~i constructivl, creativitate ~i inovare.

16.Competentele transvenale - reprezintl achizipi valorice ~i atitudinale care depqesc un anumit domeniu/program de studiu ~ se expriml prin urmitorii descriptori: autonomie ~i responsabilitate, interactiune sociall, dezvoltare personall ~i profesionall.

17.Controlul caliti1ii educatiei in unitlple de invltlmfint preuniversitar - semnifici activitlp ~i tehnici cu caracter operational, aplicate sistematic de 0 autoritate de inspectie desemnatl pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.

18.Creditele pentru forman profesionali - reprezintl totalitatea rezultatelor invitirii dobindite de 0 persoanl pe parcursul unui program de formare profesionall, folosite pentru a indica progresele inregistrate ~i completarea unui program de formare care conduce cltre

. .'

obtinerea unei calificm. Creditele sunt folosite pentru a permite transferul de la 0 calificare la

alta, de la un nivel de calificare la altul ~i de la un sistem de invlpu-e la altul.

19.Creditele de studii tr&nsferablle .: sunt valori numerice alocate unor unitlp de cursuri ~i altor activitlp didactice. Prin creditele de studii transferabile se apreciazi, in medie, cantitatea de munci, sub toate aspectele ei, efectuatl de student pentru ~irea eunostintelor ~i a competentelor specifice unei discipline.

lO.Criteriul - reprezintl un set de standarde care se referl la un aspect fundamental de organizare ~i funcponare a unui furnizor de educatieunitate'institutie fumizoare de educatie in procesul autorizlrii de functionare provizorielacreditlriilevaluirii ~i asiguririi calitlpi. 11.CUDOftinte1e - reprezintl rezultatul asimillrii, prin invlpu-e, a unui ansamblu de fapte, principii, teorii ~i practici legate de un anumit domeniu de munci sau de studii. ll.ECTSISECT - Sistemul European de Credite Transferabile.

13.ECVET - Sistemul European de Credite Transferabile pentru Fonnare Profesionall. 14.Educatia - este ansamblul proceselor de punere in aplicare a programelor ~i activitlple de invlpu-e ~i fonnare de competente academice sau profesionale. Educapa include atit activitiple de invltare in context formal, cit ~i in context non-formal sau informal.

15 septembrie 2009

5

2S.Educatia Ii formarea profesionali - este ansamblu coerent ~i continuu de activitip ~i experiente de invitare prin care trece subiectul invil8rii pe intreaga durati a traseului siu educational-formativ,

26.Unitatelinstitufie furnizoare de edueafie - sunt unititile ~i institutiile de invitamint acreditate.

27.0rganizafie interesati In furnizarea de servieH de edueafie - este 0 persoani juridici ce cuprinde in statutul siu activitip de invitlmint ~i se supune procesului de autorizare pentru a deveni "fumizor de educatie,

28.EQF - Cadrul European al Calificirilor pentru invitare pe parcursul intregii vieti, este un instrument de referinti pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificiri ~i care promoveazi atit invitarea de-a lungul vietii, cit ~ egalitatea de ~anse in societatea bazati pe cunoastere, precum ~i continuarea integririi cetiteni10r pe piata europeani a muncii, respectind in acelqi timp marea diversitate a sistemelor nationale de educatie,

29.Evaluarea institufionali - couti in examinarea multicriteriali a ealititii edueafiei, a misurii in care un furnizor de educapelunitatea/institupa furnizoare de edueatie ~i programele

. .'

acesteia indeplinesc standardele ~i standarde~e de referinti. Atunci cind evaluarea calitipi este efectuati de insqi de organizatie, aceasta ia fonna evaluirii interne. Atunci cind evaluarea calitipi este efectuati de 0 agentie Iiaponali sau internaponali speclalizati, aceasta ia forma evaluirii externe.

30.Indieatorul de performanti - reprezinti un instrument de misurare a gradului de realizare a unei activitip desfqurate de fumizorul de educatieunitatea/institutia fumizoare de educatie prin raportare la standarde, respectiv la standardele de referinti- Nivelul minimal al indicatorilor de performanp corespunde cerintelor unui standard. Nivelul maximal al indicatorilor de performanti corespunde cerintelor unui standard de referinti, este optional ~i diferenpazi calitatea in mod ierarhic, progresiv.

31.imbunitif:irea ealititii edueafiei - semnifici evaluarea, analiza ~i aetiunea corectivi continua din partea fumizorului de educapelunitipilinstitupei fumizoare de educetie, bazati pe selectarea ~ adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum ~ pe alegerea ~i aplicarea standardelor de referinti-

32.1nvifimlutul- serviciu public organizat in conditiile unui regim juridic de drept public in scopul educirii ~i form8rii profesionale a tinerei genera pi.

15 septembrie 2009

6

33.lnvitimintuI de zi, seral, cu frecventi redusi ,i la distant' - sunt forme de organizare a proceselor didactiee care implici:

i)frecvenp obligatorie pentru invitiJnintul de zi ¥i sera1.

ii)in1ocuirea orelor de predare cu activititi de studiu individual §i intilniri periodiee, de regull slptlminal, cu eleviilstudentiilcursantii pentru desf'qurarea activititilor aplicative obligatorii previzute in planurile-cadru de invltlmint/planurile de inv1tamint, pentru invltAmintul cu frecvenp redusl.

iii)in1ocuirea orelor de predare cu activititi de studiu individual §i intilniri periodiee, desfi§urarea sem.inariilor prin sistem tutorial §i obligatoriu a tuturor activititilor didactiee care dezvolti eompetente §i abilititi practiee in sistem fall in fap pentru inv1tlm8ntulla distanti .

•

34jnvifimin~ pentru profesionalizare - este invitiJnintul prin care se dobindesc calificiri profesionale cofespunzltoare invltlmintului preuniversitar, cuprinse in Registrul National al Calificirilor .

.

3S.lnvitimlntul profesional - este invltlmintul. prin- care se dobindesc, la finalizarea invltlmintului .obligatoriu, calificiri profesionale corespunzltoare Divelului de referinll 3

. .

EQF, cuprinse in Registrul National al Calificirilor.

36.lnvipmintuI preunivenitar vocafi,onal - constituie forma de inv1tlm8nt preuniversitar prin care se valorifici aptitudinile, talentul §i performantele individuale.

37 JnvitimintuI superior vocafi,onal - constituie invlfitnintul organizat la eel mai inalt nivel prin care se valorificl aptitudinile, talentul §i performantele individuale.

38.Mandat - perioada in care 0 persoani, desemnati prin vot sau prin concurs intr-o functie de conducere, la nivelul unei unititi/institutii de invltlm8nt din cadrul sistemului national de invltlmint, pune in aplicare programul managerial pe baza clruia a fost investit. Mandatul are 0 durati de cinci ani.

39.Programe educafi,onale de tip "a doua ,ansi" - programe educationale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adultilor care au pirisit prematur sistemul de edueape, tirI a finaliza invltiJnintul primar §ilsau gimnazial, depl§ind cu eel putin 4 ani virsta de scolarizare corespunzltoare acestor niveluri, astfel incit acestia sl-§i poati completa §i finaliza inv1tAm8ntul obligatoriu, precum §i sa poati obtine 0 calificare profesionall.

40.Programele de califi.care profesionali - reprezinti oferta educaponall care conduce la dobindirea unei calificiri profesionale inscrlsl in Registrul National al Calificirilor.

15 septembrie 2009

7

41.Programele de studii - concretizeazl oferta educaponall a unei organizatii furnizoare de educatie,

41.Program de studii aereditat - este programul de studii care indeplinqte cerintele minime ale standardelor ,i indicatorilor de performanp ai acreditlrii.

43.Program de studii automat - este programul de studii evaluat; avizat favorabil ,i care indepline,te conditiile autorizArii provizorii.

44.Punctele de credit penn formare profesionali - reprezinti exprimarea numericl a importantei unei unitlp de rezultate ale invltlrii raportate la 0 calificare.

4S.Registrul Matricol UBic, denumit in continuare RMU - este 0 bazl de date naponall electronicl in care sunt inregistrap top studentii din institupile de invltiJnint superior de stat, particu1are sau confesionale, acreditate sau autorizate sa funcponeze provizoriu. Constituirea RMU se realizeazl pe baza registrelor matricole ale institutiilor de invltlmfint superior. 46.Registrul na"_onal al calificirilor din tnvifimintul superior, denumit in continuare RNCIS - este 0 bazl de date naponall ce cuprinde descrierea tuturor calific8ri1or acordate de institutiile de invlpmint superior din Rominia. Prin RNCI5 se identifici, inregistreazi ,i se asiguri consultarea perm.anentl ,i actualizarea periodicl a calificirilor din invltJmintul

. .

superior. RNCIS asigurl transparenta la nivel national ,i international a calific8ri1or din

invltJmintul superior rominesc aflate pe piata muncii.

47.Rezultatele invitirU - reprezintl ceea ce 0 persoanl intelege, cuaoaste ,i este capabill sl faclla finalizarea unui proces de invitare. Rezultatele invltlrii se expriml prin competentele dobindite pe parcursul studiilor.

48.Segregare in sistemul national de tnvitimlnt - este forma gravl de discriminare care constl in separarea fizicl, intenponatl sau neintenponati, a copiilor/tinerilor minoritari de restul copiilor/tinerilor in grupe, clase, clldiri, unitlp de invitlmfint ,i alte spatii utilizate in invlpmint, astfe1 incat procentul copiilor/tinerilor minoritari din totalul copiilor/tinerilor din unitatea de invlpmintlclasllgrupl este disproportionat in raport cu procentul pe care copiiiltinerii minoritari de virsta respectivl i1 reprezintl din totalul populatiei de aceeasi virstl in respectiva unitate administrativ-teritoriall.

49.Sistemul na"_onal de tnvitimlnt - este constituit din ansamblul unitltilor ,i institutiilor de invltJmint de stat ,i particu1are ,i confesionale acreditate, de diferite tipuri, niveluri ,i forme de organizare a activitlpi de educare ,i formare profesionali.

SO.Sistemui tutorial- semnificl organizarea activitlplor didactice in invitiJnintu1la distanp de cltre un cadru didactic tutore ,i asigurl:

15 septembrie 2009

8

i)destqurarea activititilor de inv1tare ~i evaluare atit la distant! cit ~i in sistem fatA in fatA.

,

ii)organizarea pe discipline ~i grupe care cuprind maximum 25 elevi/studenti/cursanti. 51.Societatea cunoalterii - este 0 societate in care eunoasterea constituie principala resursl, fiind creatl, imp~iti ~i utilizati pentru a genera prosperitate ~i bunlstare membrilor sm. 5Z.Standardui - reprezinti descrierea cerintelor formulate iIi termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatorlu de realizare a unei activititi in educatie, Orice standard este formulat in termeni generati sub forma unui enunt ~i se concretizeazl intr-un set de indicatorl de performantA. Standardele sunt diferenpate pe criterii ~i domenii. 53.Standardul de referinp - reprezinti descrierea cerintelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activititi de cAtre fumizorul de educatielunitatea/institutia fumizoare de educatie, pe baza bunelor practici existente la nivel national, european sau mondial. Standardele de referinp sunt specifice fieclrui program de studii sau fieclrei institutii, sunt optionale ~i se situeazl peste nivelul minimal.

54.State terte - orice stat, ell exceptia: statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European ~i a Confederatiei Elvepene.

.

55.Unitate - reprezinti 0 unitate de invltlmint din invltJmintul ~versitar.

56.Unitatea de rezultate ale invitirll- reprezinti partea unei calificm care cuprinde un set coerent de cuno~tinte, deprinderi ~i competente generate, care pot fi evaluate ~i validate. 57.Evaluarea rezultatelor invitirU - reprezinti procesul prin care se stabil~te faptul ci 0 persoani a dobindit anumite cuno~tinte, deprinderi ~i competente,

58. VaHdarea rezultatelor invitirU - reprezinti procesul prin care se confirmi cA rezultatele invltJrii dobindite de 0 persoanl, evaluate ~i certificate, corespund cerintelor specifice pentru o unitate sau 0 calificare.

59.Tranlferul rezultatelor invitirU Ii aI creditelor alodate - reprezinti procesul prin care rezultatele invltirii ~i creditele asociate acestora sunt transferate ~i integrate in programul de formare profesionall pe care it urmeazl persoana care invatA.

60.ReeunoBlterea rezultatelor tnvitirii Ii a ereditelor asoeiate - reprezinti procesul prin care se acordl un statut oficial rezu1tatelor invltirii ~i creditelor dobindite, evaluate ~i validate, in vederea acordirii certificatului de calificare profesionall.

61.Certificarea rezultatelor tnvitirii - reprezinti procesul prin care se confirml in mod formal rezultatele invltirii dobindite de persoana care invatl, in urma unui proces de evaluare.

15 septembrie 2009

9

CAP. II - PRINCIPII, FINALITATI SI INTERDICTII Art. 6 - Principii

Serviciul public invllimint se organizeazl ~ funcponeazl in Rominia CD respectarea unnltoarelor principii:

a) principiul echitlpi ~Ii egalitlpi de sanse, potrivit ciruia accesul la oportunitlple de inv1tare se realizeazl tlrl discriminare, inclusiv prin asigurarea serviciilor sociale ~i educationale pentru copiii aflap in situatii speciale: copii/tineri proveniti din medii socio-economice defavorizate, din familii monoparentale, dezmembrate sau in care pirintii au probleme de sinltate, copii/tineri CD cerinte educaponale speciale ~ alpi

asemenea;

b) principiul calititii, in baza ciruia activitltile de invillmint se raporteazl la standarde de referintl ~i bune practici locale, nationate ~i internationale;

c) principiul relevantei, pentru nevoile de dezvoltare individuall ~i social--economici;

d) principiul eficientei manageriale ~i financiare, pentru obtinerea de rezultate educationale maxime prin gestionarea resurselor existente;

e) principiul descentralizirii, in baza ciruia deciziile principale se iau de cltre actorii

implicati direct in proces;

t) principiul transparentei ~i rlspunderii publice, in baza ciruia unitltile ~i institutiile de invlflmint asiguri tuturor beneficiarilor educatiei ~i formlrii profesionale accesul la toate informatiile de interes ~ rlspund public de performantele lor;

g) principiul autonomiei universitare;

h) principiullibertitii academice;

i) principiul respectlrii drepturilor ~i libertltilor copilului, tinerilor ~i adultilor;

j) principiul independentei de ideologii, religii ~i doctrine politice;

k) principiul invlt8rii pe parcursul intregii vieti;

I) principiul edueatiei incluzive, diferenpate/individualizate, urmlrind valorificarea intregului potential al copilului/tinirului, a tuturor dimensiunilor personalitltii acestora, firi discriminare ~i excludere;

m) principiul respectlrii diversitltii cu1tura1e;

n) principiul respectlrii identitlpi cu1tura1e a minorititilor naponate; 0) principiul fundamentirii deciziilor pe baza dialogului social;

p) principiul participlrii ~i responsabilitltii plrinti1or;

15 septembrie 2009

10

q) principiul sustinerii IIi promovirii personalului didactic, pentru acces IIi dezvoltare in carieri, conform calitipi performantelor profesionale;

r) principiul mobilitipi personalului didactic.

Art. 7 - Finalitifile edue.liei ,I formirii profesionale

(1) Educapa IIi formarea profesionali a copiilor, tinerilor IIi adultilor prin sistemul naponal de invitimint au ca finalitate principali formarea competentelor, intelese ca ansamblu multifuncponall$i transferabil de cunolltinte, deprinderi/abilitip IIi atitudini, necesare pentru:

a) implinire iii dezvoltare personali prin realizarea propriilor obiective in viati, conform intereselor IIi aspiratiilor fieciruia IIi dorintei de a invip pe parcursul intregii vieti;

b) integrare sociali IIi participare cetlteneasci activi in societate;

c) ocuparea unui loc de munci IIi participarea la funetionarea iii dezvoltarea unei economii

durabile.

(2) Educatia IIi formarea profesionali prin sistem.ul naponal de invitimint urmiresc fonnarea IIi asumarea unui set de valori care si orien.teze comportamentul IIi cariera beneficiarilor, asigurtndu-le incluziunea sociali, participarea civici iii integrarea pe piap foqei de munci. (3) Educatia IIi formarea profesionali prin sistem.ul national de invitimint suspn IIi

. .'

promoveazi patriotismul prin cultivarea dragostei fap de tari IIi a atBllamentului fap de traditiile naponale.

(4) Educatia IIi formarea profesionali prin sistem.ul naponal de invipmint ulmiresc de

asem.enea:

a) formarea unei eonceptii de viati, bazate pe valorile umaniste IIi IIilinpfice, pe cultura naponali IIi universali IIi pe stimularea dialogului intercultural;

b) educarea in spiritul respectirii drepturilor IIi libertiplor fundamentale ale omului, al dem.nitipi iii al tolerantei;

c) cultivarea sensibilitipi fap de problem.atica umana, fap de valorile moral-civice, a

respectului pentru naturi IIi mediul inconjuritor natural, social IIi cultural.

Art. 8 - Interdiefii

(1) invitiJnAntul, ca serviciu public, educatia IIi formarea profesionali, ca proces, precum. IIi sistem.ul naponal de invit8mint, in intregul siu, nu se subordoneazi in niciun mod scopurilor IIi doctrlnelor promovate de partide sau de alte formapuni politice.

(2) in unititile, institutiile IIi in spapile de invit8mint este interzisi crearea IIi funcponarea partidelor sau a altor fbrmatiuni politice, precum IIi desfiturarea activititilor de organizare IIi propagandi politici.

15 septem.brie 2009

11

(3) in invitimAnt este interzis prozelitismul religios,

(4) in spatiile destinate educatiei ~i formirii profesionale, in cam.pusuri seolere ~i universitare, in unitip de cercetare ~tiinpfici, biblioteci, edituri ~i tipografii ale unitiptor/institupilor de invipmint, in cimine, internate, cantine, cluburi, case de culturi ale studenplor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere seolare, baze ~i com.plexe cultural-sportive, palate ~i cluburi ale copiilor, sili de sport ~i altele asemenea sunt interzise activitiple care inca1ci normele de moralitate, precum ~i orice activitip care pot pune in pericol in orice mod slnitatea fizici sau psihici a copiilor ~i tinerilor.

(5) Organizarea, functionarea ~i continutul invitimintuIui nu pot fi structurate dupi criterii exclusiviste, segregationiste ~i discriminatorli de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate dupi criterii exclusiviste, segregationiste ~i discriminatorii unitipte ~i institupile de invifimint create din nevoi de ordin religios sau lingvistic, in care edueatie ~i formarea profesionali corespund alegerii individului major sau a pirinplor/tutorilor legal instituip ai minorului.

(6) in sistemul naponal de invipmint este interzisi segregarea. Nu se consideri segregase, in' sensul prezentei legi, organizarea procesuluilunitiplor de invitimint astfel incit si perm.iti

. .'

predarea limbii mateme ~ilsau a altor/tuturor disciplinelor in limba matemi, precum ~i in

cazurile similare expres previzute de lege.

(7) Privatizarea unitiplor ~i institutiilor de invitimint de stat este interzisi.

CAP. m - DISPOZITII GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA $1

FUNC'fIONAREA iNv ITAMANTuLUI Art. 9 - Aeeesulia edueatie Ii formare profesionali

(I) Cetitenii Rominiei, ai celorlalte statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparfinind Spapului Economic European ~i ai Confederetiei Elvetiene au drepturi egale de acces la edueatia ~i fonnarea profesionali prin sistemul national de invitimint, indiferent de rasa, nationalitate, etnie, limbi, religie, categorle sociali, convingeri, sex, orlentare sexuali, virsti, handicap, boali cronici necontagioasi, infectarea HIV, apartenenta la 0 categorle defavorizati, precum ~i de orice alt criteriu.

(2) Cetitenii altor state decit cele previzute la alin. (I), precum ~i apatrizii au acces la edueatia ~i formarea profesionali prin sistemul naponal de invitJrnint din Rominia in conditiile prezentei legi.

(3) StatuI garanteazi dreptul la educape ~i formare profesionali diferentiate, pe baza

pluralismului educational, in beneficiul individului ,i al intregii societip. 15 septem.brie 2009

12

(4) StatuI promoveazi ,i sustine invitarea pe parcursul intregii vieti, inclusiv prin recunoasterea, in conditiile prezentei legi, a rezu1tatelor invit8rii non-formale ,i informale realizate in afara sistemului naponal de invifimint.

(5) Persoanele previzute la alin. (1) ,i (2) au dreptul de a studia in unitip ,i institupi de invifimint fumizoare de educatie corespunzitoare altui sistem. de invitiJnint decit eel national, recunoscut ,i funcponio.d pe teritoriul Rominiei in conditiile art. 4 alin. (5).

Art. 10 -lnvitimlntuI obUgatoriu

(1) in scopul realizirii finalititilor educapei ,i formirii profesionale prin sistemul national de invifimint, se generalizeazi invitiJnAntuI de 13 clase, cuprinzAnd grupa mare, pregititoare pentru ,coali ,i nivelurile de invitiJnint primar ,i secundar.

(2) invilimAntuI obligatoriu este de 11 clase ,i cuprinde grupa mare, pregititoare pentru ,coali ,i clasele I-X.

(3) Obligapa de a frecventa invit8mAntuI de 11 clase, la forma de zi, inceteazi la virsta de 18 ani.

Art. 11 - Gratuitatea invitJmlntului

(1) invitiJnintuI de stat este gratuit. Pentru unele activititi ,i programe de studii se pot percepe taxe in conditiile stabilite de prezenta lege.

(2) Finanparea invitimintuIui de stat ,i finanprea de bazi a educatiei prescolare ,i obligatorii organizate prin invifimintuI particular acreditat se fac de la bugetul de stat, de la bugetele locale ,i din alte surse, conform prevederilor prezentei legi. Fondurile destinate invifimintuIui sunt nominalizate distinct in bugetu1 de stat ,i in bugetele locale.

(3) Pentru finanprea invifimintuIui de stat ,i finantarea de bazi a invifimintuIui obligatoriu organizat prin invifimAntuI particular acreditat din fonduri publiee se asiguri anual minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv, iar pentru activitatea de cercetare ,tiintifici se asiguri minimum 1 % din produsul intern brut al anului respectiv.

(4) invitimfintuI poate fi finanpt ,i direct de catre operatorii economici, precum ,i de alte persoane fiziee sau juridice, cu respectarea legislatiei in vigoare.

(5) invitiJnintuI poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsoriziri, surse proprii ,i alte surse legale.

(6) StatuI sustine antepreseolarii, prescolarii, elevii ,i studentii cu probleme ,i nevoi sociale, precum ,i pe cei cu cerinte educationale speciale.

15 septem.brie 2009

13

(7) StatuI sprijini, de asem.enea, elevii ,i studentii cu performante ,colare ,i universitare, care au 0 comportare exemplari ,i dovedesc motivatie ,i progrese remarcabile in educatia ,i fonnarea lor profesionali.

(8) StatuI ,i alp factori interesati subvenponeazi activitiple de performantl, de nivel naponal ,i international, ale elevilor ,i studentilor,

Art. 12 - Limba in care se desfiloari educa .. II formarea profesionali

(1) Educatia ,i formarea profesionali prin sistemul national de invitJmint se destqoari in limba rominA. Acestea se des~ari, in conditiile prezentei legi, ,i in limbile minoritatilor nationale, precum ~ in limbi de cireulatie internaponali.

(2) in fiecare loca1itate se organizeazi ,i fimcponeazi unitip de invi!imint ·sau formatiuni de studiu cu limba de predare romini ,i, dupi C8Z, cu predarea in lim bile minoritiplor nationale ori se asiguri scolarizarea in limba materna in cea mai apropiati localitate in care este posibil. (3) invitarea in ~ali a limbii romane, ca limbi oficiali de stat, este obligatorie pentru top cetitenii romini, indiferent de etnie. Planurile-cadru de invitimint trebuie si cuprindi pentru fiecare nivel de invitimint numirul necesar de ore ,i, totodati, se asiguri' conditiile care sa permiti ins~irea limbii oficiale de stat.

(4) Atit in invitim8ntuI de stat, cit ,i in eel particular acreditat documentele scolare ,i universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii ,i inovirii se intocm.esc in limba romini. Celelalte inscrisuri scolare ,i universitare pot fi redactate in limba de predare sau intr-o alti limbi striini de circulatie internationala,

(5) UDitiple ,i institutiile de invitamint de stat ,i particular acreditate pot emite, la cerere sau, dupi C8Z, din oficiu, traduceri oficiale ale documentelor ,i ale altor inscrisuri scolare ,i universitare proprii.

(6) in conditiile prezentei legi, unitiple ~ institutiile de invit8m8nt de stat ,i particular acreditate pot stabili ,i percepe taxe pentru acoperirea costurilor de traducere in conditiile alin. (5).

Art. 13 - Dialogul social Ii consultarea factorilor interesa,

(1) in sistemul national de invit8m8nt sunt promovate dialogul social, precum ,i dezvoltarea ,i valorificare parteneriatelor unitiplor ,i institutiilor de invitamint cu organizapile societitii civile ,i cu mediul de afaceri, realizate in eonditiile legii.

(2) Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovirii, pe baza consult8rilor cu institutiile ,i

ministerele interesate, respectiv cu principalii parteneri sociali, proiecteazi, fundamenteazi ,i aplici strategiile nationale in domeniul educapei ,i form.irii profesionale.

15 septembrie 2009

14

(3) Deciziile structurilor subordonate Ministerului Edueatiei, Cercetirii ,i Inovirii se fundamenteazi, de asemenea, pe dialogul co partenerii sociali.

Art. 14 - Autonomia univenitari

Autonomia universitari este garantati de Constitupa Rominiei. Art. 15 - Penonalitatea juridici In InvipmlDtuI preunivenitar

(1) in sistemul national de invltlmint au personalitate juridici unitiple de invltiJnint de stat daci se organizeazl ~ functioneazl in una dintre unnItoarele situatii:

a) co minimum 300 de elevi;

b) co minimum. 300 de elevi ,i prescolari;

c) co minimum. 1 SO de prescolari,

(2) in mod exceptional, pe baza instruetiunilor stabilite de Ministerul Bducatiei, Cercetirii ,i Inovirii, pentru asigurarea accesului egal la educatie ,i formare profesionall, autoritiple administratiei publiee locale impreunl co inspectoratele scolare pot aproba, conform. competentelor stabilite prin prezenta lege, organizarea ,i funetionarea unor unitip de invll8mint co efective mai mici ddt cele prevlzute la alin. (1).

(3) Pentru asigurarea accesului egal la educatie ,i fonnare profesionall, autoritiple administratiei publiee locale, co avizul inspectoratelor scolare, pot aproba, in conditiile legii, organizarea ,i functionarea unor structuri de invltJm8nt, ca parp ale unei unitip de invltamint, fIri personalitate juridici ,i subordonate acelui~i ordonator principal de credite ca ,i unitatea de invltlmint careia ii aparpn.

(4) in localitltile in care nu existi unitip de invlt8mint ,i existi un numir de eel putin 10 prescolari ,ilsau 10 elevi de invitamint primar, autorititile administratiei publiee locale pot asigura, co avizul inspectoratelor ,colare, des~ de cursuri in spapi corespunzItoare din loca1itatea respectivi prin deplasarea personalului didactic necesar din unitiple de invitlm8.nt care inmatricu1eazi aeesti prescolari/elevi, Personalul didactic aflat in aceasti situape beneficiazi de toate drepturile legale in vigoare privind transportul ,i delegarea, dupl caz.

(S) Grupa de prescolari sau clasa de invitlmint primar formati in conditiile prevlzute la alin. (4) se consideri catedrilpost didactic.

Art. 16 - Competente partajate in InvltlmlDtuI preunivenitar

(1) Organizarea ,i functionarea invil8mintului preuniversitar de stat se realizeazi prin exercitarea eompetentelor reglementate de prezenta lege, partajate intre autorititile scolare ,i unitltile de

administratiei publiee locale, judetene ~ centrale, inspectoratele invifimint, pe baza principiilor care stau la baza prezentei legi.

1 S septembrie 2009

IS

(2) Competentele partajate privind organizarea ~i funcponarea invitamintului preuniversitar de stat se refed la urmitoarele domenii:

a) retea ~colari ~i fluxuri de antepreseolari, preseolari ~i elevi;

b) resurse cuniculare;

c) resurse de timp;

d) resurse informationale;

e) resurse materiale; t) resurse financiare;

g) resurse umane;

h) dezvoltarea sistemului naponal de invitimiut;

i) management educational;

j) evaluarea funcponirii educatiei;

k) pregitirea profesionali a cadrelor didactice;

I) dezvoltarea ~i diversificarea ofertei educationale;

(3) Normele, instruetiunile ~i ordinele privind competentele partajate in organizarea ~i funetionarea invitamintului preuniversitar se elaboreazi ~i se aprobi conform prevederilor art. 3.

Art. 17 - Confinutulta.vitimlntului

(I) Ministeru1 Educatiei, Cercetlrii ~i Inovirii, consultind factorii interesati in organizarea unor forme ~i tipuri specifice de invitlm8nt, rispunde de proiectarea, elaborarea, evaluarea ~i actualizarea periodici a cuniculumului national pentru invitJmintul preuniversitar, in conditiile prezentei legi.

(2) in invitlm8ntul superior, cuniculumul se stabileste de senatul universitar conform autonomiei universitare, cu respectarea standardelor nationale,

Art. 18 - DiseipUna "ReUgi.e" in invifimlntul preunivenitar

(I) Planurile-cadru ale invitamintului primar, gimnazial ~i liceal includ religia ca disciplini ~Iari, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul pirinplor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia ~i confesiunea.

(2) La solicitarea scrisi a elevului major, respectiv a pirinplor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate si nu frecventeze orele de religie. in acest CD, situapa ~colari se incheie firi disciplina religie, in mod similar se procedeazi ~i pentru elevul ciruia,

15 septembrie 2009

16

din motive obiective, nu is-au asigurat conditiile pentru ftecventarea orelor la aceasti disciplini.

(3) Disciplina "Religie" poate fi predati numai de personal didactic calificat conform prevederilor prezentei legi ~i abilitat in baza protocoalelor incheiate intre Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inov8rii ~i eultele religioase recunoscute oficial de stat.

Art. 19 - Invitlmintul organizat de eulte

(I) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Edueatiei, Cercetirii ~i Inov8rii organizarea unui invitimint teologic specific pregitirii personalului de cult ~i activitipi social-misionare a cultelor, numai pentru absolventii invitamAntului gimnazial sau liceal, dupi C8Z, proportional cu ponderea numerici a fiecirui cult in eonfiguratia religioasi a lirii, potrivit recensimintului oficial reactua1izat. infiintarea, organizarea ~i functionarea acestui invitiJnint se fac potrivit legii. incadrarea personalului didactic in unitiple de invilamint teologic se va face in baza protocoalelor incheiate intre Ministerul Bducatiei, cercetirii ~i Inov8rii ~i cultele religioase recunoscute oficial de citre stat.

(2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza invitimint confesional prin infiinprea ~ administrarea propriilor unitip ~ institupi de invitamAnt particulare, conform prevederilor prezentei legi.

(3) Curriculumul specific invitimintului preuniversitar teologic ~i confesional se elaboreazi ~i se aprobi conform. prevederilor prezentei legi.

(4) Pentru invititnintul superior teologic ~i confesional cuniculum.ul se elaboreazi ~i se aprobi de citre universitate.

Art. 20 - Invifimlntul organizat in striinitate

(1) in conditiile prezentei legi, Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii poate organiza unitip de invitimint cu predarea in limba romini pe lingi oficiile diplomatice ~i institutiile cultura1e ale RomAniei in striinitate.

(2) Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligatie si sprijine invitimintul in limba romini in prile in care triiesc romini, cu respectarea legislatiei statului respectiv.

(3) Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inov8rii, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe ~i cu Institutul Limbii Romine, organizeazi cursuri de limbi, culturi ~i civilizatie romineasci pentru elevii romini din tiri in care msti comunitip romin* mario

Art. 21 - A1ternativele edueationaie

15 septembrie 2009

17

(I) in sistemul national de invitiJnint, de stat ~i particular, pot fi initiate ~i organizate alternative educaponale, cu aprobarea Ministerul Educatiei, Cercetarii ~ Inovlrii, conform prevederilor prezentei legi,

(2) Evaluarea ~i acreditarea alternativelor educationale se fac potrivit legii, PARTEA A ll-A - EDUCATJA ~I FORMAREA PROFESIONALA TITLULI-EDUCAT1APE~NTA

CAP. 1- DISPOZITll GENERALE Art. 22 -lnte1esul edueatiei permanente

(I) Educatia permanenti este un drept garantat de lege.

(2) Educapa permanenti include totalitatea activitiplor de invitare realizate de fiecare persoani de-a lungul vietii, incepind cu educatia timpurie, in scopul dobindirii de cuno~te, fonnirii de deprinderi/abilitip ~ dezvolt8rii de atitudini, semnificative din perspectivi personali, civici, sociali ~ilsau ocupaponali.

(3) Educatia permanenti se centreazi pe formarea ~i dezvoltarea competentelor cheie, a competentelor specifice ~i a competentelor avansate, necesare dezvolt8rii personate ~i profesionale, a invit8rii pe durata intregii vietii ~i a insertiei in viata activi, intr-o soeietate democratici ~i 0 economie durabili, bazate pe cunoastere.

(4) Educatia permanenti se realizeazi in contexte formale, informale ~i non-formale, dupi cum. unneazi:

a) invitarea realizati in contexte formale are la bazi un curriculum ~i obiective educationale oficiale, explicit formulate, are caracter intentional, se deruleazi in unitip ~i institupi specializate, presupune inmatricularea cursantilor, precum ~i evaluarea ~i certificarea rezultatelor invitarii reglementate prin docum.ente oficiale;

b) invitarea realizati in contexte non-formale se referi la acele competente dezvoltate ~ilsau exersate integrat in contextul unor activitip planificate, organizate in unitip ~i institutii specializate, uneori firi obiective educationale sau curriculum explicit formulate ~i care nu se finalizeazi neapirat cu certificarea rezultatelor invit8rii;

c) invitarea in context informal se referi la acele competente dobindite ~i exersate in contextul activitiplor cotidiene, neinstitutionalizate, legate de munci, mediul social sau de timpul liber, dobindite firi obiective educationale explicit formulate sau un curriculum. formal ~i firi a fi certificate.

(5) Accesul la educatie perm.anenti este asigurat prin edueatia de bazi, prin educatia ~i

formarea profesionali inipali, prin programe de form.are continui, prin programe IS septembrie 2009

18

educationale de tip "a doua ~ansl", precum ~i prin validarea ~i reeunoasterea rezultatelor invitJrii non-fonnale ~i infonnale, in conditiile legii.

Art. 13 - Sprijinul acordat de stat pentru exercitarea dreptului Ia educatie permanenti (I) Statul sprijinl dreptul la educatie permanentl prin acordarea sumei reprezent&nd echivalentul in lei a 500 EURO, calculat la cursul de schimb leu/euro com.unicat de Banca Nationall a Rominiei ~i valabi1la data plipi, fiecirui copil cetltean roman, la nasterea acestuia. Suma este acordatl in scop educational in beneficiul titularului, din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei ~i Proteetiei Sociale.

(2) Suma se depune intr-un cont de depozit, numit in continuare cont pentru educatie permanentl, deschis la trezoreria statului pe numele copilului de oricare dintre p8rinpi firesti, de imputemicitul aeestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de nastere,

(3) Pirintii copilului, contribuabili, pot directiona in contul previzut la alin.(2) un procent de pAni la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, in conditiile legii, ~i pot depune some in acest coot.

(4) Pentru sumele depuse in contul previzut la alin.(2) se pll~e dobindA anualla 0 ratl a dobinzi stabilitl prin ordin al ministrului finantelor publice, Dobinzile aferente conturilor de depozit constituite la trezoreria statului se asigurl de la bugetul de stat din bugetul Ministerului Finanpelor Publiee - Actiuni generale.

(5) Titularul contului este singura persoanl care poate retrage sume din contul pentru educatie permanentl, incepind cu virsta de 14 ani ~i cu acordul expres, dupl C8Z, al pirintilor, tutorelui sau reprezentantului legal. Sumele se utilizeazl pentru achizitia de tehnici de calcul, programe de calculator, fond documentar, precum ~i pentru finantarea studiilor copilului titular.

(6) Retragerea sumelor in alte eonditii ddt cele previzute la alin.(5) ~ilsau utilizarea acestora in alt scop ddt eel stabilit de prezenta lege constituie inftactiune ~i se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an.

(7) Normele privind deschiderea, gestionarea ~i accesul la contul pentru educatie permanentl se aprobl prin hotiIire a Guvemului.

Art. 14 - Formarea continui a angaja1iIor

(1) Formarea continua a angajatilor se realizeazl prin: a) scheme de ucenicie la locul de muncl;

b) programe de reconversie profesionall ~i de recalificare pentru someri; 15 septembrie 2009

19

c) programe pentru dobindirea de abilitlp antreprenoriale;

d) alte programe de formare profesionalii continua.

(2) Societlple comerciale, companiile ,i societiple nationale, unitlple cooperatiste, regiile autonome ,i alp angajatori efectueazii cheltuieli pentru formarea continua a angajaplor, cheltuieli care se pot deduce, dupii C8Z, din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit.

(3) Institutiile finantate din fonduri publice efectueazii cheltuieli co formarea continua a angajaplor potrivit bugetelor aprobate.

Art. 25 - VaHdarea rezu)tatelor Invitirii

(1) Validarea rezultatelor inviitJrii dobindite in contexte non-fonnale ,i informale produce aceleqi efecte ca ,i celelalte modalitlp de evaluare ,i certificare a cunostintelor ,i competentelor,

(2) Validarea, recunoasterea ,i transferul rezultatelor inviit8rii dobindite in contexte nonfonnale ,i informale se realizeazii pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Bducatiei Cercetiirii ,i Inoviirii ,i Ministeru1 Muncii Familiei ,i Protectiei Sociale.

(3) Modalitlple de certificare, calificiirile ~ competentele pentru care se poate realiza validarea ,i recunoasterea rezultatelor inviitJrii dobindite in contexte non-formale ,i informale in vederea accesului la educatie ,i formare profesionalii, inclusiv prin sistemul naponal de inviitlmint, se stabilesc prin metodologie elaboratl de Ministerul Educatiei Cercetiirii ,i Inoviirii, in colaborare, dupi C8Z, cu Ministerul Muncii Familiei ,i Protectiei Sociale ,i aprobatl prin ordin al ministrului.

(4) Rezultatele inviit8rii non-formale ,i informale validate sunt recunoscute ,i transferate in vederea accesului la programele de formare profesionalii inipalii ,i continua organizate de fumizorii de educatie ,i formare aereditati sau in vederea ocupirii unui loc de muncii

Art. 26 - Cretterea rolului eonsilierii Ii orientirii In earieri

(1) Consilierea ,i orientarea in carierii se realizeazii prin:

a) informarea privind oportunitlple de inviitare ,i de dezvoltare personalii;

b) informarea cu privire la dezvoltarea in carierii prin centrele judeteae de resurse ,i de asistentii educaponalii, centrele de documentare ,i cabinetele de asistentii psihopegagogicii din unitlple ,i institutiile de inviitAmint;

c) dezvoltarea ,i implementarea metodologiilor ,i instrumentelor de consiliere ,i orientare. (2) Sprijinirea dezvoltirii competentelor persoanelor implicate in procesul de orientare ,i consiliere este realizatl prin acces la scheme de finantare pentru programe de formare specifice.

IS septembrie 2009

20

Art. 17 - FaciUtarea aeeesului la eontexte multiple de invipre

(1) Facilitarea accesului la contexte de invitare multiple se realizeazi prin:

a) introducerea activitiplor de e-leaming in unitiple ,i institutiile de invitiJnint;

b) crearea de centre comunitare de invitare permanenta;

c) dezvoltarea de retele intre unitiple ~ institutiile de invAfimint ,i alp fumizori de educape ,i formare profesionalA pentru a oferi programe de educatie in zonele dezavantajate;

d) dotarea unitiplor de invAtJmint din zonele dezavantajate cu echipamente didactiee;

e) dezvoltarea de parteneriate intre unitiple ,i institutiile de invAtsmint cu comunitatea

10calA pentru derularea de programe educationale in sprijinul comunitipi.

(2) Sprijinirea activitiplor care vizeazA facilitarea accesului la contexte de invAtare multiple se realizeazA prin acces la scheme de finantare specifiee, inclusiv prin programe ale Uniunii Europene.

(3) Posturile publiee de radio ,i de televiziune difuzeazA zilnic eel putin 4 ore de emisiuni cu

• caracter educational, adresate copiilor/tinerilor, respectiv adultilor, cu un program de difuzare ,i un continut stabilit anual prin protocol incheiat intre Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovlrii ,i Societatea RominA de Televiziune, respectiv Societatea RomAni de Radiodifuziune .

. Art. 18 - Centre eomunitare de tnvipre permanenti

(1) Unitiple ,i institutiile de invApmint, in parteneriat cu autoritiple locale ,i cu alte institutii ,i organisme publiee ,i private, pot crea centre comunitare de invAtare permanenti, in eonditiile legii.

(2) Centrele Comunitare de invAtare Permanenti, numite in continuare CCIP, fumizeazA servicii de educape ,i fonnare pentru membrii comunitipi locale, pe baza analizei de nevoi realizate la nivellocal.

(3) CCIP desfifoari unnAtoarele tipuri de programe ,i activitip:

a) programe de tip remedial pentru dobindirea competentelor cheie;

b) programe in vederea completlrii cuno,tintelor ,i competentelor in vederea validirii rezultatelor invAt8rii non-formale ,i informale;

c) activitip de informare §i consiliere privind accesulla programe de educatie ,i formare profesionalA;

d) activitip de consiliere in vederea validlrii rezultatelor invAt8rii non-formale §i informale;

15 septem.brie 2009

21

e) reaIizarea de studii ,i analize privind nevoile de formare la nivelul comunitipi; t) programe de formare pentru reconversie profesionali;

g) programe de educatie antreprenoriali.

(4) Finaatarea CCIP se poate face din fonduri publice ,i private, prin accesarea de fonduri nerambursabile, prin participarea la proiecte nationale sau intemationale,

(5) Acreditarea programelor educationale desfqurate de centrele comunitare se realizeazi conform prevederilor ,i reglementirilor privind evaluarea ,i asigurarea ca1itipi in educatie.

TITLUL II - SISTEMUL NATIONAL DE INv !TAMANT

CAP. 1- STRUCTURA SISTEMULUI NATIONAL DE INv !TAMANT Art. 29 - Sistemui national de invitimint

(1) Sistemul naponal de invilimint este constituit din ansamblul unitiplor ,i institupilor de invit8mint de stat ~ particulare acreditate care sunt organizate ,i funcponeazi conform. legii. (2) Unitiple de invitamint preuniversitar de stat ~i particular autorizate formeazi reteaua invitimintului preuniversitar.

(3) Institupile de invit8mint superior de stat ~i particular autorizate formeazi reteaua invitimintului superior.

. .

(4) in invitsmintul preuniversitar, misiunea generali a unitiplor de invitimint este de a

asigura accesul egalla edueatie de ca1itate, rispunzind nevoilor de dezvoltare personali ,i de integriu'e sociali ,i profesionali, in eonditiile utilizirii eficiente a resurselor.

(5) in invitJm,intul superior, misiunea generali a institutiilor de invitamint este de a genera ,i transfera cunoastere citre societate prin:

a) formare inipali ,i continua la nivel universitar, in scopul dezvoltirii personale, insertiei profesionale a individului ,i satisfacerii nevoii de competenti a mediului socioeconomic;

b) cercetare ,tiinpfici, inovare, creatie individuali ,i colectivi, in domeniul ~inlelor tli ingineriei, artelor, literelor, asigurarea dezvoltirii activitiplor fizice tli sportive, precum ~ prin valorificarea ~i diseminarea rezultatelor acestora;

c) contributia la constructia ~i dezvoltarea Spapului European al invitJmintului Superior ,i cercet8rii ~tiinpfice tli participarea la procesul de intemationalizare a programelor de studii tli a campusurilor universitare.

(6) Unitiple tli institutiile de invilimint rispund public de performantele lor in indeplinirea misiunii asumate.

15 septembrie 2009

22

(7) Educapa Ii formarea profesionali prin sistemul naponal de invilAmint este parte a educatiei permanente Ii se realizeazi prin invilJInBntul preuniversitar, universitar Ii postuniversitar.

(8) Sistemul national de invitlmint este organizat pe niveluri. (9) invitlmintul preuniversitar cuprinde urmitoarele niveluri:

a) educatie timpurie formati din nivelul ante-prescolar (4 luni - 3 ani), respectiv nivelul prescolar (3 - 6/7 ani), cuprinzind grupa mica, grupa mijlocie Ii grupa mare, pregititoare pentru lCOali;

b) invilimint primar: clasele I-IV;

c) invilimint secundar care cuprinde:

i. invitBmint secundar inferior: gimnaziu, clasele V-VIII; ii. invitimfint secundar superior: liceu, clasele IX-XIIIXIII;

d) invifimint profesional postobligatoriu organizat in filiera tehnologici;

e) invitlmint tertiar non-universitar: invitimint postliceal.

" ,

(1 g) invifimintul·superior cuprinde urmitoarele niveluri:

a) invifimint universitar organizat pe trei cicluri: licentl, masterat Ii doctorat;

.

b) invi~t post-universitar.

(11) invifimintul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului Educatiei, Cercetirii Ii Inovirii, iar invitlmiutul superior este coordonat de Ministerul Educatiei, Cercetirii Ii Inovlrii, cu respectarea autonomiei universitare.

(12) Formele de organizare a invitamintului sunt: invitiJD.int de zi, sera1, cu ftecvenli redusi Ii la distanli.

(13) Pentru copiii cu cerinte edueationale speciale, scolerizerea se poate asigura Ii la domiciliu, pentru cei nedeplasabili, respectiv la spital pentru cei care necesiti internare indelungati.

(14) Ministerul Bdueatiei, Cercetlrii Ii Inovlrii poate organiza programe educationale de tip "a doua lansi", care au ca scop sprijinirea copiiloetinerileeadultilor care au pirisit prematur sistemul de edueatie, firi a finaliza invilimintul primar Ii/sau gimnazial, depqind cu eel putin 4 ani virsta de scolarizare corespunzitoare acestor niveluri, astfel incit acestia si-li poati completa Ii finaliza invifimintul obligatoriu, precum Ii sa poati obtine 0 calificare profesionali.

(15) in sistemul naponal de invitlmint pot funqiona unitip-pilot Ii experimentale.

(16) in functie de nivelul organizat, unitiple de invilimint se denumesc astfel: 15 septembrie 2009

23

a) crefl- unitate de invitlmint in care se organizeazi educapa anteprqcolari sub forma de servicii de ingrijire ~ de educare a copiilor cu virste intre 4 luni ,i 3 ani;

b) grldinili - unitate de inviliJnAnt in care se organizeazi educatie pr~colari ,i, dupi C8Z, educatie anteprqcolari, prin servicii de ingrijire ,i educare a copiilor cu virste intre 3 ,i 6/7 ani, respectiv intre 4 luni ,i 3 ani;

c) ,coaIi - unitate de invitiJnint in care se organizeazi invitimint primar ,i/sau secundar inferior - gimnaziu ,i, dupi C8Z, niveluri de invitlmAnt inferioare acestora;

d) liceu, colegiu sau colegiu national - unitate de invitamAnt in care se organizeazi invifimint secundar superior - liceu, precum ,i aIte nivelmi de invitimint preuniversitar;

e) ,coaIi postliceali - unitate de invitAmint in care se poate organiza numai invifimint

tertiar non-universitar.

(17) Denumirile de colegiu, respectiv colegiu national se atribuie prin ordin al ministrului educatiei, cercet8rii ,i inovirii pentru unitip de invit8mAnt cu performante deosebite, in baza unor criterii ,i standarde nationale stabilite prin metodologie elaborati de Ministerul Educatiei, Cercetirii ~ Inovirii ,i aprobati prin ordin aI ministrului.

. .

(18) in raport cu eonditiile existente pot funcpona, sub conducere unici, unitip de invitimint

in care se organizeazl ~ funcponeazi mai multe niveluri de invitAmint, denumirea fiind dati, de regula, de nivelul'cel mai inalt organizat, conform prevederilor aIin. (16).

(19) in cadrul sistemului national de invitimint se pot infiinta ,i pot funetiona, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, structuri de invitlmint organizate prin cooperare intre unitip ,i institutii de invilimint din tara ,i, pe baza unor acorduri guvemamentale, din striinitate.

(20) Prin exceptie, procesul educational se poate des~ ,i in aIte tipuri de unitip decit cele mentionate la aIin. (16), cum ar fi centre de zi, centre educationale, spitale, penitenciare ,i aItele asemenea, in conditiile legii.

(21) Unititile de invitimint ,i autorititile administratiei publice locale pot decide infiintarea de consortii scolare, constituite in conditiile legii prin parteneriat contractual intre dod sau mai multe unitip de invitJmint, in scopul cresterii eficientei utilizirii resurselor ,i extinderii oportunititilor de invitare oferite elevilor.

(22) Organizarea ,i functionarea consortiilor scolare se realizeazi in baza unor regulamente proprii, elaborate ,i aprobate printr-un regulament-cadru stabilit de Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovirii ,i aprobat prin ordin al ministrului.

15 septem.brie 2009

24

(23) invltlmintul superior este organizat in institupi de invl1lmAnt superior: universitlp, academii de studii, institute, fCOli academiee postuniversitare.

Art. 30 - Caraeterul desellis aI invifimAntuIui

(I) Sistemul national de invl1lmAnt are caracter deschis. Caracterul deschis se manifestl prin:

a) accesulla educatie ~i formare profesionall prin sistemul national de invltlmint pe parcursul intregii viep;

b) trecerea elevilor de la 0 claslla alta, de la 0 unitate la alta, de la 0 formi la alta, de la 0 filierlla alta ~i de la un profilla altul, in conditiile stabilite prin regulament elaborat de Ministerul Bducatiei, Cercetirii ~i Inovlrii ,i prin Carta ~colii elaboratl de fiecare unitate de invltlmint.

(2) in invltJmintul superior, caracteru1 deschis este asigurat de lege ~i de Carta universitarl. (3) Elevii ~i studenpi cu aptitudini ~i performante scolare exceptionale dovedite pot promova 2 ani de studii intr-un an scolar sau universitar, cu conditia ca cei doi ani sa nu cuprindl anul terminal, in conditiile prezentei legi, 0 singurl dati pe ciclullnivelul de studii.

(4) Elevii care au pirisit premat1U' sistemul de educatie au acces la rute alternative de educape ~i formare profesionall, in conditiile prezentei legi, pentru a-~i continua studiile eel putin la

. ..

nivelul invltlm8ntului obligatoriu.

(5) Caracteru1 deschis al invltJmintului se manifestl ~i prin recunoasterea ~i validarea rezultatelor invltlrii non-fotmale ~i informale, in conditiile prezentei legi.

Art. 31 - Aligurarea eondi1iDor penn invifimintul de stat obHgatoriu

(I) Autoritlple administratiei publiee locale, Ministerul Bdueatiei, Cercetirii ~i Inovlrii, inspectoratele scolare ~i unitlple de invltJmint asigurl, in limitele competentelor stabilite prin prezenta lege, conditiile necesare pentru ea prescolerii ~i elevii, sl ftecventeze invltlm8ntul obligatoriu, de regula, in localitlple in care acestia domiciliazl.

(2) in situapi justificate, elevilor din invltJmintul obligatoriu ~colarizap intr-o altllocalitate ddt localitatea de domiciliu li se poate asigura, dupl caz, servicii de transport, masl ~i internat, cu sprijinul autoritlplor administratiei publiee locale, al Ministeru1ui Educatiei, Cercetlrii ~i Inovlrii, al operatorilor economici, al comunitlplor locale, al organizatillor neguvemamentale ~i al altor persoane juridiee sau fiziee.

(3) Situatiile in care sunt justificate serviciile previzute la alin. (2) ~i modalitlpte concrete de asigurare a acestor servicii cu finantare din fonduri publiee se reglementeazl anual prin hotlrire a Guvernului.

IS septembrie 2009

25

TITLUL III -00 ITAMANTUL PREUNIVERSITAR

CAP. 1- ORGANIZAREA INvITlMANTULUI PREUNIVERSITAR Art. 32 - Competente1e partajate din domeniul retea ,colarl

(1) Competentele partajate din domeniul retea ,colm sunt urmitoarele:

a) infiintarea, desfiintarea ,i reorganizarea unitiplor de invilimint antepreseolar, prescolar, primar ,i gimnazial;

b) infiintarea, desfiintarea ,i reorganizarea unitiplor de invipmant liceal ,i postliceal;

c) infiintarea, desfiintarea ,i reorganizarea unitiplor de invitJmint pentru elevi cu cerinte educationale speciale, numite in continuare unitip de invilimint special.

(2) Acpunile de infiintare, desfiintare ,i reorganizare a unitiplor de invitJmint anteprescolar preseolar, primar ,i gimnazial se realizeazi in succesiune obligatorie astfel:

a) consiliul local propune aetiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local Care se va referi, in mod obligatoriu, eel putin la evolutiile demografiee, situatia spatiilor de scolarizare ,i evolutiile bugetului local;

b) inspectoratul ~lar di aviz, consultativ pe propunerea consiliului local, in baza unei evaluiri privind asigurarea calitipi, conform standardelor nationale;

. .'

c) pentru infiintarea unitipi de. invitimint, se parcurg procedurile previzute de prezenta lege cu privire la evaluarea pentru autorizare/acreditare;

d) in cazul aprobirii infiintirii' sau al aprobirii cu condipi, consiliul local emite decizia conformi de realizare a aetiunii prin hotirire a consiliului local;

e) inspectoratul ,colar i,i asumi ,i pune in practici hotirirea consiliului local de realizare a actiunii.

,

(3) Actiunile de infiintare, desfiintare ,i reorganizare a unitiplor de invilimint liceal ,i postliceal se realizeazi in succesiune obligatorie astfel:

a) consiliul local propune actiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local care se va referi, in mod obligatoriu, eel putin la evolutiile dem.ografiee, situatia spatiilor de scolarizare ,i evolutiile bugetului local. De asemenea, ,i consiliul judetean ,i consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti este abilitat si faci propuneri din proprie inipativl, prin consultare cu consiliul local in a cirui arie geografici urmeazi sa se realizeze aetiunea respectivi ,i pe baza evolupilor preconizate de pe piap muncii la nivel judetean ,i, dupi caz, regional;

15 septem.brie 2009

26

b) consiliul judeteen, consilii1e locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti avizeazi ~i i~i asumI propunerea, in baza unei analize privind evolutiile de pe piata muncii la nivel judetean ~i, dupi CBZ, regional;

c) inspectoratul scolar di aviz consultativ pe propunerea consiliului judetean ~i al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului BUC1JIqti in baza unei evaluiri privind asigurarea calitipi, conform standardelor nationale;

d) pentru infiintarea unitipi de invitiJnint, se parcurg procedurile previzute de prezenta lege co privire la evaluarea pentru autorizarelacreditare;

e) consiliul judetean ~i consiliile locale ale sectoarelor municipiului BUC1JIqti emite decizia conformii de realizare a acpunii, prin hotirire a consiliului judetean;

f) inspectoratul scolar i~i asumi ~i pune in practici hotirirea consiliului judetean ~i

consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti de realizare a aetiunii.

(4) Consiliul local achiti integral din bugetul local costurile necesare realizirii aetiunilor precizate la alin. (2) ~i (3), inclusiv costurile necesare pentru evaluarea pentru autorizareacreditare in cazul infiint8rii de-unimp de inviitlmint.

(5) Acpunile de infiintare, desfiintare ~i reorganizare a unitiplor de inviitamint special se

. .'

realizeazii in succesiune obligatorie astfel:

a) consiliul judetean, consiliul general al municipiului B11CUI'qti ~ilsau consiliile locale ale sectoarelor municipiului BUC1JIqti· propune actiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel judetean ~i, dupii CBZ, regional care se va referi, in mod obligatoriu, eel putin la evolutiile demografice, co luarea in considerare a aspectelor sociale specifiee, situatia spapilor de seolarizare ~i evolutiile bugetare;

b) inspectoratul scoler dii aviz consultativ pe propunerea consiliului judetean, consiliul general al municipiului BUC1JIqti ~ilsau consiliile locale ale sectoarelor municipiului BUC1Jlqti in baza unei evaluiri privind asigurarea calitipi conform standardelor nationale;

c) pentru infiintarea unitipi de inviitimint, se parcurg procedurile previizute de prezenta lege co privire la evaluarea pentru autorizarelacreditare;

d) in cazul aprobirii actiunii sau al aprobirii co conditii, consiliul judetean, consiliul general al municipiului Bucuresti ~ilsau consiIiile locale ale sectoarelor municipiului Bueuresti prin hotirire, emite decizia confonnii de realizare a aetiunii;

15 septembrie 2009

27

e) inspectoratul ,colar r,i asumi ,i pune in practici hotirirea consiliului judetean, consiliul general al municipiului BUC1Jl'qti ,ilsau consiliile locale ale sectoarelor municipiului B\lC1JI'qti de realizare a acpunii.

(6) Consiliul judetean achitl integral, din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestuia, costurile necesare realizirii actiunilor precizate la alin. (5) ,i, dupl C8Z, alin. (3), inclusiv costurile necesare pentru evaluarea pentru autorizare/acreditare in cazul infiintarii de unitlp de invltlmint.

Art. 33 - Competente1e partajate din domeniul Ouxurilor de antepre,colari, prelcolari II elevi

(I) Competentele partajate in domeniul tluxurilor de anteprescolari, preseolari ,i elevi sunt unnitoarele:

a) elaborarea, aprobarea ,i aplicarea planurilor de scolarizare pentru unitlple de invitamint antepreseolar, preseolar, primar ,i gimnazial;

b) elaborarea, aprobarea ,i aplicarea planurilor de scolarizare pentru unitlple de invitamAnt liceal ,i postliceal; .

c) elaborarea, aprobarea ,i aplicarea planurilor de scolarizare pentru unitlple de

. .

invltlmint special.

(2) Elaborarea, aprobarea IIi aplicarea planurilor de scolarizare pentru unitlple de invltlm8nt antepreseolar, prescolar, primar ,i gimnazial se reaIizeazl astfel:

a) unitatea de invlfimint propune planul de seolarizare;

b) consiliul local aprobi proiectele planurilor de scolarizare pentru toate unitlple de invltlmAnt din aria geograticl proprie, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local in ceea ee priveste, eel putin, evolutiile demografiee, situatia spatiilor de ,colarlzare ,i evolutiile bugetului local, optiunile elevilor pentru 0 unitate de invltlmint sau alta;

c) inspectoratul seolar consolideazl, evalueazl ,i, dupl C8Z, corecteazl, obligatoriu in colaborare cu consiliile locale ,i unitiple de invltlmint, ciftele de scolarizare pe niveluri ,i fonne de inv1llmint, pentru fiecare localitate ,i la nivel judetean;

d) Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovirii consolideazl, evalueazl ,i, dupl C8Z, corecteazl, obligatoriu in colaborare cu inspectoratele scolare, ciftele de scolarizare pe niveluri ,i forme de invllimint, pentru fiecare judet ~ la nivel naponal;

15 septembrie 2009

28

e) cifrele de llcolarizare, pe Diveluri IIi forme de invitamAnt, se aprobi anual prin hotirire a Guvemului, pe baza raportului fundamentat inaintat de Ministerul Bducatiei, Cercetlrii iii Inovlrii;

f) Ministerul Eciucapei, Cercetlrii IIi Inovarii repartizeazi fiecirui inspectorat scolar cifrele de scolarizare pe niveluri IIi fonne de invilim8nt;

g) inspectoratul llcolar repartizeazi fiecirei unitip de invitamint cifrele de llcolarizare, pe niveluri IIi forme de invilimint;

h) unitatea de invilim8nt pune in aplicare planul de seolarizare aprobat.

(3) Elaborarea, aprobarea IIi aplicarea planurilor de scolarizare pentru unitiple de invilimint liceal IIi postliceal se realizeazi in succesiune obligatorie astfel:

a) inspectoratul scolar, in colaborare co partenerii sociali IIi institutionali din cadrul Comitetu1ui Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social, propune repartitia

.

procentuali pe filiere, profiluri, specializiri, domenii de pregitire iii, dupi caz, calificiri

profesionale. Pentru invit8mintul profesional IIi tehnic repartitia procentuali se realizeazi pe baza recomandirilor din· Planul Local de Actiune pentru invilim8nt IIi Planul Regional de Acpune pentru invilimint;

. .

b) consiliul judetean IIi consiliile locale ale secto~lor municipiului Bucuresti aprobi

repartitia procentuali pe filiere, profiluri, specializlri, domenii de pregitire IIi, dupi caz, calificiri profesionale, in baza unei analize priviIid evolutiile previzionate de pe pi. muncii la nivel judetean iii, dupi caz, regional;

c) unitatea de invitamint propune planul de llcolarizare;

d) inspectoratul scoler consolideazi, evalueazi IIi, dupi caz, corecteazi cifrele de scolarizare propuse, pentru fiecare unitate de invitlmint, localitate IIi la nivel judetean, co respectarea stricti a repartitiilor procentuale aprobate de consiliul judetean pe filiere, profiluri, specializlri, domenii de pregitire IIi, dupi caz, calificiri profesionale. Coreetiile se realizeazi obligatoriu in colaborare co consiliile locale IIi unititile de invipmant respective;

e) consiliul local aprobi proiectele planurilor de scolarizare pentru toate unitiple de invitim8nt din aria geografici proprie, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local in ceea ee priveste, eel putin, evolutiile IIi previziunile demografiee, situapa spatiilor de I}COlarizare, evolutiile bugetu1ui local, dotarea co echipamente didactiee destinate pregitirii de bazi IIi specializate, evolutiile previzionate de pe piata muncii la nivel judetean iii, dupi caz, regional;

IS septembrie 2009

29

t) Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovirii consolideazi, evalueazl ,i, dupi C8Z, corecteazi cifrele de scclarizare propuse, pentru fiecare jude! ,i la nivel naponal, cu respectarea repartipilor procentuale aprobate de fiecare consiliu judetean pe filiere, protiluri, specializari, domenii de pregitire ,i, dupi C8Z, caliticlri profesionale. Corectiile se rea1izeazi obligatoriu in colaborare cu inspectoratele scolare respective;

g) cifrele de seolarizare se aprobi anual prin hotirire a Guvernului, pe baza raportului fundamentat inaintat de Ministerul Edueatiei, Cercetirii ,i Inovirii;

h) Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovirii repartizeazi tiecirui inspectorat seolar cifrele de scolarizare;

i) inspectoratul scolar repartizeazi tiecirei unitip de invitlmant cifrele de scoladzare pe forme de invitJmint, pe tiliere, protiluri, specializari, domenii de pregAtire ,i, dupi C8Z, calificiri profesionale;

j) unitatea de invilJmint pune ii1 aplicare planul de scolarizare aprobat.

(4) Elaborarea, aprobarea ,i aplicarea planurilor de scolarizare pentru unitiple de invitlmint special se realizeazi in succesiune obligatorie astfel: .

a) consiliul judetean, consiliul general al municipiului Bueuresti ,ilsau consiliile locale ale

. .'

sectoarelor municipiului Bucuresti propune cifrele de scolarizare pentru invi1lmintul special, in colaborare cu unitiple de invitiJnint ,i pe baza unei analize de nevoi rea1izate la nivel judqean ,i, dupi caz, regional privind, eel putin, evolupile demogratiee cu luarea in considerare a aspectelor sociale specifice, situatia spatiilor de scolarizere ,i evolupile bugetare;

b) inspectoratul scolar di avizul conform pe cifrele de scolarizare pentru invitamintul special;

c) Ministerul Edueatiei, Cercetirii ,i Inovirii consolideazi, evalueazi ,i, dupi C8Z, corecteazi, obligatoriu in colaborare cu inspectoratele scolare, cifrele de scolarizare pentru invifimintul special, pentru tiecare judq ,i la nivel naponal;

d) cifrele de seolarizare pentru invitlmintul special se aprobi anual prin hotirire a Guvernului, pe baza raportului fundamentat, inaintat de Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovirii;

e) Ministerul Bdueatiei, Cercetirii ~ Inovirii repartizeazi fiecirui inspectorat scolar cifrele de seolarizare pentru invitlmintul special;

t) inspectoratul seolar repartizeazi unititilor de invitlmint cifrele de scclarizare pentru invitlmAntul special;

15 septem.brie 2009

30

g) unitatea de invitiJnint pune in aplicare planul de scolarizare aprobat.

(5) Finantarea actiunilor previzute la alin. (2), (3) ~i (4) se asiguri in mod corespunzitor de fiecare autoritate implicati in proces.

Art. 34 - Eduealia timpurie - antepre,eoiari ,i prefeolari

(1) Educatia timpurie, ca prima treapti in invitarea in context formal, pregit~te ~i asiguri intrarea copilului in invitamintul obligatoriu, prin dezvoltarea capacitiptor socio-afective, senzoriale, motrice ~ cognitive ~ a capacitipi de a invita, cu implicarea celor cu care copilul interaqioneazi la aceasti virsti: familia, personalul didactic ~i ceilalti prescolari,

(2) Educatia timpurie se organizeaza, de regula, in erese ~i in gridinite sau in centre pentru educatie ~i interventie timpurie, ca unitip cu personalitate juridici sau ca structuri, in conditiile prezentei legi.

(3) Educatia ant~colari se organizeazi cu program. de zi pentru copii cu virste intre 4 luni ~i 3 ani, in crese sau in centre pentru educatie ~i interventie timpurie, in functie de solicitirile existente la nivelul comunititilor locale .

.

(4) invitimintul prescolar se organizea:zi pentru copii in virsti de 3 -,6/7 ani, in gridinite cu

program normal, prelungit sau siptiminal sau in centre pentru educatie ~i interventie

. .'

timpurie.

(5) La nivelul educatiei timpurii, formatiunea de studiu este grupa de copii. Grupele de copii se constituie, de regulA, ca grupe omogene in funetie de criteriul vmti. in anumite situatii, pot fi organizate ~i grupe eterogene din punctul de vedere al virstei copiilor.

(6) Pentru asigurarea legiturii cu familia, in incinta ereselor, gridinite1or, centrelor pentru educatie ~i interventie timpurie se pot organiza Centre de resurse pentru plrinp dupi un regulament-cadru elaborat de Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii ~i aprobat prin ordin al ministrului.

(7) Autoritiple administrapei locale ~i inspectoratele scolare asiguri, conform competentelor stabilite prin prezenta lege:

a) resursele necesare cuprinderii copiilor de virsta 5-6/7 ani in grupa mare, pregititoare pentru ~coali, ca prim nivel din cadrul invitamintului obligatoriu;

b) generalizarea cuprinderii copiilor cu virste de 3-5 ani in celelalte grupe ale invitamintului preseolar,

Art. 3S - invitimintuI primar

(1) invitJmintul primar se organizeazi ~i funcp.oneazi in cadrul unitiplor de invitamint

corespunzitoare, conform prevederilor art. 29, de regula, cu program. de dimineatl. 15 septem.brie 2009

31

(2) In elasa I sunt inscri~i copiii care au urmat grupa mare, pregititoare pentru ~coali ~i care implinesc virsta de 6 ani p8ni la data inceperii anului seolar,

(3) La cererea scrisi a pirinplor, tutorilor sau sustinitorilor legali, pot fi inscri~i in clasa I ~i copiii care au urmat grupa mare, pregititoare pentru ~ali ~i care implinesc virsta de 6 ani pini la sfillitul anului calendaristic, daci dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzitoare. (4) La cererea scrisi a pirintilor, tutorilor sau sustinitorilor legali, inscrierea in clasa I a copiilor care sunt sau urmeazi si fie cuprinsi in grupa mare, pregititoare pentru ~ali ~i care implinesc virsta de 6 ani p8ni la data inceperii anului scolar va fi aminati cu un an.

(5) Ministerul Bducatiei, Cercetirii ~i Inovirii, prin inspectoratele scolare, in colaborare cu autoritiple administratiilor publiee judqenel1oca1e, poate organiza programe educationale de tip "a doua ~ansi" in vedere promovirii claselor I-IV, inclusiv ca invitiJnint seral sau cu frecvenp redusi, pentru persoane care, din diferite motive, nu au absolvit invitimintul primar pini la virsta de 14 ani.

Art. 36 -Invitimintul seeundar inferior, gimnazial

(1) invitimintul secundar inferior, gimnazial, se organizeazi ~i funcponeazii· in cadrul unitiplor de invifimint corespunzitoare, conform prevederilor art. 29, de regula, cu program

. .'

de dimineati .

•

(2) Continuarea studiilor din invifimintul secundar inferior, gimnazial in invitBmintul secundar superior, licea1 este asigurati pe baza unui proces de consiliere ~i orientare ~colarii ~i profesionala, fundamentat pe eunoasterea elevilor ~i pe recomandirile cadrelor didactice, precum. ~i pe rezultatele invilirii ~i pe optiunile individuale.

(3) Pentru orientarea ~colari ~i profesionali a absolventilor clasei a VIII-a ~i continuarea studiilor in clasa a IX-a, liceele pot opta pentru unniitoarele solutii privind selectarea:

I. Solutia fi.ri examinare, in cadrul careia se iau in considerare :

a) rezultatele seolare obtinute pe parcursul claselor V-VIII, ca indicator general al performantelor elevului in raport cu standardele cunicu1are;

b) rezultatele obtinute la 0 testare nationali realizati la finalul clasei a VIll-a ~ structurati dupi modelul testirilor intemationale standardizate, ca indicator specific privind competentele-cheie fonnate pe parcursul invitJmintului general de tip comprehensiv.

II. Solutia cu examinare, in cadrul cireia probele ~i metodologia de concurs sunt stabilite de catre fiecare liceu. In media finalii rezultati in urma examinirii, ponderea rezultatelor seolare obtinute pe parcursul claselor V-VIII ~i a rezultatelor obtinute

la testarea naponali realizati la finalul clasei a Vill-a va fi de eel putin 50%. 15 septembrie 2009

32

$colile au obligatia ca pAnl la data de 1 septembrie sa anunte public modalitatea de seleetie pentru care opteazi.

(4) Rezultatele invatJrii preclzate la alin. (3) sunt consemnate pentru fiecare elev in portofoliul personal pentru educatie permanenti.

(5) Organizarea !Ii destqurarea evaluirii nationale precizate la alin. (3) lit. b), procedura de trecere a absolventilor clasei a VIII-a in clasa a IX-a, precum !Ii ponderea rezu1tatelor scolare, respectiv a rezu1tatelor obtinute la testarea naponala realizati la finalul clasei a VIII-a se reglementeaza prin metodologie elaborati de Ministerul Educatiei, Cercetirii !Ii Inovirii, aprobati prin ordin aI ministrului !Ii dati publicitipi pentru fiecare promotie la inceputul invitiJni.ntului secundar inferior, gimnazial,

(6) Ministerul Educatiei, Cercetirii !Ii Inovirii, prin inspectoratele scolare, in colaborare CD autoritiple administratiilor publiee judqenelloca1e, poate organiza, inclusiv ca invatJmint sera1 sau CD frecvenp redus&, programe educationale de tip a "doua f8IlSI" in vederea promovirii claselor V-VIII pentru persoane care depqesc CD peste 4 ani virsta corespunzatoare clasei 'Ii care din diferite motive, nu- au absolvit invitiJnintul secundar inferior, gimnazial. in cazul formei CD frecventi redusi participarea la orele didactice este de

. .

eel putin 50%.

Art. 37 -Invipmintul seeundar superior, lieeal- dispozl1ti eomune

(1) invafimintul secundar superior, liceal, se organizeazi !Ii funcponeaza in uhitip de invatlmint de tip liceu, colegiu sau colegiu naponal, dupa cu.

(2) invatlmint secundar superior, liceal, se organizeazi !Ii funcponeaz&, de regula, ca invatimlnt de zi .

.

(3) invafimint secundar superior, liceal, se poate organize 'Ii poate funcpona!li ca invatAmint sera1 sau CD frecventi redus&, in unitip de invitlmint stabilite conform prevederilor prezentei legi, pentru urmitoarele categorii de beneficiari:

a) pentru elevii care au implinit virsta de 16 ani !Ii au intrat, in eonditiile legii, pe piap fortei de munci;

b) pentru elevii care, din motive obiective, au dificu1tip in accesarea formei de invatlmint dezi;

c) pentru programe educationale de tipul "a doua !lansi".

(4) invafimintul secundar superior, liceal, funcponeazi, de regula, CD urmitoarele filiere !Ii profiluri:

a) filiera teoretici, CD profilurile umanist !Ii real; 15 septembrie 2009

33

b) filiera tehnologici, co profilurile tehnic, servicii, resurse naturale ~i protectia mediului;

c) filiera vocaponali co profilurile militar, de informatii, de ordine ~i securitate publici,

teologic, sportiv, artistic ~i pedagogic.

(5) Ministerul Bducatiei, Cercetirii ~i Inovirii este abilitat si stabileasci prin planmile-cadru de invitJ,mint, in functie de dinamica sociali, economici ~i educaponali, diferite specializiri in cadrul profilurilor precizate la alin. (4).

(6) Prin invitlmintul secundar superior, liceal, se pot dobindi calificiri profesionale echivalente nivelurilor de referinti 3 ~i 4 EQF.

(7) Filiera tehnologici a invitlmintului secundar superior, liceal, face parte din invitlmintul profesional ~i tehnic.

(8) invifimintul secundar superior, liceal, filieri vocaponali ~i filieri tehnologici, prin care se dobindesc calificiri profesionale corespunzitoare nivelului preuniversitar, cuprinse in Registrul National al Calificirilor, este invitiJnint pentru profesionalizare.

(9) invit8mintul secundar superior, liceal, este constituit, dupi C8Z, din clasele IX-XII sau lXXIII, conform prevederilor stabilite prin planurile-cadru de invitlmint pentru fiecare filieri, profil ~i, dupi C8Z, specializare, respectiv formi de organizare.

.

(10) Liceele, colegiile ~i colegiile nationale se organizeazi co una sau mai multe filiere, unul

sau mai multe profiluri, iar in cadrul acestor profiluri co una sau mai multe specializiri, in eonditiile prezentei legi.

(11) Prin planurile de scolarizare stabilite in eonditiile prezentei legi se asiguri anual un numir de locuri in clasa a XI-a eel putin ega! cu numirul absolventilor clasei a X-a din anul respectiv, de regula, pentru fiecare filieri, profit ~i, dupi C8Z, specializare.

(12) Absolvenpi clasei a X-a i~i pot continua studiile in clasa a XI-a, de reguli, in cadrul aceleiasi filiere, profil ~i, dupi C8Z, specializare, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii ~i inovirii ~i dati publicitipi pentru fiecare promotie la inceputul invifimintului secundar superior, liceal.

(13) Absolvenpi invifimintului secundar superior, liceal, i~i pot continua studiile in invifimintul terp.ar non-universitar, postliceal, ~sau in invitiJnAntul universitar in conditiile stabilite prin prezenta lege.

Art. 38 -Invitimlotul seeundar superior, Ueeal- dispozitu privind rdiera tehnologiei (1) Filiera tebnologici se organizeazi pentru calificiri profesionale din cadrul Registrului National al Calificirilor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetirii ~ Inovirii ~i aprobate prin hotirire a Guvernului.

15 septembrie 2009

34

(2) Clasele a IX-a ,i a X-a din cadrul filierei tehnologice a liceului reprezinti u1vitsmint profesional. invitBmAntul profesional este invitsmint pentru profesionalizare.

(3) Absolventii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice, care au finalizat un stagiu de pregatire practici, pot sustine examen de certificare a calificlrii profesionale, corespunzitor nivelului de referinti 3 EQF.

(4) invitlmintul profesional ,i tehnic este format din: invitlmint profesional, liceu tehnologic ,i invitamint postliceal

(5) Stagiile de pregatire practici de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unitipi de invilimint ,ilsau la agentii economici cu care unitatea de invit8mint are incheiate contracte pentru pregAtire practici. Durata stagiului de pregAtire practici este stabiliti prin planul-cadru de invitsmint, aprobat de Ministerul Bducatiei Cercetirii ,i Inovirii.

(6) Agenpi economici care asiguri, dupi C8Z, pe bazi de contract cu unitiple de invilimint, burse de scolarizare, stagii de pregatire practici a elevilor, dotarea spatiilor de pregatire practici, locuri de munci pentru absolvenp pot beneficia de facilitip fiscale, potrivit prevederilor legale.

(7) Unititi!e de invitsmint pot, in mod exceptional, si organizeze numai clasele a IX-a ,i a X-a din cadrul filierei tehnologice - invitsmintul profesional, in conditiile prezentei legi.

Art. 39 - Invifimlntul terflar non-univenitar, postliceal

(1) invitlmintul terpar non-universitar, postliceal, se organizeazi pentru calificiri profesionale corespunzitoare nivelului de referinti 5 EQF din cadrul Registrului National al Calificirilor, stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovirii ,i aprobate prin hotirire a Guvernului.

(2) invitlmintul tertiar non-universitar, postliceal este invitsmint pentru profesionalizare ,i face parte din invitsmintul profesional ,i tehnic.

(3) ~colile de maistri sunt scoli postliceale.

(4) Invitlmintul postliceal are 0 durati de 1-2 ani, in funcpe de complexitatea calificirii. (5) Prin exceptie, invitlmintul postliceal sanitar are 0 durati de 3 ani.

(6) ~colarizarea in invitimintul postliceal de stat, organizat in conformitate cu prevederile prezentei legi, se finanteazi prin bugetele locale ale unitiplor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat ,i din alte venituri ale bugetelor locale. ~colarizarea poate fi finanpti ,i de citre solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract incheiat cu unitatea de invitsmint care asiguri seolerizeree,

15 septembrie 2009

35

(7) Admiterea in invitlmintul postliceal se face in conformitate co criteriile generale stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetirii !fi Inovirii, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invitimint, co consultarea fa.ctorilor interesati,

(8) Au dreptul sa se inscrie in invitiJnintul postliceal, in conditiile alin. (7), absolventii de liceu, co sau firi diplomi de bacalaureat.

(9) Prin exceptie, planurile de scolarizare pentru invitlmintul postliceal finantat integral de citre solicitaati, persoane fizice sau juridice, se aprobi de inspectoratul scolar !fi se comunici Ministerului Bducatiei, Cercetirii !fi Inovirii.

CAP. n - ALTE MODURI DE ORGANIZARE ALE INv ATAMANruLUI

PREUNIVERSITAR

Art. 40 - invitimlntul pentru eopii ,i tineri eu eerinte edueationaie speeiale

(1) Invit8mintul special ,i special integrat, se organizeazi de MinisteruI Educapei, Cercetirii !fi Inovirii pentru nivelurile previzute la art. 29 alin. (9), pentru prescolarii ,i elevii co deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective ,i de comportament sau co deficiente asociate, numip in continuare co cerinte edueationale speciale, in scopul educirii, . recuperirii ,i integririi lor sociale.

(2) Calificirile ,i nivelurile de calificare care pot fi dobindite prin invitim8ntul special sunt stabilite de citre Ministerul Educatiei Cercetirii !fi Inovirii. invitimintul special se poate organiza ,i pentru niveluri de calificare inferioare nivelului de referinli 3 EQF.

(3) Integrarea ,colari a copiilor co cerinte educationale speciale se realizeazi prin unitip de invitiJnint special, in grupe ,i clase speciale din unitip de invitim8nt obisnuite, ori individual sau pe grupe, in unitip de invitlmint obisnuite, inclusiv in unitip co predare in limbile minorititilor nationale.

, ,

(4) Elevii co cerinte educationale speciale, integrati in scolile de masi, beneficiazi de servicii educationale de sprijin.

(5) Durata edueatiei ,i formirii profesionale a copiilor ,i tinerilor co cerinte educationale speciale poate fi mai mare ddt cea precizati prin prezenta lege ,i se stabileste, in functie de gradul ,i tipul deficientei, prin ordin al ministrului edueatiei, cercetirii ,i inovirii.

(6) invilimintul special este organizat ca invifimint de zi. in cazuri deosebite acesta se poate organiza ,i sub alte forme, in conditiile prezentei legi.

(7) Unitiple de invitimint special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociali,

al altar organizapi de stat ,i particulare, al societitilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din tara !fi din striinitate, pentru stimulare, compensare ,i recuperarea deficientei.

15 septembrie 2009

36

(8) Tipul §i gradul deficienlei copilului se stabilesc de comisii de expertizi, interscolare §i judetene, subordonate consiliilor judetene,

(9) invilimintul special dispune de planuri de invitiJnint, programe scolare, manuale §i metode didactice specifice, elaborate in functie de tipul §i gradul deficientei §i aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetlrii §i inovlrii.

(10) in funqie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare dinspre scoala speciali spre scoala de masi §i invers.

(11) Propunerea de reorientare se face de catre familie/suspnitor legal sau de catre psihologul §colar. Hotiri.rea de reorientare se ia de catre comisia de expertizi, co acordul familiei sau al sustinitorului legal.

(12) Copiii co cerinte educationale speciale, care nu au putut fi integrati sau reorientati spre inviliJnAntul de masa, inclusiv in clase speciale, continua procesul de educatie in unitip ale invitiJnintului special primar, gimnazial, liceal §i postliceal, diferentiat dupi tipul ,i gradul deficientei,

(13) Ministerul Familiei, Muncii §i Proteetiei Sociale, impreuni co MiIiisterul Educatiei, Cercetirii §i Inovlrii §i alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale co preocopiri in domeniu, asiguri integrarea in viata activi, in forma corespunzitoare de munci, a absolventilor invitiJnintului special, potrivit calificirii obtinute §i in conditiile previzute de legislapa in vigoare.

(14) in sensul prevederilor alin. (13), se pot organiza ateliere protejate, pentru integrarea sociali §i profesionali a persoanelor co dizabilititi.

15) Copiii, elevii §i tinerii co dizabilitit §ilsau cerinte educationale speciale, integrap in invilitJ1Antul de masi, beneficiazi de sprijin educational prin cadre didactice de sprijin §i itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educational se face de citre Centru Judetean de Resurse §i de Asistenti Educationali §i se reglementeazi prin metodologii specifice, elaborate de Ministerul Edueatiei, Cercetirii §i Inovirii, aprobate prin hotirire a Guvemului.

(16) Elevii co dizabilitip, §COlarizati in institupi de invitiJnint special, beneficiazi de proteetie speciali, constind in alocatie zilnici de hrani §i rechizite scolare in cuantum egal co al copiilor institutionalizati §i de servicii gratuite in intematele §i cantinele scolare,

(17)Pentru copiii, elevii §i tinerii co boli cronice sau co boli care necesiti perloade de spitalizare mai marl de patru siptimini, se pot organiza, dupi caz, grope sau clase in cadrul unitipi sanitare in care acestia sunt intemati.

(18)Pentru copiii, elevii §i tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilititi, sunt nedeplasabili, se organizeazi §colarizare la domiciliu, pe perioadi determinati.

15 septembrie 2009

37

(19)~colarizarea la domiciliu, respectiv infiinpu-ea de grupe/clase in spitale se face de citre direetia judeteanl de educatie, la propunerea centrului judetean de resurse ,i de asistentl educaponali, in baza unei metodologii cadru, elaboratl de Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovirii.

(20)Pentru scolarizarea minorilor ,i adultilor din centrele de reeducare, penitenciare pentru minori ,i tineri ,i penitenciare pentru adulti, Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovirii organizeazi ,i finanteazi, dupi caz, grupe, clase sau unitlp de invitlmint.

Art. 41 -Invitimint pentru eopU Ii tineri eapabili de performanle deosebite

(I) StatuI sprijini copiii ,i tinerii capabili de performanle deosebite prin aetiuni des~urate la nivel national, judetean ,i local in unitlp de invitiJnint, unitlp conexe din invilimAnt ,i centre de excelentl organizate la nivel national, regional ,i judetean vizind:

a) identificarea ~ selectia pe baza unor criterii obiective stabilite la nivel national;

b) asigurarea accesului la educatie diferenpatl ,i educatia diferenpati;

c) stimularea, consilierea ,i promovarea.

(2) La nivelul unitlplor de invifimint se pot organiza, in cadrul planului de scolarizare

.

realizat conform prevederilor prezentei legi, clase pentru elevi capabili de performante

deosebite.

(3) Resursele umane, curriculare, informationale, materiale ,i financiare pentru derularea activitlplor precizate la alin. (I) se asiguri de Ministerul Educapei, Cercetirii ,i Inovirii ,i inspectoratele scolare pe bazi de norme metodologice elaborate de Ministerul Educapei, Cercetirii ,i Inovirii ,i aprobate prin ordin al ministrului.

(4) Coordonarea actiunilor precizate la alin. (I), este asiguratl de Centrul National de Instruire Diferenpatl.

(5) Pentru sprijinirea copiilor ,i tinerilor capabili de performente deosebite Ministerul Educapei, Cercetirii ,i Inovirii organizeazi olimpiade ~ concursuri, tabere de profil, simpozioane ,i altele asemenea ,i acordi burse ,i alte forme de sprijin material.

(6) Copiii capabili de performante inalte beneficiazi, indiferent de virsti, de programe educative care le respectl particularitlple de invatare ,i orientare a performantei, Aceste programe sunt de aprofundare a invit8rii, de grupare pe abilitlp, de imbogapre a curriculei co noi domenii, de mentorat ~ transfer de competenti, de accelerare a promovirii conform ritmului lor de invitare.

Art. 42 -lnvifimintuI de arti Ii tnvipmintuI sportiv

IS septembrie 2009

38

(I) Invitimintul de arta ~i invitimintul sportiv se organizeazi pentru elevii cu aptitudini in aceste domenii.

(2) Unitiple in care se organizeazi invipmintul de arti ~i invit8mintul sportiv se stabilesc de autoritiple administratiei publice locale ~i de inspectoratele scolare, conform competentelor previzute de prezenta lege.

(3) In invitimintul de arta ~i in invitJmintul sportiv:

a) scolarizarea se realizeaza, de regula, incepind cu invitimintul primar;

b) elevii pot fi inscri~i numai pe baza testirii aptitudinilor specifice;

c) planurile-cadru de invit8mint sunt adaptate specificului acestui invif8mAnt;

d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeazi pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii;

e) programele scolare pentru invipmintul liceal de arta ~ invipmintul liceal sportiv

respecti obiectivele educaponale stabilite pentru profilul respectiv.

(4) Pentru activitatea sportivi ~i artistici de performanti, Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii poate organiza, la propunerea autoritiplor locale, cluburi scolare ~i unitip' de invilimint preuniversitar cu program sportiv sau de arti, integrat sau suplimentar.

(5) Invitimintul de arti ~i sportiv integrat se organizeazi in scolile ~i liceele cu program de arti, respectiv sportiv, precum ~i in clase cu program de arti sau sportiv, organizate in celelalte unitip de invit8mint primar, gimnazial ~i liceal.

(6) Unitiple de invit8mint cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive scolare, se constituie ca unitip de invitimint de nivel liceal, independente sau afiliate pe linp alte unitip de invititnint de aeelesi nivel.

(7) Pentru buna desf'qurare a activitipi, cluburile sportive scolare beneficiazi de baze sportive proprii ~i de aeces in bazele sportive care apartin celorlalte unitip de invitimint, cu acordul conducerilor acestor unititi de invitimint.

, ,

(8) Pentru sprijinirea activitipi sportive ~i artistice de performanti Ministeru1 Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii organizeazi tabere sportive sau de ereatie artistici, concursuri sportive sau artistice, campionate seolere, festivaluri ~i acordi burse ~i alte forme de sprijin material. (9) Ministeru1 Tineretului ~i Sportului, Ministeru1 Culturii, Cultelor ~i Patrimoniului National ~i celelalte ministere interesate au obligatia sa sprijine financiar ~i material activitiple de performanp in domeniul sportului ~i al artelor.

(10) Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii colaboreazi cu Comitetul Olimpic ~ Sportiv

Romin, federapile sportive nationale, cu alte persoane fizice sau juridice pentru asigurarea IS septembrie 2009

39

resurselor financiare ~i materiale necesare destquririi, in bune conditii, a invit8mintului sportiv integrat ~i suplimentar, precum ~i a competitiilor sportive de nivel regional ~i national (11) Elevii au acces neingridit in cluburile sportive, in palatele ~i cluburile copiilor.

(12) Toti elevii cu~i in grupele de performanp sunt inscrip intr-un Registru national al performantelor sportive, in baza reglementirilor aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii ~i inovirii.

(13) Clubmile sportive scolare pot si fie finantate ~i de autorititile locale.

CAP. III - CURRICULUMUL NATIONAL Art. 43 - Struetura eurrieulumului na~onal

(1) Curriculumul National este ansamblul coerent al planmilor cadru de invitiJnint, al programelor, al manualelor ~i auxiliarelor seolare din invitiJnintul preuniversitar.

(2) Curriculumul National cuprlnde disciplinele de invitamintlmodulele de pregitire corespunzitoare fiecirui nivel educational, precum ~i competentele care trebuie formate la elevi, continuturile ~i standardele naticnale in baza cIrora se evalueazi elevii pentru fiecare dintre aceste discipline/module.

(3) Curriculumul National este fundamentat pe urmitoarele domenii de eompetente-cheie care determini profilul de formare al elevului din perspectiva invit8rii pe parcursul intregii vieti:

a) comunicare in limba romini ~i, dupi C8Z, in limba matemi.

b) comunicare in limbi striine;

c) competente in matematici ~i eompetente fundamentale in ~tiinte ~i tehnologii;

d) competente digitale;

e) "a invita si invep";

t) eompetente sociale ~i civice;

g) initiativi ~i antreprenoriat;

h) sensibilitate ~i ex:presie culturali.

(4) Fiecare disciplini din Curriculumul National, prin programa ~colari ~i sistemul de evaluare, va contribui la formarea ~i dezvoltarea competentelor din cele 8 domenii de competente-cheie precizate la alin. (3).

Art. 44 - Competente partajate In domeniul Currieulumului Na~onal

(1) Competentele partajate din domeniul Curriculumului National sunt urmitoarele:

a) Elaborarea planmilor cadru de invitamint, a programelor scolare p a standardelor

na.ponale de evaluare;

b) Evaluarea ~i aprobarea manualelor scolare ~i a auxiliarelor cuniculare; 15 septembrie 2009

40

c) Asigurarea manualelor scolare pentru elevii din invitlmintul obligatoriu de stat ,i particular acreditat;

d) Elaborarea curriculumului la decizia scolii, numit in continuare CD$, respectiv a

curriculumului in dezvoltare locali, numit in continuare CDL.

(2) Finantarea actiunilor pentru elaborarea planurilor cadru de invitAmfint, a programelor scolare ~ a standardelor nationale de evaluare, respectiv pentru evaluarea ~ aprobarea manualelor ,colare se asiguri de la bugetul de stat.

(3) Politicile edueationale in domeniul Curriculumului National sunt supuse dezbaterii publiee, inclusiv pentru produsele curriculare planuri cadru de invifimfint, programe ,colare ,i standarde naponale de evaluare, sub coordonarea Ministerului Educetiei, Cercetirii ,i Inov8rii, in conditiile prezentei legi.

Art. 45 - Planurile-eadru de fnvitimlnt

(1) Planurile-cadru de invitAmfint cuprind disciplinele de invitlmintlmodulele de pregAtire corespunzitoare fieclrui nivel ,i formi de invlt8mfint, precum ,i numiru1 de ore alocate acestora.

(2) Numirul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invitAmfint este cuprins intre eel mult 20 de ore pe siptimini la invitJmfintul primar ,i eel mult 30 de ore pe siptimini pentru invitlmintul secundar. Aceste ore sunt alocate atit pentru predare cit si pentru invitarea in clasi, asistati de cadrul didactic, a continuturilor predate, conform prezentei legi. (3) Planurile-cadru de invifimint pentru invitBmAntul secundar cuprind 60% discipline din trunchiul comun, 20% curriculum diferentiat, ,i de 20% curriculum la decizia scolii/eurriculum in dezvoltare locali.

(4) Disciplinele ,i activitiple cuprinse in curriculumul la decizia scclii/curriculumul in dezvoltare locali se stabilesc de consiliul de administratie al unitipi de invitlmint, pe baza consult8rii cadrelor didactiee prin consiliul profesoral, a elevilor prin consiliul consultativ al elevilor, a p8rintilor prin comitetul reprezentativ al p8rinplor, precum ,i a reprezentantilor comunitipi locale ,i, dupi C8Z, a agenplor economici cu care unitatea de invitlmint are relatii pentru pregAtirea practici a elevilor.

(5) Planurile-cadru de invitlmfint sunt elaborate de Consiliul National pentru Curriculum, sub coordonarea ,tiinpfici ,i metodologici a Institutului de $tiinte ale Bducatiei, in baza consult8rii comisiilor nationale de specialitate, a beneficiarilor educatiei ,i form8rii profesionale ,i a reprezententilor organizatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramuri a

15 septem.brie 2009

41

invitim8ntului, sunt supuse dezbaterii publice lJi sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii lJi inovirii.

(6) Planurile cadru de invitiJnint pentru filiera tehnologici se elaboreazi in conditiile precizate la alin. (5) de citre Centrul National de Dezvoltare a InvilimAntului Profesional si Tehnic in colaborare cu Consiliul National pentru Curriculum, sub coordonarea Institutului de $tiinte ale Educatiei lJi sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii lJi inov8rii. (7) Planurile cadru de invitamint pentru invitimintul teologic se elaboreazi de Consiliul National pentru Curriculum in colaborare cu fiecare cult in parte lJi sunt aprobate prin ordin al ministrului edueatiei, cercetirii lJi inov8rii.

(8) Planurile cadru de invitiJnint pentru invitlmAntul militar, de ordine publici lJi securitate naponali se elaboreazi de Consiliul National pentru Curriculum, in oolaborare cu Ministerul Apir8rii Nationale, Ministerul Administratiei lJi Internelor, Ministerullustitiei lJi Libertiplor CetiteneIJti, Serviciul Roman de Informapi IJi alte institutii cu atributii in domeniile apir8rii, informatiilor, ordinii publice lJi securitipi nationale lJi sunt aprobate prin ordin al ministrului -educatiei, cercetirii lJi inov8rii.

. (9) In cazul alternativelor edueationale lJi al invitamAntului particular, planurile-cadru de invitJmint pot fi elaborate lJi de reprezentanti ai acestora, sunt avizate de Consiliul National pentru Curriculum lJi sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii lJi inov8rii. Art. 46 - ProgrameJe ,colare

(1) Programele seolare stabilesc pentru fiecare disciplini de invitimintlmodul de pregitire, in mod corespunzitor pentru fiecare nivel IJi formi de invitiJnint, oompetente1e, continuturile necesare formirii competentelor lJi standardele nationale in baza cirora se rea1izeazi evaluarea elevilor. Programele scolare vor acoperi maxim 75 % din numirul de ore alocat disciplinelor din planurile cadru de invitimint. Cadrul didactic dispune de minim 25 % din numarul de ore alocat fiecirei discipline pentru implementarea planurilor individualizate de invitare lJi optimizare a invitirii la clasi a elevilor.

(2) Programele scolare pentru disciplinele din trunchiul comun lJi pentru disciplinele din curriculumul diferentiat sunt elaborate de comisiile naponale de specialitate, sunt avizate de Consiliul National pentru Curriculum., sunt supuse dezbaterii publice lJi sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii lJi inovirii. Programele scolare pentru disciplinele din curriculumulla dispozitia scolii sunt elaborate de citre unititile de invilimAnt lJi aprobate de citre consiliile de administratie ale acestora in baza unei metodologii cadru promovati prin

15 septembrie 2009

42

ordin al miDistrului educatiei, cercetlrii ~ inovirii. Programele scolare pentru disciplinele din cuniculumulla dispozipa scolii se fae publice pe site-ul scolii.

(3) Programe1e scolare pentru module1e de pregitire de specialitate din filiera tehnologici ~i invitJmintul tertier non-universitar, postliceal, sunt elaborate de comisiile nationale de specialitate, pe baza standardelor de pregatire profesionali corespunzitoare fieclrei calificiri, sunt avizate conform de Centrul National de Dezvoltare a Invitamintului Profesional ~i Tehnic, sunt supuse dezbaterii publice ~ sunt aprobate prin ordin al ministrului edueatiei, cercetirii ~i inovirii.

(4) Programele scolere pentru disciplinele de specialitate din invi1im8ntul teologic se elaboreazi in colaborare cu fiecare cult in parte, sunt avizate conform de Consiliul National pentru Curriculum ~i sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii ~ii inovirii.

(5) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate din invitlm8ntul militar, de ordine publici ~i securitate naponali se elaboreazi in colaborare cu ministerele de resort ~i cu alte institutii cu atributii in domeniile apiririi, al informatiilor, al ordinii publice ~i securitipi naponale, sunt avizate de Consiliul Naponal pentru Curriculum ~ sunt aprobate prin ordin al ~su:wui educatiei, cercetlrii ~i inovirii.

(6) in cazu1 altemativelor edueationale ~i al invitamintului particular, programele scolare pot fi elaborate ~i de reprezentanti ai acestora, sunt avizate conform de Consiliul National pentru CUrriculum ~i sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii ,i inovirii.

Art. 47 - Manualele ,colare. Auxiliarele curriculare

(1) Manualele scolare se elaboreazi pe discipline/module de pregatire, pe baza programelor scolare, de reguli sub formi de seturi de manuale scolare pentru un intreg nivel de invitamint - prescolar, primar, gimnazial, liceal, fiind insopte de auxiliare adecvate disciplinei ,i benefi.ciarilor.

(2) Manualele scolare se evalueazi de catre Centru Naponal de Evaluare ~i Examinare $colare, pe baza programelor scolare ~i a grilelor de evaluare. Evaluarea se realizeazi pe baza unei Metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovirii ~i aprobate prin ordin al ministrului.

(3) Fiecare titlu de manual scolar admis in urma evaluirii in conditiile alin. (1) ~i (2) se aprobi prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii ~i inovirii.

(4) in unitiple de invitlmint din sistemul naponal de invitiJD.int se utilizeazi numai manualele ~colare aprobate de Ministerul Educapei, Cercetirii ~i Inovirii.

15 septembrie 2009

43

(5) Pe baza recomandirii cadrelor didactice, consiliile de administratie ale unititilor de invit8mint stabilesc, de reguli in intregime pentru fiecare nivel de invilimint, manualele ,colare care se vor utiliza pentru fiecare disciplini. in funetie de conditiile ,i de resursele existente, pentru fiecare disciplini se pot stabili maxim 2 titluri alternative dintre manualele scolare aprobate pentru clasa respectivi.

(6) Elevii din invitlmintul obligatoriu de stat ,i din invitiJnintul obligatoriu particular acreditat beneficiazi de manuale scolare gratuite, in eonditiile legii.

(7) Asigurarea manualelor scolare pentru elevii din invitlmintul obligatoriu se realizeazi astfel:

a) unitatea de inviflmint propune necesarul de manuale scolare, in conditiile legii;

b) inspectoratul ~lar consolideazi ,i, dupi C8Z, coreeteaza, in colaborare cu unititile de invitimint, necesarul de manuale scolare;

c) consiliul judetean, consiliul general al municipiului BUClJI'qti ,iI sau consilii1e locale ale sectoarelor municipiului Bueuresti aprobi ,i realizeazi achizitia manualelor scolare . ,i asiguri repartizarea acestora la unititile de invitlmint, in colaborare cu inspectoratul scolar;

.

d) unitatea de inviflmint rispunde de gestionarea manualelor scolare, in eonditiile legii.

(8) Finantarea achizitiei de manuale scolare se asiguri de consiliul judetean din sume defalcate' cu aceasti destinatie din bugetul de stat precum ,i din bugetul propriu, in conditiile legii.

(9) Consiliullocal poate aproba ,i poate finanta din bugetu1local aehizitia de manuale scolare ,i auxiliare curriculare, la solicitarea argumentati a unititilor de invilimint, in limita fondurilor disponibile ~ in eonditiile legii.

(10) Auxiliarele curriculare sunt constituite din gbiduri metodologice ,i materiale didactice care prin continut sunt in conformitate cu prevederile legale in vigoare ,i pe care cadrele didactice le pot selecta ,i utiliza la clasi in baza libertitii initiativei profesionale, in scopul imbunititirii calititii procesului educational.

CAP. IV - EV ALVAREA, EXAMINAREA $1 CERTIFICAREA IN INv ITAMANTUL

PREUNIVERSITAR Art. 48 - Sta&dardizarea evBluirii elevilor

(1) Toate evalui.rile elevilor se realizeazi pe baza standardelor nationale de evaluare stabilite in cadrul programelor ,colare pentru fiecare disciplinllmodul de pregitire.

15 septembrie 2009

44

(2) Rezultatele evaluirii elevilor se exprimi, dupi C8Z, prin calificative in invlllmfintul primar, respectiv prin note de la 1 la 10 in invltAmAntul secundar ~i in invitimfintul teqiar non-universitar.

(3) Controlul utilizlrii ~ respectirii standardelor nationale de evaluare de catre cadrele didactiee se rea1izeazl prin inspectia ~colarl.

(4) Sub sanctiunea nulitipi noteilcalificativului, este inteIzisl notarea elevilor tirl utilizarea ~i respectarea standardelor naponale de evaluare.

(5) In conditiile alin. (3) ~i (4), anularea unei note din documentele scolare se poate rea1iza numai inainte de incheierea situatiei seolare anuale ~ numai de catre inspectorul ~colar de specialitate, in baza unui raport justificativ intocmit de acesta ~i in prezeata directorului unitltii de invltlmint.

, ,

(6) Notarea elevilor de catre cadrele didactiee, tirl utilizarea ~ respectarea standardelor nationale de evaluare, constituie abatere disciplinarl ~i se sanctioneazl conform prevederilor prezentei legi.

Art. 49 - Asigurarea transparentei Ii rispunderea pubBei in evaluarea elevilor

(1) Cadrele didactiee sunt obligate sl aduella eunostinta elevilor ~i slle justifiee acestora, pe

. ..

baza standardelor nationale de evaluare, rezultatele tuturor evalulrilor, in timpul aceleasi ore, in cazul evalulrilor orale, ~i in termen de eel mult 2 slptimini de la data evalulrii, in eazul altor modalitlp de evaluare.

(2) Este interzisl inscrierea notelor/calificativelor in documentele scolare inainte de indeplinirea prevederilor alin.(I).

(3) Rezultatele evalulrilor elevilor se comunica pirinplor/reprezentanplor legali ai acestora prin intermediul carnetului de note ~i prin alte modalitlp stabilite prin Carta scolii,

(4) Incilearea prevederilor alin.(2) de citre cadrele didactice constituie abatere disciplinarl ~i se sanctioneazl conform prevederilor prezentei legi.

(5) Pentru sprijinirea ~i orientarea elevilor ~ eadrelor didactiee, Ministerul Educapei, Cercetlrii ~i Inovlrii infiinteazl ~i gestioneazi, prin Centru National de Evaluare ~i Examinare, 0 banel naponall de itemi de evaluare, pe niveluri de invlfimint ~i discipline/module de pregitire, conpnAnd ~i exemple de metode ~i instrumente de evaluare, accesibill gratuit prin internet.

(6) Finantarea activitltilor necesare pentru infiintarea ~i gestionarea bincii nationale de itemi de evaluare se rea1izeazl de la bugetul statului ~i din alte surse, potrivit legii.

Art. 50 - Evaluarea predietivi a elevilor

15 septembrie 2009

45

(I) Evaluarea predictivi a elevilor se realizeazi obligatoriu de cadrele didactice la inceputul fiecirui an scolar, pentru fiecare disciplinilmodul de pregAtire din planurile-cadru de invitamint corespunzitoare.

(2) Pe baza rezultatelor evaluirii predictive, se stabileste nivelul initial al eunostintelor, deprinderilor/abilititilor ~i atitudinilor pentru fiecare elev, considerat ca nivel de referinp pentru anul scolar ~i disciplina/modulul de pregatire respectiv.

(3) Rezultatele evaluirilor predictive:

a) nu se inregistreazi in documentele scolare ti nu se utilizeazi pentru ierarhizarea elevilor la nivelul clasei sau al unititii de invil8mint;

b) se aduc obligatoriu la cuno~ta elevilor ~i plrintilor/reprezentanplor legali ai acestora, in termen de maximum 2 siptimini de la inceperea anului seolar;

c) au fimcpe de diagnoza ~i prognozi ~i se utilizeazi de cadrul didactic in scopul planificirii ~i rea1izirii activititilor didactice adaptate fiecirui elev, pentru obtinerea celor mai bune performante scolare posibile in raport cu nivelul initial al acestuia ~i standardele currieulare corespunzitoare;

d) se utilizeazi de conducerea unititii de invilimint ~i in inspectia ~colari, prin

. ..

comparatie cu reeultatele evaluirilor sumative, pentru aprecierea efortului cadrului didactic pe parcursul anului scolar,

(4) in cazul in care constati neindeplinirea de catre un cadru didactic a prevederilor alin. (I) in termen de maximum. 2 siptimini de la inceperea anului ~lar, directorul unititii de inviliJnint dispune realizarea evaluirii predictive de catre un alt cadru didactic sau, dupa C8Z, soliciti inspectorului scolar de specialitate realizarea acestei evaluiri.

Art. 51 - Evaluarea formativi a elevllor

(I) Evaluirile formative ale elevilor se realizeazi obligatoriu de cadrele didactice pe parcursul intregului an scolar, in concordanp cu planificarea calendaristica a procesului de predareinvitare ~i cu evolutiile concrete ale elevilor.

(2) Rezultatele evaluirilor formative:

a) nu se inregistreazi in documentele scolare ~i nu se utilizeazi pentru ierarhizarea elevilor la nivelul clasei sau al unitipi de inviliJnint;

b) au fimcpe de constatare a progresului pe parcurs al elevilor ~i de sprijinire continui a acestora prin corectarea greselilor ~i individualizarea activititii educationale, conform nevoilor ~i potentialului elevilor, in raport cu standardele cunicu1are;

c) asiguri reglarea ~i auto-reglarea procesului de predare-invitare;

15 septembrie 2009

46

d) sunt utilizate pentru imbunitifirea motivatiei pentru inv1tare a elevilor.

Art. 52 - Evaluarea pretcolarilor

(1) Singurele evalulri care se aplicl pe parcursul invltlmantului prescolar sunt cele de tip formativ, realizate CD luarea in considerare a specificul educapei timpurii fi adaptate virstei fi dezvoltirii psihosomatice a copiilor.

(2) La finalul grupei marl, pregititoare pentru ~coall, cadrul didactic care a asigurat educapa preseolarilor intocmeste, in baza unei metodologii aprobate prin ordin aI ministrului educatiei, cercetirii ~ inovirii, un raport de evaluare a competentelor cognitive, emotionale ~i sociale ale copilului.

(3) Raportul de evaluare precizat la alin. (2) se comunicl in scris sub semnlturi pirinplor/reprezentanplor legali ai copilului ~i se inainteazl unititii de invllimant in care copilul unneazl sa fie inscris in clasa I.

(4) Activitatea didacticl pe parcursul clasei I va tine cont de constatirile raportului precizat la alin. (2), in sensul individualizirii activitipi edueationale ~i adaptirii corespunzltoare la nivelul de dezvoltare a copilului. .

Art. 53 - Evaluarea sumativi a elevUor

.

(I) Evaluirile sumative ale elevilor se realizeazl atit la nivelul clasei ~1 aI unitipi de

invltlm8nt, cit ~i prin teste ~i examene nadonale, in conditiile prezentei legi.

(2) Rezultatele evalulrilor suniative ale elevilor:

a) se ex.prim.1 prin notelcalificative inregistrate in documentele scolare si, dupl C8Z, in acte de studii ~i certificate;

b) dupl C8Z, sunt utilizate pentru:

i. stabilirealcertificarea competentelor formate la elevi intr-un anumit interval de timp;

ii. informarea piirinplor/reprezentantilor legali ai acestora CD privire la

progresului elevilor in intervalul de timp considerat; iii. stabilirea mlsurilor de educatie rem.ediall;

iv. ierarhizarea elevilor;

v. orientarea ~colarl ~i profesionall a elevilor;

vi. seleetia elevilor la trecerea de la un nivel de invllim8nt la altul;

c) se constituie ca un indicator sintetic privind nivelul de performanp a cadrului didactic, a unititii de invltlmant ~i, dupl C8Z, a sistemului national de invltlmint.

15 septembrie 2009

47

(3) Evaluirile sumative ale elevilor la nivelul clasei se realizeazi de cadrele didactice la intervale de timp stabilite orientativ la inceputul anului scolar ,i comunicate elevilor, in concordanti cu planificarea calendaristici a procesului de predare-invitare.

(4) Evaluirile sumative la nivelul unitipi de invitJmint se realizeazi sub coordonarea consiliului de administratie al acesteia, in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii ,i inovirii, dupi cum urmeazi:

a) la finalul clasei all-a, pentru evaluarea competentele de bazi ale elevilor - scris-citit ,i operatii matematice elementare;

b) la finalul clasei a VI-a, pentru evaluarea competentelor-cheie ale elevilor in domeniile precizate la art. 43, alin. (3), lit. a), b) ,i c);

c) la finalul clasei a X-a pentru evaluarea competentelor-eheie ale elevilor in domeniile

precizate la art. 43 alin. (3).

'(5) Evalu8rile sumative la nivel national se realizeazi sub coordonarea Ministerul Educatiei, Cercetirii ~ Inovirii, in baza metodologiilor specifice aprobate prin ordin al ministrului, ,i constau din:

a) evaluarea absolventilor clasei a IV-a, pentru evaluarea competentelor de bazi formate

, ..

la elevi pe parcursul invi1imin~ui primar;

b) testarea absolventilor clasei a VIII-a, conform prevederilor art. 36, alin. (3), lit. b);

c) examenul naponal de bacalaureat, organizat conform prevederilor art. 54;

d) examenele pentru certificarea calificirii profesionale, organizate conform prevederilor

art. 55.

Art. 54 - Examenui national de bacalaureat

(J) Evaluarea ~ certificarea rezultatelor invatirii la finalizarea invifimintului secundar superior, liceal, se.realizeaza prin examenul naponal de bacalaureat.

(2) Examenul national de bacalaureat consti din urmitoarele evaluiri sumative:

a) Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orali in limba romini ,i, dupi C8Z, in limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limbi a minoritiplor nationale, Rezultatul evaluirii se exprlmi prin nivelul de competenti corespunzitor din cadrul national de referinti pentru comunicare orali in limba romini, respectiv in limbile minoritiplor nationale studiate in ,coali, derivat din Cadrul European Comun de Referinti pentru Limbi ,i stabilit prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii ,i inovirii;

15 septembrie 2009

48

b) Evaluarea competentei lingvistice intr-o limbl de eirculatie intemaponall studiati pe parcursul invltlmintului liceal. Rezultatul evalulrii se exprimi prin nivelul de competenp corespunzltor din Cadrul European Comun de Referinp pentru Limbi. Elevii care promoveazi, pe parcursul invltlmintului preuniversitar examene cu recunoastere internaponall pentru certificarea competenlelor lingvistice in limbi striine, au dreptul la recunoasterea ,i echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere ,i conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii ,i inovirii;

c) Evaluarea eompetentelor digitate. Rezultatul evalulrii se exprimi prin nivelul de competenp in raport cu standardele europene recunoscute in domeniu. Elevii care promoveazi pe parcursul invltiJnintului preuniversitar examene cu recunoastere europeanl pentru certificarea eompetentelor digitate, au dreptul la reeunoasterea ,i eehivalarea rezultatelor obtinute la aceste exam.ene, la cerere ,i conform. unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului edueatiei, cercetirii ,i inovirii;

d) Evaluarea "COIIlpetenlelor formate. pe durata invltiJnAntului secundar superior, liceal.

Rezultatul evalulrii se exprimi prin notele obtinute la urmatoarele probe scrise obligatorii:

1. Probl scrisl la Limba ,i literatura romini - probl comuni pentru toate filierele, profilurile ,i specializirile;

11. Probl scrisi la Limba ,i literatura maternl - probl comuni, pentru aceeasi limba, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limbl a minoritiplor nationale, la toate filierele, profilurile ,i specializirile;

iii. 0 probl scrisa, diferenpati in functie de filieri ~i profil: Matematica - pentru profilul real din filiera teoretici, pentru filiera tehnologicl sau, dupl C8Z, pentru filiera vocaponali, respectiv Istorie - pentru profilul umanist din filiera teoretiea sau, dupl C8Z, pentru filiera vocaponall;

iv. 0 probl scrisl la care elevul poate opta, in conformitate cu filiera, profilul ,i specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse in urmatoarele doui grupe de discipline: Fizici, Cbimie, Biologie sau Informatica - pentru profilul real din filiera teoretici, pentru filiera tehnologica, sau, dupl C8Z, pentru filiera vocaponali, respectiv Geografie, Filosofie, Logici, argumentare ~i comunicare, Economie, Psihologie ~i, dupl caz, Sociologie - pentru profilul

umanist din filiera teoretica sau, dupi C8Z, pentru filiera vocaponall. 15 septembrie 2009

49

(3) Examenul national de bacalaureat se consideri promovat de cltre absolventii invilimintului licea1 care indeplinese cumulativ urmitoarele conditii:

a) au sustinut probele precizate la alin. (2) lit. a), b) ~i c);

b) au sustinut toate probele scrise precizate la aIin. (2) lit. d) ~i au obtinut eel putin nota 5 la tiecare dintre acestea;

c) media aritmeticl eaIeulati cu doui zecimaIe exacte a notelor obtinute la probele scrise

precizate la aIin. (2) lit. d) este eel putin 6.

(4) Media obpnuti la examenul national de bacalaureat este media aritmeticl calculati cu doui zecimale exacte a notelor obtinute la probele scrise precizate la aIin. (2) lit. d).

(5) in urma promovlrii examenului naponal de bacalaureat, absolventului i se elibereazi diploma de bacalaureat ~i, separat, certiticate pentru atestarea nivelului de competenli corespunzitor evaIuirilor precizate la aIin. (2), lit. a), b) ~i c).

(6) Diploma de baealaureat confera dreptul de acces in invitiJnintul superior, in conditiile prezentei legi.

(7) Eliberarea' certiticatelor pentru atestarea nivelului de com.petenli stabilit in unna sustinerii evaIuirilor precizate la aIin. (2) lit. a), b) ~i c) nu este condiponati de promovarea probelor

. .

scrise precizate la aIin. (2) lit. d).

(8) Absolvenpi care au promovat toate elasele invi18mintului secundar superior, lieeaI, cu medii generale de minimum. 9,50, iar la examenul nilponal de bacalaureat au obtinut media 10 primese diploma de merit.

(9) in eazul neprom.ovirii examenului national de bacalaureat, sunt recunoscute in sesiunile unnitoare, la cerere, rezultatele la evaIuirile precizate la aIin. (2) lit. a), b) ~i c) care au fost sustinute, respectiv rezultatele la probele scrise precizate la aIin. (2) lit. d) care au fost promovate cu eel putin nota 5.

(10) in decursul unui an seolar se organizeazi doui sesiuni aIe examenului national de bacalaureat.

(11) Candidatii proveniti din invit8mintul preuniversitar de stat pot sustine examenul naponal de bacalaureat firi taxi de eel mult doui ori, Prezentirile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii. (12) Organizarea ~i des~ examenului naponal de bacalaureat ~i programele pentru evaIuirile din cadrul acestuia se stabilesc prin metodologie aprobati prin ordin aI ministrului educatiei, eercetirii ~i inovirii ~i dati publicitipi pentru tiecare promotie pini la data intririi acesteia in elasa a IX-a.

15 septem.brie 2009

50

(13) La intocmirea programelor pentru evalulrile din cadrul examenului national de bacalaureat sunt consultate, dupl C8Z, ~ institutiile de invltlmint superior.

(14) Evalulrile precizate la alin. (2) lit. a), b) ~i c) se organizeazl ~i se des~ari la nivelul unitltii de invilimfint, pe parcursul clasei terminale de liceu, in fata unei comisii prezidate de directorul unitlpi de invitiJnAnt ~i numite prin decizie a inspectorului scolar general, in conditii stabilite prin metodologia precizatlla alin. (12).

(15) Probele scrise din examenul national de bacalaureat, precizate la alin. (2) lit. d), se suspn dupl finalizarea clasei tenninale de liceu, in fata unei cornisii stabilite de inspectoratul scolar, (16) Comisia precizati la alin. (15) este condusl de un presedinte numit prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii ~i inovlrii dintre cadrele didactice universitare de predare, avind titlul ~tiintific de doctor sau un cadru didactic din invlfimintul secundar superior, liceal, avind gradul didactic I ~i performante profesionale deosebite, titular in altl unitate de invltlmint decat cea'in care se sustin probele scrise din examenul national de bacalaureat. (17) Comisia precizatlla alin. (15) este alcituitl din profesori de la alte unitlp de invltlmAnt decit cele in care se Bustin probele scrise din examenul, national de bacalaureat.

(18) Numlrul comisiilor precizate la alin. (IS) ~i nmnirul unititilor de invltAmBnt in care se

. .'

des~ari probele sense din examenul national de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Bducatiei, Cercetlrii ~i Inovlrii la propunerea inspectoratelor scolare.

(19) Rezultatele examenului national de bacalaureat sunt publice,

(20) Elevii pot opta ~i pentru sustinerea bacalaureatului international, ell finantare din surse proprii.

Art. 55 - Exam.enele pentru certificarea calificirii profesionaielatestarea competente1or profesionaie

(I) Pentru anumite filiere, profiluri, specializlrilcalificlri profesionale stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetlrii ~i Inovlrii, absolventii clasei a X-a ~i absolventii invltlmintului secundar superior, liceal, pot sustine un examen de certificare a calificarii profesionale sau, dupl C8Z, de atestare a competentelor profesionale.

(2) Absolventii clasei a X-a de la filierele, profilurile, specializlrilelcalificirile profesionale mentionate la alin. (1), care sustin ~i promoveazl examenul de certificare a calificlrii profesionale dobindesc certificat de calificare profesionall corespunzltor nivelului de referinp3 EQF.

(3) Absolventii invltlmintului secundar superior, liceal, care sustin ~i promoveazl pe parcursul clasei a XII-a/aXIII-a examenul de certificare a calificarii profesionalelatestare a 15 septembrie 2009

51

eompetentelor profesionale dobAndesc certificat de calificare profesionall corespunzltor nivelului de referintl4 EQF, respectiv atestat de competente profesionale.

(4) Certificatul de calificare profesionall este insotit de suplimentul descriptiv al certificatului, conform instrumentului EUROP ASS.

(5) Eliberarea certificatului de calificare profesionalilatestare a competentelor profesionale nu este condiponatl de promovarea examenului national de bacalaureat.

(6) Organizarea §i desfl§urarea examenelor precizate la alin. (1), precum §i programele evaluirilor din cadrul acestor examene, se stabilesc prin metodologie aprobatl prin ordin al ministrului educatlei, cercetlrii §i inovlrii, dati publicitatii pentru fiecare promotie, pana la data intrarii acesteia in clasa a IX-a.

(7) invltlmintul postliceal se incheie cu examen de certificare a calificlrii profesionale, reglementat de Ministeru1 Edueatiei, Cercetlrii §i Inovlrii prin metodologie specificl, elaboratl cu consultarea factOrilor interesap §i aprobatl prin ordin al ministrului.

(8) Absolventii invltlmintului postliceal, care suspn §i promoveazl examenul de certificare a calificlrii profesionale dobibdesc certificat de calificare profesionall corespunzltor nivelului de referinti 5 EQF §i suplimentul descriptiv al certificatului, conform instrumentului EUROPASS.

(9) Candida pi proveniti din invlfimintul secundar superior, liceal, de stat pot sustine examenul de certificare a calificlrii profesionale, respectiv de atestare a competentelor profesionale, tiri. taxI, de eel mult doul ori, Prezentlrile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Bdueatiei, Cercetlrii §i Inovlrii. (10) Candidatii din invltamAntul tertier non-universitar, postliceal, de stat, pot sustine examenul de certificare a calificlrii profesionale tiri. taxi 0 singurl dati. prezentlrile ulterioare la acest examen sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Edueatiei, Cercetlrii §i Inovlrii.

Art. 56 - Certificarea studiilor in invip.mlntuI preunivenitar

(1) Certificarea studiilor pentru absolventii clasei a X-a se realizea:zl prin:

a) certificatul de absolvire a zece clase, care dI dreptul de continuare a studiilor in clasa a XI-a, in conditiile prezentei legi;

b) portofoliul personal pentru educatie permanenti;

c) foaia matricoll, eliberatlla cerere.

(2) Certificarea studiilor pentru absolventii invlt8mintului secundar superior, liceal, de stat §i

particular autorizatlacreditat se realizeazl prin: 15 septembrie 2009

52

a) certificatul de absolvire a invilitnfintului secundar superior, liceal, care di dreptul de continuare a studiilor in invitJmAntul terp.ar non-universitar, postliceal, in conditiile prezentei legi;

b) portofoliul personal pentru edueatie perm.anenti;

c) foaia matricoll, eliberati la cerere.

(3) in cazul intreruperii studiilor se recuneaste fiecare an scolar promovat. La cerere, se elibereaza un document de certificare a studiilor efectuate, portofoliul personal pentru educatie perm.anenti, completat la zi ~i foaia matricoli.

(4) Confinutul minim al portofoliului personal pentru educape permanenti pentru fiecare nivel de invilimint se stabileste prin ordin al ministrului educetiei, cercetlrii ~i inovirii.

Art. 57 - Aete de studii ,i doeumente ,colare

(I) in invit:Jmintul preuniversitar, .eliberarea ~i regimul actelor de studii, respectiv tipul ~i regimul documentelor scolare se stabilesc conform prevederilor prezentei legi, prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii, ~i inovirii.

(2) Actele de studii se elibereazi in original sau in duplicat.

Art. 58 - Participarea in studii comparative

.

(1) Romania participi la studiile comparative realizate de organizatii internationale ~i de

Comisia Europeani, in conditiile stabilite in regulam.entele de organizare ~i desfqurare a acestor studii privind esantionarea scolilor ~i elevilor, traducerea, adapt8rea ~i administrarea instrumentelor de evaluare, managementul bazelor de date ~i analizi statistici a rezultatelor. (2) Finantarea participirii Rominiei in studiile comparative precizate la alin. (I) se realizeazi de la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii.

(3) Ministerul Educapei, Cercetarii ~i Inovirii rispunde de interpretarea ~i utilizarea rezultatelor studiilor comparative mentionate la alin. (I) in scopul stabilirii de politiei educationale ~i, dupi C8Z, curriculare.

(4) Datele rezultate din studiile comparative mentionate la alin. (I), precum. ~ rezultate1e valorificirii acestora sunt publice, prin grija Ministerului Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii.

CAP. V -RESURSELE 1Nv1TAMANTuLm PREUNIVERSITAR Art. 59 - Resune informalionale pentru uniti1iIe de invitimAnt de stat

(I) Competentele partajate in domeniul resurselor informaponale sunt urmitoarele:

a) dezvoltarea ~i modernizarea infrastructurii pentru informare p comunicare electronici,

incluzAnd sistemele de operare p programele de calculator necesare procesului de predare-invitare, cu lieentele respective;

IS septembrie 2009

S3

b) asigurarea conditiilor ~i resurselor pentru activitatea de documentare ~i informare, prin biblioteci scolare ~i centre de documentare ~i informare, centre judetene de resurse ~i asistenti educaponali.

(2) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare ~i comunicare electronici se poate realiza prin programe ~i proiecte nationale de dezvoltare strategici a sistemului national de invitiJnint, precum ~i prin programe ~i proiecte locale sau regionale.

(3) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare ~i comunicare electronici prin programe ~i proiecte locale se realizeazi astfel:

a) Ministeru1 Bducatiei, Cercetirii ~i Inovirii elaboreazi standardele nationale privind raportul elevilcalculator, licente obligatorii, eonditiile de conectare la internet ~i altele

asemenea;

b) unitatea de invit8mint stabileste necesarul pentru dezvoltarealmodernizarea inftastructurii pentru informare . ~ comunicare electronici, atit in privinta echipamentelor, cit ~i a programelor, in conditiile legii;

c) consiliullocal aprobi solicitirile unitiplor de invitlmint, in conditiile legii ~i pentru a asigura accesul elevilor la 0 rq:ea de calculatoare la internet ~i la continuturile digitale

. .

de invitare;

d) unitiple de invitlm8nt realizeazi dezvoltarea ~i gestiunea integrali a echipamentelor ~i programelor, in conditiile legii;

e) inspectoratul scolar asiguri monitorizarea ~i evaluarea respectirii standardelor nationale privind raportul elevilcalculator, licente obligatorii, conexiune la internet ~i a oriciror altor standarde similare stabilite prin acte normative. Inspectoratul ~colar poate propune consiliilor locale dezvoltarealmodernizarea cu prioritate a infrastructurii pentru informare si comunicare electronici in anumite unititi de invitim8nt.

't , ,

(4) Finantarea dezvoltirii ~i modernizirii inftastructurii pentru informare ~i comunicare electronici se realizeazi de consiliullocal, din bugetul acestuia.

(S) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare ~i comunicare electronici prin programe ~ proiecte locale pentru invitlmintul special se realizeazi conform. prevederilor de la alin. (3) ~i alin. (4), in care rolul consiliului local este atribuit consiliului judetean.

(6) Asigurarea conditiilor ~i resurselor pentru activitatea de documentare ~i informare prin biblioteci scolare ~i centre de documentare ~i informare se poate realiza prin programe ~i proiecte nationale de dezvoltare strategici a sistemului national de invitlmint, precum ~i prin

programe ~i proiecte locale, regionale, nationale, 1 S septembrie 2009

S4

(7) Asigurarea conditiilor ~i resurselor pentru activitatea de documentare ~i infonnare prin biblioteci scolare, centre de documentare ~i infonnare, centre judeteae de resurse ~i asistenti educationali prin programe ~i proiecte locale se realizeazi astfel:

a) Ministerul Bducatiei, Cercetirii ~i Inovirii em.ite nonne de reglementare privind standardele nationale pentru biblioteci ~i centre de documentare ~i informare, centre judetene de resurse ~i asistenti educaponati, referitor la suprafqe, tipuri de spatii, echipamente minimale, mobilier, fond documentar ~i altele similare;

b) unitatea de invitAmint stabileste necesarul de resurse de toate tipurile, respectiv de lucriri, pentru dotiri ~i amenajiri in vederea realizirii de cltre elevi ~i personalul didactic a activitiplor de documentare ~i informare prin biblioteci sau centre de documentare ~i informare, in conditiile legii;

c) consiliul local aprobi solicitirile unititilor de invitimint, inclusiv a lucririlor de reparatii necesare, in limita fondurilor disponibile ~i iIi conditiile legii;

d) consiliul judetean ~i inspectoratul scolar stabilesc prioritiple locale ~i unititile de invitAmAnt participante in aplicarea piogramelor nationale privind dezvsltarea activititii de documentare ~i informare;

.

e) inspectoratul ~colar asiguri monitorizarea ~i evaluarea respectirii standardelor

nationale privind spatiile de studiu, dotirile cu mobilier, echipamente, programe ~i fond documentar ~i a orici.ror altor standarde similare stabilite prin acte nomiative. Inspectoratul scolar poate propune consiliilor locale dezvoltarealmodernizarea cu prioritate a bibliotecilor sau centrelor de documentare ,i informare pentru anumite unititi de invitimint.

. .

(8) Consiliul local finanteazi ~i cofinanteazi de la bugetu1 local, direct sau prin unititile de invitimint de stat, amenajiri, dotiri initiale, moderniziri ~i actualiziri pentru activitatea de documentare ~i informare.

(9) Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii poate realiza programe nationale pentru dezvoltarea activititii de documentare ~i informare ~i in acest caz finantarea acestora se realizeazi de la bugetu1 de stat ~i din alte surse.

(10) Asigurarea eonditiilor ~ resurselor pentru activitatea de documentare ~ informare prin biblioteci scolare ~ centre de documentare ~i informare prin programe ~i proiecte locale pentru invitlmintul special se realizeazi conform prevederilor de la alin. (7) ~i alin. (8), in care rolul consiliului local este atribuit consiliului judetean,

1 S septembrie 2009

SS

Art. 60 - Competente partajate In domeniul resunelor materiale pentru unititi de Invifimint de stat

(I) Competentele partajate din domeniul resurselor materiale sunt unnitoarele:

a) asigurarea clidirilor ,i terenurilor necesare pentru organizarea ,i funcponarea unitlplor de invilimfint;

b) asigurarea utilitlplor pentru organizarea ,i funetionarea unitlplor de invitlmfint.

(2) Asigurarea clidirilor ,i terenurilor necesare pentru organizarea ,i funetionerea unitlplor de invitlmfint se realizeazi astfel:

a) Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovirii ,i institutiile abilitate emit norme, reglement8ri ,i standarde naponale privind regimul habitatului de desiqurare a procesului de educatie ,i formare profesionali;

b) consiliul local di unitiplor de invipmant, in folosinli exclusivi ,i in administrare, clidirile ,i terenurile necesare;

c) consiliul judetean di unitlplor de invitlmfint special, in folosinli exclusivi ,i in administrare, clidirile ,i terenurile necesare;

d) consiliullocal construieste ,i, dupi C8Z, inchiriazi clidiri ,i terenuri pentru unitlple de invitlmfint pentru care nu existi spapi disponibile in domeniul public al comunei sau orasului ,i le di in folosinli exclusivi ,i in administrare acestora;

e) consiliul judetean construieste ,i, dupi C8Z, inchiriazi clidiri ,i terenuri pentru unitlple . de invifimint special pentru care nu existl spatii disponibile in domeniul public al judetului ,i le di in folosinli exclusivi ,i in administrare acestora;

f) consiliul judetean, inspectoratul scolar ,i alte organe abilitate, monitorizeazi ,i evalueazi respectarea standardelor naponale in privinta babitatului de destqurare a procesului de educatie ,i formare profesionali.

(3) Consiliul local finanleazi de la bugetul local investitiile necesare ,i, dupi C8Z, achitl chiriile pentru asigurarea clidirilor ,i terenurilor necesare pentru organizarea ,i functionerea unitlplor de invitimfint.

(4) Consiliul judetean finanteazi investitiile necesare ,i, dupi C8Z, achitl chiriile pentru asigurarea clidirilor ,i terenurilor necesare pentru organizarea ,i funetionarea unitiplor de invitJmint special.

(5) Asigurarea utilitltilor pentru organizarea ,i funetionarea unitlplor de invitlmfint se realizeazi astfel:

15 septembrie 2009

56

a) Ministerul Bducatiei, Cerceti.rii ~i Inovirii ~i celelalte institutii abilitate emit norme, standarde ~i reglementlri privind utilitiple necesare ~i optime pentru sistemul naponal de invltlmint;

b) consiliul local realizeazl cu prioritate dezvoltarea retelelor locale de utilitip pentru asigurarea accesului unitiplor de invltJmint la acestea;

c) unitiple de invltlmint incheie contracte de furnizare pentru toate utilitlple necesare disponibile;

d) consiliul judetean, inspectoratul ~colar ~i alte organe abilitate monitorizeazl ~i

evalueazl respectarea standardelor nationale,

(6) Consiliullocal finanteazl de la bugetul local dezvoltarea retelelor locale de utilitlp ~i conectarea unitlplor de invltJmint la acestea. Pentru unitlple de invltJmint special, conectarea la retelele locale de utilitlp este finantatl de consiliul judetean,

Art. 61 - Finanprea invitimlntului preunivenitar

(I) Finantarea invltJmintului preuniversitar de stat ~i finantarea de bazi a invltJmintului obligatoriu organizat prin invltJmintul particular acreditat se "realizeazi 18 toate niveluri.le conform principiului "invl1lmintul este prima prioritate naponall".

(2) Sistemul de finantare a invltJmintului preuniversitar de stat ~i finantarea de bazl 8 invltJmintului obligatoriu organizat prin invltlmintul particular acreditat asigurl descentralizarea fondurilor la nivelul unitlplor de invltJmint.

(3) Modalitlple concrete de proiectare, repartizare ~i executie bugetari a fondurilor destinate invitlmintului preuniversitar de stat ~i finantlrii de bazl a invltlmintului obligatoriu organizat prin invltimintul particular acreditat se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotirire 8 Guvernului, elaborate de cltre Ministerul Bdueatiei, Cerceti.rii ~i Inovirii, impreunl cu Ministeru1 Finantelor Publice ~ cu Ministerul Administrapei ~i Intemelor, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din invlfimint ~i a structurilor asociative ale autoritlplor administratiei publice.

(4) Finantarea unitlplor de invl1lmint de stat cuprinde: finantarea de bazl, finantarea complementara ~i finantarea suplimentarl.

(5) Unitlple de invltJmint de stat ~i unitlple de invltJmint preseolar ~i obligatoriu organizat din invltJmint particular acreditat funcponeazl ca unitlp finantate din fonduri alocate de la bugetul de stat, de la bugetele locale ale unitlplor administrativ-teritoriale pe a caror razi i~i desfqoarl activitatea, ~i din alte surse, potrivit legii.

15 septembrie 2009

57

(6) Institutiile ,i unitiple de invltlmfint pot beneficia ,i de alte surse de venituri dobAndite in conditiile legii: venituri proprii, subvenpi, donetii, sponsoriziri ,i taxe de la persoane juridice ,i fizice. Veniturile obtinute din sursele mentionate se gestioneazl ,i se utilizeazl integralla nivelul institutiilor ,i unitiplor respective, inclusiv pentru asigurarea fondului de salarii, flrl virsiminte la bugetu1 de stat, la bugetele locale ,i tiri a afecta alocatiile bugetare.

(7) Finantarea de bazl asigurl desf'qurarea in eonditii nonnale a procesului de invltlmfint la nivel preuniversitar, conform standardelor nationale, Finantarea de bazl se asigurl prin bugetele locale ale unitiplor administrativ-teritoriale de care aparpn unitiple de invlt8mint, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetu1ui de stat ,i din alte venituri ale bugetelor locale.

(8) Finantarea complementarl asigurl cheltuieli de capital, cheltuieli sociale ,i alte cheltuieli asociate procesului de invltlmfint. Finantarea complementarl se asi~ din bugetele locale ,i din alte surse, potrivit legii.

(9) Finantarea suplimentarl se acordi ca suml globall din bugetu1 Ministerului Bducatiei, Cercetirii ,i Inovlrii pentru premierea unitiplor de invlt8mint cu rezultate deosebite in domeniul incluziunii ,ilsau in domeniul perfbrmantelor scolare,

(10) Consiliile locale ,i consiliile judetene pot contribui la finantarea suplimentarl, acordind granturi unitiplor de invlfimAnt, in baza unor regulamente proprii ,ilsau hotiriri.

(II) Finantarea de bazl cuprinde unnltoarele componente:

a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizatiile ,i alte drepturi salariale in bani, stabilite prin lege, precum ,i contributiile aferente acestora;

b) cheltuieli cu formarea continua ,i evaluarea personalului;

c) manualele scolare,

(12) Finantarea complem.entarl cuprinde urmltoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli materiale ~ servicii;

b) cheltuieli pentru transportul elevilor;

c) cheltuieli pentru naveti ,i respectiv pentru cele 6 cllltorii pe calea feratA, auto sau

navall previzute de lege, pentru cadrele didactice de predare ,i didactice auxiliare;

d) consolidiri, investitii ,i reparatii capitale;

e) subventii pentru internatele ,i cantinele seolare;

f) cheltuieli pentru organizarea evaluirilor, simullrilor ,i examenelor naponale ale

elevilor, cu exceptia cheltuielilor care se suporti de la bugetu1 de stat;

g) cheltuieli cu bursele elevilor ,i pentru finantarea unor programe de sprijin pentru elevi; 1 S septembrie 2009

S8

h) cheltuieli pentru examinarea medicall ~i evaluarea psihocomportamentall obligatorii, periodice, previzute de lege a salariaplor din invltiJnintul preuniversitar de stat, cu exceptia eelor care, potrivit legii, se efectueazl gratuit;

i) cheltuieli pentru asigurarea securitipi ~i sinltipi in munci, inclusiv pentru anteprescolari, prescolari ~i elevi, respectiv pentru gestionarea situatiilor de urgentl, conform prevederilor legale in vigoare;

j) cheltuieli pentru concursuri scolare ~i activitip educative, redaetionale, cultural~stice,sportive,twcistice;

k) cheltuieli pentru participarea in proiecte europene de cooperare in domeniul educatiei ~i

formlrii profesionale.

(13) Baza de calcul a fondurilor alocate unitip.lor de inviliJnAnt prin ~i din bugetele locale, pentru finantarea de bazi, 0 constituie costul standard pe elewprescolar, Costul standard pe elev/preseolar se detennini, pentru fiecare nivel de invltlmint, fllieri, profil, specializare/domeniu, in functie de numirul de elevi, de numirul de posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de alp indicatori specifici activitip.i de invlpmint, de specificul ~i calitatea procesului de educatie ~i formare profesionali, de. managementul educational ~i de mediul urban/rural.

(14) Determinarea costului standard pe elev/prescolar se face de cltre Consiliul National pentru Finantarea invitimintului Preuniversitar, in conditiile prezentei legi ~i conform normelor metodologice elaborate de cltre Ministerul Edueatiei, Cercetirii ~i Inovlrii ~i aprobate prin hotirire a Guvernului. Consiliul National pentru Finantarea invltimintului Preuniversitar cuprinde reprezentantii Ministerului Bducatiei, Cercetlrii ~i Inovlrii, ai partenerilor sociali ~i ai structurilor asociative ale autoritip.lor administratiei publice locale. (IS) Alocarea fondurilor pentru finantarea de baza a unitip.i de invlflmint se face pe baza unei formule de finantare aprobati prin ordin al ministrului educatiei, care ia in considerare costul standard pe elev/prescolar, numirul de elevi/prescolari din unitatea de invltimint, precum ~i factorii de coreetie dependenti de densitatea de elevi in zona, severitatea dezavantajelor, de limba de predare ~i alp factori.

(16) Alocatie financiari stabiliti ca parte din finantarea de bazl ce revine unui elev/prescolar se alocl unitipi de invitlmint de stat, respectiv unitipi de invltamint prescolar ~ obligatoriu organizer prin invlflmint particular acreditat in care este inscris elevul.

(17) Finantarea complementari a unitipi de invltlmint de stat se face de la bugetullocal, in

raport cu neeesitatile unitipi, la propunerea acesteia, ~i se prevede, cu prioritate, dupl C8Z, in 15 septem.brie 2009

59

bugetul propriu al comunei, orasului, municipiului, sectoarelor municipiului Bucuresti, al municipiului BUC1JJ'qti ~i, respectiv, al judetului. Nivelul aeesteia se stabileste pe baza unor programe de finantare fundamentate de unitiple de invit8mint de stat, in functie de amploarea nevoilor ~i a posibilitiplor de finantare a ordonatorului principal de credite.

(18) Unitiple de invitiJnint de stat:

a) pot obtine venituri proprii care nu diminueazi finantarea de bazi ~i finantarea complementari;

b) pot organiza activitip finantate integral din venituri proprii, aprobate prin hotirire a

consiliului de administratie,

(19) Finantarea de bazi ~i finanprea complementari se fae pe bazi de contract, intocmit conform normelor metodologice pentru finantarea invipmintului preuniversitar, incheiat intre directorul unitipi de invilimint ~i primarul localitatii in a cirei razi teritoriali se afli unitatea de invitimint. Contractu1 se incheie in maximum 30 de zile de la data aprobirii ' bugetului local. Sumele reprezentind finantaree de bazi ~i finantarea complementari se inscriu in bugetul de venituri ~i cheltuieli.

(20) Bugetul de venituri ~i cheltuieli se intocmqte anual, de fiecare unitate de invit8mint, conform normelor metodologice de finantare a invitlmintului preuniversitar, se aprobi ~i se executi potrivit prevederilor legale in vigoare.

(21) Directorul unitipi de invifimint este ordonator tertiar de credite.

(22) Pentru unitiple de invit8mint de stat, excedentele anuale rezultate din exeeutia bugetului de venituri ~i cheltuieli ale activitiplor finantate integral din venituri proprii, altele ddt cele provenite din finantarea de bazi ~i cea complementari se reporteazi in anul urmitor ~i se folosesc cu aceeasi destinatie sau, cu aprobarea consiliului de administratie, se utilizeazi pentru finanprea altor cheltuieli ale unititilor de invitiJnint.

(23) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii, se asiguri unnitoarele cheltuieli aferente unitiplor de invipmint de stat, inclusiv pentru invilimintul special:

a) componenta locali aferenti proiectelor aflate in derulare, cofinantate de Guvemul Rominiei ~i de organismele financiare internationale, precum ~i rambursirile de credite exteme aferente proiectelor respective;

b) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum ~i bursele pentru elevii striini ~i etnicii romini din afara granitelor tirii;

c) organizarea evaluirilor, simulirilor ~i examenelor nationale; 15 septembrie 2009

60

d) participarea RomAniei la studiile comparative realizate de organizapi intemationale ~i de Comisia Europeanl;

e) formarea continua a cadrelor didactice ~i didactice auxiliare, precum ~i organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice;

f) finantarea, pe bazi de hotiriri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investitii, modemizare ~i dezvoltare a bazei materiale a unititilor de invalimint de stat, respectiv, dupa C8Z, a institutiilor publice aflate in subordinea Ministerul Bducatiei, Cercet8rii ~i Inov8rii, inclusiv consolid8ri, reabilit8ri ~i dot8ri;

g) finantarea unor programe naponale de proteetie sociali, stabilite prin reglementiri specifice;

h) finantarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe discipline ~i concursuri profesionale, tehnico-aplicative, ~tiinpfice, de creatie, concursuri ~i festivaluri culturalartistice, campionate ~i concursuri sportive scolare, cu participare nationala ~i intemationala, precum ~i olimpiade nationale ~i intemationale pe discipline;

(24) Finanprea cheltuielilor privind inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele ,i cluburile copiilor, centrele ~i cabinetele de asistenti psihopedagogici, centrele logopedice, cabinetele scolare, cluburile sportive ~ scolare se asiguri din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Bducatiei, Cercet8rii ~i Inov8rii.

(25) Finantarea cheltuielilor curente ~ de capital ale unitiplor de invatJmint special se asigura din bugetul consiliului judetean, respectiv al sectoarelor municipiului Bueuresti, ~i din bugetul de stat pentru cheltuielile prevlzute la alin. (23). DECIZIE

(26) Consiliul judeteanlConsiliul General al Municipiului Bucuresti asigma fonduri pentru organizarea ~i des~ olimpiadelor ~i concursurilor scolare judetene'ale municipiului BUC1Jlqti.

(27) Consiliul jlJdetean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bueuresti, aloci prin hotiriri proprii fonduri din sume defalcate cu aceasti destinatie din bugetu1 de stat precum ~i din bugetu1 propriu pentru achizitia manualelor scolare pentru invatimintul obligatoriu, conform. legii.

(28) Cheltuielile aferente facilitiplor acordate elevilor privind transportul pe calea ferati ~i cu metroul se finanteazl prin bugetu1 Ministerului Transporturilor ~i Infrastructurii.

(29) Cheltuielile ocazionate de destqurarea activitipi Consiliului National pentru Finantarea Invafimintului Preuniversitar se suporti din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetirii ~i Inov8rii ~i din alte surse, potrivit legii.

15 septembrie 2009

61

(30) Cheltuielile de intrepnere a internatelor, ciminelor ,i cantinelor, destinate elevilor se acoperi din veniturile proprii ale unitiplor de invitimint respective; ele se com.pleteazi cu subventii acordate din bugetele locale.

Art. 62 - Resunele umane din iDvitimintui preunivenitar

(1) Resursele umane din invilimintul preuniversitar sunt constituite din:

a) personal didactic de predare, didactic auxiliar, personal didactic care indeplinqte funetii de conducere, de indrumare ,i de control ,i alte categorii de personal didactic, personal administrativ. Toate aceste categorii sunt numite in continuare personal din invilimintul preuniversitar ,i sunt nominalizate in prezenta lege;

b) preseolari ,i elevi.

(2) in desfqurarea procesului de educatie ,i formare profesionali, pirinpi au calitatea de parteneri ai personalului din invitamintul preuniversitar. Rolul, responsabilitatile ,i drepturile plrintilor in relatie cu scoala sunt stabilite prin Carta ,colii, elaborati in conditiile prezentei legi.

(3) Competentele partajate in domeniul managementului personalului din invil8mintul preuniversitar sunt:

a) asigurarea personalului din invifimintul preuniversitar, prin unnitoarele activitip: formare inipali ,i certificare, planificare, recrutare, selectie ~i angajare, incetarea relatiilor de munci, alte drepturi;

b) motivarea personalului din invifimAntul preuniversitar, prin urmitoarele activitip: normarea ,i salarizarea, stabilirea ~i acordarea sporurilor ,i indemnizatiilor, indrumarea, monitorizarea ,i controlul, evaluarea performantelor profesionale;

c) dezvoltarea personalului din invitimintul preuniversitar, prin urmitoarele activitip: formare continua, dezvoltare profesionali, administrarea carierei ,i promovare;

d) sustinerea carierei personalului din invitJmintul preuniversitar, prin unnitoarele

activitip: consiliere, securitate ,i sinitate in munci ,i disciplini.

(4) Reglementarea activitiplor specifice fiecirei eompetente partajate in domeniul managementului personalului din invitlm8ntul preuniversitar, precum ,i autorititile, responsabilitatile acestora ~i eonditiile sunt stabilite in Statutul personalului didactic, parte a prezentei legi.

(5) in invitimint sunt interzise pedepsele corporale, precum ,i orice alti formi de violenti(6) Personalul din invitlmintul preuniversitar care practici pedepse corporale se sanctioneazi

administrativ ,i, in functie de gravitatea abaterii, se supune rigorilor legii. 15 septembrie 2009

62

(7) Drepturile ~i obligatiile generale ale prescolarilor ~i elevilor, precum ~ formele de sprijin acordate sunt reglementate prin lege.

(8) in invltlmintul preuniversitar formapunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dupl cum urmeazi:

a) grupa cuprinde in medie 15 prescolari sau elevi, dar nu mai putin de 1 0 ~i nu mai mult de 20; prin exceptie, inspectoratul ~lar poate aproba grupe cuprinzind eel pupn 7 prescolari sau elevi;

b) clasa din invltlmintul primar are in medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 1 0 ~i nu mai mult de 25;

c) clasa din invitiJnintul secundar inferior, gimnazial, are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 ~i nu mai mult de 30;

d) clasa din invlflmintul secundar superior, liceal, precum ~i anul de studiu din invlflmintul tertiar non-universitar, postlieeal, are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 ~i nu mai mult de 30.

(9) in cazuri exceptionale, bine motivate, formapunile de elevi sau formapunile de prescolari din grupa mare, pregititoare pentru ~coall pot funetiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea inspectoratelor scolare,

CAP. VI - VIATA $COLARA Art. 63 - Benefieiarii invifimintului

(1) Beneficiarii direeti, primari, ai invlflmintului preuniversitar sunt prescolarii ~i elevii, beneficiarii indirecti secundari sunt familiile acestora, iar beneficiarii indireeti tertiari sunt angajatorii, comunitatea locall ~i, intr-un sens larg, intreaga societate.

(2) invltlmintul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Deciziile care afecteazl in mod esential viata ~colari sunt luate prin consultarea obligatorie a reprezentantilor bene:6.ciarilor: organizapile elevilor, federatiile asoeiatiilor de pirinp, reprezentantii mediului de afaceri, ai autoritiplor locale ~i ai societipi civile.

Art. 64 - Carta ,colli

(1) Unititile de invlflmint sunt abilitate sl elaboreze ~i sl puna in aplicare Carta ~colii, in baza regulamentului-cadru de organizare ~i funetionare a unitiplor de invlt8mint preuniversitar ~i a codului drepturilor ~i obligapilor elevilor, elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inovlrii in baza legii ~i aprobate prin ordin al ministrului.

15 septembrie 2009

63

(2) Carta scolii se propune ~i se dezbate de citre consiliul profesoral, la care participi, cu drept de vot, ~i personalul didactic auxiliar ~i administrativ, reprezentanti ai pirinplor ~i ai elevilor.

(3) Carta scolii este aprobati de consiliul de administrape, cu participarea reprezeatantilor organizatiilor sindicale, recunoscute la nivel de ramuri, existente in ~all ~i cuprinde reglementiri specifiee conditiilor concrete de desiqurare a activitipi, in concordanp cu prevederile legale in vigoare.

(4) Unitiple de invilimint incheie impreunl cu pirinpi, in momentul inmatricullrii preseolarilor/elevilor, un contract educational, in care sunt inscrise drepturile ~i obligatiile reciproee ale pArtilor. Contractu1 educational-tip este aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii ~i inovlrii ~ este particularizat, la nivelul fiecirei unitip de invltAmint, prin decizia consiliului de administratie,

(5) Carta scolii cuprinde eel putin urmitoarele categorii de dispozitii: a) misiunea scolii, structurile de conducere, organigrama;

. b) reguli specifiee privind slnltatea ~i securitatea in toate activitiple desiqurate in unitatea de invitimint;

. c) reguli privind respectarea principiului nediscriminlrii ~i inllturlrii oriclrei forme de

incllcare a demnitipi ~i promovlrii unui mediu educational incluziv;

d) drepturile ~ obligatiile angajatorului ~i angajaplor, pe categorii de personal;

e) dreptmile ~i obligatiile elevilor, elaborate in baza codului elevului;

f) reguli specifiee privind evaluarea elevilor;

g) relatia unitipi de invltAmint cu plrinpi;

h) reguli privind stabilirea ~i aplicarea CD~/CDL, precum ~i reguli privind activitatile extracuniculare ~i extrascolare;

i) proceduri interne privind solutionarea cererilor ~i reclamatiilor individuale ale salariatilor, elevilor sau pirintilor acestora;

j) reguli concrete privind disciplina in unitatea de invltlmint, alit in privinta angajaplor,

cit ~i in privinta elevilor;

k) abaterlle disciplinare ~i sanctiunile aplicabile, separat pentru angajap ~ pentru elevi; 1) reguli referitoare la procedura disciplinarl pentru angajap, respectiv pentru elevi; m) modalititile de aplicare a altor dispozipi legale sau contractua1e specifiee.

15 septem.brie 2009

64

(6) Carta ,colii se aduce la cuno,tinli angaiatilor ,i elevilor prin grija directorului unitipi de invitlmint, respectiv dirigintilor ,i r,i produce efectele din momentul semnirii procesului verbal de luare la cuno,tinli.

(7) Orice modificare ce intervine in eontinutul Cartei scolii este supusi reglementirilor previzute la aline (2), (3) ,i (6).

(8) Orice salariat, elev sau pirinte poate sesiza directorul unitipi de invitlm8nt cu privire la dispozitiile Cartei scolii, in misura in care face dovada incilcirii unui drept al siu.

(9) Controlul legalitipi dispozitiilor cuprinse in Carta ,colii este de eompetenta instantelor judecitore,ti, care pot fi sesizate in termen de 30 de zile de la data comunicirii de citre director a modului de solutionare a sesizirii formulate potrivit aline (8).

(10) futocmirea ,i aprobarea Cartei scolii la nivelul fiecirei unitip de invitJmint se realizeazi in termen de 90 de zile de la data aprobirii actelor nonnative precizate la aline (1).

(11) in cazul unitiplor de invitJmAnt infiintate dupi intrarea in vigoare a prezentei legi, termenul de 90 de zile previzut la aline (10) incepe si curgi de la data dobindirii personalitipi juridice ..

Art. 65 - StatutuI elevllor - drepturi

.

(1) Drepturile elevilor sunt fundamentate pe drepturile omului, luind in considerare

Conventia cu privire la drepturile copilului, ratificati prin Legea nr.1811990 republicati, legislatia in vigoare in Rominia privind protectia ,i promovarea drepturilor copilului, Conventia Europeani pentru apArarea drepturilor omului ,i a libertiplor fundamentale ,i Declaratia Universali a Drepturilor Omului.

(2) Elevii din invitiDJ.intul de stat ,i particular se bucuri de toate drepturile constitutionale, Elevii din invitiJnintul de stat ,i particular acreditat se bucuri de egalitate in toate drepturile conferite de calitatea de elev.

(3) Nici 0 activitate organizati in unitatea de invitimint nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor.

(4) in cadrul unititilor de invitlmint preuniversitar ,i in cadrul destquririi procesului de educatie ,i formare profesionali funcponeazi principiul egalititii de tratament fali de top elevii. Este interzisi orice discriminare directi sau indirecti fali de elev bazati pe criterii de rasa, nationalitate, etnie, limbi, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, virsti, handicap, boali cronici necontagioasi, infectarea HIV, apartenenta la 0 categorie defavorizati, precum ,i de orice alt criteriu.

1 S septem.brie 2009

6S

(5) Constituie discriminare directi actele ,i faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinli, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile previzute la alin. (4), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restringerea ori inliturarea reeunoasterii, folosintei sau exercitlrii drepturilor elevilor, qa cum sunt acestea stabilite prin legislatia in vigoare. Unitiple de invifimint, in colaborare cu pirintii ,i reprezentantii comunitipi locale vor lua, in conditiile legii, toate misurile necesare pentru dezvoltarea unui mediu educational incluziv. (6) Unitiple de invi1Jmint sunt obligate, in limita resurselor existente, si asigure elevilor unnitoarele servicii complementare procesului de educatie ,i fonnare profesionali in scopul facilitlrii dezvoltlrii personale a acestora ,i insertiei lor socio-profesionale:

a) Consilierea ,i informarea elevilor de citre cadrele didactice in timpul activititilor didactice p educative ,i, dupi C8Z, in afara orelor de curs p pregitire practici;

b) Consilierea elevilor in scopul orientlrii ~Iare ,i profesionale;

c) Consilierea psihologici p sociali prin personal de specialitate.

(7) Elevii au dreptul la securitate personali in totalitatea spatiilor scolare. Conducerile unitiplor de invltJmAnt, in colaborare ,i cu sprijinul pirinplor, vor lua in conditiile legii toate misurile necesare pentru asigurarea unei vieti scolare lipsite de orice formi de violenti-

. .'

(8) Fiecare elev are dreptul de a contacta, din orice spatiu scolar, linia gratuiti de asistenti

pentru copii. Unitiple de invitimint vor lua misurile necesare in acest sens ,i vor asigura infonnarea elevilor privind modalitatea de exercitare a acestui drept.

(9) Elevii ,i pirinpilsuspnitorli legali ai acestora au dreptul si cunoasci ,i si fie informap in legituri cu structura ,i obiectivele activitiplor cuprinse in oferta educaponali a unitipi de invitimint, precum ,i in privinta modalitiplor de consemnare a frecventei, de evaluare ,i notare utilizate in cadrul acestor activitip.

(10) Elevii au dreptul si opteze, conform legii, pentru tipul ,i forma de invitimint pe care le vor urma ,i si aleagi parcursul ,colar corespunzitor intereselor, pregitirii ,i competentelor lor. Pentru elevii minori, acest drept se exerciti de citre pirinpiltutorii legali ai copiilor. Schimbarea formei de invitimint ,i a pregitirii profesionale in cazul copilului care a implinit virsta de 14 ani se rea1izeazi in conditiile art. 47 alin. (3) din Legea Dr. 27212004 privind protectia ,i promovarea drepturilor copilului, cu modificirile p completlrile ulterioare.

(II) Fiecare elev are dreptu1 si opteze, in conditiile legii ,i Cartei scolii, pentru acele cursuri p activitip din oferta educaponali a unitipi de invitJmint pe care le consideri potrivite in raport cu aptitudinile ,i interesele sale.

15 septembrle 2009

66

(12) Elevii sunt incurajati p pot fi suspnuti de unititile de invaflmint in realizarea de activitiiti extrascolare, in mod special de voluntariat in comunitatea locall, in afara orelor de curs ,i in eonditiile legii.

(13) Individual sau prin intermediul consiliului consultativ al elevilor, elevii au dreptul de a sesiza ,i de propune analiza ,i eventuala corectare a aspectelor pe care le considera nesatisflcltoare in activitatea unitiitii de invatamfint in care studiazii.

. . .

(14) Elevul care sesizeaza un abuz, 0 neregula sau 0 abatere de la prevederile legale in vigoare in procesul de educatie ,i formare profesionala sau in general in relatiile din unitatea de invatlmint in care studiaza are dreptul de a fi ocrotit de orlce repercusiune negativl, conform regulilor stabilite prin Carta ,colii.

(15) Elevul sau, dupa caz, reprezentantul siiu legal, are dreptul de a con testa modalitatile ,i rezultatele evaluiirii lucririlor sense. Contestatia se adreseazii cadrului didactic respectiv, care are obligatia de a motiva/justifica modalitatea de evaluare ,i rezultatele acesteia. in situatia in care argumentele nu sunt considerate satisticatoare, elevul/reprezentantul sau legal se poate adresa directorului unitiitii seolare, care, pentru solutionarea contestatiei, va desemna profesorl de specialitate, care nu predau la clasa respectivi.

. ..

(16) Elevii pot beneficia de burse sau de alte forme de sprijin financiar pentru studii in afara

lirii, in baza unor acorduri interinstitutionale, sustinute prin finantare comunitarii.

(17) Elevii pot beneficia de burse sau de alte forme de sprijin material ,i financiar pentru studii, in conditiile legii. Elevii pot beneficia de suport financiar p din venituri proprii ale unitiitilor de invatlmint de stat.

(18) Conducerile unitiitilor de invatlmAnt pot sa puna, gratuit, la dispozitia elevilor, bazele materiale ,i bazele sportive pentru pregltirea organizatii a acestora.

(19) Fiecare elev are dreptulla echipament de proteetie specific pentru stagiile de pregltire practicl, in conditiile legii.

(20) Elevii pot fi cazati in internate ,i pot servi masa la cantinele seolare, in conditiile stabilite prin Carta ,colli.

(21) Copiii personalului din invifimint beneficiazi de gratuitate la cazare in cimine ,i internate.

(22) Elevii au dreptul sa fie evidenpap ,i sa primeascl premii ,i recompense, pentru rezultate deosebite obtinute la activitiiple scolare ,i extrascolare, precum ,i pentru atitudine civicl exemplarl, in eonditiile stabilite prin Carta scolii,

15 septembrie 2009

67

(23) Elevii din invalimintul obligatoriu benefi.ciaza gratuit, de manuale scolare, in eonditiile legii.

(24) Elevii apaqinind minoritiplor naponale au dreptul sa studieze ,i sa se instruiasca in limba matemi, la toate nivelurile ,i formele de invatimint, in eondijiile legii.

(25) in fiecare unitate de invatlmint de stat ,i particular, se constituie consiliul consultatival elevilor, format din liderii elevilor de la fiecare clasa. La nivel judetean se infiinteazi p funcponeaza consilii judetene ale elevilor, iar la nivel national Consiliul National al Elevilor. (26) Consiliile precizate la alin. (25) sunt organizate ,i funcponeaza in baza unor regulamente proprii, aprobate, in functie de nivel, de conducerea unitipi de invalimint, de inspectorul

, seolar general, respectiv de ministrul educatiei, cercetarii ,i inovarii,

(27) Consiliul elevilor i,i desemneaza prin vot secret reprezentantii din consiliile de administratie ale unitiplor de invatimint, dintre elevi din clasele a IX-a - a Xll-a! a XllI-a . sau din invafimintul postliceal.

(28) Elevii au dreptul sa participe la activitiple extrascolare organizate de unitatea de . invalimint, precum ,i la eele care se desfqoari in palatele ,i in cluburile copiilor, in bazele sportive ,i de agrement, in taberele ,i in unitiPle conexe inspectoratelor scolare, in cluburile

. .'

,i in asociatiile sportive, cu respectarea prevederilor regulamentelor de funetionare ale acestora.

(29) Elevilor le este garaJitata, conform legii, libertatea de asociere in cercuri ,i in asociatii ,tiinpfice, culturale, artistice, sportive sau civice ,i altele asemenea structuri ,ilsau organizatii de nivel local, judetean sau national, Organizarea ,i functionaree acestor structuri se realizeaza pe bazi de statut propriu, in conditiile legii ,i Cartei scolii, Unitiple de invapmint recunosc structurile p organizatiile scolare legal constituite ,i cu reprezentativitate la nivelul elevilor din unitatea de invatlmint.

(30) Exercitarea dreptului la reuniune, conform art. 15 alin. (2) din Conventia cu privire la drepturile copilului, ratificati prin Legea Dr. 18/1990, nu poate fi supusi decat acelor limit8ri care sunt previzute de lege ,i care sunt necesare intr-o societate democratici, in interesul sigurantei nationale, al ordinii publice, pentru a proteja sinitatea ,i moralitatea publici sau drepturile p libertiple altora.

(31) Dreptulla reuniune se exerciti in afara orarului zilnic, iar activitiple pot fi sustinute in unitatea de invitlmint, la cererea grupului de inipativl, numai cu aprobarea directorului. Aprobarea pentru dest'qurarea acestor actiuni va fi condiponati de acordarea de garantii

scrise privind asigurarea, de catre organizatori, a securitipi persoanelor p a bunurilor. 15 septembrie 2009

68

(32) in cazul in care continutul activiti{ilor care se desfqoari in unitatea de invatimint pe baza exercitirii dreptului la reuniune ~ilsau a activiti{ilor structurilor/organiza{iilor precizate la alin. (29) contravin prevederilor legii ~ilsau Cartei scolii, directorul uniti{ii de invatimint poate suspenda sau interzice destqmarea acestor activiti{i.

(33) In uniti{ile de invatimint este garantata, conform.legii, libertatea elevilor de a redacta ~i difuza reviste/publica{ii scolare proprii, co avizul conducerii uniti{ii de invatimint.

(34) in cazul in care revistele'publicatiile precizate la alin. (33) eontin elemente care afecteaza siguranta na{ionali, ordinea publici, sinitatea ~ilsau moralitatea, drepturile ~i libertl{ile cetllenqti sau prevederile legii ori ale Cartei scolii, directorul are dreptul ~i obligatia de a suspenda editarea ~i di:fuzarea acestora.

Art. 66 - Statutul elevilor - obHga1ii

(I) Elevii au datoria de a frecventa cursurlle, de a se pregiti la fiecare disciplini de studiu ~i de paiticipa activ ~i motivat in procesul de edueatie ~i formare profesionala,

(2) Elevii trebuie sa aibi 0 comportare civilizati ~i 0 tinuti decenti, atit in unitatea de invalimfint, cit ~i in afara ei..

(3) Elevii trebuie sa cunoasci ~i sa respecte:

. .

a) legile statului;

b) prevederile Cartei scolii din unitatea de invatsmint in care studiaza;

c) regulile de circulatie pe dnimurile publice;

d) normele interne privind sinitatea ~i securitatea in activitate, respectiv cele privitoare la situatiile de urgenti ~i protectia civila, qa cum. sunt acestea stipulate in Carta scolii a unititii de invatJmint in care studiazi;

e) normele de proteetie a mediului. (4) Este interzis elevilor:

a) sa distrugi docum.ente ~colare, precum. cataloage, carnete de elev, foi matricole ~i altele asemenea;

b) sa deterioreze bunurile din patrimoniul uniti{ii de invatlmint;

c) sa aduci ~i si difuzeze, in unitatea de invatimint, materiale care, prin continutul lor, atenteazi la independents, suveranitatea ~ integritatea na{ionala a lirii, care cultiva violenta ~i intoleranta;

d) sa organizeze ~i sa participe la actiuni de protest, care afecteaza desiqurarea activiti{ii

de invatimint sau care afecteazi frecventa la cursuri a elevilor;

e) sa blocheze ciile de acces in spatiile de invatimint;

15 septembrie 2009

69

t) sa depni ~i sa consume, in perimetrul unitipi de invatJmint ~i in afara acestuia, droguri, bauturi alcoolice ~i pglri ~i sa partieipe la jocuri de noroe;

g) si introducl, in perimetrul unitipi de invatiJnint, orice tipuri de anne sau alte instrumente, precum munitie, petarde, pocnitori sau altele asemenea, care, prin aetiunea lor, pot afecta integritatea fiziel ~i psihiel a colectivului de elevi ~i a personalului unitipi de invit8mint;

h) sa posede ~i sa difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografie;

i) sa utilizeze telefoanele celulare in timpul orelor de curs, al examenelor ~i al concursurilor;

j) sa lanseze anunturi false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile in perimetrul unitipi de invatlmint;

. k) sa aiba pnuti, comportamente ~i atitudini jignitoare, ostentative ori provocatoare fatA de colegi' ~ilsau fatA de personalul unitipi de invatamint;

1) sa aduel jigniri ~i sa manifeste agresivitate in limbaj ~i in comportament fatA de colegi ~i fatA-de personalul unitipi de in~tlmint;

m) sa apeleze tara justificare, din unitatea de inva1imint sau din afara acesteia, numlrul

. .

112 pentru situatii de urgentl-

(5) Elevii au obligatia sa poarte asupra lor carnetu1 de elev, sa-l prezinte cadrelor didactiee pentru consemnarea notelor, precum ~i' pArinplor, pentru informare in legitura cu situatia ~colarl.

(6) Elevii din invat8mintul obligatorlu trebuie sa utilizeze cu griji manualele scolare primite gratuit ~i sale restituie in stare bunl, la sfiI1itul anului scolar, An67-0~mreatimpmm

(1) Structura anului scolar se stabileste anual de Ministeru1 Edueatiei, Cercetirii ~i Inovlrii. (2) Unitatea de invat8mint poate solicita inspectoratului scolar, argumentat, modificlri ale structurii anului scolar, in funcpe de conditiile locale sau pentru situapi speciale, in eonditiile legii.

(3) Inspectoratul ~colar aprobl, in cazuri bine justificate, modificlri ale structurii anului scolar solicitate de unitiple de invatAmAnt. Inspectoratul seoler poate decide ~i din proprie inipativi modificlri ale structurii anului scolar pentru anumite unitip de invaliJnint, in funetie de conditiile locale sau pentru situatii speciale, in conditiile legii.

15 septembrie 2009

70

(4) Orice modificare a structurii anului §colar realizatlla nivellocal este in mod obligatoriu insoptl de programe pentru parcurgerea integrali a programelor scolare de citre top elevii, propuse de unitatea de invitlmAnt, aprobate §i monitorizate de inspectoratul scolar,

(5) Ministerul Educatiei, Cercetlrii §i Inovlrii reglementeazi durata orelor de curs, precum §i principiile generale de organizare §i destl§urare a activitiplor scolare,

(6) Unitatea de invifimint este responsabili pentru elaborarea §l aplicarea orarului §i programului propriu de functionare, in conditiile prezentei legi.

(7) Modificirile de orar §ilsau de program de funetionare necesare pentru anumite situatii speciale, cum ar fi evaluiri nationale, concursuri, simpozioane, festivaluri, zile deschise, activitlp in cadrul .unor parteneriate intemaponale §i altele asemenea, precum §i eonditii naturale §i climaterice deosebit de severe, se decid la nivelul unitlpi de invitimint, in conditiile asigurlrii parcurgerii integrale a programelor scolare de citre top elevii, cu in§tiinprea inspectofatului scolar,

(8) Unitiple de invitJmint, prin decizia consiliului de administratie, pot si-§i extindi activitlple cu elevii'dupi orele de curs, prin programe de tip ,,$coala dupi §coali", asigurind, timp de maximum 8 ore, conditii de invitare, recreere, sport, supraveghere §i protectia

. .

propriilor elevilprqcolari.

(9) in parteneriat cu reprezentantii pirinplor, prin ,,$coala dupi scoala", se ofm activitlp de invitare remediali pentru cei cu deficieate ' de invitare, activitlp de meditatii pentru consolidarea cunostintelor dobindite sau de accelerare a invillrii pentru copiii supradotati, (10) Programele de tip ,,$coala dupi §coali" pot fi finantate de citre Ministerul Educapei, Cercetirii §i Inovlrii, printr-un program naponal, care va stabili §i metodologia prin care unitiPle de invitJmint §i autoritiple locale asiguri condipile necesare pentru servirea mesei, activitlp recreative §i de invitare, inclusiv normarea personalului implicat.

(11) Programele tip ,,§COali dupi §coali" sau parp. ale acestora se pot realiza pe bazi de taxe, conform deciziei consiliului de administratie §i a comitetelor reprezentative ale plrintilor. Art. 68 - Forme de sprijin pentru elevi

(1) Elevii de la cursurile de zi din invitlm8ntul de stat pot beneficia de burse de performan1i, de merit, burse de studiu §i burse de ajutor social, bursa meritul olimpic, burse Guvernul Rominiei pentru elevii din mediul rural §i alte burse.

(2) Elevii pot beneficia §i de burse pe baza de contract incheiat cu operatori economici ori cu

alte persoane juridice sau fizice, precum. §i de credite pentru studiu acordate de binci in conditiile legii.

15 septembrie 2009

71

(3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Bducatiei, Cercetirii ~i Inovirii. Criteriile specifice de acordare a burselor de performantl, de merit, de studiu ~i de ajutor social se stabilesc anual, in consiliile de administratie ale inspectoratelor scolare, in limitele fondurilor repartizate ~i in raport cu integralitatea efectuirii de catre elevi a activitiplor scolare, Bursele de care beneficiazi elevii sunt indexabile.

(4) Elevii cetiteni strlini care studiazi in sistemul national de invitlmint din Rominia pot beneficia de burse, potrivit prevederilor prezentei legi.

(5) Elevii de origine etnici romAni din tiri invecinate, etnici romini cu domiciliul stabil in striinitate pot beneficia de burse, potrivit prevederilor prezentei legi.

(6) Pentru elevii din invitlmfintul obligatoriu de stat ~i particular acreditat se asiguri gratuit manualele scolare,

(7) Elevilor care nu pot fi ~colarizati in localitatea de domiciliu Ii se deconteazi cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii, prin unititile de invitJmint la care sunt ~colarizati, pe baza de abonament, in limita a 50 km.

(8) Pentru distailte mai marl de 50 Ian se . asigura . decontarea sumei reprezentiud contravaloarea a 8 ca1atorii dus-intors pe semestru.

.

(9) Elevii din invitimiutul obligatoriu beneficiazi de tarif redus cu 50% pentru transportul

local in comun, de suprafap ~i subteran, precum ~i pentru transportul intern auto, feroviar ~ naval, in tot timpul anului calendaristic.

(10) Elevii orfani sau cei proveniti din sistemul de ocrotire a minorilor, beneficiazi de gratuitate pentru transportul local in comun, de suprafap ~ subteran, precum ~i pentru transportul intern auto, feroviar ~i naval, in tot timpul anului calendaristic.

(II) Elevii din invitimintul de stat ~i particular acreditat beneficiazi de gratuitate pentru accesulla muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film ~i la alte manifestiri culturale ~i sportive organizate de institutii publice in limita bugetelor aprobate.

(12) Elevii bursieri ai statului romAn, beneficiazi de gratuitate la toate manifestirile previzute la alin. (11) ~i de tarif redus cu 50% pentru transportul local in comun, de suprafap ~i subteran, precum ~i pentru transportul intern auto, feroviar ~i naval, in tot timpul anului calendaristic.

Art. 69 - Activititi extra,coiare

(I) Continutul educatiei la toate nivelurile de organizare a invitamintului se completeazi prin activitip extrascolare,

IS septembrie 2009

72

(2) Activitatea ext:rqcolari se organizeazl de cltre unitip de invltlmint, cluburi, palate ale copiilor, administratiile judetene ale taberelor, conducerile taberelor seolere ~i bazelor sportive, turistice ~i de agrement ~i de alte unitlp pentru activitlp complementare, cu sprijinul familiei ~i al altar factori interesati,

(3) Activitlple extrascolare au continut ~tiinpfic, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moralcivic, tehnico-aplicativ, turistic, sportiv, precum ~i caracter recreativ.

(4) Palatul National al Copiilor p Elevilor din Bucuresti, subordonat Ministerului Educapei, Cercetlrii ~i Inovlrii, precum. ~i palatele copiilor din judete, aflate in subordinea inspectoratelor scolare, au ~i rol metodologic pentru aetivitatile extrascolare,

(5) Palatele ~i cluburile eopiilor .sunt unitip de invitJmAnt pentru activitlp extrascolare, personalul acestora beneficiind de drepturile ~i obligatiile previzute in prezenta lege.

(6) Organizarea ~ competentele unitlplor specializate in activitatea ext:rqcolarl se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetlrii ~i Inovlrii, in colaborare cu Ministerul Tineretu1ui ~i Sportului.

(7) Ministerul Bducatiei, Cercetirii ~i Inovlrii,. prin . inspectoratele scolare, asigurl ~i controleazi realizarea obiectivelor educatiei ~i formirii profesionale prin activitlp extrascolare.

(8) Activitlple extrascolare - ~tiinpfice, tehnice, cultural-artistice ~i sportive, precum ~i cele pentru elevii capabili de performante sunt finantate de la bugetuJ. de la stat ~i de la bugetele locale, conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetlrii ~i Inovlrii. in acest scop se pot folosi ,i alte surse de finantare.

(9) Prevederile alin. (7) se aplica ~i in cazul taberelor de ereatie, sportive ~i de odihnl ale elevilor.

TITLUL IV - iN\' lTAMANTUL SUPERIOR

CAP. 1- DISPOZITll COMUNE Art. 70 - Misiunea invitfmlntului superior

(1) Misiunea invltJmAntului superior este de a genera formarea profesionall de nivel universitar, de a produce eunoastere prin cercetare ~tiinpficl, inovare ~i ereatie,

(2) in cadrul misiunii genera1e stabilite la art. 29, alin. (5), institutiile de invltimint superior decid, la nivelul senatului universitar, ~i fac publici misiunea asumatl, care poate fi de:

a) invltlmint - organizeazl programe de studii de licenti;

b) invltJmAnt ~ cercetare ~tiinpficl/creape artisticl - organizeazl programe de studii de licenti ~i masterat;

15 septembrie 2009

73

c) cercetare ~tiinpficl avansatilcreape artisticl ~i invil8mAnt - organizeazi programe de

studii de licenfi, masterat, doctorat ~i postuniversitare.

Art. 71 - Asumarea Ii vaJidarea misiunii

(1) Institutiile de invitlmAnt, pe baza standardelor naponale aprobate in acest scop prin hotirire a Guvernului la propunerea Ministerul Educapei, Cercetirii ~i Inovirii ~i a unui audit intern i~i asumi una dintre misiunile previzute la art. 70, aIin. (2).

(2) Misiunea asumati este supusi evaluirii institutionale in eonditiile legii. in urma acestei evaluiri, misiunea se valideazl/invalideazi ~i se informeazi atit institutia de invitimAnt superior cit ~i Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii.

(3) Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii face publici misiunii institutiei de invil8mint superior.

(4) Rea1izarea evaluirii instituponale pentru stabilirea statutului misiunii institutiei de invitlmint superior se face periodic, din'5 in 5 ani ~i are ca scop orientarea beneficiarilor de educatie,

(5) Universitatea multiculturali este recunoscuti ~ incurajati camodel de buni practicl ~i de dezvoltare a relatiilor interentice.

Art. 72 - Structura mvltimlntuIui superior

(1) La nivel universitar, formarea inipali se realizeazi prin studii universitare organizate pe trei cicluri, iar formarea continua prin studii postuniversitare.

(2) Cele trei cicluri de studii universitare sunt:

a) studiile universitare de licenti;

b) studiile universitare de masterat;

c) studiile universitare de doctorat.

(3) Studiile postuniversitare sunt:

a) programe post-doctorale, cu 0 durati de minim un an;

b) de specializare, cu 0 durati de doua sau mai multe semestre;

c) programe de fonnare continua pe tot parcursul vietii, Art. 73 - Programe de studiu

(1) Fonnarea la nivel universitar ~i postuniversitar se realizeazi prin programe de studii desiqurate in institutii de invitlmAnt superior: universitip, institute, academii de studii ~ ~coli de studii academ.ice postuniversitare care fimcponeazi in eonditiile legii.

(2) Programul de studii:

15 septembrie 2009

74

a) constl in totalitatea activitiplor de proiectare, organizare, conducere ~i realizare efectivl a predirii, invillrii, evalulrii ~i cercetirii dintr-un domeniu care conduce la obpnerea unei caIificiri universitare;

b) planificl ~i organizeazl volumul de muncl specific activitatilor de predare, inv1tare, aplicare practicl ~i examinare in concordantl co Sistemul European al Creditelor Transferabile (ECTS), exprimindu-l in termenii creditelor de studii.

(3) Organizarea fiecirui program de studii este de competenta institutiilor de invltlmint superior, co respectarea legislatiei in vigoare.

(4) Programele de studii se diferenpazl in functie de:

a) nivelul pregltirii: licentl, masterat, doctorat, post-doctorat; specializare, fonnare continua;

b) domeniul de specializare a cunoasterii, conform co diviziunea academicl a cunoasterii

.

~i co diviziunea profesionall a muncii;

c) forma de invlflmint;

d) limba de predare;

e) locaIitatea geograficl, respectiv locu1 unde se dest"qoarl procesul de invltlmint.

. .

(5) Un program de studii se concretizeazl prin:

a) curricu1umul care coprinde ansamblul de disciplinele ce conferi 0 calificare universitarl, repartizate succesiv pe ani de studii ~i co ponderi exprimate in credite de studiu de tipul ECTS. Acesta este in responsabilitatea institutiei de invlpmint superior, co respectarea standardelor nationale;

b) prin exceptie, curricu1umul pentru Departamentele de pregltire a personalului didactic se stabileste de Ministerul Educapei, Cercetirii ~i Inovlrii;

c) programele analitice sau fi~e ale disciplinelor in care sunt formulate: competentele genera1e ~i de specialitate, continutul predirii ~i invltlrii ~i practicile asociate predlrii, invilirii ~i evalulrii;

d) organizarea activitiplor studentilor ~i a personalului didactic in perioada de realizare a programului de studii;

e) sistemul de asigurare a calitipi a activitiplor de realizare a programului de studii. t) un responsabil al programului de studii co atribupi stabilite de Carta universitarl.

(6) Un program. de studii fimcponeazl legal dacI este autorizat provizoriu sau acreditat. Organizarea ~i dest"qurarea de programe de studii neautorizate/neacreditate se sancponeazl

co nereeunoasterea studiilor pentru beneficiari, precum ~i co amendl penall pentru 15 septembrie 2009

75

organizatori, intr-un cuantum egal cu contravaloarea sumelor incasate de acestia cu titlu de taxi.

(7) Autorizarea provizorie ,i acreditarea programelor de studii se realizeazi distinct pentru fiecare forma de invafimint, limba de predare ,i pentru fiecare loeatie geografica in care se des~ari.

(8) Durata programelor de studii ,i numirul de eredite de studii transferabile aferente, pe cicluri, forme de invilimint ,i domenii, se stabilesc de catre Ministeru1 Educatiei, Cercet8rii ,i Inovarii, ,i se aprobi prin hotirfire a Guvemului.

(9) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene reglementarea naponala nu poate contraveni celei europene.

(10) Nomenclatorul domeniilor ,i specializ8rilor, structura institutiilor de invilimint superior ,i programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, locatiile geografice de des~, numirul 'de credite' de studii transferabile pentru fiecare program, forma de invipmAnt, precum ,i limba de predare se stabilesc anual prin hotlrire a Guvemului, promovati de catre Ministerul Educatiei- Cercet8rii ,i Inevarii," inaiote de 31 martie in fiecare an.

.

(11) Ministerul Educatiei, Cercet8rii ,i Inovarii, impreuni cu patronatele, in colaborare cu

institutiile de invilimint superior ,i cu partenerii sociali, coreleazi oferta educaponali a invitlmintului universitar, pe cicluri ,i programe de studii, cu cerintele pietei muncii ,i cu dezvoltarea vietii sociale, in baza unor studii de prognozi economici ,i sociali.

Art. 74 - Admlterea in programe de studiu

(1) Admiterea in invitamintul superior de stat, particular ,i confesional pentru fiecare ciclu ,i program de studii universitare este de competenta fiecirei institutii de invilimint superior ,i se organizeazi pe baza metodologiilor specifice de admitere stabilite de fiecare institutie de invitimint superior, cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovarii poate elabora metodologii generate de organizare a examenului de admitere in invitlmintul superior.

(2) La admiterea in invitamintul superior de stat, particular ,i confesional pentru fiecare ciclu ,i program de studii universitare pot candida cetilenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinind Spatiului Economic European ,i ai Confederatiei Elvetiene in aceleasi conditii previzute de lege pentru cetilenii romini, inclusiv in ceea ce priveste taxele de seolarizare. Recunoasterea studiilor efectuate de acestia in tarile de domiciliu se va realiza de

15 septembrie 2009

76

citre directia de specialitate din cadrul Ministerului Bducatiei, Cercetirii ,i Inovlrii, in eonditiile legii,

(3) Concursul pentru admiterea pentru fiecare ciclu ,i program de studii universitare se organizeazl de catre universitate inainte de inceperea anului universitar.

(4) Metodologia, eonditiile de admitere ,i seolarizare proprii fiecirei universitip se publici, conform prevederilor legale in vigoare, prin afi,are la sediul institutiei de invalimfint superior ,i prin publicare pe pagina proprie de internet, inainte de 15 aprilie a fieclrui an, pentru toate programele de studii.

(5) Admiterea in invatimintuI superior de stat, particular ,i confesional pentru fiecare ciclu ,i program de studii universitare poate sa fie suspnuti in limba romini, in limbile minoritit:ilor nationale, sau intr-o limba de cireulatie intemaponall, corespunzitor limbii de predare in care este autorizatlacreditat programul.

(6) La admiterea in toate ciclurile de studii universit.re cu predare in limba romini, cetitenii striini au obligapa sa prezinte un certificat de competentllingvistici pentru limba romini eliberat de institutii abilitate de Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovlrii. Aoeeqi oondipe se impune ~ in cazul transferurilor cursantilor intre institutiile de invatamint superior

. .

acreditate, care, potrivit legii, au dreptuI sa scolarizeze cetitenii striini ,i sunt recunoscute. de statuI romAn.

(7) Institutiile de invatlmJnt superior pot percepe de la candidati, in conformitate ' cu prevederile legale in vigoare, taxe de inscriere pentru organizarea ,i des~ admiterii, in cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele universitare pot sa prevadi, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea de plata acestor taxe sau reducerea lor.

(8) Mediile genera1e/punctajele genera1e obpnute de candidati la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la institutia la care acestia au candidat, in confonnitate eu procedurile proprii de admitere.

(9) Un candidat declarat admis poate beneficia de finanpare de la buget 0 singura dati, pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii universitare.

(10) Persoana admisi la un program de studii universitare de licentl sau masterat are calitatea de student pe intreaga perioada de desfqurare a programului respectiv, de la inmatriculare ,i pini la sustinerea examenului de finalizare a studiilor.

(II) Persoana admisa la doctorat are calitatea de student-doctorand pe intreaga perioada de desfqurare a programului, de la inmatriculare ,i pini la sustinerea publici a tezei de doctorat.

15 septembrie 2009

77

(12) Persoana admisa la un program de studii post-universitare are pe intreaga perioadi de des~ a acestuia ealitatea de cursant.

(13) Persoana admisi la un program. de studii post-doctorate are pe intreaga perioadi de des~urare a acestuia ealitatea de cercetitor post-doctorat.

(14) Metodologiile proprii de admitere ale institutiilor de invitimint superior trebuie sa prevadi criterii de departajare a candidatilor, inelusiv in cazul mediilor egale obtinute la admitere, astfel incit numlrul eandidatilor declarati admisi, co finanpre de la bugetul de stat, si nu depqeasci cifra de seolarizare alocati fiecirui domeniu sau fiec8rei specializlrilfiecirui program de studii.

(15) Rezolvarea eontestatiilor depuse de candidapi respinsi este in exelusivitate de competenta institutiilor de invitiJnint superior, conform metodologiilor proprii de admitere. Decizia comisiei de contestapi este definitivi.

(16) Institutiile de invitimint superior au obligatia si restituie, in eel mult 48 de ore de la depunerea cererii ,i neconditionat, firi perceperea unor taxe, dosarele candidatilor respinsi sau ale celor care renunti la locu1 obtinut prin admitere, dupi afisarea rezultatelor finale.

Art. 75 - RegistruI Matricol Unic

(1) Registrul Matricol Unic, numit in continuare RMU, este 0 bazi de date ofieiali ~ este protejat legal. Falsificarea inregistrlrilor din RMU constituie infractiune ,i se pedepseste co amendi penali, conform prevederilor legale co privire la falsul in inscrisuri.

(2) Ministeru1 Educatiei, Cercetirii ,i Inovirii elaboreazi ,i aprobi prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii ,i inovirii Regulamentul privind constituirea ,i utilizarea informatiilor care sunt euprinse in Registrului Matricol Unic, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

(3) Jnstitutiile de invitimint superior de stat, particu1are sau confesionale, acreditate sau autorizate sa fuactioneze provizoriu, sunt obligate sa transmiti, anual, datele referitoare la studenpi inmatricu1ap in vederea inscrierii acestora in RMU.

(4) Registrele matricole ale institutiilor de invitJmint superior constituite in formi electroniei devin parte din RMU.

Art. 76 - Contraete de studD

(1) Institutia de invit8mint superior semneazi co fiecare studentlstudent-doctorand inmatricu1at la un program de studii un contract de studii. in cazul studiilor universitare de doctorat, contractul de studii este semnat ~ de conducitorul de doctorat.

15 septembrie 2009

78

(2) in contractual de studii sunt previzute drepturile ,i obligatiile fiecirei Pit1i implicate in ciclul de studii universitare de licenll, pe toati durata ciclului, masterat sau doctorat, astfel incit sl fie realizate cerintele de asigurare a calitipi.

(3) Modelul contractu1ui de studii se elaboreazl de fiecare institupe de invlt8mint superior, in concordantl cu prevederile regulamentelor de organizare ,i destqurare a programelor de studii ,i cu respectarea legislatiei in vigoare.

(4) Pe parcursul ciclului de studii universitare de licentl, masterat ,i doctorat, studentul, respectiv studentul-doctorand, poate trece de la un program de studii la altul, respective de la o fonnl de invltlmint la alta, in cadrul aceleiasi specializiri ,ilsau domeniu de studii, potrivit prevederilor contractu1ui de studii, a regulamentelor de organizare ,i destqurare a programelor de studii ,i cu respectarea legislatiei in vigoare.

Art. 77 - Forme de organizare

(1) in cadrul programelor de studii de licentl ,i masterat, cu exceJJiia prograrilelor de doctorat ,i a programelor din domeniul slnitate, activitatea didacticl se poate organiza in urmItoarele forme: invitlmint de zi, sera1, cu frecvenli redusl ,i la distantl. 'Mijloacele de comunicareelectronicl la distantl ,i activitiple directe prin internet (on-line) pot fi utilizate ca instrumente de invlpre.

(2) Programele ciclului universitar de doctorat se pot organiza numai la formele zi ,i cu frecventl redusi..

(3) Programele ciclului universitar de licentl in domeniul slnltate se pot organiza numai la forma de zi.

(4) Diplomele ,i certificatele de studii eliberate de institupite de invltlmint superior, in eonditiile legii, pentru aceleasi specializiri, indiferent de forma de invltlmint absolvitl, sunt echivalente.

(5) Programele de studii se autorizeazl provizoriu/se acrediteazl distinct pe fiecare fonnA de organizare a invitiJnintului.

(6) Formele de invltimfint sera1 ,i cu frecventl redusl, precum. ,i la distantl pot fi organizate de institutiile de invltlmint superior dacI indeplinesc cum.ulativ urmItoarele conditii:

a) institutia de invltimfint superior este acreditati;

b) programul de studii ce urmeazl a fi organizat este acreditat la forma de zi.

Art. 78 - Examene de fmalizare a studUlor

(1) Examenele de finalizare a studiilor in invltJrnintul superior sunt:

a) examenul de licentl, pentru ciclul de studii universitare de licentl; 15 septembrie 2009

79

b) examenul de disertatie, pentru ciclul de studii universitare de masterat;

c) examenul de sustinere a tezei de doctorat;

d) examenul de diploma, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare;

e) examenul de selectie, care precede examenul de licenp, in cazul studentilor/ebsolventilor care provin de la institutii de invalimint superior ~ilsau programe de studii care au intrat in lichidare.

(2) Examenele preclzate la alin. (1) se organizeaza ~ se destqoara numai de catre institutiile de invafimAnt superior acreditate, in conditiile prezentei legi, pe baza unui Regulament aprobat de ministrul educatiei, cercetirii in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi ~i in conditiile stabilite prin Carta universitari.

(3) Institutiile de inva1lmAnt superior acreditate, atlate in perioada de monitorizare speciali, au dreptul sa organizeze, dupa C8Z, examene de licenli sau examene de disertatie numai pentru absolventii proprii ai specializirilor acreditate ~i ai specializirilor autcirizate sa funetioneze provizoriu, care fae parte din acelasi domeniu sau din domenii apropiate ale aceluiasi domeniu fundamental co specializirile acreditate.

(4) In fiecare an universitar, examenele de finalizare a studiilor se pot organiza, de regula, in dod sesiuni, in perioadele stabilite de senatul institutiei organizatoare.

(5) Pentru situatii speciale, previzute in regulamentele de organizare ~i dest'qurare a programelor de studii, institutia organizatoare poate organiza sesiuni speciale de examene de finalizare a studiilor.

(6) Examenele de finalizare a studiilor se sustin in limba de predare pentru care este autorizatlacreditat programul.

(7) Finalizarea studiilor se realizeeza astfel:

a) gratuit, 0 singuri dati, pentru studenpi ale ciror studii sunt finantate de la buget;

b) co taxa, pentru studenpi ale ciror studii au fost organizate co taxi;

(8) Senatele universitare pot sa prevadi, prin metodologiile proprii, scotirea de plata sau reducerea taxelor in conditiile alin. (7).

(9) Rezolvarea contestatiilor depuse de candidapi resp~i este in exclusivitate de competenta institutiilor de invatimint superior, conform metodologiilor proprii de organizare a examenelor de finalizare a studiilor. Decizia comisiei de eontestatii este definitiva.

CAP. n - CICLUL I - STUDn UNIVERSITARE DE LICENTA Art. 79 - Organizarea studillor univenitare de ticenti

15 septem.brie 2009

80

(1) Studiile universitare de licenti corespund unui numir cuprins intre minimum 180 ,i maximum 240 de credite de studii transferabile, conform Sistemului european de credite de studii transferabile ECTS.

(2) La invilimintul de zi, durata normala a studiilor universitare de licenti este, dupa caz, de 3-4 ani ,i corespunde unui numiir de 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Durata studiilor de licenti pentru invatimAntul tehnic este de 4 ani.

(3) Pentru formele de invitiJnint seral, cu ftecventi redusii, respectiv la distanti durata studiilor este cu un an mai lungii decit la forma de zi.

(4) In situatii exceptionale, studenpi inmatriculap la programele de studii la fonna de invitiJnAnt la zi pot parcurge doi ani de studii intr-un singur an, cu exceptia primului . ,i ultimului an de studii, in eonditiile previizute de regulamentele de organizare ,i desfiturare a programelor de studii ,i cu respectarea legislatiei in vigoare. Studentii inmatriculap la programele de studii la formele seral, cu frecvenla redusi ,i la distanti nu pot pareurge doi ani de studii intr-un singur an.

(5) Studiile universitare de licenti asigurii un nivel de calificare adecvat exerci.tirii unei profesii in vederea insertiei pe piata foqei de munci, prin eunostinte generate ~i de specialitate corespunzatoare,

(6) in cadrul studiilor universitare de licenti este obligatorie efectuarea unor stagii de practici. (7) Studiile universitare de licenp in forma de invatJmint de zi se pot organiza in regim de finantare de la bugetu1 de stat sau in regim cu taxi. Ministerul Edncatiei, Cercetiirii ,i Inoviirii alocii anual pentru studiile universitare de licenp in forma de invatimAnt de zi un numiir de locuri finantate de la buget, pentru universitiiple de stat.

(8) Studiile universitare de licenp in forma de invatimAnt seral, cu ftecvenla redusa sau la distanti se organizeazii, de regula, in regim cu taxa. Numirul de locuri pentru studiile universitare de licenti in regim. cu taxa ,i cuantumul acesteia se stabilesc de ciitre senatul fieciirei institutii de inviitimAnt superior, pe baza legislatiei in vigoare ,i cu respectarea cerintelor de asigurare a calitiipi ,i se fae publice pAnii la 15 aprilie a fieciirui an.

(9) Programul de studii universitare de licenti se desfitoara in cadrul institupilor de invatiJnint superior pe baza planurilor de invatimAnt elaborate in concordanti cu standardele nationale, pe domenii de studii ,i specializiri.

(10) Institutiile de invatimAnt superior autorizate sa functioneze provizoriu/acreditate adopt!, prin decizie a senatului, Regulamentul de organizarea ,i destlfurare a programelor de studii

15 septembrie 2009

81

din cadrul ciclului I - studii universitare de licenti, in conformitate cu standardele naponale de calitate specifice domeniilor/specializirilor.

Art. 80 - Admiterea la studille univenitare de lieenfl

(1) Admiterea pentru ciclul universitar de licenti se organizeazi de institutia de invatlmint superior pe domenii, la specializirile/programele de studii autorizate sa functicneze provizoriu sau acreditate.

(2) Pot participa la admiterea in ciclul I de studii universitare de licenti absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenti cu aceasta.

(3) Candida pi la studiile universitare de licenp care au obtinut in perioada studiilor liceale distinetii - premiile I, II, III, mentiune, premii speciale - la olimpiadele scolare intemationale recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii beneficiaza de dreptul de a se inscrie, firi sustinerea concursu1ui de admitere, pe locuri finantate de la buget, la cursurile a doui programe de studii. De aceasti prevedere se poate beneficia 0 singura dati, cu respectarea legislatiei in vigoare.

(4) Institutiile de invit8mint superior pot prevedea in Carta Universitari conditii specifice de admitere pentru cei care au obtinut distinetii la olimpiadele ~i concursmile scolare nationale, recunoscute de Ministerul Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii ~i la cele intemationale, altele ddt cele mentionate la alin. (3).

Art. 81 - Finalitilile generale ale studillor univenitare de lieenti

(1) Finalitatea unui program de studii de licenti consti in acumularea unor competente profesionale ~i transversale.

(2) Diploma conferiti dupa promovarea unui program de studii universitare de licenp se numeste "diploma de licenp" sau, dupa C8Z, "diploma de inginer".

(3) Pe diploma de licenp se menponeaza toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de invatJmint. Diploma de licenti este insopti de "suplimentulla diploma" care se elibereaza gratuit, in limba romini ~ 0 limba de cireulatie intemationala .

.

(4) Diploma de licenfi/inginer atesti faptul ci titularul acesteia a dobindit cuno~tinte ~i competente genera1e ~ de specialitate, precum ,i abilitip cognitive specifice profesiei.

(5) Absolvenpi cu diploma a studiilor universitare de licenp au dreptul sa-~i exercite profesia, conform diplomei dobindite, sau pot continua studiile in cadrul ciclului II - studii universitare de masterat.

Art. 82 - Examenul de lieenfi

15 septembrie 2009

82

(1) Finalizarea unui program de studii universitare de licenti se realizeazi prin sustinerea examenului de licenti, care consti din 2 probe, al cIror continut este stabilit de senatul universitar, ,i anume:

a) proba 1: evaluarea cunostintelor fundamentale ,i de specialitate;

b) proba a 2-a: prezentarea ~ sustinerea lucririi de licentl/proiectului de diploma;

(2) In invilimintul superior medico-fannaceutic uman, proba 1 din cadrul examenului de finalizare a studiilor se constituie dintr-o componenti naponali ,i, dupi C8Z, 0 componenti specifics, Componenta naponali se realizeazi sub formi de lucrare scrisi din tematica ,i din bibliografia anuntate de catre comisia de organizare, formati din speeialisti desemnati de conducerile universititilor de medicini ,i farmacie acreditate.

CAP. m - CICLUL n - STUDn UNIVERSITARE DE MASTERAT Art. 83 - Organizarea studillor univenitare de masterat

(1) Programele de studii universitare de masterat:

a) aprofundeazi sau extind pregitirea din ciclul de licenti ,i asiguri specializarea ,tiintifica sau de creatie artistici ,i constituie 0 bazi obligatorie pentru studiile doctorale;

b) au 0 durata normali de 1-2 ani ,i corespund unui numir de 30 de credite de studii transferabile pentru un semestru de studiu;

c) corespund unui numlr de credite de studii transferabile cuprins, de regula, intre 90 ,i 120. Prin except:ie, in funetie de durata studiilor universitare de licenti, limita inferioari poate fi de 60 de credite de studii transferabile;

(2) Durata totali cumulati a ciclului I - studii universitare de licenti ,i a ciclului IT - studii universitare de masterat trebuie si corespundi obtinerii a eel putin 300 de credite de studiu transferabile.

(3) Programele de studii universitare de masterat se organizeazi:

a) de regula, la forma de invitiJnint de zi, in regim de finantare de la bugetul de stat sau in regim cu taxi. Ministerul Educatiei, Cercetirii ,i Inovirii aloci anual, pentru invipmintul de stat, pentru studiile universitare de masterat in forma de invitim8nt de zi un numir de locuri finantate de la buget;

b) in forma de invitimint cu ftecventi redusi sau la distanti in regim cu taxi. Numirul de locurl pentru studiile universitare de masterat in regim cu taxi ,i cuantumul acesteia se

stabilesc de catre senatul fieclrei institutii de invitiJnint superior, cu respectarea cerintelor de asigurare a ca1itipi.

IS septembrie 2009

83

(4) Pentru profesii reglementate prin nonne ori recomandiri sau bune practici europene, ciclul I Ii ciclul II pot fi oferite comasat intr-un program unitar de studii universitare cu 0 duratl cuprinsA intre 5 Ii 6 ani, la invAtiJDintul de zi, cu frecventA, in conditiile prezentei legi, diplomele obtinute fiind echivaIente titlului de master.

(5) in cadrul studiilor universitare de masterat se pot solicita, peste numirul de credite obligatorii, credite acumulate din stagii de practicA sau stagii de pregAtire in striiinltate.

(6) Institutiile de invAtsmint superior acreditate adoptA, prin hotiirire a senatului, Regulamentul de organizarea Ii desfiJurare a programelor de studii din cadrul ciclului II - studii universitare de masterat, in conformitate cu standardele nationale de calitate Ii, dupA C8Z, cu standardele specifice domeniilor in care institutia de invAtAmint superior are dreptul legal de a organiza programe de studii universitare de masterat.

(7) Numiirul de locuri finantate anual de la bugetul de stat in eonditiile aIin. (3) reprezintl minimum 50% din numiirul de absolvenp cu diplomi acordatl dupA finalizarea studiilor universitare de licentl finantate de la bugetul de stat, la nivel naponal.

(8) Programele de studii universitare de masterat sunt acreditate pe domenii de ARACIS in conformitate cu standardele nationale de calitate.

(9) Institutiile de invAtiimint superior pot initia Ii dezvolta programe de studii universitare de masterat, la orice fonnA de invitAmint, la solicitarea institutiilor publice sau a aItor factori interesati, cu asigurarea finantlrii corespunzAtoare de cAtre acestia Ii cu respectarea procedurilor de acreditare a programelor de studii, in conformitate cu legislatia in vigoare. (10) in funetie de obiectivele edueationale Ii/sau de cercetare urmArite, un program de studii universitare de masterat poate fi:

a) de aprofundare, care asigmA accentuarea aehizitiilor de cunoltinte Ii de deprinderi intro direetie de studii din domeniul de licenp absolvit;

b) interdisciplinar, care asigmA dezvoltarea unor eompetente specifice, dintr-o perspectivA interdisciplinari, in douA sau mai multe domenii, in raport cu 0 temA dati;

c) de cercetare, care ofem programe avansate de initiere in cercetare Ii asigmA pregAtirea studentilor in vederea parcurgerii unui program de studii universitare de doctorat;

d) complementar, care adaugA la competentele obtinute in cadrul programului de licentl aIte competente, care sA liirgeascA aria de eunoastere Ii de insertie profesionalA;

e) profesional, in programul de formare continua, care ~e atingerea/menpnerea unui inalt grad de profesionalizare a celor care activeazA deja intr-un anumit domeniu.

in acest C8Z, institutiile de invAtAmint superior pot stabili parteneriate cu agentii 15 septembrie 2009

84

economici, asociatiile profesionale ,ilsau institupi publiee pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de masterat care sa rispundi cerintelor pietei muncii;

t) didactic, care asiguri formarea abilitiplor ,i achizitia eunostintelor pedagogice pentru

cadre didactiee.

(II) Institutiile de invafimint superior pot stabili parteneriate cu agentii economici, asoeiatiile profesionale ,ilsau institutii publiee pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de masterat care sa rispundl cerintelor pietei muncii.

(12) Domeniile in care 0 institutie de invatlmint poate organiza studii universitare de masterat sunt:

a) domeniile studiilor universitare de licenli in care institutia este acreditati ~ evaluati periodic institutional, potrivit legii. Institupile de invatlmint superior promoveaza interdisciplinaritatea in studiile universitare de masterat.

b) institutia de invatimint superior, pentru domeniile ,tiinpfiee pentru care este acreditati, poate infiinta programe de masterat cu conditia respectirii standardelor naponale de asigurare a ca1itipi ,i cu respectarea procedurilor de autorizare, respectiv acreditare; (13) Un program de studiu de masterat poate fi infiintat ,i poate functiona doar daca universitatea dispune de cadre didactiee titulare proprii, cu titlu de profesor sau de conferentiar, pentru eel pupn jumitate din disciplinele aferente programului de studii.

(14) Titularii de curs pot fi cadrele didactiee cu gradul de profesor universitar conducitor de doctorat, profesor universitar, eonferentiar universitar sau lector/,ef de lucriri care au obtinut titlul de doctor.

(15) Pot fi cadre didactiee in cadrul unui program de masterat numai acele cadre didactice care au obtinut titlul ,tiinpfic de doctor.

(16) Prin exceptie de la prevederile alin. (14), in cadrul acelor programe de studii universitare de masterat in care existi 0 important dimensiune practici, pot fi invitate sa predea in ca1itate de cadre didactiee asociate, personalitip ale domeniului respectiv care nu detin titlul ,tiinpfic de doctor. Aceasti categorie de cadre didactiee asociate poate acoperi eel mult 25% din totalul orelor previzute in planul de inviliJnint pentru un program de studii de masterat. Echivalarea gradului universitar al cadrului didactic asociat se va face prin hotirire de Senat.

(17) Programul de studii universitare de masterat se des~oari in cadrul institutiilor de invapmint superior pe baza planului de invifimint aprobat de senatul universitar p care cuprinde atit discipline de eunoastere avansati in cadrul domeniului de studii universitare de

IS septembrie 2009

85

masterat, cit ~i module de pregatire complementarl necesare pentru 0 insertie rapidi a absolventului de studii universitare de masterat pe piata muncii.

(18) Programul de pregatire al masterandului trebuie sa conpni ~i 0 componentl de cercetare ~tiinpficl sau creatie artistici, in concordanp cu specificul domeniului de studii.

Art. 84 - Admiterea Ia studii univenitare de masterat

(1) Admiterea la studiile universitare de masterat se realizeaza de cltre institutii de invatamint superior acreditate la programe de studii de masterat acreditate, conform legii.

(2) Pot candida la programe de studii universitare de masterat absolvenpi cu diploma de liemp sau echivalentl.

(3) Conditiile de admitere sunt aceleasi pentru ambele categorii de candidap previzute la alin. (2).

Art. 85 - Finalititlle generale ale studiilor univenitare de masterat

(1) Un program de masterat asigurl continuarea acumullrii, la un nivel superior, a unor cuno~te generale ~i de specialitate, dezvoltAnd competente generale ~i de specialitate ~ abilitlp cognitive specifice.

(2) Cunostintele generale se referlla:

.

a) familiarizarea cu cele mai noi ~i avansate dezvoltlri ale cunoasterii in domeniu;

b) abilitlp superioare de cercetare independentl ~i creatie artisticl original a;

c) capacitatea de a aplica teoria in situapi noi ~i care nu au putut fi previzute.

(3) Cunostintele de specialitate se referlla:

a) asimilarea de cunostinte noi;

b) identificarea, abordarea ~i solutionarea de probleme cognitive ~i profesionale noi;

c) compararea eunostintelor noi cu cele traditionale ~i capacitatea de a stabili relapi intre acestea, in vederea sesizlrii direetiilor noi de dezvoltare a eunoasterii ~i a profesiei.

(4) Competentele generale se referlla:

a) aplicarea creativa a tehnicilor de cercetare ~i rezolvare de probleme;

b) elaborarea de studii ~i rapoarte publicabile sau aplicabile profesional;

c) capacitatea de a conduce grupuri de lucru ~i de a comunica in contexte dintre cele mai diverse;

d) capacitatea de a actiona independent ~i creativ in abordarea ~i solutionarea problemelor, de a evalua obiectiv ~i constructiv stlri critice, de a rezolva creativ probleme ~i de a

comunica rezultate in mod demonstrativ;

e) abilitlp de conducitor ~i angajare clara pe calea propriei dezvoltlri profesionale. 15 septembrie 2009

86

(5) Abilitip.le cognitive specifice presupun:

a) evaluarea critici a rezu1tatelor unor noi cercetiri;

b) formularea de alternative interpretative ~ dem.onstrarea relevantei acestora;

c) aplicarea creativl a metodelor de cercetare ,i ereatie artistici;

d) conceperea ,i conducerea proceselor specifice domeniului.

(6) Competentele de specialitate se stabilesc prin reglementiri proprii fiecirui domeniu.

(7) Diploma de licentl/absolvire a absolventilor invltlmintului superior de lungi durati este echivalenti cu diploma de studii universitare de masterat, in specialitate.

Art. 86 - Examenul de disertatie

(1) Finalizarea unui program de studii universitare de masterat se realizeazl prin sustinerea examenului de disertap.e care consti din 1-2 probe, stabilite de senatul universitar, ,i anume:

a) proba 1: prezentarea ,i sustinerea publici a disertatiei;

b) proba a 2-a: la decizia senatului, dupl caz, 0 probl practici.

(2) Tema disertatiei se stabileste de citre conducitorul de disertatie impreuni cu masterandul . ,i se coreleaza cu programul de pregitire universitari de masterat, cu domeniul de competenta al conducitorului de disertap.e, cu programele ,i cu politica institup.onali ale institutiei de

.

invl~t superior, Tema disertatiei se aprobl de conducerea facultip.i sau departamentului

in care se des~oari studiile universitare de masterat.

(3) ConCiucitorul de disertatie poate fi oricare dintre cadrele didactice, cu titlul ,tiinp.fic de doctor.

(4) Diploma conferiti dupl promovarea unui program de studii universitare de masterat se numeste "diploma de master" ,i cuprinde toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de invltamint. Aceasta este insop.ti de "suplimentul la diploma" care se elibereazl gratuit, in limba romini ,i 0 limbl de cireulatie intemap.onall.

(5) Diplomele de studii universitare de masterat atesti ci titularii acestora au dobindit cuno,tinte ,i competente generale ~ de specialitate, precum. ,i abilitip. cognitive specifice.

CAP. IV - CICLUL m - STUDII UNIVERSITARE DE DOCTORAT Art. 87 - Organizarea studiDor univenitare de doctorat

(1) Doctoratul constituie ciclul superior de studii universitare a cirui finalitate este dezvoltarea cunoqterii prin cercetare ~inp.fici originali ,i prin creatie artistici. $coala doctorali este 0 structuri de pregitire prin doctorat alitmi de pregitirea individual I.

(2) Studiile universitare de doctorat se pot organiza ,i in cotuteli, caz in care: 15 septembrie 2009

87

a) studentuI-doctorand ip desiqaari activitatea sub indrumarea concomitentl a unui conducltor de doctorat din Rominia ,i a unui conducltor de doctorat dintr-o altl tad, sau sub indrumarea concomitentl a doi condueatori ,tiinpfici din universitlp diferite din Rominia, pe baza unui acord scris intre institutiile organizatoare implicate.

b) acordul previzut la lit. a) stabileste reeunoasterea reciproca a titlului ,tiinpfic de doctor de catre autoritlple de resort din cele dod tIri, pe baza competentelor acestora ,i in conformitate cu prevederile legale din fiecare tad, precum ,i alte preciziri care nu exced legislapei din fiecare tara.

(3) in contextuI politicilor de asigurare a mobilitlpi universitare, institutia de invitiJnAnt superior organizatoare de doctorat poate angaja, pe bazi de contract, specialisti din striinitate care depn dreptullegal de a conduce doctorat.

(4) DoctoratuI are dod componente: un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate ,i pe pregatirea individuali ,i un program. de cercetare ,tiinpfici sau creatie artistici originali.

(5) Doctoratul.se organizeazi in institutiile de invitsmAnt superior aprobate de Ministerul Educatiei, Cercet8rii ,i Inovlrii, prin Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ,i

. .'

Certificatelor Universitare, numit in continuare CNATDCU, pe baza evalulrii periodice a capacitlpi lor institutionale de a oferi un mediu integrat de invitare ,i cercetare avansati, de nivel naponal sau international,

(6) Institupa de invifimint superior care a primit aprobarea, in condifiile legii, de a organiza doctorat este Universitate Organizatoare de Doctorat, denumitl in continuare UOD. DoctoratuI se poate aproba intr-unul sau mai multe domenii.

(7) Evaluarea se face la nivelul fiecirei institutii de invitimint superior pentru fiecare domeniu de doctorat de catre 0 comisie de experp desemnati de Ministerul Bducatiei, Cercet8rii ,i Inovlrii, pe baza unui sistem. de criterii ,i a unei metodologii care se aprobi prin hotirire a guvernului, la propunerea Ministerului Educapei, Cercet8rii ,i Inovirii. Fiecare domeniu este evaluat periodic din 5 in 5 ani. Din aceste comisii fac parte ,i studentii doctoranzi.

(8) Pe baza rezultatelor evaluirii institupei de invitimint superior, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ,i Certificatelor Universitare propune Ministerului Educatiei, Cercet8rii ,i Inovlrii acordarea sau, dupa caz, retragerea dreptuIui de organizare de studii universitare de doctorat. Dreptu1 de a organiza studii universitare de doctorat se atestl prin

ordin al ministrului edueatiei, cercetirii P inovlrii. 15 septembrie 2009

88

(9) Universitatea Organizatoare de Doctorat:

a) adopti, prin decizie a senatului, Regulamentul de organizarea ~i desfqurare a programe1or de studii din cadrul cic1ului III - studii universitare de doctorat, in conformitate cu standarde1e naponale de calitate ~i, dupa C8Z, cu alte standarde specifice domenii1or in care institupa de invalimfint superior are dreptul legal de a organiza programe de studii universitare de doctorat;

b) are obligatia de a publica un raport anual privind cic1ul de studii universitare de doctorat;

c) poate constitui retele de studii doctorale pentru asigurarea inter ~i transdiscip1inaritatea;

d) poate admite rezo1varea unor teme comp1exe de cercetare ~tiinpfici prin formarea unor ecbipe inc1usiv multidiscip1inare de studenti-doctoranzi.

(10) Studii1e universitare de doctorat au, de regula, 0 durati minima de 3 ani ~i cuprind:

a) un program de pregltire, individual sau in cadrul scolii doctorale, sub coordonarea conducitorului de doctorat;

b) un program individual de cercetare ~tiinpfici sau creatie artistici, sub coordonarea conducitorului de doctorat.

(11) in situatii special~:

a) cind tematica abordati necesiti 0 perioadi mai mare de studiu sau experimentare, durata poate fi prelungita cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, 1a propunerea conducitorului de doctorat. Aceasti perioadi de pre1ungire a ciclului de studii universitare de doctorat, in cazul doctoratului 1a forma de invatlmint de zi organizate in regim de finantare de la bugetul de stat, poate primi 0 extensie a finantlrii in eonditiile stabilite prin ordin al ministrului edueatiei, cercetirii ~i inovlrii, la propunerea Consiliului National de Finantare a invatimintului Superior;

b) ci.nd studentul doctorand poate dovedi parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat, in acelasi domeniu fundamental de ~tiinte, ~sau a unor stagii de cercetare ~tiinpfici destqurate in taIl sau striinitate, in universitip sau in centre de cercetare de prestigiu, care s-au concretizat prin publicatii 1a edituri recunoscute intemetional, perioada programului de pregltire ~i a programului individual de cercetare ~tiinpfici poate fi redusi PUPal, in conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare ~i desiqurare a programe1or de studii din cadrul ciclului m - studii universitare de doctorat.

1 S septembrie 2009

89

(12) in cadrul programului de pregitire universitari avansati, pentru a evidentia rezultatele formirii, concomitent cu sistemul de evaluare se utilizeazi sistemul de credite transferabile. Fiecare UOD este autorizati sl stabileascl propriile reguli de evaluare a doctoranzilor ~i criteriile specifice de promovare a probelor din cadrul programului de pregitire universitari avansati.

(13) Sustinerea tezei de doctorat se face la finalizarea stagiului. in situatii speciale UOD poate aproba depqirea termenului.

(14) Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe pe motive temeinice, conform prevederilor Regulamentului de organizare ~i desiqurare a programelor de studii din cadrul ciclului ITI - studii universitare de doctorat. in acest C8Z, durata dest'quririi doctoratului se prelungeste corespunzltor cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate.

Art. 88 - Forme de organizare a stucUUor univenitare de doctorat

(1) Studiile universitare de doctorat se organizeazl:

a) la forma de invltiJnint de zi, in regim de finantare de la bugetul de stat sau in regim cu taxi. Ministerul Bducatiei, ·Cercetlrii ~i Inovlrii alocl, anual, pentru invlt8mintul de stat un numlr de locuri finantate de la buget care reprezinti minimum 10% din numlrul

. ..

de absolvenp cu diploma ~ati dupl finalizarea studiilor universitare de masterat la nivel naponal finantate de la bugetu1 de stat.

b) la forma de invitimint cu frecventi redusi, numai in regim cu taxi. Numirul de locuri pentru studiile universitare de doctorat in regim cu taxi ~ cuantumul acesteia se stabilesc de catre senatul fiecirei institutii de invltimint superior, conform legii.

(2) UOD pot inipa ~i dezvolta programe de studii universitare de doctorat, la solicitarea institupilor publice sau a altor factori interesap, cu asigurarea finantlrii corespunzitoare de cltre a~tia ~i cu respectarea procedurilor de acreditare a programelor de studii, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Art. 89 - Limba de organizare Wi desfiturare a studiilor univenitare de doctorat Doctoratul se poate dest'qura in limba rominA, in limba minoritatilor naponale sau intr-o limbl de cireulatie internaponal!, conform contractu1ui de studii doctorate incheiat intre UOD, conducltorul de doctorat ~i studentul-doctorand.

Art. 90 - Aclmiterea Ia studD univenitare de doctorat

(1) Admiterea candidatilor la studii universitare de doctorat, indiferent de forma de invlpmint in care se organizeazi, se face prin concurs organizat anual de UOD, de regull inainte de inceputul anului universitar.

15 septembrie 2009

90

(2) Organizarea ,i desf'qurarea concursului de admitere la studii universitare de doctorat se realizeaza in conformitate cu regulamentul propriu al fiecirei UOD, care devine responsabila pentru asigurarea calitlpi.

(3) Au dreptul si participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolventii studiilor universitare de masterat sau a studiilor echivalate cu acesta.

(4) Concursul de admitere la studii universitare de doctorat contine 0 serie de probe specifice domeniului de studiu respectiv ,i atestarea competentelor lingvistice pentru 0 limba de circulatie internaponali. Atestarea eompetentelor lingvistice se realizeazl de cltre catedrele de limbi striine ale universitipi respective, care elibereaza un certificat de competentl lingvisticl. Testele intemationale sunt recunoscute.

(5) Pentru a promova inter ,i transdisciplinaritatea in formarea universitarl, accesulla studii universitare de doctorat intr-un domeniu specific se poate face ,i in alt domeniu in care a fost dobAnditi diploma de licentl ~ cu conditia efectulrii unui program de masterat in domeniul pentru care se inscrie la doctorat.

o (6) Validarea rezultatelor admiterii la· studii universitare de doctorat ,i inmatricularea

o candidatilor care au reusit la concurs se fac prin decizii ale conducerii UOD.

o 0

Art. 91 - Studentul-doctorand

(1) Persoana admisala doctorat are pe intreaga perioadl de desf'qurare a acestuia - de la inmatricularea in ciclul de studii universitare de doctorat pAnila sustinerea publici a tezei de doctorat - calitatea de student-doctorand, calitate asimilatl celei de asistent de cercetare.

(2) Studentul-doctorand inscris la forma de invatiJnint de zi poate obtine bursa de doctorat, care se acordi prin concurs organizat de UOD.

(3) Bursa de doctorat se acordl conform prevederllor din contractul de studii.

(4) Bursa de doctorat reprezintl, in intelesul prezentei legi, 0 indemnizatie minima egala cu salariul net de asistent de cercetare. Bursa de doctorat, in conformitate cu legislatia in vigoare, nu se impoziteazl.

(5) Bursa de doctorat se acordl din venitmile UOD provenite din sume alocate de la bugetul de stat, din venituri proprii, donapi, sponsorizlri ,i din alte surse, in conditiile legii.

(6) Studentul-doctorand exmatriculat pentru neindeplinirea obligatiilor prevlzute in ciclul de studii universitare de doctorat pierde statutul de student-doctorand, iar daci a fost bursier, el pierde in mod automat ,i drepturile de bursa de studii, conform contractului de studii.

(7) Pe toatl durata activitlpi, studentul-doctorand de la forma de invat8mint zi beneficiaza de

recunoasterea vechim.ii in muncl ~ specialitate ,i de asistentl medicala gratuitl, tara plata 15 septembrie 2009

91

eontributiilor la asiguririle sociale de stat, la asiguririle pentru ~omaj, la asigurlrile sociale de sinitate ~i pentru accidente de munci ~i boli profesionale.

(8) Studentul-doctorand de la forma de invitimint zi, care obtine bursa, poate dest'itura activitip didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, in limita a 4-6 ore didactice pe slptimini.

(9) Activititile didactiee care dep~esc nivelul prevazut la alin. (8) vor fi remunerate in confonnitate cu legislapa in vigoare, intrind sub ineidenta codului muncii, CD respectarea drepturilor ~i obligatiilor ce revin salariatului ~ cu plata eontributiilor datorate, potrivit legii, la asiguririle sociale de stat, la asiguririle pentru ~j, la asiguririle sociale de slnltate ~i pentru accidente de munci ~ boli profesionale.

(10) Dupl sustinerea tezei de doctorat, UOD elibereazi 0 adeverinli care atesti ci perioada in care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat la forma de invifimint zi constituie veehime in munci ~i specialitate, recunoscuti.

(II) Doctoranzii care urmeazl studiile la forma de inv1tlm8nt frecvenli redusl ~i sunt salariap in administratia publici, in regiile autonome cu specific deosebit sau in alte unitip bugetare au dreptu1la concedii de studii tirl plata, potrivit legislatiei in vigoare.

. .

Art. 91 - Condueitorul de doctorat

(I) Conducitor de doctorat poate fi profesorul universitar conducltor de doctorat, profesor universitar consultant, academician sau cercetltor ~pfic principal gradul I, CD titlul de doctor obtinut in domeniul fundamental de ~tiinte respectiv sau inrudit.

(2) Profesorul universitar conducitor de doctorat se numeste prin ordin al ministrului educatiei ~i cercet8rii, la propunerea UOD, cu avizul Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ~i Certificatelor Universitare, acest aviz fiind acordat pe baza evaluirii activitipi didactiee ~i de cercetare, in conformitate cu standardele nationale pentru atestarea funetiei de profesor universitar conducltor de doctorat, standarde elaborate de Ministerul Bducatiei, Cercet8rii ~i Inovirii, pe baza unor criterii cu relevanli naponall ~i internationala, (3) in cadrul aceleqi UOD, un conducltor de doctorat poate indruma studenti-doetoranzi in eel mult doul domenii din cadrul aceluiasi domeniu fundamental. Pentru fiecare domeniu in parte, conducltorul de doctorat va parcurge procesul de avizare a CNA TDCU ~i obtinere a calitipi de conducitor de doctorat prin ordin de ministru.

(4) Conducitorul de doctorat i~ des~i activitatea didactici ~i de cercetare in institupa de

invillmint superior care I-a propus sau in institutii care formeaza consortii CD respectiva UOD Un conducitor de doctorat i~i poate dest'qura activitatea prin afiliere la 0 singurl UOD 15 septembrie 2009

92

(5) Fiecare UOD este autorizati sa stabileasci prin regulament propriu numirul maxim de studenti-doctoranzi pe care ii poate indruma un conducitor de doctoral, cu eonditia mentinerii criteriilor de calitate.

(6) Studentul-doctorand poate solicita conducerii UOD schimbarea conducitorului de doctorat in cazul in care acesta este indisponibil mai mult de un an sau nu respecti clauzele din contractul de studii.

Art. 93 - FinaHti1fie generale ale studii univenitare de doctorat

(I) Doctoratul se bazeazi cercetare ~tiinpfici avansati ~i ereatie artistici, contribuind la dezvoltarea eunoasterii, achizipa de cuno~tinle, competente ~i abilitip cognitive.

(2) Cunostintele, competentele ~i abilitiple generale ~i de specialitate confera absolventului de studii universitare de doctorat capacitatea:

a) de a inlelege sistema tic, comprehensiv, domeniul de studiu ~i de a utiliza metodele de cereetare asociate acestui domeniu;

b) de a concepe ~i implementa un proiect de cercetare sau creatie ~i de a face managementul cercet8rii in condipile respectirii deontologiei profesionale;

c) de a contribui la progresul cunoasterii prin cercetare original a cu impact national sau

. .'

intemational, dem.onstrati prin publicatii ~~pfi~;

d) de analiza critici, evaluare ~i sinteza a unor idei noi ~i complexe;

e) de comunicare cu comunitatea profesioIiala ~i cu societatea civila in contextul domeniului sau de cercetare;

f) de a contribui la promovarea dezvoltirii tehnologice, sociale ~i culturale in contextul

unei societip ~ economii bazate pe cunoastere,

(3) Doctoratul se organizeazi in domeniile cuprinse in urmitoarele domenii fundamentale: ~tiinle exacte, ~tiinte ale naturii, ~inte umaniste, teologie, ~tiinle juridice, ~tiinte sociale ~i politice, ~tiinle economice, arte, arhitectura ~ urbanism, educatie fizici ~ sport, ~tiinle agricole ~i silvice, ~te medica1e, ~tiinle ingin~ti, ~tiinte militare ~i informatii,

(4) Institutiile de invltimint superior promoveazi interdisciplinaritatea in studiile universitare de doctorat.

Art. 94 - Taa de doctorat

(I) Teza de doctorat trebuie sa demonstreze cunoasterea ,tiinpfici avansati a temei abordate, sl contini elemente de originalitate in dezvoltarea sau solutionarea temei, precum ~i modalitip de validare §tiinpfici a acestora. Responsabilitatea privind continutul ~l

originalitatea tezei de doctorat revine autorului ~i conducitorului ~tiinpfic. 15 septembrie 2009

93

(2) Studentul-doctorand trebuie si valorifice rezultate obpnute in teza de doctorat prin publicarea acestora in reviste ,tiinpfiee relevante internaponal sau edituri intemationale de prestigiu, comuniciri in conferinte ,i congrese ,tiinpfiee recunoscute prin indexare internaponali sau valorificarea rezultatelor prin transfer tehnologiclartistic.

(3) Teza de doctorat se elaboreazi conform cerintelor stabilite de UOD prin Regulamentului de organizare ,i desfqurare a programelor de studii din cadrul ciclului III - studii universitare de doctorat ,i in concorcianti cu standardele nationale,

(4) Teza de doctorat poate fi redactati ,i intr-o limbi de eirculatie internaponali.

(5) Conducerea UOD trimite teza de doctorat spre evaluare mem.brilor unei cornisii de specialisti, denumiti in continuare comisie de doctorat. Ea este propusi de conducitorul de doctorat ,i aprobati de conducerea UOD.

(6) Comisia de doctorat este alcituiti din presedinte, ca reprezentant al UOD, conducitorul de doctorat ,i 3 referenti ofici8Ii, dintre care eel putin 2 iJi desfitoari activitatea in afara universitipi respective. Mem.brii comisiei de doctorat pot fi conferenpari universiri, profesori universitari, profesori universitari eonducatori- de doctorat, profesori universitari eonsultanti sau pozitii echivalente acestora.

.

(7) Presedintele comisiei de doctorat este un reprezentant al condueerii UOD.

(8) Referenpi oficiali din comisia de doctorat sunt speeialisti in domeniul in care a fast elaborati teza de doctorat, au titlul de doctor ,i au funcpil didactici eel putin de conferentiar universitar sau de cercetitor ,tiinpfic principal gradul I.

(9) Din comisia de doctorat pot face parte ,i specialisti din alte tiri, care indeplinesc conditiile previzute la alin. (6).

(10) in cazul doctoratului in cotuteli, cornisia pentru suspnerea publici a tezei de doctorat cuprinde reprezentanp ai ambelor UOD. Comisia de doctorat poate fi completati cu 1-2 referenti provenind din alte institupi de invitiJn8nt superior, la propunerea conducitorilor de doctorat. Presedintele comisiei este un reprezentant al conducerii UOD care organizeazi sustinerea publici a tezei de doctorat.

(11) UOD stabileste prin propriul regulament modalitiple de informare a comunitipi ,tiinpfiee asupra continutului tezei de doctorat aprobate in vederea sustinerii publiee, asigurind accesul la eontinutul lucrlrii in biblioteca institutiei ,i folosind, dupi CBZ, anunpal scris, afisarea electronici pe pagina de internet a institutiei, difuzarea de sinteze sau rezumate ale tezei de doctorat.

15 septembrie 2009

94

(12) Studentul-doctorand va elabora un rezumat al tezei de doctorat, pe care n transmite unor specialisti in domeniu, din tad ~i/sau din striinitate, pentru obtinerea unor puncte de vedere necesare validlrii pe ansamblu a rezultatelor doctorandului.

(13) in situatia in care teza este scrisi intr-o limbi de circulatie internaponali, rezumatul tezei de doctorat se scrie in mod obligatoriu in limba romini ~i intr-o limbi de cireulatie internaponali.

(14) Teza de doctorat se sustine in ~edintl publici in fata comisiei de doctorat. Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc in prezenta a eel putin 4 din cei 5 membri ai comisiei de doctoral, cu participarea obligatorie a presedintelui comisiei ~i a conducitorului de doctorat. In domeniul fundamental Arte, dupi. C8Z, teza de doctorat va fi insopti de 0 creatie artistici originali, reprezentati public in prezenta comisiei de doctorat.

(15) in cazul tezei de doctorat redactate intr-o limbi de cireulatie internaponali, sustinerea publici se poate face in respectiva liID.bi.

(16) Pe baza sustinerii publiee a tezei de doctorat comisia de doctorat evalueazi ~i delibereazi asupra ca1ificativului pe cafe urmeazi si it atribuie tezei de docterat, Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Foarte bine", "Bine" si, respectiv, "Satisticitor" .

.

(17) Daci studentul-doctorand a indeplinit toate cerintele previzute ~ programul de cercetare

~tiinpfici ~i aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului ,,Foarte bine" sau ,,Bine", com.isia de doctorat comunici auditoriului hotirirea de a acorda doctorandului titlul de doctor, care se inainteazi spre validare Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ~i Certificatelor Universitare.

(18) in cazul atribuirii calificativului "Satisticitor", comisia de doctorat va preciza elementele de continut care urmeazi si fie reticute sau completate in teza de doctorat ~i va solicita 0 noui sustinere publici a tezei.

(19) Hotitirea com.isiei de doctorat de a acorda titlul de doctor se inainteazi conducerii UOD pentru a completa dosarul doctorandului.

(20) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii ~i inovirii, dupi validarea tezei de doctorat de citre Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ~i Certificatelor Universitare. in domeniul fundamental Arte, dupi C8Z, teza de doctorat va fi insopti de inregistrarea pe suport digital a creatiei artistiee originale.

(21) In cazul in care CNAmCU nu valideazi argumentat teza de doctoral, UOD primeste din

partea Ministerului Educatiei, Cercetirii ~i Inovirii 0 motivatie serlsi de invalidare, redactati in baza observatiilor CNA mcu Lucrarea de doctorat poate fi retransmisi Consiliului 15 septembrie 2009

95

Legea Educatiei-Nationale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legea Educatiei-Nationale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

12.

S-ar putea să vă placă și

Legea Educatiei-Nationale

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Legea Educatiei-Nationale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿12.

S-ar putea să vă placă și

12.