Ciocoii vechi si noi

Integrat in perioada postpasoptista a evolutiei literaturii romane, Nicolae Filimon (1819-1865), este creatorul primului nostru roman tipologic - „Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (1863); pe buna dreptate, aceasta lucrare a fost considerata „cap de serie din care se trag toate romanele de tip social ce-si nutresc substanta din ascensiunea arivistilor si prabusirile claselor vechi" (Serban Cioculescu). d7k2610dt13loz Tema romanului o constituie destinul arivistului Dinu Paturica, proiectat pe fundalul societatii bucurestene din prima jumatate a veacului al XlX-lea. Aceasta tema face din „Ciocoii vechi si noi..." romanul unei energii pusa in slujba parvenirii. in final, parvenirea este ratata, destinul lui Paturica ilustrand dictonul „Fortuna labilis" (Norocul este schimbator). Titlul romanului este alcatuit din doua segmente: Prima parte („Ciocoii vechi si noi") numeste cele doua ipostaze ale ciocoiului, pe care scriitorul intentiona sa le prezinte: „de la ciocoiul cu anteriu si calamari la brau al timpilor fanarioti, pana la ciocoiul cu frac si manusi albe din zilele noastre ". in roman apare numai prima categorie (ciocoii vechi), a doua urmand sa fie prezentata intr-o a doua parte a romanului (care nu a mai aparut). Titlul mai cuprinde si un proverb popular („... sau Ce naste din pisica soarici mananca"), ilustrand ideea ca patura ciocoilor „naste" mereu alte exemplare care ii perpetueaza insusirile. Romanul este o specie a genului epic. Opera narativa in proza, de mare amploare si diversitate, a carei actiune se desfasoara pe mai multe planuri, romanul are o intriga complexa si personaje numeroase. Care ar fi atributele care incadreaza „Ciocoii vechi si noi..." in seria romanelor traditionale? Este o lucrare epica in proza, de intindere mare, a carei actiune se desfasoara in medii sociale diverse. Lumea infatisata este verosimila, iar timpul este cronologic si obiectiv (caracteristici ale romanului traditional*). Din punct de vedere compozitional, „Ciocoii..." cuprinde 32 de capitole; titlurile acestora au, uneori, caracter rezumativ („Confidentele"), alteori infatiseaza realitatile vremii („Teatrul in Tara Romaneasca") sau indica numele personajelor pe care autorul le prezinta prin bogate portrete („Dinu Paturica", „Postelnicul Andronache Tuzluc"). Actiunea propriu-zisa este precedata de o „Dedicatie" si de un „Prolog", in care autorul face, in tonuri muscatoare, portretul ciocoiului. Desi titlul indica intentia scriitorului de a infatisa doua categorii de ciocoi, romanul o prezinta doar pe cea dintai; partea a doua a lucrarii (in care utrnau sa apara „ciocoii noi") nu a mai fost scrisa. Faptele narate se ordoneaza pe doua planuri antitetice care se intretaie: primul infatiseaza ascensiunea uluitoare a lui Dinu Paturica, tanar ambitios si lipsit de simt moral, care va reface, in linii generale, destinul stapanului sau Andronache Tuzluc. in jurul celor doi protagonisti se grupeaza celelalte personaje negative ale romanului; al doilea plan (mai putin consistent) se incheaga in jurul personajelor oneste (banul C., Maria, Gheorghe) pe care soarta ii rasplateste, in final, cu demnitati si fericire. Intriga actiunii (dorinta de parvenire a lui Dinu Paturica) este numai aparent simpla; in realitate, aceasta reliefeaza o energie care ar fi trebuit sa triumfe, personajul devenind o oglinda in care se reflecta toti arivistii care i-au urmat (de la Tanase Scatiu si pana la Stanica Ratiu). In romanul traditional, au prioritate faptele, intamplarile (in detrimentul analizei), iar perspectiva din care sunt privite acestea este una singura: cea a naratorului omniscient. Universul operei: Subiectul romanului ar putea fi prezentat pornind chiar de la primul episod al textului, in care autorul fixeaza timpul actiunii („intr-o dimineata din luna lui octombrie, anul 1814") si ii face portretul lui Dinu Paturica („un june de 22 de ani ), surprins in timp ce astepta „in scara caselor marelui postelnic1 Andronache Tuzluc". Scara bogatei case a lui Tuzluc, constituie imaginea simbolica a destinului celor doua personaje: stapanul (aflat „sus" in ierarhia sociala in care-si castigase un loc bun, prin intrigi, linguseli si hotie) si sluga (aflata „jos", dar care va lua locul celui dintai): „Nu trecu mult si se auzi pasii cei lenesi si gravi ai Marelui Postelnic, ce cobora scara cu o cadenta simetrica" . Deocamdata, Dinu Paturica sosise la curtea lui Tuzluc, aducand si o scrisoare de recomandare din partea tatalui sau, Ghinea Paturica (fost vataf de curte in slujba postelnicului); tanarul era imbracat modest si solicita, cu voce „lanceda", un loc de slujitor in casa boierului. Acceptat de bogatul fanariot, junele aspirant la boierie devine „ciubucciu" al lui Tuzluc, noua functie fiind cat se poate de potrivita pentru a castiga, printr-o prefacuta umilinta, increderea stapanului sau. Cum Paturica nu stia decat sa scrie si sa citeasca (adevarata lui „stiinta" fiind torturarea taranilor), el se instruieste la Scoala Domneasca, invatand „cu o silinta extraordinara" limba greaca; in acelasi timp, se si perfectioneaza in arta prefacatoriei (citin-du-1 pe Machiavelli), astfel incat, in curand, boierul il va con-

Epoca fanariota. Romanul. Prin dobandirea acestei functii. unei noi paturi sociale. printre cei foarte bogati. de multe ori. ciocoiul il ajuta provocand o rascoala in tabara lui Tudor Vladimirescu si cauzand astfel asasinarea conducatorului pandurilor. astfel. fara scrupule. acesta o va arunca in Dunare. fiind ocupat cu schimbarea statutului sau de venetic. balzacian prin structura. romanul contine 32 de capitole. se intretaie pe o strada. Romanul lui Nicolae Filimon ne introduce intr-o lume de inceput de secol al XlX-lea. la sfarsitul careia. in aceasta actiune. Nicolae Filimon (1819-1865) este primul scriitor realist din literatura romana. el o cere in casatorie pe Maria (fiica banului C). Tuzluc si Paturica se „intalnesc". apoi se casatoreste cu Duduca. pentru infidelitate). fugind cu un turc (ulterior. Paturica ii mananca averea. Tuzluc va fi ingrijit datorita banilor pe care Gheorghe (fostul lui vataf de curte) ii plateste in acest scop. Paturica este aruncat intr-o ocna parasita unde-si va trai ultimele zile. cu ajutorul acesteia.sidera „cel mai credincios si devotat dintre servitorii sai". Ajungand in „varful scarii". Finalul este moralizator (in sensul ca personajele demonice sunt pedepsite. se mai retine si momentul unei „cercetari" pe care el o face la mosiile stapanului sau. Tuzluc insa nu observa nimic. mosii si functii ale unei tari pustiite. prin intrigi. nimic nu mai stavileste intelegerea incheiata intre Paturica si Duduca (de a-1 ruina pe Tuzluc). ei merg „ cu rogojina aprinsa in cap si cu jalba-n protap". apare la Bucuresti in 1863. folosind insa metode mult mai veroase pentru escaladarea scarii sociale. dareste respins. cu porniri rapace. iar cele angelice . "Friedrich Staaps sau Atentatul de la Schonbrunn in contra vietii lui Napoleon" (1860). Nu peste multa vreme. de lupte pentru parvenire. prin ruinarea si aproprierea averii stapanilor. In „urcusul" lui Paturica. duse in jurul unor acareturi. o "Dedicatie". profitand de sosirea in tara a lui Alexandru Ipsilanti. pe care oamenii domniei tocmai il tintuiau de urechi. pline de oameni mercantili. potrivit caruia binele invinge raul. Din punct de vedere structural. introducand descrierea exacta a unei epoci si a caracterelor ei. in aceasta postura. fiind plina de jafuri. pe vataful de curte Gheorghe Serdarul. pentru a „inchide ochii" la faradelegile lor). plina de intrigi. Incetul cu incetul. abia catre sfarsitul vietii orientandu-se catre literatura. ravnind sa intre in clasa boierilor autohtoni. sarac si cu mintea ratacita. afla ca Duduca si-a parasit copiii. ajunsa in roman la asfintit. Aceasta ultima lovitura (relatata in capitolul „ O scena dramatica") ii provoaca postelnicului un atac de apoplexie. Paturica ii aduce la disperare pe tarani. tipice. ajutat de oamenii sai nelegiuiti. "Mateo Cipriani". Desfasoara mai intai activitate publicistica si de cronicar muzical. este perioada cea mai lipsita de stralucire din istorie. actiune abil condusa. fiind declarat falita Al doilea plan al romanului urmareste rasplata pe care viata i-o ofera lui Gheorghe: acesta ajunge „din opincar. cu lucrarile "Escursiuni in Germania meridionala" (1858). este antrenat si chir Costea Chiorul (un negustor la fel de necinstit). masacre si lupte pentru putere dirijate din afara tarii. luandu-i locul.rasplatite de soarta) si romantic: pentru ultima oara. "Bergamo" si "Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala" (1861). se adreseaza tuturor noilor veniti. crepusculara. Paturica isi doreste si puterea politica. "Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (romant original). guvernata de un principiu moralist. profitand de lancezeala si de lenea fanariotului. din inima putreda a Imperiului Otoman. ciubucciul il inlatura. fanariotul il va trimite pe Paturica s-o supravegheze pe chera Duduca (frumoasa intretinuta a postelnicului). atunci cand carutele care le duceau ramasitele pamantesti la cimitir. Rasplata o constituie functia de ispravnic2 al judetelor Prahova si Sacuieni. cocotate in ierarhia sociala prin frauda. Ciocoii vechi si noi"Ciocoii vechi si noi" este primul roman realist din literatura romana: Dinu Paturica e un nou Julien Sorel. pusi pe capatuiala prin orice mijloc. locul ales (in fata pravaliei lui Costea Chiorul) li—1 alatura pe necinstitul negustor. O alta caracteristica a romanului traditional consta in preferinta autorului pentru personaje reprezentative. un "Prolog" si un . Bolnav. prin tipologia personajelor si prin viziunea scriitorului omniscient. la noul domnitor (Grigore Ghica al IV-lea). aici. Dinu se alege cu doua sute de pungi de galbeni (mita de la arendasi. mare spatar" si se casatoreste cu Maria. striviti de povara darilor.

.]. prezentarea sa imbraca tonurile umilintei fara margini: "Sunt Dinu Paturica. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. rand pe rand. supuse puterilor trecatoare. "domnilor ciocoi". "preferase mai bine moartea decat o fericire trecatoare si dobandita prin calcarea indatoririlor sale de buna fiica". "Prologul" chiar explica aceasta predilectie a scriitorului pentru moralizarea unei intregi epoci corupte: "Nimic nu este mai periculos. decat a da franele guvernului in manile parvenitilor. numit "Din opincar. Capitolul I al romanului fixeaza timpul evenimentelor si aduce in prim-plan personajul principal. fostul odiniara vataf de curte al inaltimei-voastre". in contextul bulversant al dominarii fanariotismului. sunt "putrajunea si mucegaiul ce sapa din temelii si rastoarna imparatiile si domniile"... care fusesera odata rosii. intr-o ceremonie solemna.. Scriitorul oscileaza astfel intre povestire si discurs. "Chera Duduca". ridicandu-se pe ruinarea lor. "O scena dramatica".. Fr. O tehnica folosita de Filimon."Epilog". cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian. este prilej pentru scriitor de a face meditatii asupra acestei stari. Portretul personajului este alcatuit in maniera "fiziologiilor" epocii.". scurt la statura. in povestire. apoi vari machinaliceste mana in san si scoase un plic sigilat.". "Ipocritii in lupta". in sensul poeziilor pasoptiste: "Acum vino tu. "Postelnicul Andronache Tuzluc". dar cu trasaturi ale fetei ce tradeaza viclenia si ambitiile fara margini. Eugene Sue. a carei atentiune era atintita la cea mai mica miscare care se petrecea. intr-a ciocoilor procopsiti de dansii. noi vom atrage bagarea de seama lectorilor nostri asupra starii morale a trupelor lui Tudor Vladimirescu. in "Ciocoii vechi si noi" sensul demersului scriitprului este de a demitiza istoria. fata banului C. ochi negri plini de viclenie. in tuse puternice. intalnirea cu marele postelnic este asteptata cu ardoarea cu care un vanator isi asteapta vanatul: in fond. anul 1814. apoi asupra decaderii acestuia: "Educatia ciocoiului".. Prin comentariul sau. Soulie. dupa care. romanul lui Nicolae Filimon aduce aminte de sir Walter Scott sau de Sienckiewicz. si de dirijare a sensului naratiunii: "Era foarte trist pentru un om cugetator a privi cum aceste objecte de mare pret treceau din stapanirea boierilor.]. dar se departeaza de la un anumit punct de acestia.". vise amagitoare. perfide si aservite numai interesului material. trecerea de la un cadru al povestirii la altul: "Ne amintim ca. un astfel de june sta in scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc. de masina care asteapta in tacere sa-si indeplineasca functiunile: "Junele.. unele secvente. a "ciocoilor noi". Pentru Filimon. de opera romantica. "Ce dai sa te fac ispravnic?".. un june de 22 de ani. Daca la scriitorii amintiti. numiti "straluciti luceferi ai videlor". pe un ton vehement. Filimon dezvolta toate atributele metatextului: autorul nu este abstract. Nicolae Filimon paraseste de multe ori ipostaza de scriitor obiectiv. tretilogofat Ghinea Paturica. mare spatar". Ca viziune asupra epocii.. ascuns in spatele unui decor. Dinu Paturica parand aici . "Fa-te om de lume noua sa furi closca dupa oua!". intr-o oarecare masura. Epilogul. cartea fiind adresata.. "Romanul si fanariotul". existenta si la scriitorii din epoca. in acest caz. personajele sale nefiind animate de idealuri inalte. personajele sunt proiectate pe un fundal mitic. pentru un stat ce voieste a se reorganiza.. ca de fus intr-un razboi. "imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate [. in acelasi timp. revarsandu-si aversiunea directa chiar din "Dedicatie". Este ceva mecanic in gesturile sale. Dinu Paturica: "intr-o dimineata din luna octombre. cii fata oachesa. Morfeu." Catedata. a lumii lipsite de perspective. descrie momentul in care Gheorghe. personajele principale. folosirea persoanei a treia inseamna renuntarea la orice marca autobiografica. in scena. nemernicul fiu al preaumilitei voastre slugi. dar isi pierdusera coloarea din cauza vechimei". dialogand unele cu celelalte.. pentru ca epoca infatisata se inscrie in sfera banalului.. ci e mereu prezent... Daca ar fi sa aplicam schema lui Benveniste. el trecand mereu linia care separa personajele de naratori. iar incercarea de literarizare a istoriei este. romanul "Ciocoii vechi si noi" reprezinta o impartire savanta intre perspectiva naratorului omniscient si autonomia personajelor. este ridicat la marirea de mare spatar si caimacam al Craiovei. meniti din conceptiune a fi slugi si educati intr-un mod cum sa poata scoata lapte din piatra cu orice pret"... Functia metatextului este. au furat "cu zvantul din functiunele cele mici si cu miile de galbeni din cele mari". provincialul sosit in Capitala. rezimat de stalpii intrarii. iar discursul presupune un locutor si un auditor. veniti si voi.". "Dinu Paturica". Titlurile capitolelor aduc. ce indica ambitiunea si mandria grosolana [. este cea a rapelului. pentru a se opri apoi asupra pasilor spre marire ai ciocoiului.. "Cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". el casatorindu-se cu "Maria. cum este odihna lui Paturica in iatac. care desi iubise pe Gheorghe cu multa pasiune". ci de scenariile subtile ale unor intrigi financiare si de dobandire a puterii.". ineficienta. devenind omniscient si obiectiv in momentul in care dezvolta adevarate tablouri-fresca ale unui timp istoric bine determinat: "Ne oprim putin din aceasta naratiune ca sa dam cititorilor nostri o idee repede despre locul unde se afla palatul domnesc pe acei timpi si despre forma arhitectonica si alte amanunte originale ale acestui locas". care inchizi cu dulceata ochii plugarului ostenit de munca zilei si pe ai tinerei mume ce vegheaza langa capul micului ei copilas. creionate ca intr-un sketch. Filimon foloseste surse istorice putine. secventele sunt trase de o parte de un maestru care schimba frame-urile: "Pana ce Paturica va gasi pe capitan Urdareanu. concretizata prin aparitia unor insule de continuitate narativa cu scopul de a contura luminile si umbrele prezente in intregul text.. "Credem inutil sa amintim ca. cari le cumparau cu preturi foarte scazute si le plateau cu banii furati de stapanii lor.. marcati de vini capitale: au "mancat starea stapanilor". in fata unei rapacitati iesite din comun a parvenitului de tip nou. Scopul acestui servilism accentuat este pe masura antitetica a maririi. Andronache Tuzluc este cel pe care el trebuie sa-1 jefuiasca putin mai tarziu. cu o imbracaminte care ii subliniaza conditia sociala inca modesta. auzi si el acest zgomot [. "fostul vataf de curte al postelnicului Andronache Tuzluc". la care personajul trebuie sa ajunga: e o umilinta fara insemnatate . Filimon creeaza acest statut de "extrateritorialitate".].". De aceea.. intr-o miscare continua.

la fel ca toate celelalte paturi sociale. Tuzluc. precum si "citire si scriere in limba romaneasca". si cei noi. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". vointa de propulsie in "inalta societate" a vremii dezvoltandu-se latent. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune . ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". adica de a-1 aduce in sapa de lemn. sa tortureze pe nenorocitii tarani. in epoca fanariota. care is cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. In afacerile veroase ale protagonistului. acest "Julien Sorel valah". la randul lui. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. ei constituie o pereche diabolica. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). de felul lui Andronache Tuzluc.. ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. previzibil. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. Cei doi sunt personaje tipice. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. care adopta o pozitie oficiala. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. Paturica este constient ca va face avere daca va sti sasi ascunda intentiile cu grija. care ii tin uniti cata vreme este necesar. astfel. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . este de a tine o cuvantare in fata celorlalti.. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. si inca foarte bine. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor.. Se creeaza. avand. intermediarul este chir Costea Chiorul. curagiu si rabdare. taranii. cititorul le poate urmari pana la capat destinul. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". de aceeasi tagma cu multi altii.zicea el .. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. sa puna mana pe averea fanariotului. fara a da de banuit care sunt interesele sale. "gramatichi". in felul acesta. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. El cade. "eclogarion". saluri si matasarii". Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal.. mult mai rapace si necrutatori. in comportamentul viitorului ciocoi se observa o tendinta de dublare a personalitatii. Dar.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". il angajeaza ciubucciu. "o specie invechita". singura posibilitate de parvenire era Cea materiala. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. de ruinare a stapanului sau. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul.prin admiterea lui in serviciul postelnicului. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect. fiindca Tuzluc este vulnerabil. cere detronarea ciocoiului. fara mari variatii.. intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. Primul lucru pe care il va face noul naimit. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. masca exterioara ascunzand extraordinara ambitie launtrica. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la . Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul. Dinu Paturica. decazusera.stralucire . pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau.]. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca.pentru niste ambitii atat de mari. la randu-i. bine ascunsa. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine.>lla silimet". dar cu mare exactitate. este un ciocoi de tip vechi. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere.pedepsi . in faze prestabilite instinctiv. lucru relativ usor de indeplinit.dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. De altfel. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. speculand orice slabiciune a celor dinainte. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. personaj care incearca. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. dupa principiul "totul sau nimic!". nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. in greseala celor ajunsi mult prea sus. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. Chera Duduca se ocupa de "diamanticale. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. norocul ii surasese: ".decadere. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. Trioul format de chera Duduca. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. nici prea batran. o antinomie intre ciocoii vechi. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul ne-a facut pe unul pentru altul!". Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. simultan.

]. avand. care ii tin uniti cata vreme este necesar. el este imbracat in haine arnautesti. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca.prin admiterea lui in serviciul postelnicului. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect.]. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul .Rasucita. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. fara mari variatii. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. "muiate in fir si cu aer semet". este un ciocoi de tip vechi. personaj care incearca. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului.decadere. nici prea batran. ei constituie o pereche diabolica. saluri si matasarii".]. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune . Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice.. unul dintre cele mai bogate. mai ales marile functii. precum si "citire si scriere in limba romaneasca". atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare asupra taranilor". cu morun gatit in masline si doi de dafin. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". "eclogarion". dupa principiul "totul sau nimic!".. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. norocul ii surasese: ". De altfel. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet.. la randul lui. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. previzibil. il angajeaza ciubucciu..dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. la randu-i. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. singura posibilitate de parvenire era cea materiala. fara a da de banuit care sunt interesele sale. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani.. Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. taranii. care adopta o pozitie oficiala.stralucire . Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. Paturica este constient ca va face avere daca va sti sa-si ascunda intentiile cu grija. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. La o privire atenta. lucru relativ usor de indeplinit. Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. fiindca Tuzluc este vulnerabil. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca.. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. iahnii cu plachii. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. El cade. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. sa puna mana pe averea fanariotului.. curagiu si rabdare. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. Dinu Paturica.. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. cititorul le poate urmari pana la capat destinul. astfel. Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. Tudor Ciolanescu. decazusera. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli.. muiati in otet si untdelemn [. "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". la fel ca toate celelalte paturi sociale. acest "Julien Sorel valah". la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. sa tortureze pe nenorocitii tarani. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample.. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". Odata ajuns in mare functie. "gramatichi". Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. mihalti si pastravi rasol. in greseala celor ajunsi mult prea sus. si inca foarte bine. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. Tuzluc. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. Cei doi sunt personaje tipice. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". Neagul Chioftea. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". in epoca fanariota. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. "o specie invechita". Chera Dudnca se ocupa de "diamanticale.

" Tuzluc. se face in mare secret. atunci cand este prea tarziu. ci se scrie mai putin in tabela de cumparaturi. creata pe baza unei utopii partiale. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. ba de multe ori instraineaza chiar din pamantul mosiilor.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". si cei noi. cu o evolutie continua. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . livezi de pomi si cate altele de felul acesta. Primul lucru pe care il va face noul naimit. Aceasta. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. Se creeaza. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. fara sa le stie numarul pogoanelor. mai ales marile functii. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. simultan. pentru "stari mari. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. locul primilor fiind preluat de altii mult mai versati. muiati in otet si untdelemn [. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la Rasucita. Acesta este finalul pentru el.. de felul lui Andronache Tuzluc."" la silimet". care isi cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. cad repede. mult mai rapace si necrutatori." Pentru noii ciocoi. Au vii. Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. nici venitul ce poate sa dea pe tot anul. insa. Ba exista si un moment cand coruptii noi devin vechi. Daca Dinu Paturica este un personaj realist. exacerbeaza pasiuni prea mari pentru mize prea mici. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. ca urmare a conjuncturii sociale. scos din spinarea taranilor. Dupa o astfel de cercetare amanuntita.]. ca sa scapam de slugarie. atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. protejandu-1 pe arii spatiale limitate. speculand orice slabiciune a celor dinainte. cu morun gatit in masline si doi de dafin. Se tine o socoteala dreapta si o socoteala incarcata. Tudor Ciolanescu. in momentul nuntii lor. au zalhanale. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. in afacerile veroase ale protagonistului. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca.. nemultumiti cu castig de suta la suta. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. mihalti si pastravi rasol. afla in ultimul moment de complotul celor doi.pedepsi . asupra taranilor". Eliminarea personajului devenit. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. Are loc chiar o lupta intre el si preotii care ceremoniau aceasta cununie. la biserica Lucaci.]. Dinu Paturica tine o adevarata lectie celorlalti vatafi despre modul in care se poate fura din starea stapanului: nu se mareste pretul. darapana padurile si acaretele mosiilor. misit care se ocupa de tranzactii dubioase.ne-a facut pe unul pentru altul!". vulnerabil. datorita acestui tragic eveniment. nu mai are energie pentru un nou inceput: lumea lui. la fel ca toate celelalte operatiuni. urcand prea repede treptele maririi sociale.. s-a . devenise ca a unui faur de fier din cauza prafului care se pusese pe dansa in grozava alergare". cat si cei noi. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. Trioul format de chera Duduca. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. iahnii cu plachii. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. pe care le arendeaza pe nimic. Caderea personajului de pe firmanentul social stralucitor nu se inscrie decat intr-o evolutie asteptata a evenimentelor: atat ciocoii vechi. Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. o antinomie intre ciocoii vechi. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. Odata ajuns in mare functie. reprezentand tipul inselatului in arhitectura sociala a realismului. la ora douasprezece din noapte. boierii sunt o povara. ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. pentru ca bucatele au "nart" fix. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. soldata cu renuntarea fanariotului. iar arendasii. de fel bruna. avantaje: "Ei au mosii si nu le cunosc hotarele. prea obosit de incercarile la care fusese supus. iesirea de pe scena.. din care se pot obtine. intermediarul este chir Costea Chiorul. in felul acesta. el este imbracat in haine arnautesti. Dar. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. Neagul Chioftea. prin esenta baroc. adica de a-1 aduce in sapa de lemn.zicea el . restul vietii fiind marcat de dambla. "muiate in fir si cu aer semet". urmeaza regulile junglei sau poate ale vechilor regi din padurea Dianei: regii batrani sau nevolnici sunt eliminati in favoarea celor mai tineri sau mai puternici. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se ziceau in vechime bucate cu cheltuiala". Graba sa de a impiedica nunta nu foloseste insa la nimic. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare. starea postelnicului este pe masura furiei si surescitarii extraordinare la care este supus: "Fata sa. La o privire atenta. unul dintre cele mai bogate. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". de aceeasi tagma cu multi altii. boierul cel vechi se afla deja la capat de drum. cere detronarea ciocoiului. helestaie. Grotescul situatiei. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. de ruinare a stapanului sau. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet.

si inca foarte bine. din "Sfarsit de veac in Bucuresti" (1944). din romanul "Viata la tara" (1894). lipsiti de principii morale. Aspectele negative ale profilului sau moral pot fi regasite. ipocrit. arivistul fiind trimis la ocna. pot fi descoperite trei dintre insusirile acestui personaj atat de complex: Viclenia ii dicteaza lui Paturica atitudinea servila din scena intalnirii cu viitorul lui stapan. constituie cauze care ii aduc pieirea. Gheorghe si domnitorul Grigore Ghica. Greseala capitala. vestimentatia modesta ca si vorbele mestesugite („Sa traiti intru multi si fericiti ani! Sunt Dinu Paturica. Nicolae Filimon isi rasplateste personajele pozitive: banul C. recrutate din cele mai diverse medii sociale si politice. instabilitatea care determina personajul sa fie prezent in ambele tabere. Calinescu. lacom. toate acestea fiind o replica simetrica. astfel. Personajele romanului „Ciocoii vechi si noi. este incunostintat de toate talhariile savarsite de Dinu Paturica. fostul odinioara vataf de curte al inaltimii voastre ") au darul sa-i deschida calea spre „pamantul fagaduintei". pe omul lipsit de inima care. ce indica ambitiunea si mandria grosolana" . Aglomerarea baroca de situatii si detalii ale vietii cotidiene. este aceea de a se alatura miscarii eteriste. patriotismul) fac din aceste personaje modele demne de urmat. ochi negri plini de viclenie.. a personajelor demonice pedepsite la sfarsitul romanului. a interioarelor. In epoca lui Lapusneanu. iar Gheorghe Serdarul se casatoreste cu Maria. Calinescu 1-a caracterizat drept „ un Julien Sorel valah ". La agravarea situatiei contribuie poate si destinul. Virtutile lor (onestitatea. cu dragoste de tara. face din "Ciocoii vechi si noi" un roman realist profund. pe care il inselase. expresie a ticalosiei extreme. un astfel de personaj este Motoc. fiind aruncat pe scari in jos. dupa cum s-a aratat. purtand nume diferite de-a lungul epocilor istorice. aruncata de noul sot. vocea lanceda „ce inspira compatimire". prin abundenta de imagini si prin "fotografierea" frame by frame a personajelor. sa tortureze pe tarani" ca sa le ia ultimul ban din casa. Filimon. blestemul parintelui care nu»este primit in palatul noului imbogatit. portretul fizic sugereaza. Andronache Tuzluc. alcatuiesc doua serii (grupe) aflate in antiteza: Din prima (pe care am putea s-o numim a personajelor demonice) fac parte: Dinu Paturica. Din a doua serie (a personajelor pe care le-am putea numi angelice) fac parte: banul C. a imbracamintei si a mancarurilor. pe Tudor Vladimirescu. scurt la statura. de N.. de buna seama. Aflat la confluenta dintre romantism si realism.. urmand in scaunul tarii dupa Tudor Vladimirescu. spre deschiderea operei prin interventia autorului omniscient in comentariul textului. O ciudata simetrie a romanului face ca personajele negative sa se intalneasca intr-o scena simbolica. tehnica utilizata fiind cea balzaciana.un june de 22 de ani.. cu note de proiectie spre modernitate. in perspectiva unei metatextualitati moderne. de G. unele memorabile: Tanase Scatiu. in latura pozitiva. in acest tanar smerit. Maria. in literatura romana tipul arivistului dobandeste cateva identitati semnificative. cu fata oachesa. a lui Andronache Tuzluc si a lui Dinu Paturica. In textul selectat aici. el nu evolueaza asa cum nu evoluase nici Tuzluc: el nu poate intelege cadrul politic general si din cauza aceasta va pieri. este tipul boierului pamantean. Iancu Urmatecu. chir Costea Chiorul. chera Duduca. Cel mai bine realizat este Dinu Paturica pe care G. Desi Paturica se poate descurca in mediul ciocoiesc." Trasaturile portretistice ale lui Dinu Paturica sunt conturate inca de la inceputul romanului. care incearca sa profite de pe urma tuturor domniilor. din "Enigma Otiliei" (1938). un film miscat al diverselor evenimente istorice si al vietii unei galerii diverse de personaje. fiica banului C. h9h397hj95nue Toti sunt condusi de ambitii si interese meschine. Prezentarea personajelor principale se face la inceputul cartii. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. de Duiliu Zamfirescu. modestia. inainte de a sosi in Capitala „stia. de Hortensia PapadatBengescu. adaptat tuturor imprejurarilor pentru profitul personal: tipologia ciocoiului este universala.". Dupa romanul "Ciocoii vechi si noi". gata sa-si vanda stapanul sau chiar tara pentru a ajunge bogati. las. aspecte caracterologice negative: „. nemernicul fiu al prea umilitei voastre slugi tretilogofat Ghinea Paturica. Scriitor moralist. orgolios. I-ar fi fost greu postelnicului sa intrevada. Stanica Ratiu. Neagu Rupe-Piele si chiar domnitorii Caragea si Ipsilanti. Domnul Ghica. combinata cu o intoarcere catre personajele romantice. in „Prologul" romanului: „Ciocoiul este totdeauna si in orice tara un om venal.. fiind viclean. Lica Trubaduru. dominate de pulsiuni extreme.. Romanul poate fi considerat si unul istoric. prin tradare. Nicolae Filimon incearca sa construiasca romanul cu arhitectura totala. brutal pana la barbarie si dotat cu o ambitiune nemarginita. fara putinta vreunei erori. Chera Duduca avea sa-si gaseasca sfarsitul in Dunare. din "Concert din muzica de Bach" (1927). .prabusit. Nicolae Filimon abordeaza astfel profilul arivistului versatil. careia ii preda. de Ion Marin Sadoveanu. prin fata stalpul infamiei de care era tintuit chir Costea Chiorul trecand doua procesiuni mortuare. sfarsindu-se din viata dupa sapte luni. Trecerea de pe o baricada pe alta.

Iancu Urmatecu („Sfarsit de veac in Bucuresti" de Ion Marin Sadoveanu). ciocoiul fura din banii lui Tuzluc. in umilinta disimulata a lui Dinu. Lica Trubadurul („Concert din muzica de Bach" de Hortensia Papadat-Bengescu). in fiecare dimineata. . Mandria grosiera a ciocoiului merge pana acolo. „ intunecoasele intentiuni si aspirari ce-i rodeau inima ". sufletul. personajul devenind cap de serie pentru sirul de arivisti celebri din romanele de mai tarziu: Tanase Scatiu („ Viata la tara" si „ Tanase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu). a retorismului scriitorului si a scopului moralizator.. Pe buna dreptate.Viclenia va fi magistral reliefata in prima scena a intalnirii cu chera Duduca. ori sa comita chiar si crime. In numele acestei ambitii. „ il freca pe picioare. prin zugravirea veridica a Capitalei din acel timp si prin felul in care autorul dezvolta tema balzaciana a setei de inavutire. este simbolic: trupul lui va fi redat lumii tenebrelor din care i se plamadise. incat nu-si mai recunoaste propriul tata. Dinu Paturica reprezinta tipul arivistului. averea celui care-1 ajutase. romanul „ Ciocoii vechi si noi. Sfarsitul lui Paturica.Ciocoii.. „masurile" pe care le ia ca vataf si stradania de a invata. punandu-1 pe Neagu RupePiele sa-i supuna la cazne. Calinescu). ia mita de la arendasii mosiilor (care se jura sa scoata acei bani „indoiti din pielea bietilor sateni") si cumpara apoi. Paturica este lipsit de cea mai mica urma de omenie fata de cei nevoiasi. fiecare dintre cei doi ipocriti „canta" „aria vicleniei". ii aducea dulceata. Stanica Ratiu („Enigma Otiliei" de G. Existenta cotidiana a lui Paturica in casa postelnicului se desfasoara sub semnul ipocriziei: toate atentiile fata de stapanul sau (pe care.. candva. lasandu-1 pe drumuri." ramane valoros prin constructia personajelor. ii da de spalat. daca intentia moralizatoare a autorului nu i-ar fi rezervat sfarsitul cunoscut. Cu toate minusurile inerente fiecarui inceput. autorul fixand „o metoda literara pentru intreaga dezvoltare ulterioara a realismului" (Tudor Vianu).. Se contureaza astfel o alta trasatura a lui Paturica: ambitia de a parveni. . intru realizarea careia pune o tenacitate si o energie care ar fi fost menite sa triumfe. pana cand femeia intuieste. sluga el insusi.. cafea si ciubuc"). la mezat. in ocna parasita." marcheaza inceputurile realismului. In ciuda numeroaselor elemente romantice. ascund adevarata tinta a personajului: „sa manance starea postelnicului". il ajuta sa se imbrace. Eugen Lovinescu il considera drept rod al unei intuitii estetice notabile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful