P. 1
Ciocoii Vechi Si Noi

Ciocoii Vechi Si Noi

|Views: 4,652|Likes:
Published by zadryana

More info:

Published by: zadryana on Dec 08, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/01/2014

pdf

text

original

Ciocoii vechi si noi

Integrat in perioada postpasoptista a evolutiei literaturii romane, Nicolae Filimon (1819-1865), este creatorul primului nostru roman tipologic - „Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (1863); pe buna dreptate, aceasta lucrare a fost considerata „cap de serie din care se trag toate romanele de tip social ce-si nutresc substanta din ascensiunea arivistilor si prabusirile claselor vechi" (Serban Cioculescu). d7k2610dt13loz Tema romanului o constituie destinul arivistului Dinu Paturica, proiectat pe fundalul societatii bucurestene din prima jumatate a veacului al XlX-lea. Aceasta tema face din „Ciocoii vechi si noi..." romanul unei energii pusa in slujba parvenirii. in final, parvenirea este ratata, destinul lui Paturica ilustrand dictonul „Fortuna labilis" (Norocul este schimbator). Titlul romanului este alcatuit din doua segmente: Prima parte („Ciocoii vechi si noi") numeste cele doua ipostaze ale ciocoiului, pe care scriitorul intentiona sa le prezinte: „de la ciocoiul cu anteriu si calamari la brau al timpilor fanarioti, pana la ciocoiul cu frac si manusi albe din zilele noastre ". in roman apare numai prima categorie (ciocoii vechi), a doua urmand sa fie prezentata intr-o a doua parte a romanului (care nu a mai aparut). Titlul mai cuprinde si un proverb popular („... sau Ce naste din pisica soarici mananca"), ilustrand ideea ca patura ciocoilor „naste" mereu alte exemplare care ii perpetueaza insusirile. Romanul este o specie a genului epic. Opera narativa in proza, de mare amploare si diversitate, a carei actiune se desfasoara pe mai multe planuri, romanul are o intriga complexa si personaje numeroase. Care ar fi atributele care incadreaza „Ciocoii vechi si noi..." in seria romanelor traditionale? Este o lucrare epica in proza, de intindere mare, a carei actiune se desfasoara in medii sociale diverse. Lumea infatisata este verosimila, iar timpul este cronologic si obiectiv (caracteristici ale romanului traditional*). Din punct de vedere compozitional, „Ciocoii..." cuprinde 32 de capitole; titlurile acestora au, uneori, caracter rezumativ („Confidentele"), alteori infatiseaza realitatile vremii („Teatrul in Tara Romaneasca") sau indica numele personajelor pe care autorul le prezinta prin bogate portrete („Dinu Paturica", „Postelnicul Andronache Tuzluc"). Actiunea propriu-zisa este precedata de o „Dedicatie" si de un „Prolog", in care autorul face, in tonuri muscatoare, portretul ciocoiului. Desi titlul indica intentia scriitorului de a infatisa doua categorii de ciocoi, romanul o prezinta doar pe cea dintai; partea a doua a lucrarii (in care utrnau sa apara „ciocoii noi") nu a mai fost scrisa. Faptele narate se ordoneaza pe doua planuri antitetice care se intretaie: primul infatiseaza ascensiunea uluitoare a lui Dinu Paturica, tanar ambitios si lipsit de simt moral, care va reface, in linii generale, destinul stapanului sau Andronache Tuzluc. in jurul celor doi protagonisti se grupeaza celelalte personaje negative ale romanului; al doilea plan (mai putin consistent) se incheaga in jurul personajelor oneste (banul C., Maria, Gheorghe) pe care soarta ii rasplateste, in final, cu demnitati si fericire. Intriga actiunii (dorinta de parvenire a lui Dinu Paturica) este numai aparent simpla; in realitate, aceasta reliefeaza o energie care ar fi trebuit sa triumfe, personajul devenind o oglinda in care se reflecta toti arivistii care i-au urmat (de la Tanase Scatiu si pana la Stanica Ratiu). In romanul traditional, au prioritate faptele, intamplarile (in detrimentul analizei), iar perspectiva din care sunt privite acestea este una singura: cea a naratorului omniscient. Universul operei: Subiectul romanului ar putea fi prezentat pornind chiar de la primul episod al textului, in care autorul fixeaza timpul actiunii („intr-o dimineata din luna lui octombrie, anul 1814") si ii face portretul lui Dinu Paturica („un june de 22 de ani ), surprins in timp ce astepta „in scara caselor marelui postelnic1 Andronache Tuzluc". Scara bogatei case a lui Tuzluc, constituie imaginea simbolica a destinului celor doua personaje: stapanul (aflat „sus" in ierarhia sociala in care-si castigase un loc bun, prin intrigi, linguseli si hotie) si sluga (aflata „jos", dar care va lua locul celui dintai): „Nu trecu mult si se auzi pasii cei lenesi si gravi ai Marelui Postelnic, ce cobora scara cu o cadenta simetrica" . Deocamdata, Dinu Paturica sosise la curtea lui Tuzluc, aducand si o scrisoare de recomandare din partea tatalui sau, Ghinea Paturica (fost vataf de curte in slujba postelnicului); tanarul era imbracat modest si solicita, cu voce „lanceda", un loc de slujitor in casa boierului. Acceptat de bogatul fanariot, junele aspirant la boierie devine „ciubucciu" al lui Tuzluc, noua functie fiind cat se poate de potrivita pentru a castiga, printr-o prefacuta umilinta, increderea stapanului sau. Cum Paturica nu stia decat sa scrie si sa citeasca (adevarata lui „stiinta" fiind torturarea taranilor), el se instruieste la Scoala Domneasca, invatand „cu o silinta extraordinara" limba greaca; in acelasi timp, se si perfectioneaza in arta prefacatoriei (citin-du-1 pe Machiavelli), astfel incat, in curand, boierul il va con-

Nu peste multa vreme. unei noi paturi sociale. Desfasoara mai intai activitate publicistica si de cronicar muzical. cu ajutorul acesteia. mare spatar" si se casatoreste cu Maria. luandu-i locul. Tuzluc va fi ingrijit datorita banilor pe care Gheorghe (fostul lui vataf de curte) ii plateste in acest scop. o "Dedicatie". fiind plina de jafuri. printre cei foarte bogati. In „urcusul" lui Paturica. el o cere in casatorie pe Maria (fiica banului C). prin intrigi. este perioada cea mai lipsita de stralucire din istorie. Prin dobandirea acestei functii. se mai retine si momentul unei „cercetari" pe care el o face la mosiile stapanului sau. Paturica ii mananca averea. masacre si lupte pentru putere dirijate din afara tarii. Ajungand in „varful scarii". Paturica este aruncat intr-o ocna parasita unde-si va trai ultimele zile. Bolnav. actiune abil condusa. acesta o va arunca in Dunare. in aceasta postura. fiind declarat falita Al doilea plan al romanului urmareste rasplata pe care viata i-o ofera lui Gheorghe: acesta ajunge „din opincar. cu porniri rapace. la noul domnitor (Grigore Ghica al IV-lea). pusi pe capatuiala prin orice mijloc. prin ruinarea si aproprierea averii stapanilor. "Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (romant original). profitand de sosirea in tara a lui Alexandru Ipsilanti. Tuzluc si Paturica se „intalnesc". "Friedrich Staaps sau Atentatul de la Schonbrunn in contra vietii lui Napoleon" (1860). pe vataful de curte Gheorghe Serdarul. Epoca fanariota. cocotate in ierarhia sociala prin frauda. se intretaie pe o strada. din inima putreda a Imperiului Otoman. apoi se casatoreste cu Duduca. in aceasta actiune. "Mateo Cipriani". ajunsa in roman la asfintit. Dinu se alege cu doua sute de pungi de galbeni (mita de la arendasi. prin tipologia personajelor si prin viziunea scriitorului omniscient. afla ca Duduca si-a parasit copiii. pe care oamenii domniei tocmai il tintuiau de urechi. Finalul este moralizator (in sensul ca personajele demonice sunt pedepsite. Romanul lui Nicolae Filimon ne introduce intr-o lume de inceput de secol al XlX-lea. mosii si functii ale unei tari pustiite. profitand de lancezeala si de lenea fanariotului. sarac si cu mintea ratacita. fanariotul il va trimite pe Paturica s-o supravegheze pe chera Duduca (frumoasa intretinuta a postelnicului). abia catre sfarsitul vietii orientandu-se catre literatura. Aceasta ultima lovitura (relatata in capitolul „ O scena dramatica") ii provoaca postelnicului un atac de apoplexie. Paturica isi doreste si puterea politica. Din punct de vedere structural. fara scrupule. locul ales (in fata pravaliei lui Costea Chiorul) li—1 alatura pe necinstitul negustor. Incetul cu incetul.rasplatite de soarta) si romantic: pentru ultima oara. "Bergamo" si "Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala" (1861). apare la Bucuresti in 1863. Romanul. ei merg „ cu rogojina aprinsa in cap si cu jalba-n protap". Paturica ii aduce la disperare pe tarani. pentru infidelitate). pentru a „inchide ochii" la faradelegile lor). plina de intrigi. O alta caracteristica a romanului traditional consta in preferinta autorului pentru personaje reprezentative. Rasplata o constituie functia de ispravnic2 al judetelor Prahova si Sacuieni. se adreseaza tuturor noilor veniti. Ciocoii vechi si noi"Ciocoii vechi si noi" este primul roman realist din literatura romana: Dinu Paturica e un nou Julien Sorel. balzacian prin structura. cu lucrarile "Escursiuni in Germania meridionala" (1858). iar cele angelice . guvernata de un principiu moralist. striviti de povara darilor. Tuzluc insa nu observa nimic. dareste respins. romanul contine 32 de capitole. ciocoiul il ajuta provocand o rascoala in tabara lui Tudor Vladimirescu si cauzand astfel asasinarea conducatorului pandurilor. pline de oameni mercantili.sidera „cel mai credincios si devotat dintre servitorii sai". nimic nu mai stavileste intelegerea incheiata intre Paturica si Duduca (de a-1 ruina pe Tuzluc). fugind cu un turc (ulterior. fiind ocupat cu schimbarea statutului sau de venetic. de multe ori. introducand descrierea exacta a unei epoci si a caracterelor ei. tipice. duse in jurul unor acareturi. Nicolae Filimon (1819-1865) este primul scriitor realist din literatura romana. de lupte pentru parvenire. la sfarsitul careia. este antrenat si chir Costea Chiorul (un negustor la fel de necinstit). astfel. atunci cand carutele care le duceau ramasitele pamantesti la cimitir. folosind insa metode mult mai veroase pentru escaladarea scarii sociale. potrivit caruia binele invinge raul. crepusculara. ajutat de oamenii sai nelegiuiti. ravnind sa intre in clasa boierilor autohtoni. ciubucciul il inlatura. aici. un "Prolog" si un .

personajele sale nefiind animate de idealuri inalte. anul 1814. decat a da franele guvernului in manile parvenitilor. "Postelnicul Andronache Tuzluc". apoi asupra decaderii acestuia: "Educatia ciocoiului". de masina care asteapta in tacere sa-si indeplineasca functiunile: "Junele. dar se departeaza de la un anumit punct de acestia. cari le cumparau cu preturi foarte scazute si le plateau cu banii furati de stapanii lor. unele secvente. existenta si la scriitorii din epoca. vise amagitoare. marcati de vini capitale: au "mancat starea stapanilor". la care personajul trebuie sa ajunga: e o umilinta fara insemnatate .. cii fata oachesa. cartea fiind adresata. Scriitorul oscileaza astfel intre povestire si discurs. "Romanul si fanariotul". intr-o miscare continua. de opera romantica. Epilogul.. supuse puterilor trecatoare.. ascuns in spatele unui decor. Pentru Filimon. in "Ciocoii vechi si noi" sensul demersului scriitprului este de a demitiza istoria. "fostul vataf de curte al postelnicului Andronache Tuzluc". Daca la scriitorii amintiti.. Soulie. cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian.". apoi vari machinaliceste mana in san si scoase un plic sigilat. "Ipocritii in lupta". pentru un stat ce voieste a se reorganiza. Prin comentariul sau. Nicolae Filimon paraseste de multe ori ipostaza de scriitor obiectiv. Eugene Sue. Andronache Tuzluc este cel pe care el trebuie sa-1 jefuiasca putin mai tarziu. in povestire. Portretul personajului este alcatuit in maniera "fiziologiilor" epocii. cu o imbracaminte care ii subliniaza conditia sociala inca modesta. devenind omniscient si obiectiv in momentul in care dezvolta adevarate tablouri-fresca ale unui timp istoric bine determinat: "Ne oprim putin din aceasta naratiune ca sa dam cititorilor nostri o idee repede despre locul unde se afla palatul domnesc pe acei timpi si despre forma arhitectonica si alte amanunte originale ale acestui locas".."Epilog".. Dinu Paturica: "intr-o dimineata din luna octombre. "Cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". sunt "putrajunea si mucegaiul ce sapa din temelii si rastoarna imparatiile si domniile". care fusesera odata rosii. dialogand unele cu celelalte. mare spatar". este ridicat la marirea de mare spatar si caimacam al Craiovei.. ineficienta. in contextul bulversant al dominarii fanariotismului.. "preferase mai bine moartea decat o fericire trecatoare si dobandita prin calcarea indatoririlor sale de buna fiica". Filimon dezvolta toate atributele metatextului: autorul nu este abstract.. creionate ca intr-un sketch. rezimat de stalpii intrarii. fata banului C. trecerea de la un cadru al povestirii la altul: "Ne amintim ca. Functia metatextului este. intr-o ceremonie solemna. cum este odihna lui Paturica in iatac. in acest caz. "Credem inutil sa amintim ca. Scopul acestui servilism accentuat este pe masura antitetica a maririi. un astfel de june sta in scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc. a carei atentiune era atintita la cea mai mica miscare care se petrecea. intr-o oarecare masura. pentru a se opri apoi asupra pasilor spre marire ai ciocoiului. in fata unei rapacitati iesite din comun a parvenitului de tip nou. si de dirijare a sensului naratiunii: "Era foarte trist pentru un om cugetator a privi cum aceste objecte de mare pret treceau din stapanirea boierilor. Capitolul I al romanului fixeaza timpul evenimentelor si aduce in prim-plan personajul principal. un june de 22 de ani.. revarsandu-si aversiunea directa chiar din "Dedicatie". Filimon creeaza acest statut de "extrateritorialitate". este prilej pentru scriitor de a face meditatii asupra acestei stari. folosirea persoanei a treia inseamna renuntarea la orice marca autobiografica. numiti "straluciti luceferi ai videlor". dar isi pierdusera coloarea din cauza vechimei". noi vom atrage bagarea de seama lectorilor nostri asupra starii morale a trupelor lui Tudor Vladimirescu. Daca ar fi sa aplicam schema lui Benveniste. auzi si el acest zgomot [.. intalnirea cu marele postelnic este asteptata cu ardoarea cu care un vanator isi asteapta vanatul: in fond.. "Chera Duduca". in scena. Dinu Paturica parand aici . Fr. ochi negri plini de viclenie. romanul lui Nicolae Filimon aduce aminte de sir Walter Scott sau de Sienckiewicz. Filimon foloseste surse istorice putine. iar incercarea de literarizare a istoriei este.". personajele principale. "imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate [. perfide si aservite numai interesului material.. tretilogofat Ghinea Paturica. pe un ton vehement. descrie momentul in care Gheorghe.]. De aceea..]. ci de scenariile subtile ale unor intrigi financiare si de dobandire a puterii.".". "O scena dramatica".. "domnilor ciocoi". el casatorindu-se cu "Maria. fostul odiniara vataf de curte al inaltimei-voastre". rand pe rand. ca de fus intr-un razboi.].". au furat "cu zvantul din functiunele cele mici si cu miile de galbeni din cele mari". Titlurile capitolelor aduc. provincialul sosit in Capitala.. care desi iubise pe Gheorghe cu multa pasiune". ridicandu-se pe ruinarea lor. concretizata prin aparitia unor insule de continuitate narativa cu scopul de a contura luminile si umbrele prezente in intregul text. "Prologul" chiar explica aceasta predilectie a scriitorului pentru moralizarea unei intregi epoci corupte: "Nimic nu este mai periculos. care inchizi cu dulceata ochii plugarului ostenit de munca zilei si pe ai tinerei mume ce vegheaza langa capul micului ei copilas. scurt la statura. Morfeu. Este ceva mecanic in gesturile sale.. in tuse puternice. meniti din conceptiune a fi slugi si educati intr-un mod cum sa poata scoata lapte din piatra cu orice pret". ce indica ambitiunea si mandria grosolana [. ci e mereu prezent. prezentarea sa imbraca tonurile umilintei fara margini: "Sunt Dinu Paturica. iar discursul presupune un locutor si un auditor. "Ce dai sa te fac ispravnic?". a lumii lipsite de perspective.. romanul "Ciocoii vechi si noi" reprezinta o impartire savanta intre perspectiva naratorului omniscient si autonomia personajelor.. numit "Din opincar. in acelasi timp. secventele sunt trase de o parte de un maestru care schimba frame-urile: "Pana ce Paturica va gasi pe capitan Urdareanu. el trecand mereu linia care separa personajele de naratori. veniti si voi. "Dinu Paturica". intr-a ciocoilor procopsiti de dansii. nemernicul fiu al preaumilitei voastre slugi.. pentru ca epoca infatisata se inscrie in sfera banalului. este cea a rapelului. "Fa-te om de lume noua sa furi closca dupa oua!". personajele sunt proiectate pe un fundal mitic.". O tehnica folosita de Filimon. a "ciocoilor noi". dar cu trasaturi ale fetei ce tradeaza viclenia si ambitiile fara margini. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus.. Ca viziune asupra epocii." Catedata. in sensul poeziilor pasoptiste: "Acum vino tu. dupa care.

puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. "gramatichi".. Paturica este constient ca va face avere daca va sti sasi ascunda intentiile cu grija. "eclogarion". Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. mult mai rapace si necrutatori. decazusera. saluri si matasarii". care ii tin uniti cata vreme este necesar. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul. este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. Trioul format de chera Duduca. intermediarul este chir Costea Chiorul. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. de ruinare a stapanului sau. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. Se creeaza. De altfel. ei constituie o pereche diabolica.. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. si cei noi. dupa principiul "totul sau nimic!". adica de a-1 aduce in sapa de lemn. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. acest "Julien Sorel valah". este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. speculand orice slabiciune a celor dinainte. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . de felul lui Andronache Tuzluc. Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. in felul acesta.zicea el . Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul ne-a facut pe unul pentru altul!". pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. previzibil. Tuzluc. astfel. care adopta o pozitie oficiala. lucru relativ usor de indeplinit. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". "o specie invechita".stralucire . prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". Dinu Paturica. in greseala celor ajunsi mult prea sus. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila.pedepsi . care is cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni.pentru niste ambitii atat de mari. Chera Duduca se ocupa de "diamanticale. la randul lui. in faze prestabilite instinctiv.decadere. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune . devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". El cade. nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. bine ascunsa. taranii.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". singura posibilitate de parvenire era Cea materiala. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. cere detronarea ciocoiului. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani.]. vointa de propulsie in "inalta societate" a vremii dezvoltandu-se latent.>lla silimet". fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. personaj care incearca. precum si "citire si scriere in limba romaneasca". asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la . misit care se ocupa de tranzactii dubioase. dar cu mare exactitate. si inca foarte bine. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. cititorul le poate urmari pana la capat destinul. la randu-i. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. nici prea batran. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. avand. in epoca fanariota. este un ciocoi de tip vechi.. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc.. unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. Primul lucru pe care il va face noul naimit. curagiu si rabdare. fiindca Tuzluc este vulnerabil. simultan.dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. Cei doi sunt personaje tipice. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. sa puna mana pe averea fanariotului.. norocul ii surasese: ". de aceeasi tagma cu multi altii. Dar. fara a da de banuit care sunt interesele sale.. il angajeaza ciubucciu. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. in comportamentul viitorului ciocoi se observa o tendinta de dublare a personalitatii. "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia.prin admiterea lui in serviciul postelnicului. fara mari variatii. In afacerile veroase ale protagonistului. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. o antinomie intre ciocoii vechi. sa tortureze pe nenorocitii tarani. la fel ca toate celelalte paturi sociale. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. masca exterioara ascunzand extraordinara ambitie launtrica. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici.

care ii tin uniti cata vreme este necesar.decadere. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. el este imbracat in haine arnautesti.. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. precum si "citire si scriere in limba romaneasca". atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul . cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. norocul ii surasese: ". Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. fara a da de banuit care sunt interesele sale. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. Chera Dudnca se ocupa de "diamanticale. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. Paturica este constient ca va face avere daca va sti sa-si ascunda intentiile cu grija. Odata ajuns in mare functie. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. lucru relativ usor de indeplinit.]. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. ca sa le ia cea mai din urma para din punga".stralucire . Tuzluc. si inca foarte bine. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare asupra taranilor". la fel ca toate celelalte paturi sociale. avand. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. unul dintre cele mai bogate.dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. curagiu si rabdare. Cei doi sunt personaje tipice. "muiate in fir si cu aer semet". Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. iahnii cu plachii.. decazusera. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune .. El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea.. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. "gramatichi". il angajeaza ciubucciu. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ".]. muiati in otet si untdelemn [. singura posibilitate de parvenire era cea materiala. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. El cade. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. Neagul Chioftea. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". in epoca fanariota. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. acest "Julien Sorel valah". La o privire atenta. este un ciocoi de tip vechi. astfel.Rasucita. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. ei constituie o pereche diabolica. sa puna mana pe averea fanariotului. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. previzibil. in greseala celor ajunsi mult prea sus. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. "o specie invechita". Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. mihalti si pastravi rasol. nici prea batran. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. taranii. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi.. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. mai ales marile functii. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. care adopta o pozitie oficiala. la randul lui.. De altfel. Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. cititorul le poate urmari pana la capat destinul. unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. fiindca Tuzluc este vulnerabil. "eclogarion".. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. fara mari variatii. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme.. Dinu Paturica. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul. dupa principiul "totul sau nimic!". personaj care incearca. Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. la randu-i. saluri si matasarii". obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca. nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. Tudor Ciolanescu.prin admiterea lui in serviciul postelnicului.]. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei).. sa tortureze pe nenorocitii tarani. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia.. cu morun gatit in masline si doi de dafin. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani.

intermediarul este chir Costea Chiorul. boierul cel vechi se afla deja la capat de drum. Dar. de fel bruna. avantaje: "Ei au mosii si nu le cunosc hotarele. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". au zalhanale. La o privire atenta. el este imbracat in haine arnautesti. Graba sa de a impiedica nunta nu foloseste insa la nimic. scos din spinarea taranilor. iar arendasii. Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. cat si cei noi. Odata ajuns in mare functie. muiati in otet si untdelemn [. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. nu mai are energie pentru un nou inceput: lumea lui.. ca urmare a conjuncturii sociale. ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. reprezentand tipul inselatului in arhitectura sociala a realismului. la fel ca toate celelalte operatiuni.pedepsi ." Tuzluc. Aceasta.ne-a facut pe unul pentru altul!". exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. iesirea de pe scena. soldata cu renuntarea fanariotului. Daca Dinu Paturica este un personaj realist.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". Eliminarea personajului devenit. Caderea personajului de pe firmanentul social stralucitor nu se inscrie decat intr-o evolutie asteptata a evenimentelor: atat ciocoii vechi. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la Rasucita. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care.zicea el . gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. cu o evolutie continua. "muiate in fir si cu aer semet". boierii sunt o povara. mai ales marile functii. Se creeaza. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. exacerbeaza pasiuni prea mari pentru mize prea mici. Acesta este finalul pentru el. se face in mare secret. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. mult mai rapace si necrutatori. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. helestaie. atunci cand este prea tarziu. prin esenta baroc. Primul lucru pe care il va face noul naimit. locul primilor fiind preluat de altii mult mai versati. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. Grotescul situatiei. prea obosit de incercarile la care fusese supus. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". cere detronarea ciocoiului. Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. asupra taranilor". Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. de felul lui Andronache Tuzluc. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. care isi cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se ziceau in vechime bucate cu cheltuiala". iahnii cu plachii. la ora douasprezece din noapte. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca. la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. o antinomie intre ciocoii vechi. ba de multe ori instraineaza chiar din pamantul mosiilor." Pentru noii ciocoi. pentru ca bucatele au "nart" fix. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. pe care le arendeaza pe nimic. protejandu-1 pe arii spatiale limitate. urmeaza regulile junglei sau poate ale vechilor regi din padurea Dianei: regii batrani sau nevolnici sunt eliminati in favoarea celor mai tineri sau mai puternici. starea postelnicului este pe masura furiei si surescitarii extraordinare la care este supus: "Fata sa. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . Tudor Ciolanescu. Se tine o socoteala dreapta si o socoteala incarcata. creata pe baza unei utopii partiale. speculand orice slabiciune a celor dinainte. este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. de aceeasi tagma cu multi altii. mihalti si pastravi rasol. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. cad repede. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. Are loc chiar o lupta intre el si preotii care ceremoniau aceasta cununie. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. fara sa le stie numarul pogoanelor. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. urcand prea repede treptele maririi sociale. vulnerabil. Dinu Paturica tine o adevarata lectie celorlalti vatafi despre modul in care se poate fura din starea stapanului: nu se mareste pretul. Ba exista si un moment cand coruptii noi devin vechi. nici venitul ce poate sa dea pe tot anul. afla in ultimul moment de complotul celor doi. in afacerile veroase ale protagonistului. Au vii. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. nemultumiti cu castig de suta la suta. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. din care se pot obtine. restul vietii fiind marcat de dambla.. simultan. in momentul nuntii lor.. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. unul dintre cele mai bogate. devenise ca a unui faur de fier din cauza prafului care se pusese pe dansa in grozava alergare". el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare.. la biserica Lucaci. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. Trioul format de chera Duduca. pentru "stari mari. si cei noi. livezi de pomi si cate altele de felul acesta. ca sa scapam de slugarie. atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. ci se scrie mai putin in tabela de cumparaturi. cu morun gatit in masline si doi de dafin. s-a . insa. de ruinare a stapanului sau. darapana padurile si acaretele mosiilor. datorita acestui tragic eveniment. Neagul Chioftea.].]. in felul acesta."" la silimet".

prin fata stalpul infamiei de care era tintuit chir Costea Chiorul trecand doua procesiuni mortuare. aruncata de noul sot. cu note de proiectie spre modernitate. Neagu Rupe-Piele si chiar domnitorii Caragea si Ipsilanti.. Stanica Ratiu. In textul selectat aici. Filimon. inainte de a sosi in Capitala „stia. Nicolae Filimon abordeaza astfel profilul arivistului versatil. fiind viclean.un june de 22 de ani. modestia. a personajelor demonice pedepsite la sfarsitul romanului. . in latura pozitiva. tehnica utilizata fiind cea balzaciana. din romanul "Viata la tara" (1894). Domnul Ghica. prin tradare. a lui Andronache Tuzluc si a lui Dinu Paturica. de G. pe care il inselase.. fara putinta vreunei erori. de Duiliu Zamfirescu. Scriitor moralist. gata sa-si vanda stapanul sau chiar tara pentru a ajunge bogati. Calinescu. in perspectiva unei metatextualitati moderne. alcatuiesc doua serii (grupe) aflate in antiteza: Din prima (pe care am putea s-o numim a personajelor demonice) fac parte: Dinu Paturica. lacom. chir Costea Chiorul. combinata cu o intoarcere catre personajele romantice. Din a doua serie (a personajelor pe care le-am putea numi angelice) fac parte: banul C. Dupa romanul "Ciocoii vechi si noi". brutal pana la barbarie si dotat cu o ambitiune nemarginita. dupa cum s-a aratat. Cel mai bine realizat este Dinu Paturica pe care G. cu fata oachesa. Romanul poate fi considerat si unul istoric. instabilitatea care determina personajul sa fie prezent in ambele tabere.prabusit. scurt la statura. Desi Paturica se poate descurca in mediul ciocoiesc. orgolios. este aceea de a se alatura miscarii eteriste.". ochi negri plini de viclenie.. de N. fiica banului C. Nicolae Filimon isi rasplateste personajele pozitive: banul C. In epoca lui Lapusneanu. Aflat la confluenta dintre romantism si realism. ipocrit. spre deschiderea operei prin interventia autorului omniscient in comentariul textului. de Hortensia PapadatBengescu. Maria. din "Concert din muzica de Bach" (1927). el nu evolueaza asa cum nu evoluase nici Tuzluc: el nu poate intelege cadrul politic general si din cauza aceasta va pieri. Chera Duduca avea sa-si gaseasca sfarsitul in Dunare. Aglomerarea baroca de situatii si detalii ale vietii cotidiene. prin abundenta de imagini si prin "fotografierea" frame by frame a personajelor. arivistul fiind trimis la ocna. cu dragoste de tara. Personajele romanului „Ciocoii vechi si noi. a imbracamintei si a mancarurilor." Trasaturile portretistice ale lui Dinu Paturica sunt conturate inca de la inceputul romanului. lipsiti de principii morale. La agravarea situatiei contribuie poate si destinul. careia ii preda. nemernicul fiu al prea umilitei voastre slugi tretilogofat Ghinea Paturica. in literatura romana tipul arivistului dobandeste cateva identitati semnificative. pot fi descoperite trei dintre insusirile acestui personaj atat de complex: Viclenia ii dicteaza lui Paturica atitudinea servila din scena intalnirii cu viitorul lui stapan. adaptat tuturor imprejurarilor pentru profitul personal: tipologia ciocoiului este universala.. Virtutile lor (onestitatea. din "Sfarsit de veac in Bucuresti" (1944). blestemul parintelui care nu»este primit in palatul noului imbogatit. Trecerea de pe o baricada pe alta. si inca foarte bine. vestimentatia modesta ca si vorbele mestesugite („Sa traiti intru multi si fericiti ani! Sunt Dinu Paturica. Iancu Urmatecu. h9h397hj95nue Toti sunt condusi de ambitii si interese meschine. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. Nicolae Filimon incearca sa construiasca romanul cu arhitectura totala. in „Prologul" romanului: „Ciocoiul este totdeauna si in orice tara un om venal. de Ion Marin Sadoveanu. urmand in scaunul tarii dupa Tudor Vladimirescu. recrutate din cele mai diverse medii sociale si politice. purtand nume diferite de-a lungul epocilor istorice. este tipul boierului pamantean. un film miscat al diverselor evenimente istorice si al vietii unei galerii diverse de personaje. patriotismul) fac din aceste personaje modele demne de urmat. face din "Ciocoii vechi si noi" un roman realist profund. fiind aruncat pe scari in jos. este incunostintat de toate talhariile savarsite de Dinu Paturica. Lica Trubaduru. I-ar fi fost greu postelnicului sa intrevada. un astfel de personaj este Motoc. aspecte caracterologice negative: „. toate acestea fiind o replica simetrica. sa tortureze pe tarani" ca sa le ia ultimul ban din casa. Andronache Tuzluc. Prezentarea personajelor principale se face la inceputul cartii.. las. unele memorabile: Tanase Scatiu. ce indica ambitiunea si mandria grosolana" . Calinescu 1-a caracterizat drept „ un Julien Sorel valah ". de buna seama. fostul odinioara vataf de curte al inaltimii voastre ") au darul sa-i deschida calea spre „pamantul fagaduintei". a interioarelor. astfel. vocea lanceda „ce inspira compatimire". constituie cauze care ii aduc pieirea. pe Tudor Vladimirescu. expresie a ticalosiei extreme. portretul fizic sugereaza. pe omul lipsit de inima care. sfarsindu-se din viata dupa sapte luni. dominate de pulsiuni extreme.. Gheorghe si domnitorul Grigore Ghica. care incearca sa profite de pe urma tuturor domniilor. chera Duduca. Greseala capitala. in acest tanar smerit. O ciudata simetrie a romanului face ca personajele negative sa se intalneasca intr-o scena simbolica. din "Enigma Otiliei" (1938). iar Gheorghe Serdarul se casatoreste cu Maria. Aspectele negative ale profilului sau moral pot fi regasite.

Cu toate minusurile inerente fiecarui inceput.. in umilinta disimulata a lui Dinu. ascund adevarata tinta a personajului: „sa manance starea postelnicului". ii da de spalat... „ intunecoasele intentiuni si aspirari ce-i rodeau inima ". autorul fixand „o metoda literara pentru intreaga dezvoltare ulterioara a realismului" (Tudor Vianu). „ il freca pe picioare. incat nu-si mai recunoaste propriul tata. ori sa comita chiar si crime. candva..Ciocoii. este simbolic: trupul lui va fi redat lumii tenebrelor din care i se plamadise. Eugen Lovinescu il considera drept rod al unei intuitii estetice notabile. Mandria grosiera a ciocoiului merge pana acolo. il ajuta sa se imbrace. personajul devenind cap de serie pentru sirul de arivisti celebri din romanele de mai tarziu: Tanase Scatiu („ Viata la tara" si „ Tanase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu). ii aducea dulceata. cafea si ciubuc"). Stanica Ratiu („Enigma Otiliei" de G. ciocoiul fura din banii lui Tuzluc. In ciuda numeroaselor elemente romantice. „masurile" pe care le ia ca vataf si stradania de a invata. in ocna parasita. averea celui care-1 ajutase. Iancu Urmatecu („Sfarsit de veac in Bucuresti" de Ion Marin Sadoveanu). Existenta cotidiana a lui Paturica in casa postelnicului se desfasoara sub semnul ipocriziei: toate atentiile fata de stapanul sau (pe care. punandu-1 pe Neagu RupePiele sa-i supuna la cazne. ia mita de la arendasii mosiilor (care se jura sa scoata acei bani „indoiti din pielea bietilor sateni") si cumpara apoi. Paturica este lipsit de cea mai mica urma de omenie fata de cei nevoiasi. intru realizarea careia pune o tenacitate si o energie care ar fi fost menite sa triumfe. . romanul „ Ciocoii vechi si noi. lasandu-1 pe drumuri. Pe buna dreptate. in fiecare dimineata. Dinu Paturica reprezinta tipul arivistului. la mezat. .Viclenia va fi magistral reliefata in prima scena a intalnirii cu chera Duduca. Calinescu)." ramane valoros prin constructia personajelor. sluga el insusi." marcheaza inceputurile realismului. Se contureaza astfel o alta trasatura a lui Paturica: ambitia de a parveni. prin zugravirea veridica a Capitalei din acel timp si prin felul in care autorul dezvolta tema balzaciana a setei de inavutire. daca intentia moralizatoare a autorului nu i-ar fi rezervat sfarsitul cunoscut. Sfarsitul lui Paturica. fiecare dintre cei doi ipocriti „canta" „aria vicleniei". sufletul. pana cand femeia intuieste. In numele acestei ambitii. a retorismului scriitorului si a scopului moralizator. Lica Trubadurul („Concert din muzica de Bach" de Hortensia Papadat-Bengescu)..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->