Ciocoii vechi si noi

Integrat in perioada postpasoptista a evolutiei literaturii romane, Nicolae Filimon (1819-1865), este creatorul primului nostru roman tipologic - „Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (1863); pe buna dreptate, aceasta lucrare a fost considerata „cap de serie din care se trag toate romanele de tip social ce-si nutresc substanta din ascensiunea arivistilor si prabusirile claselor vechi" (Serban Cioculescu). d7k2610dt13loz Tema romanului o constituie destinul arivistului Dinu Paturica, proiectat pe fundalul societatii bucurestene din prima jumatate a veacului al XlX-lea. Aceasta tema face din „Ciocoii vechi si noi..." romanul unei energii pusa in slujba parvenirii. in final, parvenirea este ratata, destinul lui Paturica ilustrand dictonul „Fortuna labilis" (Norocul este schimbator). Titlul romanului este alcatuit din doua segmente: Prima parte („Ciocoii vechi si noi") numeste cele doua ipostaze ale ciocoiului, pe care scriitorul intentiona sa le prezinte: „de la ciocoiul cu anteriu si calamari la brau al timpilor fanarioti, pana la ciocoiul cu frac si manusi albe din zilele noastre ". in roman apare numai prima categorie (ciocoii vechi), a doua urmand sa fie prezentata intr-o a doua parte a romanului (care nu a mai aparut). Titlul mai cuprinde si un proverb popular („... sau Ce naste din pisica soarici mananca"), ilustrand ideea ca patura ciocoilor „naste" mereu alte exemplare care ii perpetueaza insusirile. Romanul este o specie a genului epic. Opera narativa in proza, de mare amploare si diversitate, a carei actiune se desfasoara pe mai multe planuri, romanul are o intriga complexa si personaje numeroase. Care ar fi atributele care incadreaza „Ciocoii vechi si noi..." in seria romanelor traditionale? Este o lucrare epica in proza, de intindere mare, a carei actiune se desfasoara in medii sociale diverse. Lumea infatisata este verosimila, iar timpul este cronologic si obiectiv (caracteristici ale romanului traditional*). Din punct de vedere compozitional, „Ciocoii..." cuprinde 32 de capitole; titlurile acestora au, uneori, caracter rezumativ („Confidentele"), alteori infatiseaza realitatile vremii („Teatrul in Tara Romaneasca") sau indica numele personajelor pe care autorul le prezinta prin bogate portrete („Dinu Paturica", „Postelnicul Andronache Tuzluc"). Actiunea propriu-zisa este precedata de o „Dedicatie" si de un „Prolog", in care autorul face, in tonuri muscatoare, portretul ciocoiului. Desi titlul indica intentia scriitorului de a infatisa doua categorii de ciocoi, romanul o prezinta doar pe cea dintai; partea a doua a lucrarii (in care utrnau sa apara „ciocoii noi") nu a mai fost scrisa. Faptele narate se ordoneaza pe doua planuri antitetice care se intretaie: primul infatiseaza ascensiunea uluitoare a lui Dinu Paturica, tanar ambitios si lipsit de simt moral, care va reface, in linii generale, destinul stapanului sau Andronache Tuzluc. in jurul celor doi protagonisti se grupeaza celelalte personaje negative ale romanului; al doilea plan (mai putin consistent) se incheaga in jurul personajelor oneste (banul C., Maria, Gheorghe) pe care soarta ii rasplateste, in final, cu demnitati si fericire. Intriga actiunii (dorinta de parvenire a lui Dinu Paturica) este numai aparent simpla; in realitate, aceasta reliefeaza o energie care ar fi trebuit sa triumfe, personajul devenind o oglinda in care se reflecta toti arivistii care i-au urmat (de la Tanase Scatiu si pana la Stanica Ratiu). In romanul traditional, au prioritate faptele, intamplarile (in detrimentul analizei), iar perspectiva din care sunt privite acestea este una singura: cea a naratorului omniscient. Universul operei: Subiectul romanului ar putea fi prezentat pornind chiar de la primul episod al textului, in care autorul fixeaza timpul actiunii („intr-o dimineata din luna lui octombrie, anul 1814") si ii face portretul lui Dinu Paturica („un june de 22 de ani ), surprins in timp ce astepta „in scara caselor marelui postelnic1 Andronache Tuzluc". Scara bogatei case a lui Tuzluc, constituie imaginea simbolica a destinului celor doua personaje: stapanul (aflat „sus" in ierarhia sociala in care-si castigase un loc bun, prin intrigi, linguseli si hotie) si sluga (aflata „jos", dar care va lua locul celui dintai): „Nu trecu mult si se auzi pasii cei lenesi si gravi ai Marelui Postelnic, ce cobora scara cu o cadenta simetrica" . Deocamdata, Dinu Paturica sosise la curtea lui Tuzluc, aducand si o scrisoare de recomandare din partea tatalui sau, Ghinea Paturica (fost vataf de curte in slujba postelnicului); tanarul era imbracat modest si solicita, cu voce „lanceda", un loc de slujitor in casa boierului. Acceptat de bogatul fanariot, junele aspirant la boierie devine „ciubucciu" al lui Tuzluc, noua functie fiind cat se poate de potrivita pentru a castiga, printr-o prefacuta umilinta, increderea stapanului sau. Cum Paturica nu stia decat sa scrie si sa citeasca (adevarata lui „stiinta" fiind torturarea taranilor), el se instruieste la Scoala Domneasca, invatand „cu o silinta extraordinara" limba greaca; in acelasi timp, se si perfectioneaza in arta prefacatoriei (citin-du-1 pe Machiavelli), astfel incat, in curand, boierul il va con-

"Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (romant original). "Bergamo" si "Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala" (1861). la sfarsitul careia. este antrenat si chir Costea Chiorul (un negustor la fel de necinstit). el o cere in casatorie pe Maria (fiica banului C). apare la Bucuresti in 1863. se intretaie pe o strada. ravnind sa intre in clasa boierilor autohtoni. prin ruinarea si aproprierea averii stapanilor.sidera „cel mai credincios si devotat dintre servitorii sai". Nu peste multa vreme. O alta caracteristica a romanului traditional consta in preferinta autorului pentru personaje reprezentative. Rasplata o constituie functia de ispravnic2 al judetelor Prahova si Sacuieni. Nicolae Filimon (1819-1865) este primul scriitor realist din literatura romana. se mai retine si momentul unei „cercetari" pe care el o face la mosiile stapanului sau. atunci cand carutele care le duceau ramasitele pamantesti la cimitir.rasplatite de soarta) si romantic: pentru ultima oara. guvernata de un principiu moralist. fiind plina de jafuri. Desfasoara mai intai activitate publicistica si de cronicar muzical. ei merg „ cu rogojina aprinsa in cap si cu jalba-n protap". folosind insa metode mult mai veroase pentru escaladarea scarii sociale. fiind ocupat cu schimbarea statutului sau de venetic. dareste respins. fiind declarat falita Al doilea plan al romanului urmareste rasplata pe care viata i-o ofera lui Gheorghe: acesta ajunge „din opincar. "Mateo Cipriani". fanariotul il va trimite pe Paturica s-o supravegheze pe chera Duduca (frumoasa intretinuta a postelnicului). Ciocoii vechi si noi"Ciocoii vechi si noi" este primul roman realist din literatura romana: Dinu Paturica e un nou Julien Sorel. nimic nu mai stavileste intelegerea incheiata intre Paturica si Duduca (de a-1 ruina pe Tuzluc). la noul domnitor (Grigore Ghica al IV-lea). unei noi paturi sociale. Romanul lui Nicolae Filimon ne introduce intr-o lume de inceput de secol al XlX-lea. iar cele angelice . un "Prolog" si un . in aceasta actiune. o "Dedicatie". Paturica ii mananca averea. profitand de lancezeala si de lenea fanariotului. potrivit caruia binele invinge raul. Paturica isi doreste si puterea politica. cu lucrarile "Escursiuni in Germania meridionala" (1858). apoi se casatoreste cu Duduca. ciocoiul il ajuta provocand o rascoala in tabara lui Tudor Vladimirescu si cauzand astfel asasinarea conducatorului pandurilor. Ajungand in „varful scarii". Aceasta ultima lovitura (relatata in capitolul „ O scena dramatica") ii provoaca postelnicului un atac de apoplexie. de multe ori. astfel. printre cei foarte bogati. din inima putreda a Imperiului Otoman. "Friedrich Staaps sau Atentatul de la Schonbrunn in contra vietii lui Napoleon" (1860). Tuzluc si Paturica se „intalnesc". cocotate in ierarhia sociala prin frauda. Din punct de vedere structural. duse in jurul unor acareturi. Finalul este moralizator (in sensul ca personajele demonice sunt pedepsite. pentru a „inchide ochii" la faradelegile lor). cu porniri rapace. balzacian prin structura. Tuzluc insa nu observa nimic. cu ajutorul acesteia. mare spatar" si se casatoreste cu Maria. romanul contine 32 de capitole. prin tipologia personajelor si prin viziunea scriitorului omniscient. Bolnav. pe care oamenii domniei tocmai il tintuiau de urechi. Paturica ii aduce la disperare pe tarani. ajutat de oamenii sai nelegiuiti. In „urcusul" lui Paturica. se adreseaza tuturor noilor veniti. ajunsa in roman la asfintit. acesta o va arunca in Dunare. Paturica este aruncat intr-o ocna parasita unde-si va trai ultimele zile. Prin dobandirea acestei functii. Epoca fanariota. abia catre sfarsitul vietii orientandu-se catre literatura. in aceasta postura. Dinu se alege cu doua sute de pungi de galbeni (mita de la arendasi. locul ales (in fata pravaliei lui Costea Chiorul) li—1 alatura pe necinstitul negustor. tipice. Incetul cu incetul. de lupte pentru parvenire. actiune abil condusa. pe vataful de curte Gheorghe Serdarul. afla ca Duduca si-a parasit copiii. mosii si functii ale unei tari pustiite. Tuzluc va fi ingrijit datorita banilor pe care Gheorghe (fostul lui vataf de curte) ii plateste in acest scop. introducand descrierea exacta a unei epoci si a caracterelor ei. profitand de sosirea in tara a lui Alexandru Ipsilanti. este perioada cea mai lipsita de stralucire din istorie. pentru infidelitate). luandu-i locul. ciubucciul il inlatura. masacre si lupte pentru putere dirijate din afara tarii. striviti de povara darilor. prin intrigi. crepusculara. pusi pe capatuiala prin orice mijloc. aici. sarac si cu mintea ratacita. fara scrupule. plina de intrigi. pline de oameni mercantili. fugind cu un turc (ulterior. Romanul.

ci e mereu prezent. "Credem inutil sa amintim ca.].. devenind omniscient si obiectiv in momentul in care dezvolta adevarate tablouri-fresca ale unui timp istoric bine determinat: "Ne oprim putin din aceasta naratiune ca sa dam cititorilor nostri o idee repede despre locul unde se afla palatul domnesc pe acei timpi si despre forma arhitectonica si alte amanunte originale ale acestui locas". scurt la statura. intr-o oarecare masura. Soulie. perfide si aservite numai interesului material. in "Ciocoii vechi si noi" sensul demersului scriitprului este de a demitiza istoria. dar cu trasaturi ale fetei ce tradeaza viclenia si ambitiile fara margini. ridicandu-se pe ruinarea lor. "O scena dramatica". prezentarea sa imbraca tonurile umilintei fara margini: "Sunt Dinu Paturica. este cea a rapelului. Dinu Paturica parand aici . a carei atentiune era atintita la cea mai mica miscare care se petrecea. cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian. "Fa-te om de lume noua sa furi closca dupa oua!". el casatorindu-se cu "Maria. auzi si el acest zgomot [. O tehnica folosita de Filimon. pentru un stat ce voieste a se reorganiza. cartea fiind adresata. "Ce dai sa te fac ispravnic?". personajele sale nefiind animate de idealuri inalte.". Filimon creeaza acest statut de "extrateritorialitate". mare spatar". iar discursul presupune un locutor si un auditor. folosirea persoanei a treia inseamna renuntarea la orice marca autobiografica.". marcati de vini capitale: au "mancat starea stapanilor". au furat "cu zvantul din functiunele cele mici si cu miile de galbeni din cele mari". care inchizi cu dulceata ochii plugarului ostenit de munca zilei si pe ai tinerei mume ce vegheaza langa capul micului ei copilas... descrie momentul in care Gheorghe. De aceea. si de dirijare a sensului naratiunii: "Era foarte trist pentru un om cugetator a privi cum aceste objecte de mare pret treceau din stapanirea boierilor. creionate ca intr-un sketch.]. cum este odihna lui Paturica in iatac. revarsandu-si aversiunea directa chiar din "Dedicatie". Epilogul. dar isi pierdusera coloarea din cauza vechimei". secventele sunt trase de o parte de un maestru care schimba frame-urile: "Pana ce Paturica va gasi pe capitan Urdareanu. unele secvente. "Cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". sunt "putrajunea si mucegaiul ce sapa din temelii si rastoarna imparatiile si domniile". Capitolul I al romanului fixeaza timpul evenimentelor si aduce in prim-plan personajul principal.. el trecand mereu linia care separa personajele de naratori. in fata unei rapacitati iesite din comun a parvenitului de tip nou. Prin comentariul sau. numit "Din opincar. care fusesera odata rosii. in tuse puternice. provincialul sosit in Capitala. in contextul bulversant al dominarii fanariotismului.. "fostul vataf de curte al postelnicului Andronache Tuzluc". "Dinu Paturica". intr-a ciocoilor procopsiti de dansii. "Romanul si fanariotul".. fostul odiniara vataf de curte al inaltimei-voastre"."Epilog".. intr-o miscare continua. cari le cumparau cu preturi foarte scazute si le plateau cu banii furati de stapanii lor. numiti "straluciti luceferi ai videlor". in povestire. romanul lui Nicolae Filimon aduce aminte de sir Walter Scott sau de Sienckiewicz. in acelasi timp. ineficienta. "imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate [. decat a da franele guvernului in manile parvenitilor. ci de scenariile subtile ale unor intrigi financiare si de dobandire a puterii. cii fata oachesa. existenta si la scriitorii din epoca. veniti si voi. Eugene Sue. "preferase mai bine moartea decat o fericire trecatoare si dobandita prin calcarea indatoririlor sale de buna fiica". Dinu Paturica: "intr-o dimineata din luna octombre. de masina care asteapta in tacere sa-si indeplineasca functiunile: "Junele..". trecerea de la un cadru al povestirii la altul: "Ne amintim ca. care desi iubise pe Gheorghe cu multa pasiune". meniti din conceptiune a fi slugi si educati intr-un mod cum sa poata scoata lapte din piatra cu orice pret". Titlurile capitolelor aduc.". nemernicul fiu al preaumilitei voastre slugi. Scriitorul oscileaza astfel intre povestire si discurs. a "ciocoilor noi". Portretul personajului este alcatuit in maniera "fiziologiilor" epocii. de opera romantica. dialogand unele cu celelalte. intalnirea cu marele postelnic este asteptata cu ardoarea cu care un vanator isi asteapta vanatul: in fond. un june de 22 de ani. rezimat de stalpii intrarii. apoi vari machinaliceste mana in san si scoase un plic sigilat. Morfeu. ascuns in spatele unui decor.. apoi asupra decaderii acestuia: "Educatia ciocoiului".. Pentru Filimon. in sensul poeziilor pasoptiste: "Acum vino tu. Andronache Tuzluc este cel pe care el trebuie sa-1 jefuiasca putin mai tarziu. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. Ca viziune asupra epocii.. este prilej pentru scriitor de a face meditatii asupra acestei stari. "Prologul" chiar explica aceasta predilectie a scriitorului pentru moralizarea unei intregi epoci corupte: "Nimic nu este mai periculos. supuse puterilor trecatoare. Daca la scriitorii amintiti. personajele sunt proiectate pe un fundal mitic. iar incercarea de literarizare a istoriei este." Catedata. a lumii lipsite de perspective. ce indica ambitiunea si mandria grosolana [. fata banului C.. anul 1814. la care personajul trebuie sa ajunga: e o umilinta fara insemnatate . un astfel de june sta in scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc... Nicolae Filimon paraseste de multe ori ipostaza de scriitor obiectiv. pentru a se opri apoi asupra pasilor spre marire ai ciocoiului. Daca ar fi sa aplicam schema lui Benveniste. Filimon foloseste surse istorice putine. Functia metatextului este. romanul "Ciocoii vechi si noi" reprezinta o impartire savanta intre perspectiva naratorului omniscient si autonomia personajelor. "domnilor ciocoi".. pentru ca epoca infatisata se inscrie in sfera banalului. vise amagitoare. cu o imbracaminte care ii subliniaza conditia sociala inca modesta. Fr. "Postelnicul Andronache Tuzluc". ochi negri plini de viclenie. noi vom atrage bagarea de seama lectorilor nostri asupra starii morale a trupelor lui Tudor Vladimirescu. tretilogofat Ghinea Paturica. rand pe rand... pe un ton vehement. este ridicat la marirea de mare spatar si caimacam al Craiovei. in acest caz.". Este ceva mecanic in gesturile sale. in scena.]. Scopul acestui servilism accentuat este pe masura antitetica a maririi. concretizata prin aparitia unor insule de continuitate narativa cu scopul de a contura luminile si umbrele prezente in intregul text. dupa care... "Ipocritii in lupta". dar se departeaza de la un anumit punct de acestia. ca de fus intr-un razboi. intr-o ceremonie solemna.". Filimon dezvolta toate atributele metatextului: autorul nu este abstract.. personajele principale. "Chera Duduca"..

intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc.pentru niste ambitii atat de mari.]. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul. precum si "citire si scriere in limba romaneasca".. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul ne-a facut pe unul pentru altul!".. Dinu Paturica. de felul lui Andronache Tuzluc. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. fara mari variatii.zicea el . sa tortureze pe nenorocitii tarani.>lla silimet". inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. si inca foarte bine. care ii tin uniti cata vreme este necesar. o antinomie intre ciocoii vechi. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. previzibil. nici prea batran. la randul lui. in felul acesta. saluri si matasarii". erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. acest "Julien Sorel valah". in epoca fanariota. "o specie invechita". iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. intermediarul este chir Costea Chiorul. personaj care incearca. cere detronarea ciocoiului. In afacerile veroase ale protagonistului.pedepsi . ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. lucru relativ usor de indeplinit. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. masca exterioara ascunzand extraordinara ambitie launtrica. singura posibilitate de parvenire era Cea materiala. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. "eclogarion". Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. Chera Duduca se ocupa de "diamanticale..fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". bine ascunsa. "gramatichi". norocul ii surasese: ". de aceeasi tagma cu multi altii. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. Tuzluc. De altfel. la randu-i. cititorul le poate urmari pana la capat destinul. taranii. de ruinare a stapanului sau. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune . mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). mult mai rapace si necrutatori.stralucire . El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. decazusera. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. Paturica este constient ca va face avere daca va sti sasi ascunda intentiile cu grija.. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. fiindca Tuzluc este vulnerabil. Primul lucru pe care il va face noul naimit. astfel. in comportamentul viitorului ciocoi se observa o tendinta de dublare a personalitatii. nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. dar cu mare exactitate. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . care is cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. vointa de propulsie in "inalta societate" a vremii dezvoltandu-se latent. dupa principiul "totul sau nimic!". invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. simultan. la fel ca toate celelalte paturi sociale. sa puna mana pe averea fanariotului. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. Cei doi sunt personaje tipice. fara a da de banuit care sunt interesele sale. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi.. ei constituie o pereche diabolica.decadere. si cei noi. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. speculand orice slabiciune a celor dinainte. Trioul format de chera Duduca. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". El cade. este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. Dar. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la . avand. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. este un ciocoi de tip vechi. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el.prin admiterea lui in serviciul postelnicului. "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia.. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. in faze prestabilite instinctiv. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". il angajeaza ciubucciu. in greseala celor ajunsi mult prea sus. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. care adopta o pozitie oficiala.dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. Se creeaza. curagiu si rabdare. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti.

Paturica este constient ca va face avere daca va sti sa-si ascunda intentiile cu grija. ei constituie o pereche diabolica. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca.dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. Chera Dudnca se ocupa de "diamanticale. este un ciocoi de tip vechi. fara mari variatii. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei).. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. fara a da de banuit care sunt interesele sale. la fel ca toate celelalte paturi sociale. avand. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet.. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune . Dupa o astfel de cercetare amanuntita. care adopta o pozitie oficiala. el este imbracat in haine arnautesti. muiati in otet si untdelemn [.prin admiterea lui in serviciul postelnicului. Neagul Chioftea. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. previzibil. personaj care incearca.stralucire . care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. fiindca Tuzluc este vulnerabil. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". curagiu si rabdare. atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. Dinu Paturica... sa tortureze pe nenorocitii tarani. il angajeaza ciubucciu.. cu morun gatit in masline si doi de dafin. taranii. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. in epoca fanariota. la randul lui. dupa principiul "totul sau nimic!". unul dintre cele mai bogate. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". Odata ajuns in mare functie.Rasucita. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. si inca foarte bine. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila.. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. la randu-i. El cade. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul . Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda.]. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". De altfel. unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului.. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". norocul ii surasese: ". saluri si matasarii".. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. acest "Julien Sorel valah". nici prea batran. sa puna mana pe averea fanariotului. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. lucru relativ usor de indeplinit. singura posibilitate de parvenire era cea materiala. mai ales marile functii. Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. "muiate in fir si cu aer semet". iahnii cu plachii. La o privire atenta. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. mihalti si pastravi rasol. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el.]. "gramatichi". nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau.].decadere. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. decazusera. Cei doi sunt personaje tipice. astfel. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare asupra taranilor". puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. "eclogarion". Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. "o specie invechita". nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. cititorul le poate urmari pana la capat destinul. Tuzluc. in greseala celor ajunsi mult prea sus. Tudor Ciolanescu.. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp.. care ii tin uniti cata vreme este necesar. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. precum si "citire si scriere in limba romaneasca". "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc.

mai ales marile functii. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. atitudinea de la inceput a complotistului se modifica."" la silimet"." Pentru noii ciocoi. urcand prea repede treptele maririi sociale. vulnerabil. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. muiati in otet si untdelemn [.. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi .zicea el . se face in mare secret. boierii sunt o povara. protejandu-1 pe arii spatiale limitate. boierul cel vechi se afla deja la capat de drum. ca urmare a conjuncturii sociale. prin esenta baroc. mult mai rapace si necrutatori. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. de aceeasi tagma cu multi altii.ne-a facut pe unul pentru altul!". ci se scrie mai putin in tabela de cumparaturi. fara sa le stie numarul pogoanelor. de fel bruna. cad repede. Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. devenise ca a unui faur de fier din cauza prafului care se pusese pe dansa in grozava alergare". Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". Caderea personajului de pe firmanentul social stralucitor nu se inscrie decat intr-o evolutie asteptata a evenimentelor: atat ciocoii vechi. reprezentand tipul inselatului in arhitectura sociala a realismului. restul vietii fiind marcat de dambla. unul dintre cele mai bogate. Neagul Chioftea. locul primilor fiind preluat de altii mult mai versati. ba de multe ori instraineaza chiar din pamantul mosiilor. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. Au vii." Tuzluc. Are loc chiar o lupta intre el si preotii care ceremoniau aceasta cununie. asupra taranilor". in afacerile veroase ale protagonistului. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. din care se pot obtine. in momentul nuntii lor. Daca Dinu Paturica este un personaj realist. cere detronarea ciocoiului. pentru "stari mari. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. simultan. starea postelnicului este pe masura furiei si surescitarii extraordinare la care este supus: "Fata sa. "muiate in fir si cu aer semet". soldata cu renuntarea fanariotului. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca. o antinomie intre ciocoii vechi. cu o evolutie continua. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la Rasucita. iahnii cu plachii. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. Eliminarea personajului devenit. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc.. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. scos din spinarea taranilor. Dar. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. Ba exista si un moment cand coruptii noi devin vechi. pentru ca bucatele au "nart" fix. nu mai are energie pentru un nou inceput: lumea lui. de ruinare a stapanului sau. la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. cat si cei noi. Dinu Paturica tine o adevarata lectie celorlalti vatafi despre modul in care se poate fura din starea stapanului: nu se mareste pretul. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. si cei noi. Aceasta. ca sa scapam de slugarie. atunci cand este prea tarziu. creata pe baza unei utopii partiale. Se tine o socoteala dreapta si o socoteala incarcata. iar arendasii. avantaje: "Ei au mosii si nu le cunosc hotarele. intermediarul este chir Costea Chiorul. Graba sa de a impiedica nunta nu foloseste insa la nimic. pe care le arendeaza pe nimic. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". darapana padurile si acaretele mosiilor. s-a . exacerbeaza pasiuni prea mari pentru mize prea mici. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. insa. Se creeaza. iesirea de pe scena. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare. datorita acestui tragic eveniment. de felul lui Andronache Tuzluc. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si.]. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. in felul acesta. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se ziceau in vechime bucate cu cheltuiala". helestaie. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. Trioul format de chera Duduca. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. el este imbracat in haine arnautesti. afla in ultimul moment de complotul celor doi. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. la ora douasprezece din noapte. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". la fel ca toate celelalte operatiuni.pedepsi . Grotescul situatiei. urmeaza regulile junglei sau poate ale vechilor regi din padurea Dianei: regii batrani sau nevolnici sunt eliminati in favoarea celor mai tineri sau mai puternici.. livezi de pomi si cate altele de felul acesta.]. nemultumiti cu castig de suta la suta. Acesta este finalul pentru el. mihalti si pastravi rasol. cu morun gatit in masline si doi de dafin. speculand orice slabiciune a celor dinainte. La o privire atenta. Primul lucru pe care il va face noul naimit. nici venitul ce poate sa dea pe tot anul. prea obosit de incercarile la care fusese supus. au zalhanale. ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. la biserica Lucaci. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. care isi cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. Odata ajuns in mare functie. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. este de a tine o cuvantare in fata celorlalti.. Tudor Ciolanescu.

Lica Trubaduru. portretul fizic sugereaza. toate acestea fiind o replica simetrica. Andronache Tuzluc. in latura pozitiva. recrutate din cele mai diverse medii sociale si politice. de N.". fostul odinioara vataf de curte al inaltimii voastre ") au darul sa-i deschida calea spre „pamantul fagaduintei".. I-ar fi fost greu postelnicului sa intrevada. expresie a ticalosiei extreme. aspecte caracterologice negative: „. Virtutile lor (onestitatea. pe Tudor Vladimirescu. In epoca lui Lapusneanu. orgolios. a imbracamintei si a mancarurilor.prabusit. Scriitor moralist. unele memorabile: Tanase Scatiu. adaptat tuturor imprejurarilor pentru profitul personal: tipologia ciocoiului este universala. instabilitatea care determina personajul sa fie prezent in ambele tabere. lacom. ochi negri plini de viclenie. chera Duduca. brutal pana la barbarie si dotat cu o ambitiune nemarginita. Desi Paturica se poate descurca in mediul ciocoiesc. ce indica ambitiunea si mandria grosolana" . Gheorghe si domnitorul Grigore Ghica. de Duiliu Zamfirescu. pe omul lipsit de inima care. sfarsindu-se din viata dupa sapte luni. in „Prologul" romanului: „Ciocoiul este totdeauna si in orice tara un om venal. a lui Andronache Tuzluc si a lui Dinu Paturica. arivistul fiind trimis la ocna." Trasaturile portretistice ale lui Dinu Paturica sunt conturate inca de la inceputul romanului. vocea lanceda „ce inspira compatimire". Romanul poate fi considerat si unul istoric. prin tradare. Nicolae Filimon isi rasplateste personajele pozitive: banul C. urmand in scaunul tarii dupa Tudor Vladimirescu. careia ii preda. pot fi descoperite trei dintre insusirile acestui personaj atat de complex: Viclenia ii dicteaza lui Paturica atitudinea servila din scena intalnirii cu viitorul lui stapan. Calinescu. de Hortensia PapadatBengescu. modestia. este aceea de a se alatura miscarii eteriste. purtand nume diferite de-a lungul epocilor istorice. este tipul boierului pamantean. Prezentarea personajelor principale se face la inceputul cartii. vestimentatia modesta ca si vorbele mestesugite („Sa traiti intru multi si fericiti ani! Sunt Dinu Paturica. fiind viclean. in acest tanar smerit. aruncata de noul sot. sa tortureze pe tarani" ca sa le ia ultimul ban din casa. fara putinta vreunei erori. chir Costea Chiorul. din romanul "Viata la tara" (1894). el nu evolueaza asa cum nu evoluase nici Tuzluc: el nu poate intelege cadrul politic general si din cauza aceasta va pieri. in perspectiva unei metatextualitati moderne. face din "Ciocoii vechi si noi" un roman realist profund. ipocrit. pe care il inselase.. Iancu Urmatecu. de buna seama. Dupa romanul "Ciocoii vechi si noi". nemernicul fiu al prea umilitei voastre slugi tretilogofat Ghinea Paturica. prin fata stalpul infamiei de care era tintuit chir Costea Chiorul trecand doua procesiuni mortuare. Aflat la confluenta dintre romantism si realism. si inca foarte bine. O ciudata simetrie a romanului face ca personajele negative sa se intalneasca intr-o scena simbolica. Din a doua serie (a personajelor pe care le-am putea numi angelice) fac parte: banul C. Greseala capitala. gata sa-si vanda stapanul sau chiar tara pentru a ajunge bogati. cu dragoste de tara. scurt la statura. alcatuiesc doua serii (grupe) aflate in antiteza: Din prima (pe care am putea s-o numim a personajelor demonice) fac parte: Dinu Paturica. Domnul Ghica. Cel mai bine realizat este Dinu Paturica pe care G. Personajele romanului „Ciocoii vechi si noi.un june de 22 de ani. patriotismul) fac din aceste personaje modele demne de urmat. prin abundenta de imagini si prin "fotografierea" frame by frame a personajelor. a interioarelor. combinata cu o intoarcere catre personajele romantice. Neagu Rupe-Piele si chiar domnitorii Caragea si Ipsilanti. constituie cauze care ii aduc pieirea. Maria.. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus.. in literatura romana tipul arivistului dobandeste cateva identitati semnificative. In textul selectat aici. de Ion Marin Sadoveanu. un astfel de personaj este Motoc. un film miscat al diverselor evenimente istorice si al vietii unei galerii diverse de personaje. Aspectele negative ale profilului sau moral pot fi regasite.. lipsiti de principii morale. este incunostintat de toate talhariile savarsite de Dinu Paturica. care incearca sa profite de pe urma tuturor domniilor. iar Gheorghe Serdarul se casatoreste cu Maria. Filimon. fiica banului C. Chera Duduca avea sa-si gaseasca sfarsitul in Dunare. Trecerea de pe o baricada pe alta. spre deschiderea operei prin interventia autorului omniscient in comentariul textului. Calinescu 1-a caracterizat drept „ un Julien Sorel valah ". Stanica Ratiu. dupa cum s-a aratat. a personajelor demonice pedepsite la sfarsitul romanului. Nicolae Filimon incearca sa construiasca romanul cu arhitectura totala. din "Concert din muzica de Bach" (1927). Aglomerarea baroca de situatii si detalii ale vietii cotidiene. .. las. inainte de a sosi in Capitala „stia. din "Enigma Otiliei" (1938). tehnica utilizata fiind cea balzaciana. din "Sfarsit de veac in Bucuresti" (1944). dominate de pulsiuni extreme. blestemul parintelui care nu»este primit in palatul noului imbogatit. h9h397hj95nue Toti sunt condusi de ambitii si interese meschine. La agravarea situatiei contribuie poate si destinul. Nicolae Filimon abordeaza astfel profilul arivistului versatil. cu fata oachesa. cu note de proiectie spre modernitate. de G. fiind aruncat pe scari in jos. astfel.

incat nu-si mai recunoaste propriul tata. in umilinta disimulata a lui Dinu. il ajuta sa se imbrace. autorul fixand „o metoda literara pentru intreaga dezvoltare ulterioara a realismului" (Tudor Vianu). Stanica Ratiu („Enigma Otiliei" de G. „ intunecoasele intentiuni si aspirari ce-i rodeau inima ".. ascund adevarata tinta a personajului: „sa manance starea postelnicului". in fiecare dimineata. sufletul. Cu toate minusurile inerente fiecarui inceput. ii da de spalat. la mezat. averea celui care-1 ajutase. Iancu Urmatecu („Sfarsit de veac in Bucuresti" de Ion Marin Sadoveanu). romanul „ Ciocoii vechi si noi. Se contureaza astfel o alta trasatura a lui Paturica: ambitia de a parveni.Viclenia va fi magistral reliefata in prima scena a intalnirii cu chera Duduca. ciocoiul fura din banii lui Tuzluc. cafea si ciubuc"). Lica Trubadurul („Concert din muzica de Bach" de Hortensia Papadat-Bengescu).. personajul devenind cap de serie pentru sirul de arivisti celebri din romanele de mai tarziu: Tanase Scatiu („ Viata la tara" si „ Tanase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu). „masurile" pe care le ia ca vataf si stradania de a invata. In numele acestei ambitii. Calinescu). Pe buna dreptate. Sfarsitul lui Paturica. punandu-1 pe Neagu RupePiele sa-i supuna la cazne. candva. In ciuda numeroaselor elemente romantice. intru realizarea careia pune o tenacitate si o energie care ar fi fost menite sa triumfe.Ciocoii. Dinu Paturica reprezinta tipul arivistului. daca intentia moralizatoare a autorului nu i-ar fi rezervat sfarsitul cunoscut. Mandria grosiera a ciocoiului merge pana acolo. ia mita de la arendasii mosiilor (care se jura sa scoata acei bani „indoiti din pielea bietilor sateni") si cumpara apoi. Existenta cotidiana a lui Paturica in casa postelnicului se desfasoara sub semnul ipocriziei: toate atentiile fata de stapanul sau (pe care. lasandu-1 pe drumuri. sluga el insusi.. „ il freca pe picioare. Eugen Lovinescu il considera drept rod al unei intuitii estetice notabile. Paturica este lipsit de cea mai mica urma de omenie fata de cei nevoiasi. ii aducea dulceata." ramane valoros prin constructia personajelor.. . este simbolic: trupul lui va fi redat lumii tenebrelor din care i se plamadise. prin zugravirea veridica a Capitalei din acel timp si prin felul in care autorul dezvolta tema balzaciana a setei de inavutire. pana cand femeia intuieste. a retorismului scriitorului si a scopului moralizator. ." marcheaza inceputurile realismului. ori sa comita chiar si crime. fiecare dintre cei doi ipocriti „canta" „aria vicleniei". in ocna parasita..