Ciocoii vechi si noi

Integrat in perioada postpasoptista a evolutiei literaturii romane, Nicolae Filimon (1819-1865), este creatorul primului nostru roman tipologic - „Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (1863); pe buna dreptate, aceasta lucrare a fost considerata „cap de serie din care se trag toate romanele de tip social ce-si nutresc substanta din ascensiunea arivistilor si prabusirile claselor vechi" (Serban Cioculescu). d7k2610dt13loz Tema romanului o constituie destinul arivistului Dinu Paturica, proiectat pe fundalul societatii bucurestene din prima jumatate a veacului al XlX-lea. Aceasta tema face din „Ciocoii vechi si noi..." romanul unei energii pusa in slujba parvenirii. in final, parvenirea este ratata, destinul lui Paturica ilustrand dictonul „Fortuna labilis" (Norocul este schimbator). Titlul romanului este alcatuit din doua segmente: Prima parte („Ciocoii vechi si noi") numeste cele doua ipostaze ale ciocoiului, pe care scriitorul intentiona sa le prezinte: „de la ciocoiul cu anteriu si calamari la brau al timpilor fanarioti, pana la ciocoiul cu frac si manusi albe din zilele noastre ". in roman apare numai prima categorie (ciocoii vechi), a doua urmand sa fie prezentata intr-o a doua parte a romanului (care nu a mai aparut). Titlul mai cuprinde si un proverb popular („... sau Ce naste din pisica soarici mananca"), ilustrand ideea ca patura ciocoilor „naste" mereu alte exemplare care ii perpetueaza insusirile. Romanul este o specie a genului epic. Opera narativa in proza, de mare amploare si diversitate, a carei actiune se desfasoara pe mai multe planuri, romanul are o intriga complexa si personaje numeroase. Care ar fi atributele care incadreaza „Ciocoii vechi si noi..." in seria romanelor traditionale? Este o lucrare epica in proza, de intindere mare, a carei actiune se desfasoara in medii sociale diverse. Lumea infatisata este verosimila, iar timpul este cronologic si obiectiv (caracteristici ale romanului traditional*). Din punct de vedere compozitional, „Ciocoii..." cuprinde 32 de capitole; titlurile acestora au, uneori, caracter rezumativ („Confidentele"), alteori infatiseaza realitatile vremii („Teatrul in Tara Romaneasca") sau indica numele personajelor pe care autorul le prezinta prin bogate portrete („Dinu Paturica", „Postelnicul Andronache Tuzluc"). Actiunea propriu-zisa este precedata de o „Dedicatie" si de un „Prolog", in care autorul face, in tonuri muscatoare, portretul ciocoiului. Desi titlul indica intentia scriitorului de a infatisa doua categorii de ciocoi, romanul o prezinta doar pe cea dintai; partea a doua a lucrarii (in care utrnau sa apara „ciocoii noi") nu a mai fost scrisa. Faptele narate se ordoneaza pe doua planuri antitetice care se intretaie: primul infatiseaza ascensiunea uluitoare a lui Dinu Paturica, tanar ambitios si lipsit de simt moral, care va reface, in linii generale, destinul stapanului sau Andronache Tuzluc. in jurul celor doi protagonisti se grupeaza celelalte personaje negative ale romanului; al doilea plan (mai putin consistent) se incheaga in jurul personajelor oneste (banul C., Maria, Gheorghe) pe care soarta ii rasplateste, in final, cu demnitati si fericire. Intriga actiunii (dorinta de parvenire a lui Dinu Paturica) este numai aparent simpla; in realitate, aceasta reliefeaza o energie care ar fi trebuit sa triumfe, personajul devenind o oglinda in care se reflecta toti arivistii care i-au urmat (de la Tanase Scatiu si pana la Stanica Ratiu). In romanul traditional, au prioritate faptele, intamplarile (in detrimentul analizei), iar perspectiva din care sunt privite acestea este una singura: cea a naratorului omniscient. Universul operei: Subiectul romanului ar putea fi prezentat pornind chiar de la primul episod al textului, in care autorul fixeaza timpul actiunii („intr-o dimineata din luna lui octombrie, anul 1814") si ii face portretul lui Dinu Paturica („un june de 22 de ani ), surprins in timp ce astepta „in scara caselor marelui postelnic1 Andronache Tuzluc". Scara bogatei case a lui Tuzluc, constituie imaginea simbolica a destinului celor doua personaje: stapanul (aflat „sus" in ierarhia sociala in care-si castigase un loc bun, prin intrigi, linguseli si hotie) si sluga (aflata „jos", dar care va lua locul celui dintai): „Nu trecu mult si se auzi pasii cei lenesi si gravi ai Marelui Postelnic, ce cobora scara cu o cadenta simetrica" . Deocamdata, Dinu Paturica sosise la curtea lui Tuzluc, aducand si o scrisoare de recomandare din partea tatalui sau, Ghinea Paturica (fost vataf de curte in slujba postelnicului); tanarul era imbracat modest si solicita, cu voce „lanceda", un loc de slujitor in casa boierului. Acceptat de bogatul fanariot, junele aspirant la boierie devine „ciubucciu" al lui Tuzluc, noua functie fiind cat se poate de potrivita pentru a castiga, printr-o prefacuta umilinta, increderea stapanului sau. Cum Paturica nu stia decat sa scrie si sa citeasca (adevarata lui „stiinta" fiind torturarea taranilor), el se instruieste la Scoala Domneasca, invatand „cu o silinta extraordinara" limba greaca; in acelasi timp, se si perfectioneaza in arta prefacatoriei (citin-du-1 pe Machiavelli), astfel incat, in curand, boierul il va con-

ravnind sa intre in clasa boierilor autohtoni. Ajungand in „varful scarii". prin ruinarea si aproprierea averii stapanilor. astfel. este perioada cea mai lipsita de stralucire din istorie. ei merg „ cu rogojina aprinsa in cap si cu jalba-n protap". atunci cand carutele care le duceau ramasitele pamantesti la cimitir. fiind ocupat cu schimbarea statutului sau de venetic. Prin dobandirea acestei functii. O alta caracteristica a romanului traditional consta in preferinta autorului pentru personaje reprezentative. Bolnav. Dinu se alege cu doua sute de pungi de galbeni (mita de la arendasi. Ciocoii vechi si noi"Ciocoii vechi si noi" este primul roman realist din literatura romana: Dinu Paturica e un nou Julien Sorel.rasplatite de soarta) si romantic: pentru ultima oara. ciubucciul il inlatura. iar cele angelice . aici. afla ca Duduca si-a parasit copiii. balzacian prin structura. Paturica isi doreste si puterea politica. profitand de sosirea in tara a lui Alexandru Ipsilanti. nimic nu mai stavileste intelegerea incheiata intre Paturica si Duduca (de a-1 ruina pe Tuzluc). Aceasta ultima lovitura (relatata in capitolul „ O scena dramatica") ii provoaca postelnicului un atac de apoplexie. printre cei foarte bogati. cu ajutorul acesteia. se mai retine si momentul unei „cercetari" pe care el o face la mosiile stapanului sau. Incetul cu incetul.sidera „cel mai credincios si devotat dintre servitorii sai". de lupte pentru parvenire. Romanul. "Mateo Cipriani". Tuzluc insa nu observa nimic. guvernata de un principiu moralist. Desfasoara mai intai activitate publicistica si de cronicar muzical. "Bergamo" si "Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala" (1861). duse in jurul unor acareturi. pline de oameni mercantili. pe care oamenii domniei tocmai il tintuiau de urechi. la sfarsitul careia. locul ales (in fata pravaliei lui Costea Chiorul) li—1 alatura pe necinstitul negustor. mosii si functii ale unei tari pustiite. in aceasta actiune. In „urcusul" lui Paturica. Paturica ii mananca averea. pentru a „inchide ochii" la faradelegile lor). Paturica este aruncat intr-o ocna parasita unde-si va trai ultimele zile. "Friedrich Staaps sau Atentatul de la Schonbrunn in contra vietii lui Napoleon" (1860). Epoca fanariota. "Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (romant original). plina de intrigi. Paturica ii aduce la disperare pe tarani. fiind plina de jafuri. luandu-i locul. este antrenat si chir Costea Chiorul (un negustor la fel de necinstit). un "Prolog" si un . din inima putreda a Imperiului Otoman. apare la Bucuresti in 1863. abia catre sfarsitul vietii orientandu-se catre literatura. profitand de lancezeala si de lenea fanariotului. la noul domnitor (Grigore Ghica al IV-lea). fara scrupule. striviti de povara darilor. sarac si cu mintea ratacita. pentru infidelitate). Tuzluc si Paturica se „intalnesc". introducand descrierea exacta a unei epoci si a caracterelor ei. ajutat de oamenii sai nelegiuiti. el o cere in casatorie pe Maria (fiica banului C). Nu peste multa vreme. cu porniri rapace. prin intrigi. romanul contine 32 de capitole. fanariotul il va trimite pe Paturica s-o supravegheze pe chera Duduca (frumoasa intretinuta a postelnicului). mare spatar" si se casatoreste cu Maria. in aceasta postura. folosind insa metode mult mai veroase pentru escaladarea scarii sociale. ajunsa in roman la asfintit. prin tipologia personajelor si prin viziunea scriitorului omniscient. ciocoiul il ajuta provocand o rascoala in tabara lui Tudor Vladimirescu si cauzand astfel asasinarea conducatorului pandurilor. cocotate in ierarhia sociala prin frauda. Nicolae Filimon (1819-1865) este primul scriitor realist din literatura romana. crepusculara. Tuzluc va fi ingrijit datorita banilor pe care Gheorghe (fostul lui vataf de curte) ii plateste in acest scop. Finalul este moralizator (in sensul ca personajele demonice sunt pedepsite. o "Dedicatie". masacre si lupte pentru putere dirijate din afara tarii. unei noi paturi sociale. cu lucrarile "Escursiuni in Germania meridionala" (1858). apoi se casatoreste cu Duduca. potrivit caruia binele invinge raul. acesta o va arunca in Dunare. pusi pe capatuiala prin orice mijloc. se adreseaza tuturor noilor veniti. actiune abil condusa. Rasplata o constituie functia de ispravnic2 al judetelor Prahova si Sacuieni. tipice. Din punct de vedere structural. dareste respins. se intretaie pe o strada. fugind cu un turc (ulterior. pe vataful de curte Gheorghe Serdarul. fiind declarat falita Al doilea plan al romanului urmareste rasplata pe care viata i-o ofera lui Gheorghe: acesta ajunge „din opincar. de multe ori. Romanul lui Nicolae Filimon ne introduce intr-o lume de inceput de secol al XlX-lea.

un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. a "ciocoilor noi". in tuse puternice. in acelasi timp. "Chera Duduca". a lumii lipsite de perspective. De aceea. este ridicat la marirea de mare spatar si caimacam al Craiovei. Morfeu. Scopul acestui servilism accentuat este pe masura antitetica a maririi.". ineficienta. "O scena dramatica". pentru a se opri apoi asupra pasilor spre marire ai ciocoiului.. au furat "cu zvantul din functiunele cele mici si cu miile de galbeni din cele mari"..]... veniti si voi. rand pe rand. in contextul bulversant al dominarii fanariotismului."Epilog". Titlurile capitolelor aduc. apoi asupra decaderii acestuia: "Educatia ciocoiului". Epilogul. personajele sunt proiectate pe un fundal mitic. fata banului C. "Postelnicul Andronache Tuzluc". in scena. existenta si la scriitorii din epoca. pentru ca epoca infatisata se inscrie in sfera banalului. Scriitorul oscileaza astfel intre povestire si discurs. in "Ciocoii vechi si noi" sensul demersului scriitprului este de a demitiza istoria. Este ceva mecanic in gesturile sale. Daca la scriitorii amintiti. "Prologul" chiar explica aceasta predilectie a scriitorului pentru moralizarea unei intregi epoci corupte: "Nimic nu este mai periculos. un astfel de june sta in scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc. Dinu Paturica: "intr-o dimineata din luna octombre. este prilej pentru scriitor de a face meditatii asupra acestei stari. personajele sale nefiind animate de idealuri inalte.". in acest caz. dar se departeaza de la un anumit punct de acestia. el trecand mereu linia care separa personajele de naratori..".. devenind omniscient si obiectiv in momentul in care dezvolta adevarate tablouri-fresca ale unui timp istoric bine determinat: "Ne oprim putin din aceasta naratiune ca sa dam cititorilor nostri o idee repede despre locul unde se afla palatul domnesc pe acei timpi si despre forma arhitectonica si alte amanunte originale ale acestui locas". care inchizi cu dulceata ochii plugarului ostenit de munca zilei si pe ai tinerei mume ce vegheaza langa capul micului ei copilas. care fusesera odata rosii. Fr. la care personajul trebuie sa ajunga: e o umilinta fara insemnatate . Andronache Tuzluc este cel pe care el trebuie sa-1 jefuiasca putin mai tarziu. cum este odihna lui Paturica in iatac. "Romanul si fanariotul". ochi negri plini de viclenie. meniti din conceptiune a fi slugi si educati intr-un mod cum sa poata scoata lapte din piatra cu orice pret". romanul "Ciocoii vechi si noi" reprezinta o impartire savanta intre perspectiva naratorului omniscient si autonomia personajelor. tretilogofat Ghinea Paturica. dupa care. ascuns in spatele unui decor. personajele principale. noi vom atrage bagarea de seama lectorilor nostri asupra starii morale a trupelor lui Tudor Vladimirescu. cii fata oachesa. a carei atentiune era atintita la cea mai mica miscare care se petrecea. "Cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". scurt la statura. Portretul personajului este alcatuit in maniera "fiziologiilor" epocii. iar incercarea de literarizare a istoriei este. Filimon dezvolta toate atributele metatextului: autorul nu este abstract.. fostul odiniara vataf de curte al inaltimei-voastre". unele secvente. "Fa-te om de lume noua sa furi closca dupa oua!". cu o imbracaminte care ii subliniaza conditia sociala inca modesta. Functia metatextului este. cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian. Daca ar fi sa aplicam schema lui Benveniste. ca de fus intr-un razboi. este cea a rapelului. auzi si el acest zgomot [. "imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate [. Ca viziune asupra epocii. "Ipocritii in lupta". iar discursul presupune un locutor si un auditor..].". ce indica ambitiunea si mandria grosolana [.. concretizata prin aparitia unor insule de continuitate narativa cu scopul de a contura luminile si umbrele prezente in intregul text.. pe un ton vehement. el casatorindu-se cu "Maria. de opera romantica. "Dinu Paturica". marcati de vini capitale: au "mancat starea stapanilor". de masina care asteapta in tacere sa-si indeplineasca functiunile: "Junele. intr-a ciocoilor procopsiti de dansii. sunt "putrajunea si mucegaiul ce sapa din temelii si rastoarna imparatiile si domniile". numiti "straluciti luceferi ai videlor". intr-o miscare continua. in fata unei rapacitati iesite din comun a parvenitului de tip nou. vise amagitoare. ci de scenariile subtile ale unor intrigi financiare si de dobandire a puterii." Catedata.. secventele sunt trase de o parte de un maestru care schimba frame-urile: "Pana ce Paturica va gasi pe capitan Urdareanu. provincialul sosit in Capitala. intalnirea cu marele postelnic este asteptata cu ardoarea cu care un vanator isi asteapta vanatul: in fond. creionate ca intr-un sketch. Soulie. dar cu trasaturi ale fetei ce tradeaza viclenia si ambitiile fara margini.. folosirea persoanei a treia inseamna renuntarea la orice marca autobiografica. dialogand unele cu celelalte.. in sensul poeziilor pasoptiste: "Acum vino tu. "preferase mai bine moartea decat o fericire trecatoare si dobandita prin calcarea indatoririlor sale de buna fiica". perfide si aservite numai interesului material. revarsandu-si aversiunea directa chiar din "Dedicatie". Filimon creeaza acest statut de "extrateritorialitate". Dinu Paturica parand aici ... intr-o ceremonie solemna. dar isi pierdusera coloarea din cauza vechimei".. care desi iubise pe Gheorghe cu multa pasiune".]. romanul lui Nicolae Filimon aduce aminte de sir Walter Scott sau de Sienckiewicz. prezentarea sa imbraca tonurile umilintei fara margini: "Sunt Dinu Paturica. Capitolul I al romanului fixeaza timpul evenimentelor si aduce in prim-plan personajul principal. cartea fiind adresata. Nicolae Filimon paraseste de multe ori ipostaza de scriitor obiectiv. Eugene Sue. rezimat de stalpii intrarii. in povestire.. supuse puterilor trecatoare.. cari le cumparau cu preturi foarte scazute si le plateau cu banii furati de stapanii lor. "domnilor ciocoi". O tehnica folosita de Filimon. ridicandu-se pe ruinarea lor. un june de 22 de ani. intr-o oarecare masura. trecerea de la un cadru al povestirii la altul: "Ne amintim ca. "Ce dai sa te fac ispravnic?". ci e mereu prezent. descrie momentul in care Gheorghe.". nemernicul fiu al preaumilitei voastre slugi. "fostul vataf de curte al postelnicului Andronache Tuzluc". Pentru Filimon. numit "Din opincar. Prin comentariul sau.".. apoi vari machinaliceste mana in san si scoase un plic sigilat. "Credem inutil sa amintim ca. si de dirijare a sensului naratiunii: "Era foarte trist pentru un om cugetator a privi cum aceste objecte de mare pret treceau din stapanirea boierilor. pentru un stat ce voieste a se reorganiza... mare spatar". decat a da franele guvernului in manile parvenitilor. Filimon foloseste surse istorice putine. anul 1814.

Cei doi sunt personaje tipice. El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea.pentru niste ambitii atat de mari. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. si inca foarte bine. Dinu Paturica. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. bine ascunsa. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. Paturica este constient ca va face avere daca va sti sasi ascunda intentiile cu grija. saluri si matasarii". "gramatichi". in faze prestabilite instinctiv.dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". mult mai rapace si necrutatori. ei constituie o pereche diabolica. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. vointa de propulsie in "inalta societate" a vremii dezvoltandu-se latent. in greseala celor ajunsi mult prea sus. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. de aceeasi tagma cu multi altii. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". in felul acesta. care ii tin uniti cata vreme este necesar. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. masca exterioara ascunzand extraordinara ambitie launtrica. la fel ca toate celelalte paturi sociale. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. Ascensiunea aceasta are sa vina in timp.pedepsi . lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari.zicea el . nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. Chera Duduca se ocupa de "diamanticale. este un ciocoi de tip vechi. speculand orice slabiciune a celor dinainte. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . il angajeaza ciubucciu. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. la randu-i. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. singura posibilitate de parvenire era Cea materiala. personaj care incearca.. decazusera. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau.. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. "o specie invechita". sa tortureze pe nenorocitii tarani. dar cu mare exactitate. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul ne-a facut pe unul pentru altul!". nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. Dar. Tuzluc. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. El cade. Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". fara mari variatii.stralucire . incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune . este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. o antinomie intre ciocoii vechi. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. previzibil. astfel. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la . la randul lui. fara a da de banuit care sunt interesele sale. si cei noi. cere detronarea ciocoiului. "eclogarion".. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". intermediarul este chir Costea Chiorul. in comportamentul viitorului ciocoi se observa o tendinta de dublare a personalitatii. care is cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. nici prea batran. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. norocul ii surasese: ". erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. cititorul le poate urmari pana la capat destinul. intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. avand. dupa principiul "totul sau nimic!". pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul.prin admiterea lui in serviciul postelnicului. Trioul format de chera Duduca. taranii. curagiu si rabdare. lucru relativ usor de indeplinit. de ruinare a stapanului sau. fiindca Tuzluc este vulnerabil. In afacerile veroase ale protagonistului. sa puna mana pe averea fanariotului. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau.. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. misit care se ocupa de tranzactii dubioase.. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect. Primul lucru pe care il va face noul naimit. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. acest "Julien Sorel valah".>lla silimet". precum si "citire si scriere in limba romaneasca". de felul lui Andronache Tuzluc. in epoca fanariota. Se creeaza. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". De altfel. simultan.]. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". care adopta o pozitie oficiala.decadere. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc..

Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. De altfel. Odata ajuns in mare functie.. Dinu Paturica. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. iahnii cu plachii. dupa principiul "totul sau nimic!".. "o specie invechita". Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. "eclogarion". sa puna mana pe averea fanariotului. acest "Julien Sorel valah". atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare asupra taranilor". astfel. este un ciocoi de tip vechi. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. ei constituie o pereche diabolica. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. sa tortureze pe nenorocitii tarani. "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". personaj care incearca. lucru relativ usor de indeplinit. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. precum si "citire si scriere in limba romaneasca". este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. avand. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca.. previzibil. La o privire atenta. care ii tin uniti cata vreme este necesar. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul . invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. el este imbracat in haine arnautesti. in epoca fanariota. fara mari variatii. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". fara a da de banuit care sunt interesele sale. la randul lui. il angajeaza ciubucciu. "gramatichi". iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect.].decadere. norocul ii surasese: ". cititorul le poate urmari pana la capat destinul. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. El cade... unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. la fel ca toate celelalte paturi sociale. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari.]. curagiu si rabdare. saluri si matasarii". Tudor Ciolanescu. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el..dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. mihalti si pastravi rasol. taranii.. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. unul dintre cele mai bogate. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul.prin admiterea lui in serviciul postelnicului. in greseala celor ajunsi mult prea sus. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune . Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. Tuzluc. fiindca Tuzluc este vulnerabil.stralucire . si inca foarte bine.Rasucita. Cei doi sunt personaje tipice. Neagul Chioftea. Dupa o astfel de cercetare amanuntita.. decazusera. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. cu morun gatit in masline si doi de dafin. care adopta o pozitie oficiala. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. singura posibilitate de parvenire era cea materiala.. Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. mai ales marile functii. Chera Dudnca se ocupa de "diamanticale. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". nici prea batran. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". Paturica este constient ca va face avere daca va sti sa-si ascunda intentiile cu grija.. la randu-i. muiati in otet si untdelemn [. "muiate in fir si cu aer semet". nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor.]. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului.

fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca. afla in ultimul moment de complotul celor doi. exacerbeaza pasiuni prea mari pentru mize prea mici. Se tine o socoteala dreapta si o socoteala incarcata. Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. cere detronarea ciocoiului. boierii sunt o povara. din care se pot obtine. cu morun gatit in masline si doi de dafin. iar arendasii. urcand prea repede treptele maririi sociale. atunci cand este prea tarziu. se face in mare secret. Dinu Paturica tine o adevarata lectie celorlalti vatafi despre modul in care se poate fura din starea stapanului: nu se mareste pretul. creata pe baza unei utopii partiale. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. nici venitul ce poate sa dea pe tot anul. la fel ca toate celelalte operatiuni. cat si cei noi. mai ales marile functii. mult mai rapace si necrutatori. Acesta este finalul pentru el. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. ba de multe ori instraineaza chiar din pamantul mosiilor. restul vietii fiind marcat de dambla. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. Se creeaza. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. speculand orice slabiciune a celor dinainte.zicea el ." Pentru noii ciocoi.. nu mai are energie pentru un nou inceput: lumea lui. la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. pentru "stari mari. in afacerile veroase ale protagonistului. la ora douasprezece din noapte. vulnerabil. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". in felul acesta. locul primilor fiind preluat de altii mult mai versati. Graba sa de a impiedica nunta nu foloseste insa la nimic. urmeaza regulile junglei sau poate ale vechilor regi din padurea Dianei: regii batrani sau nevolnici sunt eliminati in favoarea celor mai tineri sau mai puternici. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . Grotescul situatiei. iesirea de pe scena. ca urmare a conjuncturii sociale. Neagul Chioftea. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se ziceau in vechime bucate cu cheltuiala". unul dintre cele mai bogate. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. intermediarul este chir Costea Chiorul. de fel bruna. Ba exista si un moment cand coruptii noi devin vechi. helestaie. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. pentru ca bucatele au "nart" fix. asupra taranilor". atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [.. au zalhanale. de felul lui Andronache Tuzluc. o antinomie intre ciocoii vechi. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare.. pe care le arendeaza pe nimic. cad repede. de aceeasi tagma cu multi altii. Au vii. s-a . este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. starea postelnicului este pe masura furiei si surescitarii extraordinare la care este supus: "Fata sa. devenise ca a unui faur de fier din cauza prafului care se pusese pe dansa in grozava alergare". el este imbracat in haine arnautesti. muiati in otet si untdelemn [. soldata cu renuntarea fanariotului. Caderea personajului de pe firmanentul social stralucitor nu se inscrie decat intr-o evolutie asteptata a evenimentelor: atat ciocoii vechi. Odata ajuns in mare functie. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. livezi de pomi si cate altele de felul acesta. Daca Dinu Paturica este un personaj realist. ci se scrie mai putin in tabela de cumparaturi. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la Rasucita. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. protejandu-1 pe arii spatiale limitate. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. Tudor Ciolanescu. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". mihalti si pastravi rasol. si cei noi.. "muiate in fir si cu aer semet". prea obosit de incercarile la care fusese supus. simultan. darapana padurile si acaretele mosiilor. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. ca sa scapam de slugarie. La o privire atenta. Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. scos din spinarea taranilor. care isi cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. in momentul nuntii lor. prin esenta baroc. insa. reprezentand tipul inselatului in arhitectura sociala a realismului. Trioul format de chera Duduca. Dar. cu o evolutie continua. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. Aceasta. de ruinare a stapanului sau. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. Are loc chiar o lupta intre el si preotii care ceremoniau aceasta cununie. nemultumiti cu castig de suta la suta.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". boierul cel vechi se afla deja la capat de drum. este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. la biserica Lucaci. Primul lucru pe care il va face noul naimit."" la silimet". avantaje: "Ei au mosii si nu le cunosc hotarele. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. fara sa le stie numarul pogoanelor.ne-a facut pe unul pentru altul!".]." Tuzluc. Eliminarea personajului devenit. datorita acestui tragic eveniment. iahnii cu plachii.pedepsi .]. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care.

fiica banului C. ipocrit. vestimentatia modesta ca si vorbele mestesugite („Sa traiti intru multi si fericiti ani! Sunt Dinu Paturica. cu note de proiectie spre modernitate. pot fi descoperite trei dintre insusirile acestui personaj atat de complex: Viclenia ii dicteaza lui Paturica atitudinea servila din scena intalnirii cu viitorul lui stapan. pe Tudor Vladimirescu. a interioarelor. constituie cauze care ii aduc pieirea. nemernicul fiu al prea umilitei voastre slugi tretilogofat Ghinea Paturica. fiind viclean. spre deschiderea operei prin interventia autorului omniscient in comentariul textului. patriotismul) fac din aceste personaje modele demne de urmat.un june de 22 de ani. Nicolae Filimon incearca sa construiasca romanul cu arhitectura totala. in perspectiva unei metatextualitati moderne. prin abundenta de imagini si prin "fotografierea" frame by frame a personajelor. Prezentarea personajelor principale se face la inceputul cartii. Aspectele negative ale profilului sau moral pot fi regasite. a personajelor demonice pedepsite la sfarsitul romanului.prabusit. pe care il inselase. este incunostintat de toate talhariile savarsite de Dinu Paturica. de buna seama. Chera Duduca avea sa-si gaseasca sfarsitul in Dunare. in „Prologul" romanului: „Ciocoiul este totdeauna si in orice tara un om venal. Nicolae Filimon isi rasplateste personajele pozitive: banul C. Andronache Tuzluc.. care incearca sa profite de pe urma tuturor domniilor.. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. iar Gheorghe Serdarul se casatoreste cu Maria. Calinescu. instabilitatea care determina personajul sa fie prezent in ambele tabere. din "Sfarsit de veac in Bucuresti" (1944). modestia. unele memorabile: Tanase Scatiu. de N. purtand nume diferite de-a lungul epocilor istorice. fostul odinioara vataf de curte al inaltimii voastre ") au darul sa-i deschida calea spre „pamantul fagaduintei". aspecte caracterologice negative: „. prin tradare." Trasaturile portretistice ale lui Dinu Paturica sunt conturate inca de la inceputul romanului. alcatuiesc doua serii (grupe) aflate in antiteza: Din prima (pe care am putea s-o numim a personajelor demonice) fac parte: Dinu Paturica. recrutate din cele mai diverse medii sociale si politice. sa tortureze pe tarani" ca sa le ia ultimul ban din casa. Nicolae Filimon abordeaza astfel profilul arivistului versatil.". aruncata de noul sot. scurt la statura. a lui Andronache Tuzluc si a lui Dinu Paturica. si inca foarte bine. fara putinta vreunei erori. chir Costea Chiorul. din "Concert din muzica de Bach" (1927). brutal pana la barbarie si dotat cu o ambitiune nemarginita. combinata cu o intoarcere catre personajele romantice. In epoca lui Lapusneanu. h9h397hj95nue Toti sunt condusi de ambitii si interese meschine. In textul selectat aici. in literatura romana tipul arivistului dobandeste cateva identitati semnificative. Aflat la confluenta dintre romantism si realism. adaptat tuturor imprejurarilor pentru profitul personal: tipologia ciocoiului este universala. Iancu Urmatecu. . din "Enigma Otiliei" (1938). Romanul poate fi considerat si unul istoric. urmand in scaunul tarii dupa Tudor Vladimirescu. de G. un film miscat al diverselor evenimente istorice si al vietii unei galerii diverse de personaje. in latura pozitiva. un astfel de personaj este Motoc. fiind aruncat pe scari in jos. Neagu Rupe-Piele si chiar domnitorii Caragea si Ipsilanti. blestemul parintelui care nu»este primit in palatul noului imbogatit. arivistul fiind trimis la ocna. de Duiliu Zamfirescu.. Din a doua serie (a personajelor pe care le-am putea numi angelice) fac parte: banul C. Maria. vocea lanceda „ce inspira compatimire".. las. lipsiti de principii morale. Lica Trubaduru. Domnul Ghica. Desi Paturica se poate descurca in mediul ciocoiesc. tehnica utilizata fiind cea balzaciana. Trecerea de pe o baricada pe alta. Filimon. Virtutile lor (onestitatea. Dupa romanul "Ciocoii vechi si noi".. portretul fizic sugereaza. Greseala capitala. ce indica ambitiunea si mandria grosolana" . Calinescu 1-a caracterizat drept „ un Julien Sorel valah ". toate acestea fiind o replica simetrica. careia ii preda. el nu evolueaza asa cum nu evoluase nici Tuzluc: el nu poate intelege cadrul politic general si din cauza aceasta va pieri. cu fata oachesa.. Scriitor moralist. pe omul lipsit de inima care. ochi negri plini de viclenie. La agravarea situatiei contribuie poate si destinul. Personajele romanului „Ciocoii vechi si noi. sfarsindu-se din viata dupa sapte luni. inainte de a sosi in Capitala „stia. I-ar fi fost greu postelnicului sa intrevada. gata sa-si vanda stapanul sau chiar tara pentru a ajunge bogati. orgolios. a imbracamintei si a mancarurilor. face din "Ciocoii vechi si noi" un roman realist profund. Aglomerarea baroca de situatii si detalii ale vietii cotidiene. din romanul "Viata la tara" (1894). dupa cum s-a aratat. Gheorghe si domnitorul Grigore Ghica. chera Duduca. Stanica Ratiu. de Ion Marin Sadoveanu. este tipul boierului pamantean. lacom. expresie a ticalosiei extreme. dominate de pulsiuni extreme. astfel. O ciudata simetrie a romanului face ca personajele negative sa se intalneasca intr-o scena simbolica. prin fata stalpul infamiei de care era tintuit chir Costea Chiorul trecand doua procesiuni mortuare. in acest tanar smerit. Cel mai bine realizat este Dinu Paturica pe care G. de Hortensia PapadatBengescu. este aceea de a se alatura miscarii eteriste. cu dragoste de tara.

ii aducea dulceata. Calinescu). a retorismului scriitorului si a scopului moralizator. „masurile" pe care le ia ca vataf si stradania de a invata. Paturica este lipsit de cea mai mica urma de omenie fata de cei nevoiasi. . Se contureaza astfel o alta trasatura a lui Paturica: ambitia de a parveni. averea celui care-1 ajutase.. Sfarsitul lui Paturica. Stanica Ratiu („Enigma Otiliei" de G. sufletul. Existenta cotidiana a lui Paturica in casa postelnicului se desfasoara sub semnul ipocriziei: toate atentiile fata de stapanul sau (pe care. Lica Trubadurul („Concert din muzica de Bach" de Hortensia Papadat-Bengescu). in ocna parasita. incat nu-si mai recunoaste propriul tata. ascund adevarata tinta a personajului: „sa manance starea postelnicului"." ramane valoros prin constructia personajelor.. ii da de spalat. prin zugravirea veridica a Capitalei din acel timp si prin felul in care autorul dezvolta tema balzaciana a setei de inavutire. Cu toate minusurile inerente fiecarui inceput.. In numele acestei ambitii. Iancu Urmatecu („Sfarsit de veac in Bucuresti" de Ion Marin Sadoveanu). candva. punandu-1 pe Neagu RupePiele sa-i supuna la cazne.. Mandria grosiera a ciocoiului merge pana acolo. ori sa comita chiar si crime. daca intentia moralizatoare a autorului nu i-ar fi rezervat sfarsitul cunoscut. ciocoiul fura din banii lui Tuzluc.Viclenia va fi magistral reliefata in prima scena a intalnirii cu chera Duduca. Eugen Lovinescu il considera drept rod al unei intuitii estetice notabile. personajul devenind cap de serie pentru sirul de arivisti celebri din romanele de mai tarziu: Tanase Scatiu („ Viata la tara" si „ Tanase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu). fiecare dintre cei doi ipocriti „canta" „aria vicleniei". la mezat.. in umilinta disimulata a lui Dinu. Pe buna dreptate. pana cand femeia intuieste. intru realizarea careia pune o tenacitate si o energie care ar fi fost menite sa triumfe. . este simbolic: trupul lui va fi redat lumii tenebrelor din care i se plamadise. cafea si ciubuc")." marcheaza inceputurile realismului. ia mita de la arendasii mosiilor (care se jura sa scoata acei bani „indoiti din pielea bietilor sateni") si cumpara apoi. autorul fixand „o metoda literara pentru intreaga dezvoltare ulterioara a realismului" (Tudor Vianu). In ciuda numeroaselor elemente romantice. Dinu Paturica reprezinta tipul arivistului. romanul „ Ciocoii vechi si noi. sluga el insusi. il ajuta sa se imbrace. „ intunecoasele intentiuni si aspirari ce-i rodeau inima ". lasandu-1 pe drumuri. „ il freca pe picioare. in fiecare dimineata.Ciocoii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful