Ciocoii vechi si noi

Integrat in perioada postpasoptista a evolutiei literaturii romane, Nicolae Filimon (1819-1865), este creatorul primului nostru roman tipologic - „Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (1863); pe buna dreptate, aceasta lucrare a fost considerata „cap de serie din care se trag toate romanele de tip social ce-si nutresc substanta din ascensiunea arivistilor si prabusirile claselor vechi" (Serban Cioculescu). d7k2610dt13loz Tema romanului o constituie destinul arivistului Dinu Paturica, proiectat pe fundalul societatii bucurestene din prima jumatate a veacului al XlX-lea. Aceasta tema face din „Ciocoii vechi si noi..." romanul unei energii pusa in slujba parvenirii. in final, parvenirea este ratata, destinul lui Paturica ilustrand dictonul „Fortuna labilis" (Norocul este schimbator). Titlul romanului este alcatuit din doua segmente: Prima parte („Ciocoii vechi si noi") numeste cele doua ipostaze ale ciocoiului, pe care scriitorul intentiona sa le prezinte: „de la ciocoiul cu anteriu si calamari la brau al timpilor fanarioti, pana la ciocoiul cu frac si manusi albe din zilele noastre ". in roman apare numai prima categorie (ciocoii vechi), a doua urmand sa fie prezentata intr-o a doua parte a romanului (care nu a mai aparut). Titlul mai cuprinde si un proverb popular („... sau Ce naste din pisica soarici mananca"), ilustrand ideea ca patura ciocoilor „naste" mereu alte exemplare care ii perpetueaza insusirile. Romanul este o specie a genului epic. Opera narativa in proza, de mare amploare si diversitate, a carei actiune se desfasoara pe mai multe planuri, romanul are o intriga complexa si personaje numeroase. Care ar fi atributele care incadreaza „Ciocoii vechi si noi..." in seria romanelor traditionale? Este o lucrare epica in proza, de intindere mare, a carei actiune se desfasoara in medii sociale diverse. Lumea infatisata este verosimila, iar timpul este cronologic si obiectiv (caracteristici ale romanului traditional*). Din punct de vedere compozitional, „Ciocoii..." cuprinde 32 de capitole; titlurile acestora au, uneori, caracter rezumativ („Confidentele"), alteori infatiseaza realitatile vremii („Teatrul in Tara Romaneasca") sau indica numele personajelor pe care autorul le prezinta prin bogate portrete („Dinu Paturica", „Postelnicul Andronache Tuzluc"). Actiunea propriu-zisa este precedata de o „Dedicatie" si de un „Prolog", in care autorul face, in tonuri muscatoare, portretul ciocoiului. Desi titlul indica intentia scriitorului de a infatisa doua categorii de ciocoi, romanul o prezinta doar pe cea dintai; partea a doua a lucrarii (in care utrnau sa apara „ciocoii noi") nu a mai fost scrisa. Faptele narate se ordoneaza pe doua planuri antitetice care se intretaie: primul infatiseaza ascensiunea uluitoare a lui Dinu Paturica, tanar ambitios si lipsit de simt moral, care va reface, in linii generale, destinul stapanului sau Andronache Tuzluc. in jurul celor doi protagonisti se grupeaza celelalte personaje negative ale romanului; al doilea plan (mai putin consistent) se incheaga in jurul personajelor oneste (banul C., Maria, Gheorghe) pe care soarta ii rasplateste, in final, cu demnitati si fericire. Intriga actiunii (dorinta de parvenire a lui Dinu Paturica) este numai aparent simpla; in realitate, aceasta reliefeaza o energie care ar fi trebuit sa triumfe, personajul devenind o oglinda in care se reflecta toti arivistii care i-au urmat (de la Tanase Scatiu si pana la Stanica Ratiu). In romanul traditional, au prioritate faptele, intamplarile (in detrimentul analizei), iar perspectiva din care sunt privite acestea este una singura: cea a naratorului omniscient. Universul operei: Subiectul romanului ar putea fi prezentat pornind chiar de la primul episod al textului, in care autorul fixeaza timpul actiunii („intr-o dimineata din luna lui octombrie, anul 1814") si ii face portretul lui Dinu Paturica („un june de 22 de ani ), surprins in timp ce astepta „in scara caselor marelui postelnic1 Andronache Tuzluc". Scara bogatei case a lui Tuzluc, constituie imaginea simbolica a destinului celor doua personaje: stapanul (aflat „sus" in ierarhia sociala in care-si castigase un loc bun, prin intrigi, linguseli si hotie) si sluga (aflata „jos", dar care va lua locul celui dintai): „Nu trecu mult si se auzi pasii cei lenesi si gravi ai Marelui Postelnic, ce cobora scara cu o cadenta simetrica" . Deocamdata, Dinu Paturica sosise la curtea lui Tuzluc, aducand si o scrisoare de recomandare din partea tatalui sau, Ghinea Paturica (fost vataf de curte in slujba postelnicului); tanarul era imbracat modest si solicita, cu voce „lanceda", un loc de slujitor in casa boierului. Acceptat de bogatul fanariot, junele aspirant la boierie devine „ciubucciu" al lui Tuzluc, noua functie fiind cat se poate de potrivita pentru a castiga, printr-o prefacuta umilinta, increderea stapanului sau. Cum Paturica nu stia decat sa scrie si sa citeasca (adevarata lui „stiinta" fiind torturarea taranilor), el se instruieste la Scoala Domneasca, invatand „cu o silinta extraordinara" limba greaca; in acelasi timp, se si perfectioneaza in arta prefacatoriei (citin-du-1 pe Machiavelli), astfel incat, in curand, boierul il va con-

cu ajutorul acesteia. Paturica ii aduce la disperare pe tarani. potrivit caruia binele invinge raul. masacre si lupte pentru putere dirijate din afara tarii. unei noi paturi sociale. locul ales (in fata pravaliei lui Costea Chiorul) li—1 alatura pe necinstitul negustor. "Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (romant original). romanul contine 32 de capitole. Dinu se alege cu doua sute de pungi de galbeni (mita de la arendasi. o "Dedicatie". Tuzluc va fi ingrijit datorita banilor pe care Gheorghe (fostul lui vataf de curte) ii plateste in acest scop. mosii si functii ale unei tari pustiite. crepusculara. de multe ori. cu porniri rapace. Aceasta ultima lovitura (relatata in capitolul „ O scena dramatica") ii provoaca postelnicului un atac de apoplexie. In „urcusul" lui Paturica. mare spatar" si se casatoreste cu Maria. profitand de lancezeala si de lenea fanariotului. Incetul cu incetul. fara scrupule. se intretaie pe o strada. un "Prolog" si un . luandu-i locul. Romanul. Rasplata o constituie functia de ispravnic2 al judetelor Prahova si Sacuieni. fiind plina de jafuri. plina de intrigi. la sfarsitul careia. profitand de sosirea in tara a lui Alexandru Ipsilanti. prin tipologia personajelor si prin viziunea scriitorului omniscient.sidera „cel mai credincios si devotat dintre servitorii sai". Paturica ii mananca averea. actiune abil condusa. cocotate in ierarhia sociala prin frauda. aici. Prin dobandirea acestei functii. din inima putreda a Imperiului Otoman. folosind insa metode mult mai veroase pentru escaladarea scarii sociale. Finalul este moralizator (in sensul ca personajele demonice sunt pedepsite. fiind declarat falita Al doilea plan al romanului urmareste rasplata pe care viata i-o ofera lui Gheorghe: acesta ajunge „din opincar. ravnind sa intre in clasa boierilor autohtoni. sarac si cu mintea ratacita. Romanul lui Nicolae Filimon ne introduce intr-o lume de inceput de secol al XlX-lea. ciubucciul il inlatura. prin ruinarea si aproprierea averii stapanilor. fugind cu un turc (ulterior. balzacian prin structura. fanariotul il va trimite pe Paturica s-o supravegheze pe chera Duduca (frumoasa intretinuta a postelnicului). ciocoiul il ajuta provocand o rascoala in tabara lui Tudor Vladimirescu si cauzand astfel asasinarea conducatorului pandurilor. Bolnav. pusi pe capatuiala prin orice mijloc. se mai retine si momentul unei „cercetari" pe care el o face la mosiile stapanului sau. pe vataful de curte Gheorghe Serdarul. fiind ocupat cu schimbarea statutului sau de venetic. pline de oameni mercantili. de lupte pentru parvenire. "Mateo Cipriani". "Bergamo" si "Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala" (1861). afla ca Duduca si-a parasit copiii. Tuzluc insa nu observa nimic. in aceasta postura. ajunsa in roman la asfintit. pentru a „inchide ochii" la faradelegile lor). acesta o va arunca in Dunare. Din punct de vedere structural. Paturica isi doreste si puterea politica. este perioada cea mai lipsita de stralucire din istorie. dareste respins. ei merg „ cu rogojina aprinsa in cap si cu jalba-n protap". in aceasta actiune. el o cere in casatorie pe Maria (fiica banului C). printre cei foarte bogati. duse in jurul unor acareturi. astfel. Nicolae Filimon (1819-1865) este primul scriitor realist din literatura romana. Tuzluc si Paturica se „intalnesc". Paturica este aruncat intr-o ocna parasita unde-si va trai ultimele zile. Desfasoara mai intai activitate publicistica si de cronicar muzical. introducand descrierea exacta a unei epoci si a caracterelor ei. prin intrigi. este antrenat si chir Costea Chiorul (un negustor la fel de necinstit). Ajungand in „varful scarii". ajutat de oamenii sai nelegiuiti. Ciocoii vechi si noi"Ciocoii vechi si noi" este primul roman realist din literatura romana: Dinu Paturica e un nou Julien Sorel. atunci cand carutele care le duceau ramasitele pamantesti la cimitir. apare la Bucuresti in 1863. nimic nu mai stavileste intelegerea incheiata intre Paturica si Duduca (de a-1 ruina pe Tuzluc). abia catre sfarsitul vietii orientandu-se catre literatura. Nu peste multa vreme. striviti de povara darilor. Epoca fanariota. O alta caracteristica a romanului traditional consta in preferinta autorului pentru personaje reprezentative. cu lucrarile "Escursiuni in Germania meridionala" (1858). tipice. iar cele angelice . guvernata de un principiu moralist. "Friedrich Staaps sau Atentatul de la Schonbrunn in contra vietii lui Napoleon" (1860).rasplatite de soarta) si romantic: pentru ultima oara. apoi se casatoreste cu Duduca. pentru infidelitate). pe care oamenii domniei tocmai il tintuiau de urechi. se adreseaza tuturor noilor veniti. la noul domnitor (Grigore Ghica al IV-lea).

un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. Capitolul I al romanului fixeaza timpul evenimentelor si aduce in prim-plan personajul principal. creionate ca intr-un sketch. este cea a rapelului. in contextul bulversant al dominarii fanariotismului. Andronache Tuzluc este cel pe care el trebuie sa-1 jefuiasca putin mai tarziu... a lumii lipsite de perspective. un june de 22 de ani. meniti din conceptiune a fi slugi si educati intr-un mod cum sa poata scoata lapte din piatra cu orice pret". el trecand mereu linia care separa personajele de naratori. ci e mereu prezent. de opera romantica. este ridicat la marirea de mare spatar si caimacam al Craiovei. cartea fiind adresata. Morfeu. pentru a se opri apoi asupra pasilor spre marire ai ciocoiului." Catedata. iar incercarea de literarizare a istoriei este. Portretul personajului este alcatuit in maniera "fiziologiilor" epocii.. Prin comentariul sau. "Ipocritii in lupta". cum este odihna lui Paturica in iatac. "Postelnicul Andronache Tuzluc". "Dinu Paturica".. dialogand unele cu celelalte. ce indica ambitiunea si mandria grosolana [. Este ceva mecanic in gesturile sale.. intr-o oarecare masura. intalnirea cu marele postelnic este asteptata cu ardoarea cu care un vanator isi asteapta vanatul: in fond. Dinu Paturica: "intr-o dimineata din luna octombre.. noi vom atrage bagarea de seama lectorilor nostri asupra starii morale a trupelor lui Tudor Vladimirescu.. Functia metatextului este. este prilej pentru scriitor de a face meditatii asupra acestei stari.]. Epilogul. Filimon foloseste surse istorice putine. a carei atentiune era atintita la cea mai mica miscare care se petrecea.". intr-o ceremonie solemna.. in scena.."Epilog". trecerea de la un cadru al povestirii la altul: "Ne amintim ca. fostul odiniara vataf de curte al inaltimei-voastre".. in fata unei rapacitati iesite din comun a parvenitului de tip nou. Pentru Filimon. personajele principale. mare spatar".". Filimon creeaza acest statut de "extrateritorialitate". in tuse puternice. cari le cumparau cu preturi foarte scazute si le plateau cu banii furati de stapanii lor. folosirea persoanei a treia inseamna renuntarea la orice marca autobiografica. care desi iubise pe Gheorghe cu multa pasiune". nemernicul fiu al preaumilitei voastre slugi.]. De aceea. "imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate [. dar cu trasaturi ale fetei ce tradeaza viclenia si ambitiile fara margini. "Fa-te om de lume noua sa furi closca dupa oua!". dar se departeaza de la un anumit punct de acestia. a "ciocoilor noi". in acelasi timp. provincialul sosit in Capitala.". fata banului C. care inchizi cu dulceata ochii plugarului ostenit de munca zilei si pe ai tinerei mume ce vegheaza langa capul micului ei copilas. decat a da franele guvernului in manile parvenitilor. Eugene Sue. ascuns in spatele unui decor.. au furat "cu zvantul din functiunele cele mici si cu miile de galbeni din cele mari". care fusesera odata rosii.. scurt la statura. vise amagitoare. cu o imbracaminte care ii subliniaza conditia sociala inca modesta. "Romanul si fanariotul". revarsandu-si aversiunea directa chiar din "Dedicatie". ridicandu-se pe ruinarea lor. unele secvente. Daca ar fi sa aplicam schema lui Benveniste... "O scena dramatica". "Cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". descrie momentul in care Gheorghe. Scopul acestui servilism accentuat este pe masura antitetica a maririi. intr-o miscare continua. ca de fus intr-un razboi. supuse puterilor trecatoare.. "Credem inutil sa amintim ca. personajele sale nefiind animate de idealuri inalte. veniti si voi. pentru un stat ce voieste a se reorganiza. in acest caz. in sensul poeziilor pasoptiste: "Acum vino tu. rezimat de stalpii intrarii.". devenind omniscient si obiectiv in momentul in care dezvolta adevarate tablouri-fresca ale unui timp istoric bine determinat: "Ne oprim putin din aceasta naratiune ca sa dam cititorilor nostri o idee repede despre locul unde se afla palatul domnesc pe acei timpi si despre forma arhitectonica si alte amanunte originale ale acestui locas". ochi negri plini de viclenie.. pentru ca epoca infatisata se inscrie in sfera banalului. numit "Din opincar. "preferase mai bine moartea decat o fericire trecatoare si dobandita prin calcarea indatoririlor sale de buna fiica". personajele sunt proiectate pe un fundal mitic.]. ineficienta. perfide si aservite numai interesului material. "Ce dai sa te fac ispravnic?". concretizata prin aparitia unor insule de continuitate narativa cu scopul de a contura luminile si umbrele prezente in intregul text. romanul lui Nicolae Filimon aduce aminte de sir Walter Scott sau de Sienckiewicz. ci de scenariile subtile ale unor intrigi financiare si de dobandire a puterii. Dinu Paturica parand aici . Ca viziune asupra epocii. marcati de vini capitale: au "mancat starea stapanilor". Soulie.. prezentarea sa imbraca tonurile umilintei fara margini: "Sunt Dinu Paturica. Titlurile capitolelor aduc. cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian. in povestire. numiti "straluciti luceferi ai videlor". tretilogofat Ghinea Paturica.". Fr. "Chera Duduca". "Prologul" chiar explica aceasta predilectie a scriitorului pentru moralizarea unei intregi epoci corupte: "Nimic nu este mai periculos. O tehnica folosita de Filimon. cii fata oachesa. apoi vari machinaliceste mana in san si scoase un plic sigilat.. "domnilor ciocoi". Nicolae Filimon paraseste de multe ori ipostaza de scriitor obiectiv. un astfel de june sta in scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc. Filimon dezvolta toate atributele metatextului: autorul nu este abstract. anul 1814... in "Ciocoii vechi si noi" sensul demersului scriitprului este de a demitiza istoria. intr-a ciocoilor procopsiti de dansii. Daca la scriitorii amintiti. rand pe rand. auzi si el acest zgomot [. dupa care. sunt "putrajunea si mucegaiul ce sapa din temelii si rastoarna imparatiile si domniile". iar discursul presupune un locutor si un auditor.. el casatorindu-se cu "Maria. dar isi pierdusera coloarea din cauza vechimei". si de dirijare a sensului naratiunii: "Era foarte trist pentru un om cugetator a privi cum aceste objecte de mare pret treceau din stapanirea boierilor. de masina care asteapta in tacere sa-si indeplineasca functiunile: "Junele.". Scriitorul oscileaza astfel intre povestire si discurs. romanul "Ciocoii vechi si noi" reprezinta o impartire savanta intre perspectiva naratorului omniscient si autonomia personajelor. "fostul vataf de curte al postelnicului Andronache Tuzluc". la care personajul trebuie sa ajunga: e o umilinta fara insemnatate . secventele sunt trase de o parte de un maestru care schimba frame-urile: "Pana ce Paturica va gasi pe capitan Urdareanu. apoi asupra decaderii acestuia: "Educatia ciocoiului". existenta si la scriitorii din epoca. pe un ton vehement.

precum si "citire si scriere in limba romaneasca". nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. Trioul format de chera Duduca. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. De altfel.pentru niste ambitii atat de mari. la randu-i. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect. il angajeaza ciubucciu. o antinomie intre ciocoii vechi. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". cere detronarea ciocoiului. Dinu Paturica. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). avand. astfel. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. sa puna mana pe averea fanariotului. cititorul le poate urmari pana la capat destinul.>lla silimet". ei constituie o pereche diabolica. si cei noi. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli.. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. Se creeaza. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. saluri si matasarii". ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. dupa principiul "totul sau nimic!". unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. si inca foarte bine. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. care is cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. Paturica este constient ca va face avere daca va sti sasi ascunda intentiile cu grija. la fel ca toate celelalte paturi sociale. speculand orice slabiciune a celor dinainte. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul.. care adopta o pozitie oficiala. In afacerile veroase ale protagonistului.].. fara a da de banuit care sunt interesele sale. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. mult mai rapace si necrutatori. este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. fiindca Tuzluc este vulnerabil. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. dar cu mare exactitate. in faze prestabilite instinctiv.decadere. in greseala celor ajunsi mult prea sus.zicea el . care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal.prin admiterea lui in serviciul postelnicului. "gramatichi". adica de a-1 aduce in sapa de lemn. norocul ii surasese: ". Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. Dar. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". previzibil. de felul lui Andronache Tuzluc. intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. nici prea batran. "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. in comportamentul viitorului ciocoi se observa o tendinta de dublare a personalitatii. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". lucru relativ usor de indeplinit. personaj care incearca. sa tortureze pe nenorocitii tarani. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. este un ciocoi de tip vechi. decazusera. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc.pedepsi . este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. fara mari variatii. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune .fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". de ruinare a stapanului sau. El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca.. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. "o specie invechita". bine ascunsa. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. care ii tin uniti cata vreme este necesar. Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. El cade. Cei doi sunt personaje tipice. acest "Julien Sorel valah". taranii. la randul lui.stralucire . asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari.dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. singura posibilitate de parvenire era Cea materiala. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. curagiu si rabdare. vointa de propulsie in "inalta societate" a vremii dezvoltandu-se latent. Tuzluc. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. in felul acesta. intermediarul este chir Costea Chiorul. Primul lucru pe care il va face noul naimit. de aceeasi tagma cu multi altii. masca exterioara ascunzand extraordinara ambitie launtrica. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. Chera Duduca se ocupa de "diamanticale. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. simultan. "eclogarion". Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. in epoca fanariota.. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul ne-a facut pe unul pentru altul!". menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la . Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine..

Odata ajuns in mare functie. astfel. avand. precum si "citire si scriere in limba romaneasca". Tuzluc. fara a da de banuit care sunt interesele sale..].. ei constituie o pereche diabolica. El cade. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). la fel ca toate celelalte paturi sociale. fiindca Tuzluc este vulnerabil. nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul . mai ales marile functii. previzibil. muiati in otet si untdelemn [. norocul ii surasese: ". si inca foarte bine. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. Tudor Ciolanescu. lucru relativ usor de indeplinit. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul.. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani".]. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate".. el este imbracat in haine arnautesti. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune . Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. saluri si matasarii". Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman.. Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. personaj care incearca. acest "Julien Sorel valah". Dinu Paturica. dupa principiul "totul sau nimic!". la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. in greseala celor ajunsi mult prea sus. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". unul dintre cele mai bogate. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. Chera Dudnca se ocupa de "diamanticale. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. nici prea batran.. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. Cei doi sunt personaje tipice. "o specie invechita". iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. cititorul le poate urmari pana la capat destinul. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. Neagul Chioftea. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. "eclogarion".decadere. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare asupra taranilor". Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. singura posibilitate de parvenire era cea materiala. cu morun gatit in masline si doi de dafin. taranii.Rasucita. "muiate in fir si cu aer semet".. care ii tin uniti cata vreme este necesar. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea.stralucire .prin admiterea lui in serviciul postelnicului. Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. De altfel. il angajeaza ciubucciu. unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. la randu-i. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect. decazusera. in epoca fanariota.. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. La o privire atenta. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau.. este un ciocoi de tip vechi. "gramatichi". sa tortureze pe nenorocitii tarani. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. mihalti si pastravi rasol. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. curagiu si rabdare. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [.dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. sa puna mana pe averea fanariotului.]. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. care adopta o pozitie oficiala. iahnii cu plachii.. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. Paturica este constient ca va face avere daca va sti sa-si ascunda intentiile cu grija. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. la randul lui. fara mari variatii.

avantaje: "Ei au mosii si nu le cunosc hotarele.ne-a facut pe unul pentru altul!". iar arendasii. in momentul nuntii lor. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la Rasucita. cu morun gatit in masline si doi de dafin. iesirea de pe scena. muiati in otet si untdelemn [. afla in ultimul moment de complotul celor doi. Trioul format de chera Duduca. din care se pot obtine. unul dintre cele mai bogate. Ba exista si un moment cand coruptii noi devin vechi. vulnerabil. nemultumiti cu castig de suta la suta. el este imbracat in haine arnautesti. boierii sunt o povara. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. Are loc chiar o lupta intre el si preotii care ceremoniau aceasta cununie. Acesta este finalul pentru el. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. Eliminarea personajului devenit. nici venitul ce poate sa dea pe tot anul. mihalti si pastravi rasol. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. speculand orice slabiciune a celor dinainte. intermediarul este chir Costea Chiorul. cat si cei noi. fara sa le stie numarul pogoanelor. reprezentand tipul inselatului in arhitectura sociala a realismului. iahnii cu plachii. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare. Grotescul situatiei.]. Odata ajuns in mare functie. Primul lucru pe care il va face noul naimit. se face in mare secret. mult mai rapace si necrutatori. pentru "stari mari. restul vietii fiind marcat de dambla. helestaie. Tudor Ciolanescu.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". devenise ca a unui faur de fier din cauza prafului care se pusese pe dansa in grozava alergare". care isi cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni." Pentru noii ciocoi. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. La o privire atenta. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. darapana padurile si acaretele mosiilor. Se tine o socoteala dreapta si o socoteala incarcata. prin esenta baroc. Neagul Chioftea. de fel bruna. o antinomie intre ciocoii vechi. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. boierul cel vechi se afla deja la capat de drum. pentru ca bucatele au "nart" fix. de ruinare a stapanului sau. Daca Dinu Paturica este un personaj realist. protejandu-1 pe arii spatiale limitate. cu o evolutie continua. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. in afacerile veroase ale protagonistului. insa. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". nu mai are energie pentru un nou inceput: lumea lui. urmeaza regulile junglei sau poate ale vechilor regi din padurea Dianei: regii batrani sau nevolnici sunt eliminati in favoarea celor mai tineri sau mai puternici. Dar. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere...zicea el . Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. la fel ca toate celelalte operatiuni."" la silimet". si cei noi. simultan. pe care le arendeaza pe nimic. ca sa scapam de slugarie. Se creeaza. creata pe baza unei utopii partiale. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". Caderea personajului de pe firmanentul social stralucitor nu se inscrie decat intr-o evolutie asteptata a evenimentelor: atat ciocoii vechi. "muiate in fir si cu aer semet". ba de multe ori instraineaza chiar din pamantul mosiilor. Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. scos din spinarea taranilor. atunci cand este prea tarziu. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. livezi de pomi si cate altele de felul acesta. la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati." Tuzluc. la biserica Lucaci. s-a . cad repede. Graba sa de a impiedica nunta nu foloseste insa la nimic. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. Au vii.]. ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. de felul lui Andronache Tuzluc. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. in felul acesta. Aceasta. prea obosit de incercarile la care fusese supus. exacerbeaza pasiuni prea mari pentru mize prea mici. cere detronarea ciocoiului.pedepsi . asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . la ora douasprezece din noapte. locul primilor fiind preluat de altii mult mai versati.. asupra taranilor". Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. Dinu Paturica tine o adevarata lectie celorlalti vatafi despre modul in care se poate fura din starea stapanului: nu se mareste pretul. de aceeasi tagma cu multi altii. ci se scrie mai putin in tabela de cumparaturi. ca urmare a conjuncturii sociale. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se ziceau in vechime bucate cu cheltuiala". datorita acestui tragic eveniment. mai ales marile functii. starea postelnicului este pe masura furiei si surescitarii extraordinare la care este supus: "Fata sa. au zalhanale. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf.. este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. urcand prea repede treptele maririi sociale. soldata cu renuntarea fanariotului. Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda.

h9h397hj95nue Toti sunt condusi de ambitii si interese meschine. cu dragoste de tara. pe Tudor Vladimirescu. Calinescu." Trasaturile portretistice ale lui Dinu Paturica sunt conturate inca de la inceputul romanului. Virtutile lor (onestitatea. Cel mai bine realizat este Dinu Paturica pe care G. prin fata stalpul infamiei de care era tintuit chir Costea Chiorul trecand doua procesiuni mortuare. fiica banului C. Calinescu 1-a caracterizat drept „ un Julien Sorel valah ". aspecte caracterologice negative: „. La agravarea situatiei contribuie poate si destinul. pe care il inselase. las. de buna seama. O ciudata simetrie a romanului face ca personajele negative sa se intalneasca intr-o scena simbolica. orgolios. dupa cum s-a aratat. el nu evolueaza asa cum nu evoluase nici Tuzluc: el nu poate intelege cadrul politic general si din cauza aceasta va pieri. alcatuiesc doua serii (grupe) aflate in antiteza: Din prima (pe care am putea s-o numim a personajelor demonice) fac parte: Dinu Paturica. modestia. lipsiti de principii morale. pe omul lipsit de inima care. fostul odinioara vataf de curte al inaltimii voastre ") au darul sa-i deschida calea spre „pamantul fagaduintei". Maria. de Ion Marin Sadoveanu. Personajele romanului „Ciocoii vechi si noi. Din a doua serie (a personajelor pe care le-am putea numi angelice) fac parte: banul C. urmand in scaunul tarii dupa Tudor Vladimirescu. Prezentarea personajelor principale se face la inceputul cartii. de N. nemernicul fiu al prea umilitei voastre slugi tretilogofat Ghinea Paturica. iar Gheorghe Serdarul se casatoreste cu Maria. In textul selectat aici. Nicolae Filimon incearca sa construiasca romanul cu arhitectura totala. din "Sfarsit de veac in Bucuresti" (1944). Chera Duduca avea sa-si gaseasca sfarsitul in Dunare. sa tortureze pe tarani" ca sa le ia ultimul ban din casa. expresie a ticalosiei extreme. din "Enigma Otiliei" (1938). lacom. recrutate din cele mai diverse medii sociale si politice. care incearca sa profite de pe urma tuturor domniilor. careia ii preda. in latura pozitiva. dominate de pulsiuni extreme. un film miscat al diverselor evenimente istorice si al vietii unei galerii diverse de personaje. este aceea de a se alatura miscarii eteriste.un june de 22 de ani. din "Concert din muzica de Bach" (1927).. constituie cauze care ii aduc pieirea. Lica Trubaduru. a lui Andronache Tuzluc si a lui Dinu Paturica. Aglomerarea baroca de situatii si detalii ale vietii cotidiene. Aflat la confluenta dintre romantism si realism. blestemul parintelui care nu»este primit in palatul noului imbogatit. ochi negri plini de viclenie. un astfel de personaj este Motoc. cu fata oachesa. portretul fizic sugereaza. de Hortensia PapadatBengescu. si inca foarte bine. Trecerea de pe o baricada pe alta. sfarsindu-se din viata dupa sapte luni. fiind viclean. patriotismul) fac din aceste personaje modele demne de urmat. vocea lanceda „ce inspira compatimire". spre deschiderea operei prin interventia autorului omniscient in comentariul textului. Gheorghe si domnitorul Grigore Ghica. Romanul poate fi considerat si unul istoric. in perspectiva unei metatextualitati moderne. I-ar fi fost greu postelnicului sa intrevada. ce indica ambitiunea si mandria grosolana" . fiind aruncat pe scari in jos. Scriitor moralist. chera Duduca. tehnica utilizata fiind cea balzaciana. Dupa romanul "Ciocoii vechi si noi". instabilitatea care determina personajul sa fie prezent in ambele tabere. este incunostintat de toate talhariile savarsite de Dinu Paturica. prin tradare.". din romanul "Viata la tara" (1894). Nicolae Filimon abordeaza astfel profilul arivistului versatil. a personajelor demonice pedepsite la sfarsitul romanului. Nicolae Filimon isi rasplateste personajele pozitive: banul C. Neagu Rupe-Piele si chiar domnitorii Caragea si Ipsilanti. Domnul Ghica.. gata sa-si vanda stapanul sau chiar tara pentru a ajunge bogati. Greseala capitala. Stanica Ratiu. a imbracamintei si a mancarurilor.. de G. Andronache Tuzluc. brutal pana la barbarie si dotat cu o ambitiune nemarginita. adaptat tuturor imprejurarilor pentru profitul personal: tipologia ciocoiului este universala. ipocrit. combinata cu o intoarcere catre personajele romantice. cu note de proiectie spre modernitate.. Filimon. a interioarelor. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. scurt la statura. in literatura romana tipul arivistului dobandeste cateva identitati semnificative. In epoca lui Lapusneanu. este tipul boierului pamantean. Iancu Urmatecu. in „Prologul" romanului: „Ciocoiul este totdeauna si in orice tara un om venal. aruncata de noul sot. chir Costea Chiorul. toate acestea fiind o replica simetrica.. vestimentatia modesta ca si vorbele mestesugite („Sa traiti intru multi si fericiti ani! Sunt Dinu Paturica. purtand nume diferite de-a lungul epocilor istorice. prin abundenta de imagini si prin "fotografierea" frame by frame a personajelor.. fara putinta vreunei erori. Desi Paturica se poate descurca in mediul ciocoiesc. unele memorabile: Tanase Scatiu. inainte de a sosi in Capitala „stia. . pot fi descoperite trei dintre insusirile acestui personaj atat de complex: Viclenia ii dicteaza lui Paturica atitudinea servila din scena intalnirii cu viitorul lui stapan. face din "Ciocoii vechi si noi" un roman realist profund. de Duiliu Zamfirescu. in acest tanar smerit. astfel. arivistul fiind trimis la ocna. Aspectele negative ale profilului sau moral pot fi regasite.prabusit.

Iancu Urmatecu („Sfarsit de veac in Bucuresti" de Ion Marin Sadoveanu). in ocna parasita. intru realizarea careia pune o tenacitate si o energie care ar fi fost menite sa triumfe. „ il freca pe picioare. in umilinta disimulata a lui Dinu. pana cand femeia intuieste. la mezat. autorul fixand „o metoda literara pentru intreaga dezvoltare ulterioara a realismului" (Tudor Vianu).Ciocoii. Stanica Ratiu („Enigma Otiliei" de G. ii da de spalat. personajul devenind cap de serie pentru sirul de arivisti celebri din romanele de mai tarziu: Tanase Scatiu („ Viata la tara" si „ Tanase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu). ascund adevarata tinta a personajului: „sa manance starea postelnicului". Se contureaza astfel o alta trasatura a lui Paturica: ambitia de a parveni. il ajuta sa se imbrace." marcheaza inceputurile realismului. . „ intunecoasele intentiuni si aspirari ce-i rodeau inima ". Dinu Paturica reprezinta tipul arivistului.Viclenia va fi magistral reliefata in prima scena a intalnirii cu chera Duduca. ia mita de la arendasii mosiilor (care se jura sa scoata acei bani „indoiti din pielea bietilor sateni") si cumpara apoi. Pe buna dreptate. „masurile" pe care le ia ca vataf si stradania de a invata. Cu toate minusurile inerente fiecarui inceput. ori sa comita chiar si crime.. In ciuda numeroaselor elemente romantice. fiecare dintre cei doi ipocriti „canta" „aria vicleniei". Lica Trubadurul („Concert din muzica de Bach" de Hortensia Papadat-Bengescu). Mandria grosiera a ciocoiului merge pana acolo.. candva. ii aducea dulceata. sluga el insusi. romanul „ Ciocoii vechi si noi. In numele acestei ambitii. Sfarsitul lui Paturica. prin zugravirea veridica a Capitalei din acel timp si prin felul in care autorul dezvolta tema balzaciana a setei de inavutire.. Paturica este lipsit de cea mai mica urma de omenie fata de cei nevoiasi. Calinescu). este simbolic: trupul lui va fi redat lumii tenebrelor din care i se plamadise. lasandu-1 pe drumuri. a retorismului scriitorului si a scopului moralizator. .. averea celui care-1 ajutase. sufletul. Eugen Lovinescu il considera drept rod al unei intuitii estetice notabile. incat nu-si mai recunoaste propriul tata. in fiecare dimineata. cafea si ciubuc"). daca intentia moralizatoare a autorului nu i-ar fi rezervat sfarsitul cunoscut. ciocoiul fura din banii lui Tuzluc. Existenta cotidiana a lui Paturica in casa postelnicului se desfasoara sub semnul ipocriziei: toate atentiile fata de stapanul sau (pe care. punandu-1 pe Neagu RupePiele sa-i supuna la cazne.." ramane valoros prin constructia personajelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful