Ciocoii vechi si noi

Integrat in perioada postpasoptista a evolutiei literaturii romane, Nicolae Filimon (1819-1865), este creatorul primului nostru roman tipologic - „Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (1863); pe buna dreptate, aceasta lucrare a fost considerata „cap de serie din care se trag toate romanele de tip social ce-si nutresc substanta din ascensiunea arivistilor si prabusirile claselor vechi" (Serban Cioculescu). d7k2610dt13loz Tema romanului o constituie destinul arivistului Dinu Paturica, proiectat pe fundalul societatii bucurestene din prima jumatate a veacului al XlX-lea. Aceasta tema face din „Ciocoii vechi si noi..." romanul unei energii pusa in slujba parvenirii. in final, parvenirea este ratata, destinul lui Paturica ilustrand dictonul „Fortuna labilis" (Norocul este schimbator). Titlul romanului este alcatuit din doua segmente: Prima parte („Ciocoii vechi si noi") numeste cele doua ipostaze ale ciocoiului, pe care scriitorul intentiona sa le prezinte: „de la ciocoiul cu anteriu si calamari la brau al timpilor fanarioti, pana la ciocoiul cu frac si manusi albe din zilele noastre ". in roman apare numai prima categorie (ciocoii vechi), a doua urmand sa fie prezentata intr-o a doua parte a romanului (care nu a mai aparut). Titlul mai cuprinde si un proverb popular („... sau Ce naste din pisica soarici mananca"), ilustrand ideea ca patura ciocoilor „naste" mereu alte exemplare care ii perpetueaza insusirile. Romanul este o specie a genului epic. Opera narativa in proza, de mare amploare si diversitate, a carei actiune se desfasoara pe mai multe planuri, romanul are o intriga complexa si personaje numeroase. Care ar fi atributele care incadreaza „Ciocoii vechi si noi..." in seria romanelor traditionale? Este o lucrare epica in proza, de intindere mare, a carei actiune se desfasoara in medii sociale diverse. Lumea infatisata este verosimila, iar timpul este cronologic si obiectiv (caracteristici ale romanului traditional*). Din punct de vedere compozitional, „Ciocoii..." cuprinde 32 de capitole; titlurile acestora au, uneori, caracter rezumativ („Confidentele"), alteori infatiseaza realitatile vremii („Teatrul in Tara Romaneasca") sau indica numele personajelor pe care autorul le prezinta prin bogate portrete („Dinu Paturica", „Postelnicul Andronache Tuzluc"). Actiunea propriu-zisa este precedata de o „Dedicatie" si de un „Prolog", in care autorul face, in tonuri muscatoare, portretul ciocoiului. Desi titlul indica intentia scriitorului de a infatisa doua categorii de ciocoi, romanul o prezinta doar pe cea dintai; partea a doua a lucrarii (in care utrnau sa apara „ciocoii noi") nu a mai fost scrisa. Faptele narate se ordoneaza pe doua planuri antitetice care se intretaie: primul infatiseaza ascensiunea uluitoare a lui Dinu Paturica, tanar ambitios si lipsit de simt moral, care va reface, in linii generale, destinul stapanului sau Andronache Tuzluc. in jurul celor doi protagonisti se grupeaza celelalte personaje negative ale romanului; al doilea plan (mai putin consistent) se incheaga in jurul personajelor oneste (banul C., Maria, Gheorghe) pe care soarta ii rasplateste, in final, cu demnitati si fericire. Intriga actiunii (dorinta de parvenire a lui Dinu Paturica) este numai aparent simpla; in realitate, aceasta reliefeaza o energie care ar fi trebuit sa triumfe, personajul devenind o oglinda in care se reflecta toti arivistii care i-au urmat (de la Tanase Scatiu si pana la Stanica Ratiu). In romanul traditional, au prioritate faptele, intamplarile (in detrimentul analizei), iar perspectiva din care sunt privite acestea este una singura: cea a naratorului omniscient. Universul operei: Subiectul romanului ar putea fi prezentat pornind chiar de la primul episod al textului, in care autorul fixeaza timpul actiunii („intr-o dimineata din luna lui octombrie, anul 1814") si ii face portretul lui Dinu Paturica („un june de 22 de ani ), surprins in timp ce astepta „in scara caselor marelui postelnic1 Andronache Tuzluc". Scara bogatei case a lui Tuzluc, constituie imaginea simbolica a destinului celor doua personaje: stapanul (aflat „sus" in ierarhia sociala in care-si castigase un loc bun, prin intrigi, linguseli si hotie) si sluga (aflata „jos", dar care va lua locul celui dintai): „Nu trecu mult si se auzi pasii cei lenesi si gravi ai Marelui Postelnic, ce cobora scara cu o cadenta simetrica" . Deocamdata, Dinu Paturica sosise la curtea lui Tuzluc, aducand si o scrisoare de recomandare din partea tatalui sau, Ghinea Paturica (fost vataf de curte in slujba postelnicului); tanarul era imbracat modest si solicita, cu voce „lanceda", un loc de slujitor in casa boierului. Acceptat de bogatul fanariot, junele aspirant la boierie devine „ciubucciu" al lui Tuzluc, noua functie fiind cat se poate de potrivita pentru a castiga, printr-o prefacuta umilinta, increderea stapanului sau. Cum Paturica nu stia decat sa scrie si sa citeasca (adevarata lui „stiinta" fiind torturarea taranilor), el se instruieste la Scoala Domneasca, invatand „cu o silinta extraordinara" limba greaca; in acelasi timp, se si perfectioneaza in arta prefacatoriei (citin-du-1 pe Machiavelli), astfel incat, in curand, boierul il va con-

abia catre sfarsitul vietii orientandu-se catre literatura. Paturica ii aduce la disperare pe tarani. pentru a „inchide ochii" la faradelegile lor). Prin dobandirea acestei functii. afla ca Duduca si-a parasit copiii. ciubucciul il inlatura. la noul domnitor (Grigore Ghica al IV-lea). introducand descrierea exacta a unei epoci si a caracterelor ei. un "Prolog" si un . mosii si functii ale unei tari pustiite. profitand de lancezeala si de lenea fanariotului. fiind ocupat cu schimbarea statutului sau de venetic. Din punct de vedere structural. "Bergamo" si "Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala" (1861). prin ruinarea si aproprierea averii stapanilor. luandu-i locul. tipice. printre cei foarte bogati. Romanul lui Nicolae Filimon ne introduce intr-o lume de inceput de secol al XlX-lea. unei noi paturi sociale. fiind plina de jafuri. ravnind sa intre in clasa boierilor autohtoni. atunci cand carutele care le duceau ramasitele pamantesti la cimitir. pe vataful de curte Gheorghe Serdarul. el o cere in casatorie pe Maria (fiica banului C).rasplatite de soarta) si romantic: pentru ultima oara. nimic nu mai stavileste intelegerea incheiata intre Paturica si Duduca (de a-1 ruina pe Tuzluc). se adreseaza tuturor noilor veniti. cu ajutorul acesteia. pentru infidelitate). Ciocoii vechi si noi"Ciocoii vechi si noi" este primul roman realist din literatura romana: Dinu Paturica e un nou Julien Sorel. ajutat de oamenii sai nelegiuiti. duse in jurul unor acareturi. Romanul. potrivit caruia binele invinge raul. in aceasta postura. actiune abil condusa. ciocoiul il ajuta provocand o rascoala in tabara lui Tudor Vladimirescu si cauzand astfel asasinarea conducatorului pandurilor. Ajungand in „varful scarii". acesta o va arunca in Dunare. Aceasta ultima lovitura (relatata in capitolul „ O scena dramatica") ii provoaca postelnicului un atac de apoplexie. Paturica este aruncat intr-o ocna parasita unde-si va trai ultimele zile. la sfarsitul careia. folosind insa metode mult mai veroase pentru escaladarea scarii sociale. Epoca fanariota. prin intrigi. "Mateo Cipriani". se mai retine si momentul unei „cercetari" pe care el o face la mosiile stapanului sau. pline de oameni mercantili. astfel. de lupte pentru parvenire. fugind cu un turc (ulterior. prin tipologia personajelor si prin viziunea scriitorului omniscient. o "Dedicatie". "Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (romant original). fanariotul il va trimite pe Paturica s-o supravegheze pe chera Duduca (frumoasa intretinuta a postelnicului). cu porniri rapace. sarac si cu mintea ratacita. este antrenat si chir Costea Chiorul (un negustor la fel de necinstit). striviti de povara darilor.sidera „cel mai credincios si devotat dintre servitorii sai". dareste respins. O alta caracteristica a romanului traditional consta in preferinta autorului pentru personaje reprezentative. Rasplata o constituie functia de ispravnic2 al judetelor Prahova si Sacuieni. apoi se casatoreste cu Duduca. ei merg „ cu rogojina aprinsa in cap si cu jalba-n protap". crepusculara. ajunsa in roman la asfintit. Incetul cu incetul. pusi pe capatuiala prin orice mijloc. Tuzluc si Paturica se „intalnesc". masacre si lupte pentru putere dirijate din afara tarii. Dinu se alege cu doua sute de pungi de galbeni (mita de la arendasi. Paturica isi doreste si puterea politica. in aceasta actiune. Nu peste multa vreme. fiind declarat falita Al doilea plan al romanului urmareste rasplata pe care viata i-o ofera lui Gheorghe: acesta ajunge „din opincar. Desfasoara mai intai activitate publicistica si de cronicar muzical. Bolnav. Paturica ii mananca averea. romanul contine 32 de capitole. guvernata de un principiu moralist. locul ales (in fata pravaliei lui Costea Chiorul) li—1 alatura pe necinstitul negustor. pe care oamenii domniei tocmai il tintuiau de urechi. cocotate in ierarhia sociala prin frauda. Finalul este moralizator (in sensul ca personajele demonice sunt pedepsite. balzacian prin structura. "Friedrich Staaps sau Atentatul de la Schonbrunn in contra vietii lui Napoleon" (1860). profitand de sosirea in tara a lui Alexandru Ipsilanti. de multe ori. se intretaie pe o strada. iar cele angelice . din inima putreda a Imperiului Otoman. aici. In „urcusul" lui Paturica. fara scrupule. mare spatar" si se casatoreste cu Maria. plina de intrigi. este perioada cea mai lipsita de stralucire din istorie. Nicolae Filimon (1819-1865) este primul scriitor realist din literatura romana. cu lucrarile "Escursiuni in Germania meridionala" (1858). Tuzluc va fi ingrijit datorita banilor pe care Gheorghe (fostul lui vataf de curte) ii plateste in acest scop. apare la Bucuresti in 1863. Tuzluc insa nu observa nimic.

". in povestire. care inchizi cu dulceata ochii plugarului ostenit de munca zilei si pe ai tinerei mume ce vegheaza langa capul micului ei copilas.... Filimon creeaza acest statut de "extrateritorialitate". noi vom atrage bagarea de seama lectorilor nostri asupra starii morale a trupelor lui Tudor Vladimirescu...". intr-o ceremonie solemna. Andronache Tuzluc este cel pe care el trebuie sa-1 jefuiasca putin mai tarziu. perfide si aservite numai interesului material. Pentru Filimon.. anul 1814. fata banului C. in "Ciocoii vechi si noi" sensul demersului scriitprului este de a demitiza istoria. "Romanul si fanariotul". el trecand mereu linia care separa personajele de naratori. in acest caz. pe un ton vehement.. "Ce dai sa te fac ispravnic?". iar incercarea de literarizare a istoriei este. Titlurile capitolelor aduc. fostul odiniara vataf de curte al inaltimei-voastre". romanul lui Nicolae Filimon aduce aminte de sir Walter Scott sau de Sienckiewicz. sunt "putrajunea si mucegaiul ce sapa din temelii si rastoarna imparatiile si domniile". Soulie. dupa care.". scurt la statura. iar discursul presupune un locutor si un auditor. "Chera Duduca". in acelasi timp. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. "domnilor ciocoi". cum este odihna lui Paturica in iatac. dialogand unele cu celelalte. Epilogul. revarsandu-si aversiunea directa chiar din "Dedicatie". care fusesera odata rosii. este prilej pentru scriitor de a face meditatii asupra acestei stari. un june de 22 de ani. "Cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". ochi negri plini de viclenie. creionate ca intr-un sketch. Scriitorul oscileaza astfel intre povestire si discurs. pentru ca epoca infatisata se inscrie in sfera banalului. nemernicul fiu al preaumilitei voastre slugi.. Scopul acestui servilism accentuat este pe masura antitetica a maririi. "Ipocritii in lupta". in contextul bulversant al dominarii fanariotismului. dar isi pierdusera coloarea din cauza vechimei". a lumii lipsite de perspective. folosirea persoanei a treia inseamna renuntarea la orice marca autobiografica.. ridicandu-se pe ruinarea lor.. "Dinu Paturica". Dinu Paturica parand aici . care desi iubise pe Gheorghe cu multa pasiune". "Fa-te om de lume noua sa furi closca dupa oua!". rezimat de stalpii intrarii. in scena. pentru a se opri apoi asupra pasilor spre marire ai ciocoiului. "Postelnicul Andronache Tuzluc". dar se departeaza de la un anumit punct de acestia. tretilogofat Ghinea Paturica. trecerea de la un cadru al povestirii la altul: "Ne amintim ca.. O tehnica folosita de Filimon." Catedata. Portretul personajului este alcatuit in maniera "fiziologiilor" epocii. este ridicat la marirea de mare spatar si caimacam al Craiovei. existenta si la scriitorii din epoca. Dinu Paturica: "intr-o dimineata din luna octombre. rand pe rand.". pentru un stat ce voieste a se reorganiza. de masina care asteapta in tacere sa-si indeplineasca functiunile: "Junele. ca de fus intr-un razboi. unele secvente. cu o imbracaminte care ii subliniaza conditia sociala inca modesta. "fostul vataf de curte al postelnicului Andronache Tuzluc". personajele sunt proiectate pe un fundal mitic. prezentarea sa imbraca tonurile umilintei fara margini: "Sunt Dinu Paturica. la care personajul trebuie sa ajunga: e o umilinta fara insemnatate . ci de scenariile subtile ale unor intrigi financiare si de dobandire a puterii. personajele sale nefiind animate de idealuri inalte.]. intalnirea cu marele postelnic este asteptata cu ardoarea cu care un vanator isi asteapta vanatul: in fond. De aceea. apoi vari machinaliceste mana in san si scoase un plic sigilat. a carei atentiune era atintita la cea mai mica miscare care se petrecea. intr-o oarecare masura.].. ci e mereu prezent. "Credem inutil sa amintim ca. "imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate [. secventele sunt trase de o parte de un maestru care schimba frame-urile: "Pana ce Paturica va gasi pe capitan Urdareanu.].. "preferase mai bine moartea decat o fericire trecatoare si dobandita prin calcarea indatoririlor sale de buna fiica"."Epilog". de opera romantica. in sensul poeziilor pasoptiste: "Acum vino tu. concretizata prin aparitia unor insule de continuitate narativa cu scopul de a contura luminile si umbrele prezente in intregul text. Ca viziune asupra epocii. numiti "straluciti luceferi ai videlor". cartea fiind adresata. Filimon foloseste surse istorice putine. cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian. Daca ar fi sa aplicam schema lui Benveniste. auzi si el acest zgomot [. supuse puterilor trecatoare. este cea a rapelului. intr-o miscare continua. si de dirijare a sensului naratiunii: "Era foarte trist pentru un om cugetator a privi cum aceste objecte de mare pret treceau din stapanirea boierilor.... "O scena dramatica". Daca la scriitorii amintiti.. intr-a ciocoilor procopsiti de dansii. el casatorindu-se cu "Maria. Eugene Sue. Este ceva mecanic in gesturile sale. numit "Din opincar. mare spatar". personajele principale. provincialul sosit in Capitala. Prin comentariul sau. in tuse puternice. descrie momentul in care Gheorghe. vise amagitoare.. Filimon dezvolta toate atributele metatextului: autorul nu este abstract.. decat a da franele guvernului in manile parvenitilor. Functia metatextului este. ineficienta. Capitolul I al romanului fixeaza timpul evenimentelor si aduce in prim-plan personajul principal. in fata unei rapacitati iesite din comun a parvenitului de tip nou.".. Morfeu. cari le cumparau cu preturi foarte scazute si le plateau cu banii furati de stapanii lor. au furat "cu zvantul din functiunele cele mici si cu miile de galbeni din cele mari". ce indica ambitiunea si mandria grosolana [. "Prologul" chiar explica aceasta predilectie a scriitorului pentru moralizarea unei intregi epoci corupte: "Nimic nu este mai periculos. cii fata oachesa. dar cu trasaturi ale fetei ce tradeaza viclenia si ambitiile fara margini. Nicolae Filimon paraseste de multe ori ipostaza de scriitor obiectiv. veniti si voi.". meniti din conceptiune a fi slugi si educati intr-un mod cum sa poata scoata lapte din piatra cu orice pret". a "ciocoilor noi". Fr. un astfel de june sta in scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc. marcati de vini capitale: au "mancat starea stapanilor". apoi asupra decaderii acestuia: "Educatia ciocoiului". ascuns in spatele unui decor.. devenind omniscient si obiectiv in momentul in care dezvolta adevarate tablouri-fresca ale unui timp istoric bine determinat: "Ne oprim putin din aceasta naratiune ca sa dam cititorilor nostri o idee repede despre locul unde se afla palatul domnesc pe acei timpi si despre forma arhitectonica si alte amanunte originale ale acestui locas". romanul "Ciocoii vechi si noi" reprezinta o impartire savanta intre perspectiva naratorului omniscient si autonomia personajelor.

simultan.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". fiindca Tuzluc este vulnerabil. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul.stralucire . Cei doi sunt personaje tipice. nici prea batran. unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. singura posibilitate de parvenire era Cea materiala. la fel ca toate celelalte paturi sociale. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. de ruinare a stapanului sau. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). Paturica este constient ca va face avere daca va sti sasi ascunda intentiile cu grija. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. El cade. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. masca exterioara ascunzand extraordinara ambitie launtrica. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul ne-a facut pe unul pentru altul!". pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. cere detronarea ciocoiului. In afacerile veroase ale protagonistului. care ii tin uniti cata vreme este necesar. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot... "gramatichi". menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. este un ciocoi de tip vechi. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari.decadere. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. mult mai rapace si necrutatori.pedepsi . Tuzluc. sa tortureze pe nenorocitii tarani. "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. dupa principiul "totul sau nimic!". si cei noi. dar cu mare exactitate.]. personaj care incearca.pentru niste ambitii atat de mari. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap"..dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. curagiu si rabdare. "eclogarion". Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. care adopta o pozitie oficiala.. la randul lui. decazusera. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. astfel. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. de felul lui Andronache Tuzluc. in faze prestabilite instinctiv. sa puna mana pe averea fanariotului. in comportamentul viitorului ciocoi se observa o tendinta de dublare a personalitatii. acest "Julien Sorel valah".>lla silimet". lucru relativ usor de indeplinit. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. in epoca fanariota. ei constituie o pereche diabolica. previzibil. fara a da de banuit care sunt interesele sale. cititorul le poate urmari pana la capat destinul. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. il angajeaza ciubucciu. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la . fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti.zicea el . Trioul format de chera Duduca.prin admiterea lui in serviciul postelnicului. avand. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". saluri si matasarii". fara mari variatii. Chera Duduca se ocupa de "diamanticale. vointa de propulsie in "inalta societate" a vremii dezvoltandu-se latent. Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. si inca foarte bine. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei".. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". Se creeaza. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. intermediarul este chir Costea Chiorul. in felul acesta. este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. la randu-i. precum si "citire si scriere in limba romaneasca". Primul lucru pe care il va face noul naimit. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. taranii. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. de aceeasi tagma cu multi altii. care is cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. Dinu Paturica. norocul ii surasese: ". in greseala celor ajunsi mult prea sus. De altfel. speculand orice slabiciune a celor dinainte.. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune . o antinomie intre ciocoii vechi. bine ascunsa. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. Dar. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect. "o specie invechita".

El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. Dinu Paturica. in epoca fanariota. unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului.dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. norocul ii surasese: ". lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman.. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. el este imbracat in haine arnautesti. il angajeaza ciubucciu. mai ales marile functii. muiati in otet si untdelemn [. saluri si matasarii". Tuzluc. atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. Chera Dudnca se ocupa de "diamanticale. De altfel. Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). in greseala celor ajunsi mult prea sus. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. avand.. lucru relativ usor de indeplinit. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. la randul lui. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. fara mari variatii.. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune . si inca foarte bine. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. care ii tin uniti cata vreme este necesar. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul.]. Tudor Ciolanescu. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul.. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. ei constituie o pereche diabolica. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". "gramatichi". nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. ca sa le ia cea mai din urma para din punga"..]. nici prea batran.. Odata ajuns in mare functie.. "muiate in fir si cu aer semet". "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul . Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. acest "Julien Sorel valah". "o specie invechita". care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. curagiu si rabdare. unul dintre cele mai bogate. Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. astfel. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. Neagul Chioftea.. "eclogarion". Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. precum si "citire si scriere in limba romaneasca". La o privire atenta. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani".]. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani.decadere. taranii. sa tortureze pe nenorocitii tarani. care adopta o pozitie oficiala. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. decazusera. la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati.. iahnii cu plachii. previzibil.prin admiterea lui in serviciul postelnicului. dupa principiul "totul sau nimic!".. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. singura posibilitate de parvenire era cea materiala. la randu-i. personaj care incearca. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor.stralucire . cititorul le poate urmari pana la capat destinul. cu morun gatit in masline si doi de dafin. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare asupra taranilor".Rasucita. sa puna mana pe averea fanariotului. Paturica este constient ca va face avere daca va sti sa-si ascunda intentiile cu grija. fara a da de banuit care sunt interesele sale. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. El cade. mihalti si pastravi rasol. este un ciocoi de tip vechi. Cei doi sunt personaje tipice. la fel ca toate celelalte paturi sociale. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. fiindca Tuzluc este vulnerabil.

cere detronarea ciocoiului. iar arendasii. pentru ca bucatele au "nart" fix. Graba sa de a impiedica nunta nu foloseste insa la nimic. iesirea de pe scena. care isi cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni..]. Se creeaza. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. au zalhanale. simultan. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. locul primilor fiind preluat de altii mult mai versati. muiati in otet si untdelemn [. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. Trioul format de chera Duduca. La o privire atenta. Daca Dinu Paturica este un personaj realist. el este imbracat in haine arnautesti. cad repede. reprezentand tipul inselatului in arhitectura sociala a realismului. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. si cei noi. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. Eliminarea personajului devenit. Acesta este finalul pentru el. insa. la ora douasprezece din noapte. livezi de pomi si cate altele de felul acesta. pe care le arendeaza pe nimic. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. boierii sunt o povara. mai ales marile functii. prea obosit de incercarile la care fusese supus. protejandu-1 pe arii spatiale limitate. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. Neagul Chioftea. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. s-a . iahnii cu plachii. creata pe baza unei utopii partiale. la biserica Lucaci. Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. Au vii." Pentru noii ciocoi. o antinomie intre ciocoii vechi. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. prin esenta baroc. unul dintre cele mai bogate. ci se scrie mai putin in tabela de cumparaturi. Grotescul situatiei. soldata cu renuntarea fanariotului. Dinu Paturica tine o adevarata lectie celorlalti vatafi despre modul in care se poate fura din starea stapanului: nu se mareste pretul. la fel ca toate celelalte operatiuni. helestaie. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. "muiate in fir si cu aer semet". cu morun gatit in masline si doi de dafin. afla in ultimul moment de complotul celor doi.]. asupra taranilor". mihalti si pastravi rasol. ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. se face in mare secret. Caderea personajului de pe firmanentul social stralucitor nu se inscrie decat intr-o evolutie asteptata a evenimentelor: atat ciocoii vechi. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. in momentul nuntii lor. scos din spinarea taranilor. de felul lui Andronache Tuzluc. pentru "stari mari. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". nu mai are energie pentru un nou inceput: lumea lui.. ba de multe ori instraineaza chiar din pamantul mosiilor. Odata ajuns in mare functie. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp.zicea el . boierul cel vechi se afla deja la capat de drum.. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. Aceasta. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. urmeaza regulile junglei sau poate ale vechilor regi din padurea Dianei: regii batrani sau nevolnici sunt eliminati in favoarea celor mai tineri sau mai puternici. avantaje: "Ei au mosii si nu le cunosc hotarele. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. din care se pot obtine. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se ziceau in vechime bucate cu cheltuiala". ca sa scapam de slugarie. in afacerile veroase ale protagonistului. nemultumiti cu castig de suta la suta. urcand prea repede treptele maririi sociale. de ruinare a stapanului sau. Primul lucru pe care il va face noul naimit." Tuzluc. Tudor Ciolanescu.pedepsi .. atunci cand este prea tarziu. exacerbeaza pasiuni prea mari pentru mize prea mici. Ba exista si un moment cand coruptii noi devin vechi. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la Rasucita. mult mai rapace si necrutatori. de aceeasi tagma cu multi altii. speculand orice slabiciune a celor dinainte. restul vietii fiind marcat de dambla. darapana padurile si acaretele mosiilor. ca urmare a conjuncturii sociale. vulnerabil. starea postelnicului este pe masura furiei si surescitarii extraordinare la care este supus: "Fata sa."" la silimet". atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. cat si cei noi.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. devenise ca a unui faur de fier din cauza prafului care se pusese pe dansa in grozava alergare".ne-a facut pe unul pentru altul!". intermediarul este chir Costea Chiorul. in felul acesta. Dar. cu o evolutie continua. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. Se tine o socoteala dreapta si o socoteala incarcata. Are loc chiar o lupta intre el si preotii care ceremoniau aceasta cununie. nici venitul ce poate sa dea pe tot anul. de fel bruna. fara sa le stie numarul pogoanelor. datorita acestui tragic eveniment.

din "Sfarsit de veac in Bucuresti" (1944). face din "Ciocoii vechi si noi" un roman realist profund. cu note de proiectie spre modernitate. vestimentatia modesta ca si vorbele mestesugite („Sa traiti intru multi si fericiti ani! Sunt Dinu Paturica. dupa cum s-a aratat. iar Gheorghe Serdarul se casatoreste cu Maria. La agravarea situatiei contribuie poate si destinul. este aceea de a se alatura miscarii eteriste. el nu evolueaza asa cum nu evoluase nici Tuzluc: el nu poate intelege cadrul politic general si din cauza aceasta va pieri. O ciudata simetrie a romanului face ca personajele negative sa se intalneasca intr-o scena simbolica. recrutate din cele mai diverse medii sociale si politice. Nicolae Filimon abordeaza astfel profilul arivistului versatil. scurt la statura. Gheorghe si domnitorul Grigore Ghica.un june de 22 de ani. fostul odinioara vataf de curte al inaltimii voastre ") au darul sa-i deschida calea spre „pamantul fagaduintei". fara putinta vreunei erori. alcatuiesc doua serii (grupe) aflate in antiteza: Din prima (pe care am putea s-o numim a personajelor demonice) fac parte: Dinu Paturica. unele memorabile: Tanase Scatiu. in perspectiva unei metatextualitati moderne. prin abundenta de imagini si prin "fotografierea" frame by frame a personajelor. aspecte caracterologice negative: „. aruncata de noul sot. ipocrit. a imbracamintei si a mancarurilor. toate acestea fiind o replica simetrica. Filimon. Neagu Rupe-Piele si chiar domnitorii Caragea si Ipsilanti. brutal pana la barbarie si dotat cu o ambitiune nemarginita. prin tradare. de N. de Ion Marin Sadoveanu. blestemul parintelui care nu»este primit in palatul noului imbogatit.. chera Duduca. combinata cu o intoarcere catre personajele romantice. ce indica ambitiunea si mandria grosolana" . h9h397hj95nue Toti sunt condusi de ambitii si interese meschine. Trecerea de pe o baricada pe alta. Domnul Ghica. de Duiliu Zamfirescu. pe care il inselase. Prezentarea personajelor principale se face la inceputul cartii.. las. prin fata stalpul infamiei de care era tintuit chir Costea Chiorul trecand doua procesiuni mortuare. Iancu Urmatecu. Romanul poate fi considerat si unul istoric. Stanica Ratiu. un film miscat al diverselor evenimente istorice si al vietii unei galerii diverse de personaje. orgolios. lacom. sfarsindu-se din viata dupa sapte luni. in latura pozitiva. portretul fizic sugereaza.". careia ii preda. fiind viclean. In textul selectat aici. In epoca lui Lapusneanu. si inca foarte bine. Andronache Tuzluc. patriotismul) fac din aceste personaje modele demne de urmat. urmand in scaunul tarii dupa Tudor Vladimirescu.. Virtutile lor (onestitatea. din "Enigma Otiliei" (1938). arivistul fiind trimis la ocna. in acest tanar smerit. care incearca sa profite de pe urma tuturor domniilor. modestia. cu fata oachesa. ochi negri plini de viclenie. adaptat tuturor imprejurarilor pentru profitul personal: tipologia ciocoiului este universala. Calinescu. instabilitatea care determina personajul sa fie prezent in ambele tabere. a personajelor demonice pedepsite la sfarsitul romanului. chir Costea Chiorul. Greseala capitala. purtand nume diferite de-a lungul epocilor istorice. Aspectele negative ale profilului sau moral pot fi regasite. pe omul lipsit de inima care. in „Prologul" romanului: „Ciocoiul este totdeauna si in orice tara un om venal.. pot fi descoperite trei dintre insusirile acestui personaj atat de complex: Viclenia ii dicteaza lui Paturica atitudinea servila din scena intalnirii cu viitorul lui stapan. nemernicul fiu al prea umilitei voastre slugi tretilogofat Ghinea Paturica. Dupa romanul "Ciocoii vechi si noi". un astfel de personaj este Motoc. Calinescu 1-a caracterizat drept „ un Julien Sorel valah ". vocea lanceda „ce inspira compatimire". Chera Duduca avea sa-si gaseasca sfarsitul in Dunare. pe Tudor Vladimirescu.prabusit. I-ar fi fost greu postelnicului sa intrevada. expresie a ticalosiei extreme. Lica Trubaduru. tehnica utilizata fiind cea balzaciana. Desi Paturica se poate descurca in mediul ciocoiesc. Nicolae Filimon incearca sa construiasca romanul cu arhitectura totala. de buna seama. Maria. astfel. Aflat la confluenta dintre romantism si realism.. de G. spre deschiderea operei prin interventia autorului omniscient in comentariul textului. Personajele romanului „Ciocoii vechi si noi." Trasaturile portretistice ale lui Dinu Paturica sunt conturate inca de la inceputul romanului. din romanul "Viata la tara" (1894). lipsiti de principii morale. fiica banului C. gata sa-si vanda stapanul sau chiar tara pentru a ajunge bogati. inainte de a sosi in Capitala „stia. este tipul boierului pamantean. sa tortureze pe tarani" ca sa le ia ultimul ban din casa. constituie cauze care ii aduc pieirea. Aglomerarea baroca de situatii si detalii ale vietii cotidiene. a lui Andronache Tuzluc si a lui Dinu Paturica. din "Concert din muzica de Bach" (1927). dominate de pulsiuni extreme. cu dragoste de tara. . de Hortensia PapadatBengescu. Nicolae Filimon isi rasplateste personajele pozitive: banul C. Cel mai bine realizat este Dinu Paturica pe care G. fiind aruncat pe scari in jos.. Scriitor moralist. este incunostintat de toate talhariile savarsite de Dinu Paturica. a interioarelor. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. Din a doua serie (a personajelor pe care le-am putea numi angelice) fac parte: banul C. in literatura romana tipul arivistului dobandeste cateva identitati semnificative.

fiecare dintre cei doi ipocriti „canta" „aria vicleniei". autorul fixand „o metoda literara pentru intreaga dezvoltare ulterioara a realismului" (Tudor Vianu). Dinu Paturica reprezinta tipul arivistului. Calinescu). candva.Viclenia va fi magistral reliefata in prima scena a intalnirii cu chera Duduca. averea celui care-1 ajutase. prin zugravirea veridica a Capitalei din acel timp si prin felul in care autorul dezvolta tema balzaciana a setei de inavutire.. in ocna parasita. a retorismului scriitorului si a scopului moralizator. cafea si ciubuc"). incat nu-si mai recunoaste propriul tata. Iancu Urmatecu („Sfarsit de veac in Bucuresti" de Ion Marin Sadoveanu). In ciuda numeroaselor elemente romantice. sufletul. ascund adevarata tinta a personajului: „sa manance starea postelnicului". . ii da de spalat. „masurile" pe care le ia ca vataf si stradania de a invata. ia mita de la arendasii mosiilor (care se jura sa scoata acei bani „indoiti din pielea bietilor sateni") si cumpara apoi. Mandria grosiera a ciocoiului merge pana acolo." ramane valoros prin constructia personajelor. sluga el insusi. In numele acestei ambitii. Sfarsitul lui Paturica. in fiecare dimineata. Existenta cotidiana a lui Paturica in casa postelnicului se desfasoara sub semnul ipocriziei: toate atentiile fata de stapanul sau (pe care. in umilinta disimulata a lui Dinu. Paturica este lipsit de cea mai mica urma de omenie fata de cei nevoiasi. daca intentia moralizatoare a autorului nu i-ar fi rezervat sfarsitul cunoscut. Se contureaza astfel o alta trasatura a lui Paturica: ambitia de a parveni. romanul „ Ciocoii vechi si noi. Lica Trubadurul („Concert din muzica de Bach" de Hortensia Papadat-Bengescu). „ intunecoasele intentiuni si aspirari ce-i rodeau inima ". il ajuta sa se imbrace. Stanica Ratiu („Enigma Otiliei" de G. pana cand femeia intuieste. este simbolic: trupul lui va fi redat lumii tenebrelor din care i se plamadise. Pe buna dreptate. ." marcheaza inceputurile realismului. punandu-1 pe Neagu RupePiele sa-i supuna la cazne.. Cu toate minusurile inerente fiecarui inceput. ii aducea dulceata.. intru realizarea careia pune o tenacitate si o energie care ar fi fost menite sa triumfe. „ il freca pe picioare. lasandu-1 pe drumuri. la mezat. personajul devenind cap de serie pentru sirul de arivisti celebri din romanele de mai tarziu: Tanase Scatiu („ Viata la tara" si „ Tanase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu).Ciocoii. Eugen Lovinescu il considera drept rod al unei intuitii estetice notabile.. ciocoiul fura din banii lui Tuzluc. ori sa comita chiar si crime..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful