Ciocoii vechi si noi

Integrat in perioada postpasoptista a evolutiei literaturii romane, Nicolae Filimon (1819-1865), este creatorul primului nostru roman tipologic - „Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (1863); pe buna dreptate, aceasta lucrare a fost considerata „cap de serie din care se trag toate romanele de tip social ce-si nutresc substanta din ascensiunea arivistilor si prabusirile claselor vechi" (Serban Cioculescu). d7k2610dt13loz Tema romanului o constituie destinul arivistului Dinu Paturica, proiectat pe fundalul societatii bucurestene din prima jumatate a veacului al XlX-lea. Aceasta tema face din „Ciocoii vechi si noi..." romanul unei energii pusa in slujba parvenirii. in final, parvenirea este ratata, destinul lui Paturica ilustrand dictonul „Fortuna labilis" (Norocul este schimbator). Titlul romanului este alcatuit din doua segmente: Prima parte („Ciocoii vechi si noi") numeste cele doua ipostaze ale ciocoiului, pe care scriitorul intentiona sa le prezinte: „de la ciocoiul cu anteriu si calamari la brau al timpilor fanarioti, pana la ciocoiul cu frac si manusi albe din zilele noastre ". in roman apare numai prima categorie (ciocoii vechi), a doua urmand sa fie prezentata intr-o a doua parte a romanului (care nu a mai aparut). Titlul mai cuprinde si un proverb popular („... sau Ce naste din pisica soarici mananca"), ilustrand ideea ca patura ciocoilor „naste" mereu alte exemplare care ii perpetueaza insusirile. Romanul este o specie a genului epic. Opera narativa in proza, de mare amploare si diversitate, a carei actiune se desfasoara pe mai multe planuri, romanul are o intriga complexa si personaje numeroase. Care ar fi atributele care incadreaza „Ciocoii vechi si noi..." in seria romanelor traditionale? Este o lucrare epica in proza, de intindere mare, a carei actiune se desfasoara in medii sociale diverse. Lumea infatisata este verosimila, iar timpul este cronologic si obiectiv (caracteristici ale romanului traditional*). Din punct de vedere compozitional, „Ciocoii..." cuprinde 32 de capitole; titlurile acestora au, uneori, caracter rezumativ („Confidentele"), alteori infatiseaza realitatile vremii („Teatrul in Tara Romaneasca") sau indica numele personajelor pe care autorul le prezinta prin bogate portrete („Dinu Paturica", „Postelnicul Andronache Tuzluc"). Actiunea propriu-zisa este precedata de o „Dedicatie" si de un „Prolog", in care autorul face, in tonuri muscatoare, portretul ciocoiului. Desi titlul indica intentia scriitorului de a infatisa doua categorii de ciocoi, romanul o prezinta doar pe cea dintai; partea a doua a lucrarii (in care utrnau sa apara „ciocoii noi") nu a mai fost scrisa. Faptele narate se ordoneaza pe doua planuri antitetice care se intretaie: primul infatiseaza ascensiunea uluitoare a lui Dinu Paturica, tanar ambitios si lipsit de simt moral, care va reface, in linii generale, destinul stapanului sau Andronache Tuzluc. in jurul celor doi protagonisti se grupeaza celelalte personaje negative ale romanului; al doilea plan (mai putin consistent) se incheaga in jurul personajelor oneste (banul C., Maria, Gheorghe) pe care soarta ii rasplateste, in final, cu demnitati si fericire. Intriga actiunii (dorinta de parvenire a lui Dinu Paturica) este numai aparent simpla; in realitate, aceasta reliefeaza o energie care ar fi trebuit sa triumfe, personajul devenind o oglinda in care se reflecta toti arivistii care i-au urmat (de la Tanase Scatiu si pana la Stanica Ratiu). In romanul traditional, au prioritate faptele, intamplarile (in detrimentul analizei), iar perspectiva din care sunt privite acestea este una singura: cea a naratorului omniscient. Universul operei: Subiectul romanului ar putea fi prezentat pornind chiar de la primul episod al textului, in care autorul fixeaza timpul actiunii („intr-o dimineata din luna lui octombrie, anul 1814") si ii face portretul lui Dinu Paturica („un june de 22 de ani ), surprins in timp ce astepta „in scara caselor marelui postelnic1 Andronache Tuzluc". Scara bogatei case a lui Tuzluc, constituie imaginea simbolica a destinului celor doua personaje: stapanul (aflat „sus" in ierarhia sociala in care-si castigase un loc bun, prin intrigi, linguseli si hotie) si sluga (aflata „jos", dar care va lua locul celui dintai): „Nu trecu mult si se auzi pasii cei lenesi si gravi ai Marelui Postelnic, ce cobora scara cu o cadenta simetrica" . Deocamdata, Dinu Paturica sosise la curtea lui Tuzluc, aducand si o scrisoare de recomandare din partea tatalui sau, Ghinea Paturica (fost vataf de curte in slujba postelnicului); tanarul era imbracat modest si solicita, cu voce „lanceda", un loc de slujitor in casa boierului. Acceptat de bogatul fanariot, junele aspirant la boierie devine „ciubucciu" al lui Tuzluc, noua functie fiind cat se poate de potrivita pentru a castiga, printr-o prefacuta umilinta, increderea stapanului sau. Cum Paturica nu stia decat sa scrie si sa citeasca (adevarata lui „stiinta" fiind torturarea taranilor), el se instruieste la Scoala Domneasca, invatand „cu o silinta extraordinara" limba greaca; in acelasi timp, se si perfectioneaza in arta prefacatoriei (citin-du-1 pe Machiavelli), astfel incat, in curand, boierul il va con-

balzacian prin structura. prin tipologia personajelor si prin viziunea scriitorului omniscient. atunci cand carutele care le duceau ramasitele pamantesti la cimitir. se adreseaza tuturor noilor veniti. Dinu se alege cu doua sute de pungi de galbeni (mita de la arendasi. apoi se casatoreste cu Duduca. pentru infidelitate). este antrenat si chir Costea Chiorul (un negustor la fel de necinstit). fiind plina de jafuri. masacre si lupte pentru putere dirijate din afara tarii. pe care oamenii domniei tocmai il tintuiau de urechi. fiind declarat falita Al doilea plan al romanului urmareste rasplata pe care viata i-o ofera lui Gheorghe: acesta ajunge „din opincar. "Friedrich Staaps sau Atentatul de la Schonbrunn in contra vietii lui Napoleon" (1860). cu ajutorul acesteia. astfel. mare spatar" si se casatoreste cu Maria. de lupte pentru parvenire. este perioada cea mai lipsita de stralucire din istorie. fugind cu un turc (ulterior. ei merg „ cu rogojina aprinsa in cap si cu jalba-n protap". sarac si cu mintea ratacita. Aceasta ultima lovitura (relatata in capitolul „ O scena dramatica") ii provoaca postelnicului un atac de apoplexie. Tuzluc insa nu observa nimic. Epoca fanariota. aici. duse in jurul unor acareturi. Tuzluc si Paturica se „intalnesc". actiune abil condusa. acesta o va arunca in Dunare. locul ales (in fata pravaliei lui Costea Chiorul) li—1 alatura pe necinstitul negustor. guvernata de un principiu moralist. Ajungand in „varful scarii". iar cele angelice . el o cere in casatorie pe Maria (fiica banului C). un "Prolog" si un . Romanul lui Nicolae Filimon ne introduce intr-o lume de inceput de secol al XlX-lea. in aceasta actiune. Bolnav. Ciocoii vechi si noi"Ciocoii vechi si noi" este primul roman realist din literatura romana: Dinu Paturica e un nou Julien Sorel. apare la Bucuresti in 1863. profitand de lancezeala si de lenea fanariotului. pentru a „inchide ochii" la faradelegile lor). Prin dobandirea acestei functii. "Mateo Cipriani". ravnind sa intre in clasa boierilor autohtoni. ajunsa in roman la asfintit. fara scrupule. de multe ori. Paturica ii aduce la disperare pe tarani. Rasplata o constituie functia de ispravnic2 al judetelor Prahova si Sacuieni. introducand descrierea exacta a unei epoci si a caracterelor ei. potrivit caruia binele invinge raul. Paturica este aruncat intr-o ocna parasita unde-si va trai ultimele zile. prin intrigi. ciubucciul il inlatura. tipice. pline de oameni mercantili. crepusculara. Romanul. se mai retine si momentul unei „cercetari" pe care el o face la mosiile stapanului sau. Din punct de vedere structural. ajutat de oamenii sai nelegiuiti. nimic nu mai stavileste intelegerea incheiata intre Paturica si Duduca (de a-1 ruina pe Tuzluc). romanul contine 32 de capitole. pe vataful de curte Gheorghe Serdarul. Paturica ii mananca averea. Tuzluc va fi ingrijit datorita banilor pe care Gheorghe (fostul lui vataf de curte) ii plateste in acest scop. se intretaie pe o strada. striviti de povara darilor. Incetul cu incetul. luandu-i locul. la sfarsitul careia.sidera „cel mai credincios si devotat dintre servitorii sai". O alta caracteristica a romanului traditional consta in preferinta autorului pentru personaje reprezentative. pusi pe capatuiala prin orice mijloc. in aceasta postura. mosii si functii ale unei tari pustiite. Desfasoara mai intai activitate publicistica si de cronicar muzical. plina de intrigi.rasplatite de soarta) si romantic: pentru ultima oara. Finalul este moralizator (in sensul ca personajele demonice sunt pedepsite. Nu peste multa vreme. la noul domnitor (Grigore Ghica al IV-lea). dareste respins. prin ruinarea si aproprierea averii stapanilor. unei noi paturi sociale. folosind insa metode mult mai veroase pentru escaladarea scarii sociale. o "Dedicatie". fanariotul il va trimite pe Paturica s-o supravegheze pe chera Duduca (frumoasa intretinuta a postelnicului). Nicolae Filimon (1819-1865) este primul scriitor realist din literatura romana. ciocoiul il ajuta provocand o rascoala in tabara lui Tudor Vladimirescu si cauzand astfel asasinarea conducatorului pandurilor. In „urcusul" lui Paturica. printre cei foarte bogati. Paturica isi doreste si puterea politica. din inima putreda a Imperiului Otoman. fiind ocupat cu schimbarea statutului sau de venetic. profitand de sosirea in tara a lui Alexandru Ipsilanti. abia catre sfarsitul vietii orientandu-se catre literatura. afla ca Duduca si-a parasit copiii. "Bergamo" si "Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala" (1861). cu lucrarile "Escursiuni in Germania meridionala" (1858). "Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (romant original). cocotate in ierarhia sociala prin frauda. cu porniri rapace.

el trecand mereu linia care separa personajele de naratori. cum este odihna lui Paturica in iatac. Daca ar fi sa aplicam schema lui Benveniste.. Prin comentariul sau. cartea fiind adresata.. ce indica ambitiunea si mandria grosolana [. De aceea. O tehnica folosita de Filimon. dialogand unele cu celelalte. iar discursul presupune un locutor si un auditor. "O scena dramatica". fostul odiniara vataf de curte al inaltimei-voastre". Functia metatextului este.. in tuse puternice. folosirea persoanei a treia inseamna renuntarea la orice marca autobiografica. ascuns in spatele unui decor. Nicolae Filimon paraseste de multe ori ipostaza de scriitor obiectiv. marcati de vini capitale: au "mancat starea stapanilor". mare spatar". in povestire. existenta si la scriitorii din epoca.]. ridicandu-se pe ruinarea lor. apoi asupra decaderii acestuia: "Educatia ciocoiului". este ridicat la marirea de mare spatar si caimacam al Craiovei. pentru un stat ce voieste a se reorganiza... dar cu trasaturi ale fetei ce tradeaza viclenia si ambitiile fara margini... numit "Din opincar. secventele sunt trase de o parte de un maestru care schimba frame-urile: "Pana ce Paturica va gasi pe capitan Urdareanu. personajele sunt proiectate pe un fundal mitic. romanul lui Nicolae Filimon aduce aminte de sir Walter Scott sau de Sienckiewicz. Capitolul I al romanului fixeaza timpul evenimentelor si aduce in prim-plan personajul principal. rand pe rand. meniti din conceptiune a fi slugi si educati intr-un mod cum sa poata scoata lapte din piatra cu orice pret".. care fusesera odata rosii. "Chera Duduca". la care personajul trebuie sa ajunga: e o umilinta fara insemnatate . in sensul poeziilor pasoptiste: "Acum vino tu. scurt la statura.. personajele principale. perfide si aservite numai interesului material. cu o imbracaminte care ii subliniaza conditia sociala inca modesta. numiti "straluciti luceferi ai videlor". Dinu Paturica parand aici . trecerea de la un cadru al povestirii la altul: "Ne amintim ca. si de dirijare a sensului naratiunii: "Era foarte trist pentru un om cugetator a privi cum aceste objecte de mare pret treceau din stapanirea boierilor. "fostul vataf de curte al postelnicului Andronache Tuzluc". dupa care.."... in acelasi timp. intalnirea cu marele postelnic este asteptata cu ardoarea cu care un vanator isi asteapta vanatul: in fond.". intr-o miscare continua. Filimon creeaza acest statut de "extrateritorialitate".". dar se departeaza de la un anumit punct de acestia. romanul "Ciocoii vechi si noi" reprezinta o impartire savanta intre perspectiva naratorului omniscient si autonomia personajelor. descrie momentul in care Gheorghe. "Cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. ci e mereu prezent. veniti si voi. Scopul acestui servilism accentuat este pe masura antitetica a maririi. supuse puterilor trecatoare. decat a da franele guvernului in manile parvenitilor. Dinu Paturica: "intr-o dimineata din luna octombre. ineficienta. dar isi pierdusera coloarea din cauza vechimei". "Romanul si fanariotul". auzi si el acest zgomot [. provincialul sosit in Capitala.. de masina care asteapta in tacere sa-si indeplineasca functiunile: "Junele. a lumii lipsite de perspective. cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian. cii fata oachesa.. ca de fus intr-un razboi.. Morfeu. Fr. un astfel de june sta in scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc. apoi vari machinaliceste mana in san si scoase un plic sigilat. Titlurile capitolelor aduc. el casatorindu-se cu "Maria. anul 1814. in "Ciocoii vechi si noi" sensul demersului scriitprului este de a demitiza istoria. "Fa-te om de lume noua sa furi closca dupa oua!". prezentarea sa imbraca tonurile umilintei fara margini: "Sunt Dinu Paturica. in acest caz. a carei atentiune era atintita la cea mai mica miscare care se petrecea.. Filimon dezvolta toate atributele metatextului: autorul nu este abstract.."Epilog". au furat "cu zvantul din functiunele cele mici si cu miile de galbeni din cele mari". rezimat de stalpii intrarii. care inchizi cu dulceata ochii plugarului ostenit de munca zilei si pe ai tinerei mume ce vegheaza langa capul micului ei copilas. vise amagitoare. "Ce dai sa te fac ispravnic?"..". este prilej pentru scriitor de a face meditatii asupra acestei stari. Ca viziune asupra epocii. personajele sale nefiind animate de idealuri inalte.]. devenind omniscient si obiectiv in momentul in care dezvolta adevarate tablouri-fresca ale unui timp istoric bine determinat: "Ne oprim putin din aceasta naratiune ca sa dam cititorilor nostri o idee repede despre locul unde se afla palatul domnesc pe acei timpi si despre forma arhitectonica si alte amanunte originale ale acestui locas". concretizata prin aparitia unor insule de continuitate narativa cu scopul de a contura luminile si umbrele prezente in intregul text.]. fata banului C. in contextul bulversant al dominarii fanariotismului. "Prologul" chiar explica aceasta predilectie a scriitorului pentru moralizarea unei intregi epoci corupte: "Nimic nu este mai periculos. intr-a ciocoilor procopsiti de dansii. iar incercarea de literarizare a istoriei este. "Credem inutil sa amintim ca. "Dinu Paturica".". tretilogofat Ghinea Paturica. "imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate [. pentru ca epoca infatisata se inscrie in sfera banalului. "Postelnicul Andronache Tuzluc".. Andronache Tuzluc este cel pe care el trebuie sa-1 jefuiasca putin mai tarziu." Catedata. Pentru Filimon. creionate ca intr-un sketch. intr-o ceremonie solemna. care desi iubise pe Gheorghe cu multa pasiune"..". de opera romantica. in fata unei rapacitati iesite din comun a parvenitului de tip nou. ci de scenariile subtile ale unor intrigi financiare si de dobandire a puterii. Daca la scriitorii amintiti. pentru a se opri apoi asupra pasilor spre marire ai ciocoiului. Scriitorul oscileaza astfel intre povestire si discurs. sunt "putrajunea si mucegaiul ce sapa din temelii si rastoarna imparatiile si domniile".. ochi negri plini de viclenie. a "ciocoilor noi". "domnilor ciocoi". Epilogul. Filimon foloseste surse istorice putine. nemernicul fiu al preaumilitei voastre slugi. Eugene Sue. Portretul personajului este alcatuit in maniera "fiziologiilor" epocii. revarsandu-si aversiunea directa chiar din "Dedicatie". Este ceva mecanic in gesturile sale. unele secvente. este cea a rapelului. pe un ton vehement. in scena. "preferase mai bine moartea decat o fericire trecatoare si dobandita prin calcarea indatoririlor sale de buna fiica". Soulie. noi vom atrage bagarea de seama lectorilor nostri asupra starii morale a trupelor lui Tudor Vladimirescu. un june de 22 de ani. intr-o oarecare masura. "Ipocritii in lupta". cari le cumparau cu preturi foarte scazute si le plateau cu banii furati de stapanii lor.

iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". il angajeaza ciubucciu. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la . este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. in epoca fanariota. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. ei constituie o pereche diabolica.pentru niste ambitii atat de mari. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". saluri si matasarii". singura posibilitate de parvenire era Cea materiala. la fel ca toate celelalte paturi sociale. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi .pedepsi . ca sa le ia cea mai din urma para din punga". Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". "eclogarion". fiindca Tuzluc este vulnerabil. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. Chera Duduca se ocupa de "diamanticale. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul.>lla silimet". la randul lui. care ii tin uniti cata vreme este necesar. Cei doi sunt personaje tipice. mult mai rapace si necrutatori. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. bine ascunsa. o antinomie intre ciocoii vechi. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. care adopta o pozitie oficiala. in comportamentul viitorului ciocoi se observa o tendinta de dublare a personalitatii. speculand orice slabiciune a celor dinainte. Tuzluc. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. de felul lui Andronache Tuzluc. Trioul format de chera Duduca. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. fara mari variatii. De altfel. Dar.. de ruinare a stapanului sau. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". "gramatichi". astfel.]. personaj care incearca. dupa principiul "totul sau nimic!". care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal.. in faze prestabilite instinctiv. cititorul le poate urmari pana la capat destinul. dar cu mare exactitate. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. decazusera. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. vointa de propulsie in "inalta societate" a vremii dezvoltandu-se latent. sa tortureze pe nenorocitii tarani. cere detronarea ciocoiului. in greseala celor ajunsi mult prea sus. Primul lucru pe care il va face noul naimit. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". norocul ii surasese: ". strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul ne-a facut pe unul pentru altul!". intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. de aceeasi tagma cu multi altii. previzibil.. Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. simultan.. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. precum si "citire si scriere in limba romaneasca". Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. care is cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. curagiu si rabdare.dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. avand. intermediarul este chir Costea Chiorul. lucru relativ usor de indeplinit. acest "Julien Sorel valah". fara a da de banuit care sunt interesele sale. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. "o specie invechita". In afacerile veroase ale protagonistului.decadere. Paturica este constient ca va face avere daca va sti sasi ascunda intentiile cu grija. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune ..prin admiterea lui in serviciul postelnicului. este un ciocoi de tip vechi.. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii.zicea el . taranii. Dinu Paturica. si cei noi. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. sa puna mana pe averea fanariotului. "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. Se creeaza. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. nici prea batran. Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi.stralucire . si inca foarte bine. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. in felul acesta. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. la randu-i. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. masca exterioara ascunzand extraordinara ambitie launtrica. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. El cade. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc.

nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". "muiate in fir si cu aer semet". acest "Julien Sorel valah".prin admiterea lui in serviciul postelnicului. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul . obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca. cu morun gatit in masline si doi de dafin. Neagul Chioftea. personaj care incearca. la randu-i.decadere. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. Cei doi sunt personaje tipice. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. muiati in otet si untdelemn [. taranii. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". fiindca Tuzluc este vulnerabil. "gramatichi".stralucire . Paturica este constient ca va face avere daca va sti sa-si ascunda intentiile cu grija. cititorul le poate urmari pana la capat destinul. El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. sa puna mana pe averea fanariotului. dupa principiul "totul sau nimic!".]. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. Tudor Ciolanescu. Chera Dudnca se ocupa de "diamanticale. la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. avand. unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune . "eclogarion". Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. Odata ajuns in mare functie. si inca foarte bine. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. nici prea batran. este un ciocoi de tip vechi. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. il angajeaza ciubucciu. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani".Rasucita... unul dintre cele mai bogate. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. mai ales marile functii. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. La o privire atenta. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet.. in greseala celor ajunsi mult prea sus. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare asupra taranilor". Tuzluc. el este imbracat in haine arnautesti. "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia.]. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. El cade. Dinu Paturica.. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. decazusera. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. care ii tin uniti cata vreme este necesar. fara mari variatii. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. mihalti si pastravi rasol. Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). in epoca fanariota.. Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. norocul ii surasese: ". menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. astfel. fara a da de banuit care sunt interesele sale. singura posibilitate de parvenire era cea materiala. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. precum si "citire si scriere in limba romaneasca". iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect.]. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. care adopta o pozitie oficiala. curagiu si rabdare. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [.. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. ei constituie o pereche diabolica. saluri si matasarii". De altfel. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume.. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei".dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. iahnii cu plachii. lucru relativ usor de indeplinit. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici.. previzibil.. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. la fel ca toate celelalte paturi sociale. sa tortureze pe nenorocitii tarani. la randul lui. "o specie invechita"..

." Pentru noii ciocoi. darapana padurile si acaretele mosiilor. Se tine o socoteala dreapta si o socoteala incarcata. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. helestaie. vulnerabil.].pedepsi . Odata ajuns in mare functie.]. muiati in otet si untdelemn [. Daca Dinu Paturica este un personaj realist. Caderea personajului de pe firmanentul social stralucitor nu se inscrie decat intr-o evolutie asteptata a evenimentelor: atat ciocoii vechi. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare. ci se scrie mai putin in tabela de cumparaturi. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. Graba sa de a impiedica nunta nu foloseste insa la nimic. Se creeaza. prin esenta baroc. ca urmare a conjuncturii sociale. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume." Tuzluc. Aceasta. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. de fel bruna. Are loc chiar o lupta intre el si preotii care ceremoniau aceasta cununie. care isi cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. mihalti si pastravi rasol. speculand orice slabiciune a celor dinainte. Dinu Paturica tine o adevarata lectie celorlalti vatafi despre modul in care se poate fura din starea stapanului: nu se mareste pretul. Acesta este finalul pentru el.ne-a facut pe unul pentru altul!". ca sa scapam de slugarie. Grotescul situatiei. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". Primul lucru pe care il va face noul naimit.zicea el . scos din spinarea taranilor. intermediarul este chir Costea Chiorul. din care se pot obtine. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se ziceau in vechime bucate cu cheltuiala". soldata cu renuntarea fanariotului. cere detronarea ciocoiului. pe care le arendeaza pe nimic.."" la silimet". o antinomie intre ciocoii vechi. iesirea de pe scena. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. iar arendasii. de aceeasi tagma cu multi altii. boierul cel vechi se afla deja la capat de drum. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. boierii sunt o povara. nici venitul ce poate sa dea pe tot anul. nu mai are energie pentru un nou inceput: lumea lui. fara sa le stie numarul pogoanelor. exacerbeaza pasiuni prea mari pentru mize prea mici. de ruinare a stapanului sau. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la Rasucita. ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. Neagul Chioftea. urmeaza regulile junglei sau poate ale vechilor regi din padurea Dianei: regii batrani sau nevolnici sunt eliminati in favoarea celor mai tineri sau mai puternici. Ba exista si un moment cand coruptii noi devin vechi. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. urcand prea repede treptele maririi sociale. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. de felul lui Andronache Tuzluc. Au vii. afla in ultimul moment de complotul celor doi. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc.. cu morun gatit in masline si doi de dafin. atunci cand este prea tarziu. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. in felul acesta. Eliminarea personajului devenit. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. Dar. cu o evolutie continua. iahnii cu plachii. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. la ora douasprezece din noapte. asupra taranilor". Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. in afacerile veroase ale protagonistului. "muiate in fir si cu aer semet". locul primilor fiind preluat de altii mult mai versati. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. el este imbracat in haine arnautesti. La o privire atenta. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. nemultumiti cu castig de suta la suta. cad repede. reprezentand tipul inselatului in arhitectura sociala a realismului. protejandu-1 pe arii spatiale limitate. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. datorita acestui tragic eveniment. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. in momentul nuntii lor. mult mai rapace si necrutatori. si cei noi. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. pentru "stari mari. avantaje: "Ei au mosii si nu le cunosc hotarele. insa. se face in mare secret. ba de multe ori instraineaza chiar din pamantul mosiilor. la biserica Lucaci. mai ales marile functii. atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. devenise ca a unui faur de fier din cauza prafului care se pusese pe dansa in grozava alergare". Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. restul vietii fiind marcat de dambla. au zalhanale. s-a . se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. creata pe baza unei utopii partiale. prea obosit de incercarile la care fusese supus. la fel ca toate celelalte operatiuni. cat si cei noi. unul dintre cele mai bogate.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para".. Tudor Ciolanescu. starea postelnicului este pe masura furiei si surescitarii extraordinare la care este supus: "Fata sa. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca. livezi de pomi si cate altele de felul acesta. pentru ca bucatele au "nart" fix. simultan. Trioul format de chera Duduca.

.un june de 22 de ani. scurt la statura. orgolios. este tipul boierului pamantean. Personajele romanului „Ciocoii vechi si noi. modestia. blestemul parintelui care nu»este primit in palatul noului imbogatit. Chera Duduca avea sa-si gaseasca sfarsitul in Dunare. in latura pozitiva. aruncata de noul sot. Calinescu. constituie cauze care ii aduc pieirea. din "Sfarsit de veac in Bucuresti" (1944). expresie a ticalosiei extreme. un film miscat al diverselor evenimente istorice si al vietii unei galerii diverse de personaje. vestimentatia modesta ca si vorbele mestesugite („Sa traiti intru multi si fericiti ani! Sunt Dinu Paturica. inainte de a sosi in Capitala „stia. Din a doua serie (a personajelor pe care le-am putea numi angelice) fac parte: banul C. care incearca sa profite de pe urma tuturor domniilor.. patriotismul) fac din aceste personaje modele demne de urmat." Trasaturile portretistice ale lui Dinu Paturica sunt conturate inca de la inceputul romanului. Stanica Ratiu. arivistul fiind trimis la ocna. el nu evolueaza asa cum nu evoluase nici Tuzluc: el nu poate intelege cadrul politic general si din cauza aceasta va pieri. prin tradare. de Hortensia PapadatBengescu. cu fata oachesa. a lui Andronache Tuzluc si a lui Dinu Paturica. pe Tudor Vladimirescu. Scriitor moralist. pe omul lipsit de inima care. Greseala capitala. O ciudata simetrie a romanului face ca personajele negative sa se intalneasca intr-o scena simbolica. lacom. fara putinta vreunei erori. din romanul "Viata la tara" (1894). sfarsindu-se din viata dupa sapte luni. alcatuiesc doua serii (grupe) aflate in antiteza: Din prima (pe care am putea s-o numim a personajelor demonice) fac parte: Dinu Paturica. toate acestea fiind o replica simetrica. fiind aruncat pe scari in jos. Nicolae Filimon incearca sa construiasca romanul cu arhitectura totala. pot fi descoperite trei dintre insusirile acestui personaj atat de complex: Viclenia ii dicteaza lui Paturica atitudinea servila din scena intalnirii cu viitorul lui stapan. Aspectele negative ale profilului sau moral pot fi regasite.prabusit. Maria. In textul selectat aici. prin abundenta de imagini si prin "fotografierea" frame by frame a personajelor. ochi negri plini de viclenie. Nicolae Filimon abordeaza astfel profilul arivistului versatil. h9h397hj95nue Toti sunt condusi de ambitii si interese meschine. chir Costea Chiorul. portretul fizic sugereaza. Dupa romanul "Ciocoii vechi si noi". in literatura romana tipul arivistului dobandeste cateva identitati semnificative. adaptat tuturor imprejurarilor pentru profitul personal: tipologia ciocoiului este universala. Cel mai bine realizat este Dinu Paturica pe care G. combinata cu o intoarcere catre personajele romantice. Neagu Rupe-Piele si chiar domnitorii Caragea si Ipsilanti. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. fiind viclean. in „Prologul" romanului: „Ciocoiul este totdeauna si in orice tara un om venal. instabilitatea care determina personajul sa fie prezent in ambele tabere. Virtutile lor (onestitatea. fostul odinioara vataf de curte al inaltimii voastre ") au darul sa-i deschida calea spre „pamantul fagaduintei". Trecerea de pe o baricada pe alta. La agravarea situatiei contribuie poate si destinul.. lipsiti de principii morale. Domnul Ghica. a interioarelor. cu note de proiectie spre modernitate. cu dragoste de tara. In epoca lui Lapusneanu. . face din "Ciocoii vechi si noi" un roman realist profund. chera Duduca. Nicolae Filimon isi rasplateste personajele pozitive: banul C. I-ar fi fost greu postelnicului sa intrevada. un astfel de personaj este Motoc. Calinescu 1-a caracterizat drept „ un Julien Sorel valah ". iar Gheorghe Serdarul se casatoreste cu Maria. astfel.. de Duiliu Zamfirescu. a imbracamintei si a mancarurilor. urmand in scaunul tarii dupa Tudor Vladimirescu. unele memorabile: Tanase Scatiu. este incunostintat de toate talhariile savarsite de Dinu Paturica.. din "Enigma Otiliei" (1938). purtand nume diferite de-a lungul epocilor istorice. Desi Paturica se poate descurca in mediul ciocoiesc. Andronache Tuzluc. de N. gata sa-si vanda stapanul sau chiar tara pentru a ajunge bogati. Lica Trubaduru. din "Concert din muzica de Bach" (1927). de Ion Marin Sadoveanu. dominate de pulsiuni extreme. Aflat la confluenta dintre romantism si realism. careia ii preda. si inca foarte bine. Filimon. Iancu Urmatecu. spre deschiderea operei prin interventia autorului omniscient in comentariul textului. in perspectiva unei metatextualitati moderne. este aceea de a se alatura miscarii eteriste. in acest tanar smerit. vocea lanceda „ce inspira compatimire". Gheorghe si domnitorul Grigore Ghica. fiica banului C. Romanul poate fi considerat si unul istoric.. Prezentarea personajelor principale se face la inceputul cartii. de G. Aglomerarea baroca de situatii si detalii ale vietii cotidiene. nemernicul fiu al prea umilitei voastre slugi tretilogofat Ghinea Paturica. tehnica utilizata fiind cea balzaciana. de buna seama. ipocrit.". aspecte caracterologice negative: „. prin fata stalpul infamiei de care era tintuit chir Costea Chiorul trecand doua procesiuni mortuare. ce indica ambitiunea si mandria grosolana" . dupa cum s-a aratat. las. sa tortureze pe tarani" ca sa le ia ultimul ban din casa. a personajelor demonice pedepsite la sfarsitul romanului. pe care il inselase. brutal pana la barbarie si dotat cu o ambitiune nemarginita. recrutate din cele mai diverse medii sociale si politice.

romanul „ Ciocoii vechi si noi.. Mandria grosiera a ciocoiului merge pana acolo. candva.. . „ intunecoasele intentiuni si aspirari ce-i rodeau inima ". sluga el insusi. Sfarsitul lui Paturica. In ciuda numeroaselor elemente romantice. a retorismului scriitorului si a scopului moralizator.Viclenia va fi magistral reliefata in prima scena a intalnirii cu chera Duduca. Eugen Lovinescu il considera drept rod al unei intuitii estetice notabile. Iancu Urmatecu („Sfarsit de veac in Bucuresti" de Ion Marin Sadoveanu). in ocna parasita. prin zugravirea veridica a Capitalei din acel timp si prin felul in care autorul dezvolta tema balzaciana a setei de inavutire. „masurile" pe care le ia ca vataf si stradania de a invata. Paturica este lipsit de cea mai mica urma de omenie fata de cei nevoiasi. personajul devenind cap de serie pentru sirul de arivisti celebri din romanele de mai tarziu: Tanase Scatiu („ Viata la tara" si „ Tanase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu). . in umilinta disimulata a lui Dinu. Cu toate minusurile inerente fiecarui inceput. Calinescu). lasandu-1 pe drumuri. sufletul. ia mita de la arendasii mosiilor (care se jura sa scoata acei bani „indoiti din pielea bietilor sateni") si cumpara apoi. daca intentia moralizatoare a autorului nu i-ar fi rezervat sfarsitul cunoscut. Se contureaza astfel o alta trasatura a lui Paturica: ambitia de a parveni. fiecare dintre cei doi ipocriti „canta" „aria vicleniei". In numele acestei ambitii. Stanica Ratiu („Enigma Otiliei" de G... il ajuta sa se imbrace. Dinu Paturica reprezinta tipul arivistului.Ciocoii. Pe buna dreptate. este simbolic: trupul lui va fi redat lumii tenebrelor din care i se plamadise. punandu-1 pe Neagu RupePiele sa-i supuna la cazne. ii aducea dulceata. in fiecare dimineata. pana cand femeia intuieste. ciocoiul fura din banii lui Tuzluc. ori sa comita chiar si crime." ramane valoros prin constructia personajelor. incat nu-si mai recunoaste propriul tata. ascund adevarata tinta a personajului: „sa manance starea postelnicului". „ il freca pe picioare. intru realizarea careia pune o tenacitate si o energie care ar fi fost menite sa triumfe.. ii da de spalat. Existenta cotidiana a lui Paturica in casa postelnicului se desfasoara sub semnul ipocriziei: toate atentiile fata de stapanul sau (pe care." marcheaza inceputurile realismului. averea celui care-1 ajutase. cafea si ciubuc"). la mezat. autorul fixand „o metoda literara pentru intreaga dezvoltare ulterioara a realismului" (Tudor Vianu). Lica Trubadurul („Concert din muzica de Bach" de Hortensia Papadat-Bengescu).