Ciocoii vechi si noi

Integrat in perioada postpasoptista a evolutiei literaturii romane, Nicolae Filimon (1819-1865), este creatorul primului nostru roman tipologic - „Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (1863); pe buna dreptate, aceasta lucrare a fost considerata „cap de serie din care se trag toate romanele de tip social ce-si nutresc substanta din ascensiunea arivistilor si prabusirile claselor vechi" (Serban Cioculescu). d7k2610dt13loz Tema romanului o constituie destinul arivistului Dinu Paturica, proiectat pe fundalul societatii bucurestene din prima jumatate a veacului al XlX-lea. Aceasta tema face din „Ciocoii vechi si noi..." romanul unei energii pusa in slujba parvenirii. in final, parvenirea este ratata, destinul lui Paturica ilustrand dictonul „Fortuna labilis" (Norocul este schimbator). Titlul romanului este alcatuit din doua segmente: Prima parte („Ciocoii vechi si noi") numeste cele doua ipostaze ale ciocoiului, pe care scriitorul intentiona sa le prezinte: „de la ciocoiul cu anteriu si calamari la brau al timpilor fanarioti, pana la ciocoiul cu frac si manusi albe din zilele noastre ". in roman apare numai prima categorie (ciocoii vechi), a doua urmand sa fie prezentata intr-o a doua parte a romanului (care nu a mai aparut). Titlul mai cuprinde si un proverb popular („... sau Ce naste din pisica soarici mananca"), ilustrand ideea ca patura ciocoilor „naste" mereu alte exemplare care ii perpetueaza insusirile. Romanul este o specie a genului epic. Opera narativa in proza, de mare amploare si diversitate, a carei actiune se desfasoara pe mai multe planuri, romanul are o intriga complexa si personaje numeroase. Care ar fi atributele care incadreaza „Ciocoii vechi si noi..." in seria romanelor traditionale? Este o lucrare epica in proza, de intindere mare, a carei actiune se desfasoara in medii sociale diverse. Lumea infatisata este verosimila, iar timpul este cronologic si obiectiv (caracteristici ale romanului traditional*). Din punct de vedere compozitional, „Ciocoii..." cuprinde 32 de capitole; titlurile acestora au, uneori, caracter rezumativ („Confidentele"), alteori infatiseaza realitatile vremii („Teatrul in Tara Romaneasca") sau indica numele personajelor pe care autorul le prezinta prin bogate portrete („Dinu Paturica", „Postelnicul Andronache Tuzluc"). Actiunea propriu-zisa este precedata de o „Dedicatie" si de un „Prolog", in care autorul face, in tonuri muscatoare, portretul ciocoiului. Desi titlul indica intentia scriitorului de a infatisa doua categorii de ciocoi, romanul o prezinta doar pe cea dintai; partea a doua a lucrarii (in care utrnau sa apara „ciocoii noi") nu a mai fost scrisa. Faptele narate se ordoneaza pe doua planuri antitetice care se intretaie: primul infatiseaza ascensiunea uluitoare a lui Dinu Paturica, tanar ambitios si lipsit de simt moral, care va reface, in linii generale, destinul stapanului sau Andronache Tuzluc. in jurul celor doi protagonisti se grupeaza celelalte personaje negative ale romanului; al doilea plan (mai putin consistent) se incheaga in jurul personajelor oneste (banul C., Maria, Gheorghe) pe care soarta ii rasplateste, in final, cu demnitati si fericire. Intriga actiunii (dorinta de parvenire a lui Dinu Paturica) este numai aparent simpla; in realitate, aceasta reliefeaza o energie care ar fi trebuit sa triumfe, personajul devenind o oglinda in care se reflecta toti arivistii care i-au urmat (de la Tanase Scatiu si pana la Stanica Ratiu). In romanul traditional, au prioritate faptele, intamplarile (in detrimentul analizei), iar perspectiva din care sunt privite acestea este una singura: cea a naratorului omniscient. Universul operei: Subiectul romanului ar putea fi prezentat pornind chiar de la primul episod al textului, in care autorul fixeaza timpul actiunii („intr-o dimineata din luna lui octombrie, anul 1814") si ii face portretul lui Dinu Paturica („un june de 22 de ani ), surprins in timp ce astepta „in scara caselor marelui postelnic1 Andronache Tuzluc". Scara bogatei case a lui Tuzluc, constituie imaginea simbolica a destinului celor doua personaje: stapanul (aflat „sus" in ierarhia sociala in care-si castigase un loc bun, prin intrigi, linguseli si hotie) si sluga (aflata „jos", dar care va lua locul celui dintai): „Nu trecu mult si se auzi pasii cei lenesi si gravi ai Marelui Postelnic, ce cobora scara cu o cadenta simetrica" . Deocamdata, Dinu Paturica sosise la curtea lui Tuzluc, aducand si o scrisoare de recomandare din partea tatalui sau, Ghinea Paturica (fost vataf de curte in slujba postelnicului); tanarul era imbracat modest si solicita, cu voce „lanceda", un loc de slujitor in casa boierului. Acceptat de bogatul fanariot, junele aspirant la boierie devine „ciubucciu" al lui Tuzluc, noua functie fiind cat se poate de potrivita pentru a castiga, printr-o prefacuta umilinta, increderea stapanului sau. Cum Paturica nu stia decat sa scrie si sa citeasca (adevarata lui „stiinta" fiind torturarea taranilor), el se instruieste la Scoala Domneasca, invatand „cu o silinta extraordinara" limba greaca; in acelasi timp, se si perfectioneaza in arta prefacatoriei (citin-du-1 pe Machiavelli), astfel incat, in curand, boierul il va con-

Rasplata o constituie functia de ispravnic2 al judetelor Prahova si Sacuieni. apoi se casatoreste cu Duduca. prin ruinarea si aproprierea averii stapanilor. striviti de povara darilor. duse in jurul unor acareturi. balzacian prin structura. prin tipologia personajelor si prin viziunea scriitorului omniscient. fugind cu un turc (ulterior. introducand descrierea exacta a unei epoci si a caracterelor ei. pentru infidelitate). se mai retine si momentul unei „cercetari" pe care el o face la mosiile stapanului sau. cu ajutorul acesteia. ajunsa in roman la asfintit. locul ales (in fata pravaliei lui Costea Chiorul) li—1 alatura pe necinstitul negustor. Nicolae Filimon (1819-1865) este primul scriitor realist din literatura romana. "Bergamo" si "Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala" (1861). ciubucciul il inlatura. plina de intrigi. prin intrigi. profitand de sosirea in tara a lui Alexandru Ipsilanti. de lupte pentru parvenire. Dinu se alege cu doua sute de pungi de galbeni (mita de la arendasi. cu lucrarile "Escursiuni in Germania meridionala" (1858).rasplatite de soarta) si romantic: pentru ultima oara. o "Dedicatie". este antrenat si chir Costea Chiorul (un negustor la fel de necinstit). pusi pe capatuiala prin orice mijloc. tipice. fiind plina de jafuri. O alta caracteristica a romanului traditional consta in preferinta autorului pentru personaje reprezentative. crepusculara. Paturica ii mananca averea. Paturica isi doreste si puterea politica.sidera „cel mai credincios si devotat dintre servitorii sai". "Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (romant original). ravnind sa intre in clasa boierilor autohtoni. el o cere in casatorie pe Maria (fiica banului C). Incetul cu incetul. Din punct de vedere structural. este perioada cea mai lipsita de stralucire din istorie. actiune abil condusa. profitand de lancezeala si de lenea fanariotului. unei noi paturi sociale. pentru a „inchide ochii" la faradelegile lor). aici. nimic nu mai stavileste intelegerea incheiata intre Paturica si Duduca (de a-1 ruina pe Tuzluc). Paturica este aruncat intr-o ocna parasita unde-si va trai ultimele zile. "Friedrich Staaps sau Atentatul de la Schonbrunn in contra vietii lui Napoleon" (1860). fiind ocupat cu schimbarea statutului sau de venetic. iar cele angelice . fanariotul il va trimite pe Paturica s-o supravegheze pe chera Duduca (frumoasa intretinuta a postelnicului). Bolnav. Desfasoara mai intai activitate publicistica si de cronicar muzical. Ciocoii vechi si noi"Ciocoii vechi si noi" este primul roman realist din literatura romana: Dinu Paturica e un nou Julien Sorel. fara scrupule. din inima putreda a Imperiului Otoman. Prin dobandirea acestei functii. guvernata de un principiu moralist. cu porniri rapace. pe vataful de curte Gheorghe Serdarul. ei merg „ cu rogojina aprinsa in cap si cu jalba-n protap". "Mateo Cipriani". mare spatar" si se casatoreste cu Maria. se adreseaza tuturor noilor veniti. luandu-i locul. la sfarsitul careia. folosind insa metode mult mai veroase pentru escaladarea scarii sociale. sarac si cu mintea ratacita. Romanul lui Nicolae Filimon ne introduce intr-o lume de inceput de secol al XlX-lea. Romanul. in aceasta actiune. Nu peste multa vreme. Aceasta ultima lovitura (relatata in capitolul „ O scena dramatica") ii provoaca postelnicului un atac de apoplexie. la noul domnitor (Grigore Ghica al IV-lea). Tuzluc insa nu observa nimic. romanul contine 32 de capitole. cocotate in ierarhia sociala prin frauda. dareste respins. masacre si lupte pentru putere dirijate din afara tarii. se intretaie pe o strada. potrivit caruia binele invinge raul. mosii si functii ale unei tari pustiite. un "Prolog" si un . In „urcusul" lui Paturica. abia catre sfarsitul vietii orientandu-se catre literatura. Paturica ii aduce la disperare pe tarani. Epoca fanariota. astfel. fiind declarat falita Al doilea plan al romanului urmareste rasplata pe care viata i-o ofera lui Gheorghe: acesta ajunge „din opincar. pline de oameni mercantili. de multe ori. pe care oamenii domniei tocmai il tintuiau de urechi. in aceasta postura. Ajungand in „varful scarii". Tuzluc va fi ingrijit datorita banilor pe care Gheorghe (fostul lui vataf de curte) ii plateste in acest scop. printre cei foarte bogati. Tuzluc si Paturica se „intalnesc". afla ca Duduca si-a parasit copiii. ajutat de oamenii sai nelegiuiti. acesta o va arunca in Dunare. ciocoiul il ajuta provocand o rascoala in tabara lui Tudor Vladimirescu si cauzand astfel asasinarea conducatorului pandurilor. Finalul este moralizator (in sensul ca personajele demonice sunt pedepsite. apare la Bucuresti in 1863. atunci cand carutele care le duceau ramasitele pamantesti la cimitir.

]. in contextul bulversant al dominarii fanariotismului. Scriitorul oscileaza astfel intre povestire si discurs."Epilog". cari le cumparau cu preturi foarte scazute si le plateau cu banii furati de stapanii lor. intr-a ciocoilor procopsiti de dansii. "fostul vataf de curte al postelnicului Andronache Tuzluc".. ascuns in spatele unui decor. trecerea de la un cadru al povestirii la altul: "Ne amintim ca. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. apoi asupra decaderii acestuia: "Educatia ciocoiului". Daca ar fi sa aplicam schema lui Benveniste. "Postelnicul Andronache Tuzluc". Titlurile capitolelor aduc. fata banului C. "Chera Duduca". ochi negri plini de viclenie. care inchizi cu dulceata ochii plugarului ostenit de munca zilei si pe ai tinerei mume ce vegheaza langa capul micului ei copilas.. "Ce dai sa te fac ispravnic?". Functia metatextului este. in acest caz. noi vom atrage bagarea de seama lectorilor nostri asupra starii morale a trupelor lui Tudor Vladimirescu.. Este ceva mecanic in gesturile sale.]. existenta si la scriitorii din epoca. au furat "cu zvantul din functiunele cele mici si cu miile de galbeni din cele mari". un astfel de june sta in scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc. "domnilor ciocoi". dar cu trasaturi ale fetei ce tradeaza viclenia si ambitiile fara margini. este prilej pentru scriitor de a face meditatii asupra acestei stari. "O scena dramatica". Prin comentariul sau. "Ipocritii in lupta". Portretul personajului este alcatuit in maniera "fiziologiilor" epocii. el casatorindu-se cu "Maria.. Pentru Filimon. anul 1814. iar discursul presupune un locutor si un auditor. Dinu Paturica: "intr-o dimineata din luna octombre..". ci de scenariile subtile ale unor intrigi financiare si de dobandire a puterii. Ca viziune asupra epocii. personajele sale nefiind animate de idealuri inalte. in fata unei rapacitati iesite din comun a parvenitului de tip nou. ineficienta. "Dinu Paturica". ci e mereu prezent. Eugene Sue.. dar isi pierdusera coloarea din cauza vechimei". Morfeu.. cii fata oachesa.. De aceea.. "Credem inutil sa amintim ca. personajele sunt proiectate pe un fundal mitic.". Nicolae Filimon paraseste de multe ori ipostaza de scriitor obiectiv. romanul lui Nicolae Filimon aduce aminte de sir Walter Scott sau de Sienckiewicz. Epilogul. un june de 22 de ani. ce indica ambitiunea si mandria grosolana [. numiti "straluciti luceferi ai videlor". rezimat de stalpii intrarii. decat a da franele guvernului in manile parvenitilor. a "ciocoilor noi"." Catedata. rand pe rand. scurt la statura. descrie momentul in care Gheorghe.. unele secvente. romanul "Ciocoii vechi si noi" reprezinta o impartire savanta intre perspectiva naratorului omniscient si autonomia personajelor.". dar se departeaza de la un anumit punct de acestia.. cu o imbracaminte care ii subliniaza conditia sociala inca modesta. vise amagitoare. perfide si aservite numai interesului material. dialogand unele cu celelalte. mare spatar". la care personajul trebuie sa ajunga: e o umilinta fara insemnatate . intr-o oarecare masura. care desi iubise pe Gheorghe cu multa pasiune". pentru un stat ce voieste a se reorganiza. ca de fus intr-un razboi. "Prologul" chiar explica aceasta predilectie a scriitorului pentru moralizarea unei intregi epoci corupte: "Nimic nu este mai periculos. iar incercarea de literarizare a istoriei este. veniti si voi. "preferase mai bine moartea decat o fericire trecatoare si dobandita prin calcarea indatoririlor sale de buna fiica".. Dinu Paturica parand aici . intr-o ceremonie solemna. "Fa-te om de lume noua sa furi closca dupa oua!". folosirea persoanei a treia inseamna renuntarea la orice marca autobiografica. intalnirea cu marele postelnic este asteptata cu ardoarea cu care un vanator isi asteapta vanatul: in fond. revarsandu-si aversiunea directa chiar din "Dedicatie". fostul odiniara vataf de curte al inaltimei-voastre".]. dupa care.. prezentarea sa imbraca tonurile umilintei fara margini: "Sunt Dinu Paturica. Capitolul I al romanului fixeaza timpul evenimentelor si aduce in prim-plan personajul principal.. creionate ca intr-un sketch. devenind omniscient si obiectiv in momentul in care dezvolta adevarate tablouri-fresca ale unui timp istoric bine determinat: "Ne oprim putin din aceasta naratiune ca sa dam cititorilor nostri o idee repede despre locul unde se afla palatul domnesc pe acei timpi si despre forma arhitectonica si alte amanunte originale ale acestui locas". a carei atentiune era atintita la cea mai mica miscare care se petrecea. Filimon foloseste surse istorice putine. nemernicul fiu al preaumilitei voastre slugi. apoi vari machinaliceste mana in san si scoase un plic sigilat. "Romanul si fanariotul". in acelasi timp. personajele principale. a lumii lipsite de perspective.. in tuse puternice. cum este odihna lui Paturica in iatac.". Soulie. concretizata prin aparitia unor insule de continuitate narativa cu scopul de a contura luminile si umbrele prezente in intregul text. ridicandu-se pe ruinarea lor. "Cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". in scena. intr-o miscare continua. de masina care asteapta in tacere sa-si indeplineasca functiunile: "Junele. tretilogofat Ghinea Paturica. Filimon creeaza acest statut de "extrateritorialitate". si de dirijare a sensului naratiunii: "Era foarte trist pentru un om cugetator a privi cum aceste objecte de mare pret treceau din stapanirea boierilor. provincialul sosit in Capitala. auzi si el acest zgomot [.". secventele sunt trase de o parte de un maestru care schimba frame-urile: "Pana ce Paturica va gasi pe capitan Urdareanu. cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian. marcati de vini capitale: au "mancat starea stapanilor". Daca la scriitorii amintiti. in sensul poeziilor pasoptiste: "Acum vino tu.. pe un ton vehement. numit "Din opincar.. este ridicat la marirea de mare spatar si caimacam al Craiovei. O tehnica folosita de Filimon. pentru a se opri apoi asupra pasilor spre marire ai ciocoiului.. Filimon dezvolta toate atributele metatextului: autorul nu este abstract. Andronache Tuzluc este cel pe care el trebuie sa-1 jefuiasca putin mai tarziu. pentru ca epoca infatisata se inscrie in sfera banalului. este cea a rapelului. Fr. in povestire. in "Ciocoii vechi si noi" sensul demersului scriitprului este de a demitiza istoria. cartea fiind adresata. care fusesera odata rosii. meniti din conceptiune a fi slugi si educati intr-un mod cum sa poata scoata lapte din piatra cu orice pret". sunt "putrajunea si mucegaiul ce sapa din temelii si rastoarna imparatiile si domniile". el trecand mereu linia care separa personajele de naratori. supuse puterilor trecatoare.. "imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate [.". Scopul acestui servilism accentuat este pe masura antitetica a maririi.. de opera romantica..

Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. de aceeasi tagma cu multi altii. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. precum si "citire si scriere in limba romaneasca". Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". "eclogarion". gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. in faze prestabilite instinctiv. avand. vointa de propulsie in "inalta societate" a vremii dezvoltandu-se latent. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la . Paturica este constient ca va face avere daca va sti sasi ascunda intentiile cu grija. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul. Chera Duduca se ocupa de "diamanticale. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". fara a da de banuit care sunt interesele sale. El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. dupa principiul "totul sau nimic!". Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect.dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. singura posibilitate de parvenire era Cea materiala. este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. in greseala celor ajunsi mult prea sus. Trioul format de chera Duduca. in comportamentul viitorului ciocoi se observa o tendinta de dublare a personalitatii. cititorul le poate urmari pana la capat destinul.pedepsi . Dar. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. si cei noi. Tuzluc. previzibil. care adopta o pozitie oficiala. fara mari variatii. Primul lucru pe care il va face noul naimit. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . curagiu si rabdare. intermediarul este chir Costea Chiorul. sa puna mana pe averea fanariotului. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. norocul ii surasese: ". mult mai rapace si necrutatori. care ii tin uniti cata vreme este necesar. simultan. "o specie invechita". Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. personaj care incearca. la fel ca toate celelalte paturi sociale.>lla silimet". "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. in felul acesta. speculand orice slabiciune a celor dinainte. acest "Julien Sorel valah".pentru niste ambitii atat de mari. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. o antinomie intre ciocoii vechi. lucru relativ usor de indeplinit.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para".stralucire . ei constituie o pereche diabolica. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. cere detronarea ciocoiului. fiindca Tuzluc este vulnerabil.zicea el .decadere. masca exterioara ascunzand extraordinara ambitie launtrica. si inca foarte bine. la randul lui. de ruinare a stapanului sau.. taranii. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. Se creeaza. Cei doi sunt personaje tipice. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. in epoca fanariota. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune . intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". saluri si matasarii". de felul lui Andronache Tuzluc. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". In afacerile veroase ale protagonistului.. il angajeaza ciubucciu. decazusera. care is cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. bine ascunsa. De altfel. nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. sa tortureze pe nenorocitii tarani... Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. nici prea batran. la randu-i. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca.. unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului.. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. Dinu Paturica. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). dar cu mare exactitate. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc.]. El cade. astfel. Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul ne-a facut pe unul pentru altul!".prin admiterea lui in serviciul postelnicului. este un ciocoi de tip vechi. "gramatichi". este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme.

. care ii tin uniti cata vreme este necesar. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. in greseala celor ajunsi mult prea sus. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). fara a da de banuit care sunt interesele sale. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. Paturica este constient ca va face avere daca va sti sa-si ascunda intentiile cu grija. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. previzibil. ei constituie o pereche diabolica. Neagul Chioftea. la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. Tuzluc. la randul lui. curagiu si rabdare. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. astfel. fiindca Tuzluc este vulnerabil. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. saluri si matasarii". unul dintre cele mai bogate. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. El cade. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. care adopta o pozitie oficiala. nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. el este imbracat in haine arnautesti. norocul ii surasese: ". Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. acest "Julien Sorel valah". cititorul le poate urmari pana la capat destinul. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul . "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". Odata ajuns in mare functie. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. "eclogarion". muiati in otet si untdelemn [. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. precum si "citire si scriere in limba romaneasca". atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. decazusera. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. taranii.. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. "gramatichi".Rasucita. la fel ca toate celelalte paturi sociale. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. el este pus controlor tocmai al acestor mosii.]. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. Dinu Paturica. Tudor Ciolanescu.decadere. mihalti si pastravi rasol. personaj care incearca. sa tortureze pe nenorocitii tarani. unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. iahnii cu plachii. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". la randu-i. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. De altfel. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare asupra taranilor". lucru relativ usor de indeplinit..dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. La o privire atenta. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. nici prea batran. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale.stralucire . in epoca fanariota. il angajeaza ciubucciu. El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea.]. fara mari variatii.]. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier.. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. "o specie invechita".prin admiterea lui in serviciul postelnicului. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". cu morun gatit in masline si doi de dafin. dupa principiul "totul sau nimic!". obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii.. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. Cei doi sunt personaje tipice. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. si inca foarte bine. sa puna mana pe averea fanariotului.. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate"... Chera Dudnca se ocupa de "diamanticale. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune .. avand. este un ciocoi de tip vechi. "muiate in fir si cu aer semet". Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. singura posibilitate de parvenire era cea materiala. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. mai ales marile functii. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani..

avantaje: "Ei au mosii si nu le cunosc hotarele. pentru ca bucatele au "nart" fix. din care se pot obtine. nemultumiti cu castig de suta la suta." Pentru noii ciocoi. darapana padurile si acaretele mosiilor. afla in ultimul moment de complotul celor doi. care isi cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. Eliminarea personajului devenit. ci se scrie mai putin in tabela de cumparaturi.. Dar. La o privire atenta. ba de multe ori instraineaza chiar din pamantul mosiilor. vulnerabil. Dinu Paturica tine o adevarata lectie celorlalti vatafi despre modul in care se poate fura din starea stapanului: nu se mareste pretul. Se creeaza. mai ales marile functii. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. ca sa scapam de slugarie. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. exacerbeaza pasiuni prea mari pentru mize prea mici. si cei noi. reprezentand tipul inselatului in arhitectura sociala a realismului. de fel bruna. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se ziceau in vechime bucate cu cheltuiala". fara sa le stie numarul pogoanelor. unul dintre cele mai bogate. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. Caderea personajului de pe firmanentul social stralucitor nu se inscrie decat intr-o evolutie asteptata a evenimentelor: atat ciocoii vechi. prin esenta baroc. Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. au zalhanale. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. nici venitul ce poate sa dea pe tot anul. creata pe baza unei utopii partiale. devenise ca a unui faur de fier din cauza prafului care se pusese pe dansa in grozava alergare".pedepsi . Primul lucru pe care il va face noul naimit. el este imbracat in haine arnautesti.. prea obosit de incercarile la care fusese supus. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap".]. asupra taranilor". ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. Se tine o socoteala dreapta si o socoteala incarcata. boierii sunt o povara. urmeaza regulile junglei sau poate ale vechilor regi din padurea Dianei: regii batrani sau nevolnici sunt eliminati in favoarea celor mai tineri sau mai puternici. de aceeasi tagma cu multi altii. speculand orice slabiciune a celor dinainte. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. iahnii cu plachii. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. pentru "stari mari. Aceasta. livezi de pomi si cate altele de felul acesta. intermediarul este chir Costea Chiorul. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. urcand prea repede treptele maririi sociale. la fel ca toate celelalte operatiuni. s-a . Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. mihalti si pastravi rasol. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care.zicea el . Dupa o astfel de cercetare amanuntita. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati.. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". de ruinare a stapanului sau. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. simultan. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca. Tudor Ciolanescu. muiati in otet si untdelemn [. iar arendasii. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. Grotescul situatiei. restul vietii fiind marcat de dambla.. cere detronarea ciocoiului. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . misit care se ocupa de tranzactii dubioase. atunci cand este prea tarziu. protejandu-1 pe arii spatiale limitate. cad repede. atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. in momentul nuntii lor. ca urmare a conjuncturii sociale. mult mai rapace si necrutatori. in afacerile veroase ale protagonistului. Graba sa de a impiedica nunta nu foloseste insa la nimic. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. insa. este de a tine o cuvantare in fata celorlalti.ne-a facut pe unul pentru altul!"."" la silimet". Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. soldata cu renuntarea fanariotului. boierul cel vechi se afla deja la capat de drum. Neagul Chioftea. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. se face in mare secret. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. starea postelnicului este pe masura furiei si surescitarii extraordinare la care este supus: "Fata sa. o antinomie intre ciocoii vechi. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la Rasucita. locul primilor fiind preluat de altii mult mai versati. in felul acesta. pe care le arendeaza pe nimic.]. Trioul format de chera Duduca. cat si cei noi. Are loc chiar o lupta intre el si preotii care ceremoniau aceasta cununie. la biserica Lucaci." Tuzluc. Odata ajuns in mare functie. Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. la ora douasprezece din noapte. helestaie. Acesta este finalul pentru el. iesirea de pe scena. "muiate in fir si cu aer semet". Daca Dinu Paturica este un personaj realist. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. Au vii. nu mai are energie pentru un nou inceput: lumea lui. cu o evolutie continua. datorita acestui tragic eveniment. scos din spinarea taranilor. de felul lui Andronache Tuzluc. Ba exista si un moment cand coruptii noi devin vechi. cu morun gatit in masline si doi de dafin.

. Desi Paturica se poate descurca in mediul ciocoiesc. urmand in scaunul tarii dupa Tudor Vladimirescu.. fiind aruncat pe scari in jos. in acest tanar smerit. de Ion Marin Sadoveanu.prabusit. iar Gheorghe Serdarul se casatoreste cu Maria. a interioarelor. recrutate din cele mai diverse medii sociale si politice. ochi negri plini de viclenie. Calinescu. portretul fizic sugereaza. brutal pana la barbarie si dotat cu o ambitiune nemarginita.. in „Prologul" romanului: „Ciocoiul este totdeauna si in orice tara un om venal. careia ii preda. a lui Andronache Tuzluc si a lui Dinu Paturica. cu dragoste de tara. ipocrit. face din "Ciocoii vechi si noi" un roman realist profund. . modestia. dominate de pulsiuni extreme. de Hortensia PapadatBengescu. unele memorabile: Tanase Scatiu. chera Duduca. pe Tudor Vladimirescu. Dupa romanul "Ciocoii vechi si noi". purtand nume diferite de-a lungul epocilor istorice. lipsiti de principii morale. si inca foarte bine. Filimon. Stanica Ratiu. orgolios. din "Concert din muzica de Bach" (1927). de N. gata sa-si vanda stapanul sau chiar tara pentru a ajunge bogati. Personajele romanului „Ciocoii vechi si noi. Andronache Tuzluc. Cel mai bine realizat este Dinu Paturica pe care G. aspecte caracterologice negative: „..un june de 22 de ani. I-ar fi fost greu postelnicului sa intrevada. In epoca lui Lapusneanu. pot fi descoperite trei dintre insusirile acestui personaj atat de complex: Viclenia ii dicteaza lui Paturica atitudinea servila din scena intalnirii cu viitorul lui stapan. h9h397hj95nue Toti sunt condusi de ambitii si interese meschine. Greseala capitala. Prezentarea personajelor principale se face la inceputul cartii. vestimentatia modesta ca si vorbele mestesugite („Sa traiti intru multi si fericiti ani! Sunt Dinu Paturica. fiica banului C. care incearca sa profite de pe urma tuturor domniilor. adaptat tuturor imprejurarilor pentru profitul personal: tipologia ciocoiului este universala. prin tradare. spre deschiderea operei prin interventia autorului omniscient in comentariul textului. sa tortureze pe tarani" ca sa le ia ultimul ban din casa. constituie cauze care ii aduc pieirea. Nicolae Filimon isi rasplateste personajele pozitive: banul C. Lica Trubaduru. cu fata oachesa. ce indica ambitiunea si mandria grosolana" . alcatuiesc doua serii (grupe) aflate in antiteza: Din prima (pe care am putea s-o numim a personajelor demonice) fac parte: Dinu Paturica. este aceea de a se alatura miscarii eteriste.. Nicolae Filimon abordeaza astfel profilul arivistului versatil. in latura pozitiva. nemernicul fiu al prea umilitei voastre slugi tretilogofat Ghinea Paturica. Chera Duduca avea sa-si gaseasca sfarsitul in Dunare. astfel. fara putinta vreunei erori. La agravarea situatiei contribuie poate si destinul. inainte de a sosi in Capitala „stia. combinata cu o intoarcere catre personajele romantice. un astfel de personaj este Motoc. din romanul "Viata la tara" (1894). in perspectiva unei metatextualitati moderne. instabilitatea care determina personajul sa fie prezent in ambele tabere. Domnul Ghica. din "Sfarsit de veac in Bucuresti" (1944). el nu evolueaza asa cum nu evoluase nici Tuzluc: el nu poate intelege cadrul politic general si din cauza aceasta va pieri. In textul selectat aici. Neagu Rupe-Piele si chiar domnitorii Caragea si Ipsilanti. pe omul lipsit de inima care. patriotismul) fac din aceste personaje modele demne de urmat. tehnica utilizata fiind cea balzaciana. cu note de proiectie spre modernitate. fiind viclean. de buna seama. fostul odinioara vataf de curte al inaltimii voastre ") au darul sa-i deschida calea spre „pamantul fagaduintei"." Trasaturile portretistice ale lui Dinu Paturica sunt conturate inca de la inceputul romanului. Trecerea de pe o baricada pe alta. un film miscat al diverselor evenimente istorice si al vietii unei galerii diverse de personaje. arivistul fiind trimis la ocna. las. din "Enigma Otiliei" (1938). expresie a ticalosiei extreme. blestemul parintelui care nu»este primit in palatul noului imbogatit. de Duiliu Zamfirescu. prin abundenta de imagini si prin "fotografierea" frame by frame a personajelor. pe care il inselase. Aspectele negative ale profilului sau moral pot fi regasite. este tipul boierului pamantean. in literatura romana tipul arivistului dobandeste cateva identitati semnificative. lacom. Aflat la confluenta dintre romantism si realism. chir Costea Chiorul. aruncata de noul sot. Maria. Scriitor moralist. toate acestea fiind o replica simetrica.. scurt la statura. vocea lanceda „ce inspira compatimire". prin fata stalpul infamiei de care era tintuit chir Costea Chiorul trecand doua procesiuni mortuare. a imbracamintei si a mancarurilor. de G. Iancu Urmatecu. este incunostintat de toate talhariile savarsite de Dinu Paturica. Virtutile lor (onestitatea. a personajelor demonice pedepsite la sfarsitul romanului. Gheorghe si domnitorul Grigore Ghica. Aglomerarea baroca de situatii si detalii ale vietii cotidiene. Din a doua serie (a personajelor pe care le-am putea numi angelice) fac parte: banul C. Calinescu 1-a caracterizat drept „ un Julien Sorel valah ". Romanul poate fi considerat si unul istoric.". O ciudata simetrie a romanului face ca personajele negative sa se intalneasca intr-o scena simbolica. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. dupa cum s-a aratat. sfarsindu-se din viata dupa sapte luni. Nicolae Filimon incearca sa construiasca romanul cu arhitectura totala.

in fiecare dimineata. ii da de spalat. romanul „ Ciocoii vechi si noi. este simbolic: trupul lui va fi redat lumii tenebrelor din care i se plamadise. pana cand femeia intuieste. Cu toate minusurile inerente fiecarui inceput. Dinu Paturica reprezinta tipul arivistului. Paturica este lipsit de cea mai mica urma de omenie fata de cei nevoiasi. „ il freca pe picioare. personajul devenind cap de serie pentru sirul de arivisti celebri din romanele de mai tarziu: Tanase Scatiu („ Viata la tara" si „ Tanase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu). candva. Stanica Ratiu („Enigma Otiliei" de G. intru realizarea careia pune o tenacitate si o energie care ar fi fost menite sa triumfe. . „ intunecoasele intentiuni si aspirari ce-i rodeau inima ". Mandria grosiera a ciocoiului merge pana acolo. Eugen Lovinescu il considera drept rod al unei intuitii estetice notabile. incat nu-si mai recunoaste propriul tata. . daca intentia moralizatoare a autorului nu i-ar fi rezervat sfarsitul cunoscut. punandu-1 pe Neagu RupePiele sa-i supuna la cazne.. sufletul. ia mita de la arendasii mosiilor (care se jura sa scoata acei bani „indoiti din pielea bietilor sateni") si cumpara apoi. lasandu-1 pe drumuri.Viclenia va fi magistral reliefata in prima scena a intalnirii cu chera Duduca. Pe buna dreptate... sluga el insusi. Lica Trubadurul („Concert din muzica de Bach" de Hortensia Papadat-Bengescu).. „masurile" pe care le ia ca vataf si stradania de a invata. ori sa comita chiar si crime. la mezat. il ajuta sa se imbrace. autorul fixand „o metoda literara pentru intreaga dezvoltare ulterioara a realismului" (Tudor Vianu). averea celui care-1 ajutase. Existenta cotidiana a lui Paturica in casa postelnicului se desfasoara sub semnul ipocriziei: toate atentiile fata de stapanul sau (pe care. ascund adevarata tinta a personajului: „sa manance starea postelnicului". Iancu Urmatecu („Sfarsit de veac in Bucuresti" de Ion Marin Sadoveanu). ciocoiul fura din banii lui Tuzluc. In numele acestei ambitii. in umilinta disimulata a lui Dinu. Sfarsitul lui Paturica.. Se contureaza astfel o alta trasatura a lui Paturica: ambitia de a parveni. ii aducea dulceata. fiecare dintre cei doi ipocriti „canta" „aria vicleniei".Ciocoii. a retorismului scriitorului si a scopului moralizator. In ciuda numeroaselor elemente romantice. Calinescu). prin zugravirea veridica a Capitalei din acel timp si prin felul in care autorul dezvolta tema balzaciana a setei de inavutire." ramane valoros prin constructia personajelor. cafea si ciubuc"). in ocna parasita." marcheaza inceputurile realismului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful