P. 1
Ciocoii Vechi Si Noi- Rezumat Pe Capitole

Ciocoii Vechi Si Noi- Rezumat Pe Capitole

|Views: 5,868|Likes:

More info:

Published by: Maria-Magdalena Vacariu on Nov 27, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/05/2015

pdf

text

original

Cap I Junele, un fiu al unei slugi de la curte, avea o scrisoare pentru postelnicul.

S crisoarea era din partea tatalui junelui, in care il ruga pe postelnic sa-l prim easca pe fiul sau la curte si sa accepte 2 bote cu pastravi si 10 gaini. Posteln icul ii porunceste vatafului sa primeasca baiatul in curtea sa si sa-l faca ciub ucciu. Vataful ii arata camera unde va locui, de un stanjen patrat, cu o vatra p e care se afla un ibric colosal. In celalalt unghi era asezat era asezat un dula p si o multime de feligene pentru cafea. Patul era mizerabil, facut din cateva s canduri, cu o patura de lana albastra, iar pe pereti se aflau cateva tablouri cu vopsea proasta. Dinu Paturica se uita cu dis[ret la camera lui, dupa care desch ide geamul si aduna ratele, gainile, gastele, cocosii, apoi se indreapta catre b ucatarie. Ajungand acolo, devine foarte vesel cand vede tigaile de diferite mari mi in care se pregateste mancarea. Cap. II Postelnicul Andronache devenise mare postelnic furand din timpul cand era camara s si, unindu-se cu hotii si talharii de pe drumuri, in trei ani isi cumparase 10 mosii, cateva familii de tigani, case, vile, si altele. El se indragostise de M aria, unica fiica a banului C, ai incercase de mai multe ori sa-i ceara mana dar de fiecare data nu avea curaj. Intr-o buna zi, a izbutit. Banul C nu i-a dat ni ci un raspuns, dar s-a dus apoi la fiica lui, o fata de vreo 14 ani, cu pielea a lba, buze frumoase, dintii albi si frumosi, cu niste gene ca pana corbului , un tru p de o forma minunata, la care i se adaugau niste maini delicate de nimfa. Auzind numele viitorului ei sot, ales de voda, Maria ii raspunde tatalui cu o ur a desavarsita ca nu vrea sa auda de acest ticalos, si ca mai bine s-ar duce la m anastire. Batranul se bucura in clipa in care aude aceste cuvinte si o imbratiseaza. Domni torul Caragea Voda il invita pe banul C la curtea domneasca. Autorul narator int ervine cu o descriere a palatului domnesc. Ajuns la curte, coboara din trasura s i intra in sala, unde saruta mana domnitorului cu neplacere. Cap. III Banul a fost chemat cu Caragea intr-o camaruta. Caragea ii povesteste de amorul pe care-l nutreste postelnicul Andronache pentru Maria. Banul C isi apara fiica, nerenuntand la ideea ca nu vrea ca Maria sa se marite cu Andronache. Cap.IV Postelnicul Andronache, iesit la o plimbare pe un armasar arabic, observa o feme ie de 20 de ani, foarte frumoasa. Intorcandu-se la curte, el intreaba o sluga de fata din Ulita Izvorului. Afla ca o cheama Duduca , iar aceasta devine in scurt timp amanta postelnicului. Un calemgiu se indragosteste de Duduca, ii face sere nade seara, si, usor-usor, cei doi se expun in vazul lumii fara a crede ca pot f i observati. In scurt timp, vestea ajunge la postelnicul Andronache, care, intrun moment de furie, ii spune Duducai sa paraseasca casa lui. Aceasta simuleaza u n lesin, si il sperie pe postelnic, pana cand ajunge sa planga ca un copil si ii cere iertare. Cap. V A doua zi dupa sosirea lui, Paturica este chemat de Andronache pentru a-i examin a spiritul si inteligenta, pentru a vedea ce poate face din dansul. Postelnicul afla de la tanarul ciocoi ca stie sa scrie, sa citesca, ca a fost cu vinaritul, oieritul si fumaritul. Postelnicul Andronache il ia sub ingriojirea lui si-l tr imite la scoala domneasca sa invete greaca. In schimb, tanarul ciocoi trebuia ca de dimineata sa-l frece pe picioare, sa-l ajute sa se imbrace, sa-i aduca dulce ata, cafea si ciubuc. Ciocoiul considera ca decat sa invete o limba moarta mai b ine citea ceva care sa-l ajute. El face ce poate spre a deveni perfect in arta i pocriziei si a perfidiei. Paturica se hotaraste sa devina un om mare si bogat, s i nici un obstacol nu-l va putea abate de la aceasta idee fixa. Toate serviciile fata de stapanul sau le executa cu cea mai mare iuteala, gratie, si un fel de a fectiune incat fanariotul incepuse sa-l creada unul din cei mai credinciosi serv itori ai sai. Paturica se dadea bine pe langa toata lumea dar si era dornic sa s tie cat mai multe, si astfel, foarte mult timp isi petrecea invatand. Postelnicu l il alege pa Paturica sa o pazeasca pe Duduca. Paturica primeste o scrisoare de la tatal sau la care ii raspunde imediat, trimitandu-i scrisoarea printr-un tig

Paturica afla ca postelnicul Andronache a facut multe nedreptati. Dinu ii cere o suta de pungi de bani lui Andronache pentru a pastra tacerea dar acest a ii da numai 50. intr-o seara aude lautarii si il vede pe junele amorez. vataful se duce si ii c ere o parere despre dandul. XIII Postulantul vine intr-o zi la Paturica cu scopul de a se angaja ca ispravnic la postelnicul Andronache si il roaga pe Andronache sa-i puna o vorba buna. vataful de curte al armasului. Dupa masa . Cap. Caragea vroia o scrisoare de iertare de la Ban. : devine vataf de curte. ii raspunde ca daca nu se duce la Ban sa-i ceara iertare il va tintui in poarta. cere oameni sa investigheze locurile din imprejurimi. IX Cei doi isi declara dragostea unul fata de celalalt si planuiesc cum sa-l scoata la desavarsita saracie pe postelnic. a ars padurea apoi a vanat-o.VII Stand la panda. sa fie sigur ca l-a iertat. Cap. incearca sa-l pacaleasca dar acesta isi da seama. il ademeneste si cei doi se saruta. . iar din helesteu sco ate in fiecare saptamana un car de peste si-l trimite la targ la Ploiesti. nervos. cand postelnicul se afla singur in camera sa. In final. Vataful Gheorghe ii po vesteste cum l-a tradat Dinu. care a fost de acord sa-i plateasca 2500 rubiele pentru acea slujba. Conita il serveste cu vin. Apoi. foarte revoltat. dar vazand ca Paturica e si el viclean ii spune la sfarsit ca a glumit. ). Caragea. In padure. Paturica ii face o farsa. Primesc miel inabusit. dupa ca teva pahare. XII Dinu Paturica. Dinu Paturica este strigat de Niculaita. Postelnicul este convins ca minte si il izgoneste de la curte. dupa care fluiera si apar hotii. Duduca este nevoita sa se desparta de Iordache (Pe calemgiu il chema I ordache. la vin. Postulantul. Cap. hanul s-a daramat si ploua intr-ansul. XIV Caragea primeste o scrisoare de la Ahmet Kelalaili. Duduca ii face o vizita. Cap. car e mai de care mai nemultumiti. Intrand in vorba cu el. Tot atunci observa ca Dinu nu era deloc urat. facan du-l hot. in aceeasi zi. carciumile la fel. In schimb.an. X Chir Costea era un om foarte viclean care cauta sa scoata profit din orice. VIII In dimineata urmatoare Duduca il invita pe Paturica la o cafea cu dulceata. Postelnicul il ia pe Dinu de pe capul ei si il promoveaza in functie. cat timp o privea de afara. Cap. Dupa aceasta. iar acum a ramas numai o orpritur a . il angajeaza pe Ciolanescu. satar gi-basa ii spune ca-i cunoaste pe talhari. ei isi urmeaza drumul spre Mosia Rasucita. postelnicul vine la Caragea sa afle ce a vorbi t cu Banul C. apoi aduce vorba de Paturica. unde este intampinat de tarani. sofragiul si stolnicul cu oameni alesi de el. Cap. el incearca sa afle cat mai mult despre motivul certei celor doi. face inventaru l la pasari. plangandu-se de Dinu ca o urmareste mereu. Cap. Cand ace sta din urma vroia sa se duca la cucoana Ducuca. Descrie felul in care se aranjeaza Duduca. cheama pe toate slugile si l e ameninta va daca se va face risipa. in care i se reprosa faptul ca jepfuieste tara. Cap. si. va pedespi fara mila. VI In timp ce se ducea la Duduca. Ciocoiul intra la Duduca si ii inmaneaza scrisoarea de l a Andronache. Imediat dupa aceasta. Cap. jupaneasa. se enerveaza si pleaca. XI Intr-o zi. Postelnicul se duce la Ban. sa fie sigur ca nimeni nu strica nimic din mosia postelnicului. cum s-a instalat in postul de vataf. cade in genunchi si marturiseste totul si face astfel rost de scrisoare. Androna che il intreaba : ce-mi dai sa te fac ispravnic? . Aceaste il ameninta cu mai multe treburi. inlocuieste chelarul. Sati rgi-basa le da porunca sa li se dea de mancare. Apoi. Ca dovada.

iar dupa ce acesta pleca la vistierie. Prin acest fel. din fripturi din vin. si sa nu stea in calea iubirii lor. lautarii cantau cantece de amor sau melodii de dant. Gheorghe fac e sacrificiul cerut de onoare si recunostinta si renunta la soarele vietii sale . dupa ce isi termina datoriile sale fata de Ban. daca va veti desparti. Dud uca ii spune postelnicului ca si-a vandut toate hainele ca nu mai erau la moda s i acum nu mai are cu ce sa se imbrace. Imparatul le-a dat urmatoarea xplicatie: Daca veti ramane uniti dupa moartea mea. si ii invata cum. Dupa ce-i da de baut si de mancat. G heoghe ii scrie o scrisoare banului pe care o inmaneaza unei slugi si paraseste curtea. el castiga foarte multi bani . boierii au inceput sa se infrupte din bunataturi. si le spu ne o poveste cu un imparat care avea 75 de fii : i-a pus sa rupa un snop de 75 d e bete. XVI Dinu Paturica nu se lasa mai prejos. Locul de predilectie al lui Gheorghe era chioscul din gradina. Paturica le face apoi o socoteala cam cat ar putea castiga daca ar fura. simtea o m are placere sa-l urmareasca pe Gheorghe. Acolo . si. Tocmai atunsi soseste Costea Chir Chiorul cu un taxid de marfa de la Tarigrad. Sluga ii spune ca Gheorghe a plecat de la curte si in inmaneaza s crisoare. unde. mult de functia sa. Duduca a fost incurajata de Andronache sa-s . asa cum dadea de obicei. Cismigiu si Giafer. toate betele au fost rupte. Cand isi da seama ca Banul C a aflat de iubirea lor (din priviri). Cap. si medita. vesele si saltarete. ia r boierul Pingelescu cam 3000 de lei. pune o sluga sa-l chem e pe Gheorghe. Intre timp. XXI Intr-o seara. nimeni nu va va birui. si pregateste si el o cina la care invita c ei mai apropiati amici ai sai. El ii cinsteste cu vin si rachiu. Postelnicul este cel mai suparat pentru ca a pierdut 10. toti invitatii fac o hora. Barbalata. Bu curestenii se adunau in gradinile Breslea. aducand catast iful. deoarece ii placea sa cheltuie ca un nebun . sera te atragatoare si jocuri de carti . si n-au putut. si. Acolo gaseste niste versuri. sigura ca erau pentru ea. va veni vrajmasul si va face din voi aceea ce facurati dinaintea mea cu aceste nui ele . acompaniati de lautarii care cantau cele mai fr umoase cantece la masa. Ajunsi la petrecere. apoi Paturica invita cateva fete. XVIII Banul C il angajeaza pe vataful Gheorghe la el la curte dupa ce afla povestea lu i. Cap. dupa care invarteau o hora stramoseasca si dansuri vesele. Cap. fiica banului C. Cand trecea furia dantului. ii explica toate cheltuielile. razand si gesticuland ca niste nebuni . se urca in chiosc si privea cu mare interes locul unde statea el. postelnicul ramane singur cu Chera Duduca. se urca in chiosc. este hotarat ca fiica lui sa se marite cu un o m cinstit si drept ca Gheorghe. Dupa ce pleaca Paturica. Acesti amici erau coriferii ciocoismului si ai ho tomaniilor bucurestene de pe atunci. care s-a transform at apoi in teatru. fiind nemultumit ca vine neincetat sa-i ceara bani.Cap. lasa in functie un episcop care abuzase f. In tot acest timp. toata compania se pun ea pe bere si pe mancare .000 lei. XVII Neculaita ii face o vizita lui Paturica. Cap. Cap. banul se inchisese in camera lui. Batranii stateau r asturnati pe iarba verde sub umbra deasa a copacilor si fumau. Gheorghe se indragosteste de Maria. Cap. postelnicul Andronache il cheama pe Paturica sa-i arate cheltuieli le. XV Autorul-narator descrie cateva obiceiuri pe care le faceau bucurestenii vara. impreuna cu amicii beau si manca u. XX Domnita Ralu construieste la Cismeaua Rosie o sala de teatru. si suspina tot timpul. Postelnicul Andronache Tuzluc da o petrecere la el acasa cu mese stralucite. patrunsa de iubire. Paturica. si arhonul caminare 500 lei. isi da seama ca Gheorghe o iubeste. dar majoritatea banilor veneau din cauza ca punea capetenii de judet. apoi i-a pus sa rupa fiecare bat in parte si in scurt tim p. Duduca se preface ca plange. Maria. Boierii au inceput sa joace apoi un joc propus se baronul Calicevski. Tinerii se arunca u cu exaltatie in arena dantului . XIX Paturica face multi oameni ispravnici si judecatori. si. fiecare cap de familie isi intindea masa. Dupa ce citi scrisoarea.

dupa ce Costea Chiorul fac e calculul. Apoi. Ajungand acasa. Paturi ca vroia sa imparta castigul cu Costea Chiorul. la care creierul operatiunii a fost Paturica. numai doi impingeau simtamantul bucuriei si al intristarii pana la extremitate . pleaca dupa cei doi. Pe durata spectacolului. si . XXVIII Toata lumea vorbea despre innebunirea lui Andronache. XXV Paturica pacaleste un boier de tara atunci cand ii schimba niste bani. Andronache o ia pe aceasta la intrebari si afla ca Dinu a pus la cale toate acestea. XXIV Costea Chiorul primeste o scrisoare de la Paturica si se duce pe ascuns la acest a. Interiorul lui se compunea dintr-o sala de spectacol si c ateva camere la stanga si la dreapta salii. Acum. Cap. Dinu si Chera Duduca. Chera Duduca simuleaza o usoara isterie spunand ca nu ia nimic. Paturica il chemase pentru rafuirea socotelilor dintre ei si anume afacerea cu postelnicul Andronache. La sfarsit. Andronache se duce la curtea domneasca. care acu m era intr-o mizerie complecta. Cap. Cap. deoarece nu avea sa-i dea 120 de pungi de bani. Paturica negociaza cu Costea pro centul pe care-l merita. au pleca t sa se cunune. Acestia erau postelnicul Andronache. ramanand numai o sluga la bucatarie. doua vii. Acolo. Urmat oarea zi. si a platit slugile. dupa care isi da seama ca toate slugi ile plecasera de la curtea lui.i ia tot ce ii place spunand ca are bani. Acolo. sa-l intal neasca pe spatar. unde afl a de la o tiganca batrana ca cei doi si-au incarcat totul in sase care si au ple cat spre Sfantul Nicolae. iar Paturica isi regula cas a si interesele sale cum putea mai bine . iar el face pe filozoful:vorbeste putin si asculta mult. cei doi se duc la licitatie. ii mai strecoara bani fara valoare. Dupa aceasta. Disperat. deoarece ar fi prea simplu. si o la time de noua stanjeni. El le marturi seste slugilor si metoda princ are afla secretele celorlalte case boieresti: se duce in fiecare zi in pivnita de la Zlatari. Cap. cat timp stapinii lor erau la spectacol. si de aceea isi pune intrebare daca chiar a fuggit C aragea. Dupa ce s pune cum l-au inselat cei doi. incep sa vorbeasca despre prob lemele lor. uneori se preface ca muta un scaun de la un loc la altul. primest e raspunsul ca Dinu Paturica este boier cu caftan si se afla in humzetul tarii. Un fecior (sluga) se face remarcat prin faptul ca le spune tuturor c elor de fata ca stie tot ce se intampla in casa stapanului lui. se ascund in spatele altarului. Dupa ce chemase t oti boierii sa le spuna ca va pleca. Andronache primeste o scrisoa re in care este anuntat ca i se va vinde casa pentru a putea plati datoriile ca tre Costea bogasierul si altor ipochimeni. postelnicul Andronache Tuzluc aude doi oameni din fat a lui vorbind despre felul in care il insela Paturica impreuna cu Chera Duduca. bauturi. Le spune tehnic a pe care o foloseste: atunci cand un boier strain intra in casa stapanului ei. si in loc sa-i dea toti banii adevarati. pentru a se plange despre hotiile lui Paturica. . si Dinu Paturica. alteori netezeste maca turile pe pat sau pune apa proaspata in caramflie si astfel aude tot ce vorbesc bo ierii fara ca acestia macar sa-si dea seama ca cineva ii asculta. pentru a fi protejati de preoti. cinsteste cu un pahar de vin celelalte slugi. Cap. Cap. Andr onache plateste cu polite. si ajunge la intelegere: 40% lui Costea Chiorul. Paturica inceraca sa acopere toate h otiile pe care le-a facut . XXIII Slugile. sau bani calp i . Paturica avea acum trei mosii. XXVI Caragea a fost anuntat din corespondentele pe care le tinea cu Tarigradul ca Al esandru-voda Sutu era aproape sa ocupe tronul tarii si de aceea se hotaraste sa fuga in Europa impreuna cu familia si comoriile ce le adunase. XXII Teatrul construit de doamna Ralu avea o lungime de optsprezece stanjeni. si racoritoare iar in cealalta stateau slugile pe timpul spectacolului . cade in genunchi si cere razbunare. de unde Costea Chiorul cumpara cele doua mosii cu banii lui Paturica. Andronache se duce la Chera Duduca acasa. primeste doua vesti: Costea Chiroul cumaparase mosiile lui And ronache iar afla ca boierul Caragea fugise. Intr-una din ele se tineau rachiuri. si nu poate face nimic. El mai afla ca cei doi. Paturica este costient de faptul ca boierul Caragea l-ar putea trimite la ocna. cand cei doi il vad pe poste lnic.

si alta compusa din s ase mii de panduri alesi si 2500 de arnauti. impreuna cu Macedonski. formand din aceasta localitate un lagar fortificat. Paturica ii face o zi intr-o zi lui Ip silant si ii da informatii despre Tudor Vladimirescu. jocuri de noroc. d obandind amicitia si increderea tuturor capitanilor armatei si chiar pe a lui Tu dor. Paturica renunta la prieteniile cu Tud or Vladimirescu. si dupa ce afla num ele tututor persoanelor ce inconjurau pe noul domnitor. XXXII Paturica s-a dus urmatoarea zi spre satul Goiesti impreuna cu Iordache. un strain venise la casa unde era ingrijit postelnicul Andronache de o batrana. au trimis doi panduri dupa mancare si bautura. vor stabili ei ce sa faca. cand multimea fa nariotilor manca si bea in onoarea lui Paturica. Revolutia lui Tudor Vladimirescu izbuc neste in a doua zi dupa moartea lui Sutu. afland ca Ipsilant a intrat in tara. Paturica se baga direct in pat. Cap. el se informeaza despre starea lucrurilor. vrand sa fie sigur. prin lingusiri. Ipsilatn ii da sarcina de a-l omori pe Tudor Vladimirescu. Paturica i si relua discutia cu Nastase. Ghencea si Farmache si restul arnautilor. Paturica in vita toti fanariotii veniti din Tarigrad cu Alecu-voda si ii trata f. Paturica. se duce in gradina Brancoveanu. vine o caruta de tara. toti capitanii se hotarau sa-l tradeze pe Tudor. din cauza pedepselor asp re. Cand se duce langa patul bolnavului. Strainul se intereseaza daca vine cineva sa-l vada sau sa-l ajute. pe la miezul notpii siau luat ramas bun unii de la altii si s-a dus fiecare la locuinta sa. frumos : c u vutcile si cafelele cele mai bune. Nastase ii spune lui Paturica de oamenii spa nzurati de Tudor.Dinu Paturica vizita neincetat lagarul. Gheorghe se intoarce in Bucuresti si afla ca Maria. iar cu cat Tudor va spanzura mai multi oameni. era zdrobita de patima amorului. spunand ca el nu are tata. si de adeea. XXXI Paturica se duce la Ipsilanti si ii spune ca daca ii va da soua sute de arnauti si pe capitanul Iordache i-l va aduce lui Tudor Vladimirescu. Acolo. Cap. atunci cand il vede porun ceste sa-l dea afara. Prodan si ceilalti capitani stabilesc ca d aca Tudor Vladimirescu va mai spanzura pe cineva in decursul a 7 zile atunci tot i sa treaca in comanda lui Macedonski si Prodan. si de ce a saracit. dupa care il blesteama si pleaca. Alesandru Sutu devenise domn al Tarii Romanesti. care a fost dus la Cam . oaspetii i nfruptandu-se cam doua ore(atat a tinut cina) dupa care. strainul este recunoscut de Andronache. Paturica vrea sa profite de acest evenim ent. Acel strain era vataf ul Gheorghe. care se infiltrase in armata lui T udor. si l-a prins pe Tudor. care afla de la batrana ca a pacalit-o cu bani Costea Chiorul. Paturica intreaba si ce primeste in schimb iar Ipsilanti ii scri e pe o coala de hartie ca-l face ispravnic peste doua judete. promitandu-i ca-l va face cel mai bogat dintre toti. mancarea. si-a impartit ostirea i n doua parti: una care apara manastirile din Valahia Mica. dar nu putea deloc sa adoarma. Cap. cu atat va izbu ti el mai bine. iar daca nu. Macedonski si alti prieteni de-ai lui care sustineau revolutia si vrea sa treaca de partea lui Ipsilant. Paturica il intreaba si de mijloacele prin care poate sa faca acesta crima .si o casa pe una din cele mai frumoase strazi ale orasului Bucuresti. care s-au asezat in Manastirea Cotroceni si pe campia din jurul ei. alunecand astfel la o boala c are ii ameninta viata. Dupa ce ajunge la casa lui. comandati de Macedonski si Prodan. Cap. iar daca va stapan i tara intreaga il va face caimacam al Craiovei. si plea ca in graba din casa. Batranul ii reproseaza cateva l ucruri. dar Dinu. ci ne ii plateste chiria casei. dobadeste cu incetul favoarea tuturor. indemnand ostasii la furturi. Intr-o zi. Paturica. iar acesta din urma il asigura ca vor avea loc 4 j afuri. si toate acestea in casa lui. Intre timp. iar Ipsilanti ii raspunde ca sa indemne pe unii din ostasi la nesupunere si pe altii la jafuri. Gheorghe devenise secretarul particular al lui Mihai-voda Sutu in Moldova. Acest batran era tatal lui Paturica si ii spune arnautului sa -l cheme. XXX Tudor Vladimirescu. ciubucuri siriene. deoarece vroia sa vorbeasca cu el. incepe sa se duce des pe la Curte si. in care se afla un batran. XXIX Intr-o zi. Paturica facuse o intelegere cu Nastase. si feme i cu ochi fermecatori. Dupa aceasta. fiica Banului C.

aerul era iute si infectat de miasme. XXXIII Doi fosti slujitori ai lui Paturica vorbeau despre el. in ca re se afla Dinu Paturica. a trimis 20 0 lui Ipsilant. Paturica primeste doua scris ori. deoarece statea de trei luni in ocna parasita. unde a fost asasinat. care devenise purtator al corespond entei dintre Paturica si cateva persoane mari din Bucuresti care incercau sa-l s cape din ocna. nu mai auzea. altadata i se parea ca vede oameni spanzurati cu limbile iesite afara din gura. si o tuse put ernica ameninta din ce in ce mai mult existenta sa.pulung. descu lti. iar cadavrul purtat pe pat mortuar si insotit de preot i si cantareti ce venea din partea opusa era al postelnicului Andronache Tuzluc. Pe o ulita stramta. capul i se inflacara. unii care purtau pe dansii semne de tortura s-au hotarat sa se duca la domn cand se afla in Divan. ii inchidea in cosar . In final. Uneori i se parea ca il vede pe tatal sau iesind dintre stancile ocnei facandu -l fiu nelegiuit . . Ghica deveni domn. venea o caruta de tara cu doi cai. n u ma lasati . si mai ales era sigur ca va parasi oc na din cauza scrisorilor incurajatoare pe care le primea. patul sau de pa ie. tutunarit si vin arit iar cand satenii nu mai aveau cu ce sa plateasca. Primele zile petrecute de Paturica in ocna au fo st prea dureroase pentru el. dupa sapte luni. Ajuns acolo. ca sa nu poata reclama la stapanire. Dupa ce trecu putin timp. Si in cealalta scrisoare cineva il anunta ca desi a incercat sa-l roa ge pe Voda sa-l scoata din ocna. Intunericul cel mare. care avea o adancime de pana la 10-1 2 stanjeni. au inceput sa se auda gla surile unor preoti. iar domnul il chema pe spatar si ii porunci sa ia 40 de arnauti la Bucov. revolutia se terminase . femei mancandu-si copii. ochii i se umflasera. si dupa ce ii saracea de tot. Cu toate acestea. isi rodea mainile de dispe rare si striga cu o voce rausita si tremuratoare: Stafiile! sariti oameni buni. saraci. Mosiile si casele lui au fost vandute pentru a -i despagubi pe tarani. apoi la Tirgoviste. Apoi. Cei patru-cinci sute de t arani. Dinu il mai intreaba ce a facut ce cele doua sute de vaci pe care le-a cerut Ipsilant. cu pretul de 3 lei. imbracati in trente. Taxidarii luau intrita zeciuiala pentru oierit. Neagu Rupe-Piele ii ungea cu pacura si ii lega de copaci. deoarece nu mai traie ste. iar turcii se retrasera din tara. adica a strans 800 de vaci. Paturica cade pe patul lui cel de paie si incepe sa planga cu amar si sa se loveasca cu pumnii in cap de disperare . si deveni mai linistit. Ocna avea o intrare patrata. Peretii ei erau umezi si de multe ori curgea apa dintr-insii. una in care cineva il anunta ca Duduca luat tot din casa si a fugit cu un t urc. Dinu ii reproseaza lui Neagu ca sunt putini bani. sa-l trimita pe Pat urica in ocna parasita. victime ale lui Paturica si celorlalti ciocoi. Neagu ii raspunde ca a indeplinit porunca ce i-a dat. incepusera sa se resimta cateva efecte: reuma tismul i-a cuprins tot corpul.In momente de genul aces ta. acesta i-a spus ca o sa-l lase sa putrezeasca i n ocna parasita. singuratatea. Tot poporul asista la aceasta pedepsire a lui Cost ea. Mila i-a fost alungata de vorbele celuilalt slujitor care ii amintise de crimele si nelegiuirile pe ca re le facuse. Asa cum a promis. Paturica il pune pe Neagu sa se gandeasca un mijloc prin care sa-si recupereze cei 200. si mancarea putin hranitoare il adusesera pe Paturica intr-o stare de furie. ca sa-i intepe viespele si tantarii. Dinu Paturica se stinse din viata.Taranii ii inmanara domnului jalba. Na stase ii face o vizita lui Paturica si ii aduce o stafeta de la Ipsilant. mintea il parasea cu totul. iar tatal sau a murit de inima rea de cand l-a dat afara din casa. Dar cand vroiau sa-i tintuiasca urechile la stalp.00 0 lei pe care ii vor trimite lui Ipsilant. Ipsilanti i-a dat o hartie prin care il facea ispravnic l a Prahova si Sacuieni. Cei doi se intalnesc cu Neagu. din cauza ca a stat prea mult in ocna. Si logofatului ii porunci sa vinda toata averea lui Dinu si sa-i despagubeasca pe tarani. dupa care 600 le-a vandut din nou la tarani cu 15 lei bucata. in car e ii cerea doua sute mii lei si ii anunta ca turcii au intrat in tara. apoi le vin dea animalele. Costea este tintuit (tra in teapa). unuia chiar i se facuse m ila de el. Paturica s-a dus la Ipsi lanti si l-a asigurat ca Tudor nu-i va mai face probleme.Dupa ce citi aceste scrisori. Paturica isi luase ca ciocoi pe Neagu RupePiele. incat ocna urla de vaietele lui. ierbarit. lasand copilasii pe drumuri. pline de sange. Cap. In scurt timp. dupa ca re ii spune cateva metode princ care sa adune mai multi bani: ii legi cot la cot si le prajesti piepturile pe langa foc. el incepuse sa se ob isnuiasca cu ocna.

Iar in Bucuresti. THE END . fiica Banului C.Duduca a fost cusuta intr-un sat si aruncata in valurile Dunarii deoarece a fos t descoperita de noul ei barbat. Gheorghe se casatoreste cu Ma ria.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->