Cap I Junele, un fiu al unei slugi de la curte, avea o scrisoare pentru postelnicul.

S crisoarea era din partea tatalui junelui, in care il ruga pe postelnic sa-l prim easca pe fiul sau la curte si sa accepte 2 bote cu pastravi si 10 gaini. Posteln icul ii porunceste vatafului sa primeasca baiatul in curtea sa si sa-l faca ciub ucciu. Vataful ii arata camera unde va locui, de un stanjen patrat, cu o vatra p e care se afla un ibric colosal. In celalalt unghi era asezat era asezat un dula p si o multime de feligene pentru cafea. Patul era mizerabil, facut din cateva s canduri, cu o patura de lana albastra, iar pe pereti se aflau cateva tablouri cu vopsea proasta. Dinu Paturica se uita cu dis[ret la camera lui, dupa care desch ide geamul si aduna ratele, gainile, gastele, cocosii, apoi se indreapta catre b ucatarie. Ajungand acolo, devine foarte vesel cand vede tigaile de diferite mari mi in care se pregateste mancarea. Cap. II Postelnicul Andronache devenise mare postelnic furand din timpul cand era camara s si, unindu-se cu hotii si talharii de pe drumuri, in trei ani isi cumparase 10 mosii, cateva familii de tigani, case, vile, si altele. El se indragostise de M aria, unica fiica a banului C, ai incercase de mai multe ori sa-i ceara mana dar de fiecare data nu avea curaj. Intr-o buna zi, a izbutit. Banul C nu i-a dat ni ci un raspuns, dar s-a dus apoi la fiica lui, o fata de vreo 14 ani, cu pielea a lba, buze frumoase, dintii albi si frumosi, cu niste gene ca pana corbului , un tru p de o forma minunata, la care i se adaugau niste maini delicate de nimfa. Auzind numele viitorului ei sot, ales de voda, Maria ii raspunde tatalui cu o ur a desavarsita ca nu vrea sa auda de acest ticalos, si ca mai bine s-ar duce la m anastire. Batranul se bucura in clipa in care aude aceste cuvinte si o imbratiseaza. Domni torul Caragea Voda il invita pe banul C la curtea domneasca. Autorul narator int ervine cu o descriere a palatului domnesc. Ajuns la curte, coboara din trasura s i intra in sala, unde saruta mana domnitorului cu neplacere. Cap. III Banul a fost chemat cu Caragea intr-o camaruta. Caragea ii povesteste de amorul pe care-l nutreste postelnicul Andronache pentru Maria. Banul C isi apara fiica, nerenuntand la ideea ca nu vrea ca Maria sa se marite cu Andronache. Cap.IV Postelnicul Andronache, iesit la o plimbare pe un armasar arabic, observa o feme ie de 20 de ani, foarte frumoasa. Intorcandu-se la curte, el intreaba o sluga de fata din Ulita Izvorului. Afla ca o cheama Duduca , iar aceasta devine in scurt timp amanta postelnicului. Un calemgiu se indragosteste de Duduca, ii face sere nade seara, si, usor-usor, cei doi se expun in vazul lumii fara a crede ca pot f i observati. In scurt timp, vestea ajunge la postelnicul Andronache, care, intrun moment de furie, ii spune Duducai sa paraseasca casa lui. Aceasta simuleaza u n lesin, si il sperie pe postelnic, pana cand ajunge sa planga ca un copil si ii cere iertare. Cap. V A doua zi dupa sosirea lui, Paturica este chemat de Andronache pentru a-i examin a spiritul si inteligenta, pentru a vedea ce poate face din dansul. Postelnicul afla de la tanarul ciocoi ca stie sa scrie, sa citesca, ca a fost cu vinaritul, oieritul si fumaritul. Postelnicul Andronache il ia sub ingriojirea lui si-l tr imite la scoala domneasca sa invete greaca. In schimb, tanarul ciocoi trebuia ca de dimineata sa-l frece pe picioare, sa-l ajute sa se imbrace, sa-i aduca dulce ata, cafea si ciubuc. Ciocoiul considera ca decat sa invete o limba moarta mai b ine citea ceva care sa-l ajute. El face ce poate spre a deveni perfect in arta i pocriziei si a perfidiei. Paturica se hotaraste sa devina un om mare si bogat, s i nici un obstacol nu-l va putea abate de la aceasta idee fixa. Toate serviciile fata de stapanul sau le executa cu cea mai mare iuteala, gratie, si un fel de a fectiune incat fanariotul incepuse sa-l creada unul din cei mai credinciosi serv itori ai sai. Paturica se dadea bine pe langa toata lumea dar si era dornic sa s tie cat mai multe, si astfel, foarte mult timp isi petrecea invatand. Postelnicu l il alege pa Paturica sa o pazeasca pe Duduca. Paturica primeste o scrisoare de la tatal sau la care ii raspunde imediat, trimitandu-i scrisoarea printr-un tig

foarte revoltat. XI Intr-o zi. ii raspunde ca daca nu se duce la Ban sa-i ceara iertare il va tintui in poarta. Intrand in vorba cu el. Paturica afla ca postelnicul Andronache a facut multe nedreptati. il angajeaza pe Ciolanescu. Cap. vataful se duce si ii c ere o parere despre dandul. ). Apoi. cade in genunchi si marturiseste totul si face astfel rost de scrisoare. IX Cei doi isi declara dragostea unul fata de celalalt si planuiesc cum sa-l scoata la desavarsita saracie pe postelnic. intr-o seara aude lautarii si il vede pe junele amorez. sofragiul si stolnicul cu oameni alesi de el. cat timp o privea de afara. Ca dovada. Androna che il intreaba : ce-mi dai sa te fac ispravnic? . care a fost de acord sa-i plateasca 2500 rubiele pentru acea slujba. Duduca ii face o vizita. Cap. XIII Postulantul vine intr-o zi la Paturica cu scopul de a se angaja ca ispravnic la postelnicul Andronache si il roaga pe Andronache sa-i puna o vorba buna. iar din helesteu sco ate in fiecare saptamana un car de peste si-l trimite la targ la Ploiesti. Cap. va pedespi fara mila. XIV Caragea primeste o scrisoare de la Ahmet Kelalaili. Cap. XII Dinu Paturica. si. inlocuieste chelarul. In final. In schimb. VIII In dimineata urmatoare Duduca il invita pe Paturica la o cafea cu dulceata. Cap. in aceeasi zi. Dinu Paturica este strigat de Niculaita. Primesc miel inabusit.an. facan du-l hot. il ademeneste si cei doi se saruta. Paturica ii face o farsa. Imediat dupa aceasta. jupaneasa. Postelnicul se duce la Ban. Dupa masa . dupa care fluiera si apar hotii. : devine vataf de curte. Duduca este nevoita sa se desparta de Iordache (Pe calemgiu il chema I ordache. car e mai de care mai nemultumiti. el incearca sa afle cat mai mult despre motivul certei celor doi. face inventaru l la pasari. Apoi. Caragea vroia o scrisoare de iertare de la Ban. la vin. vataful de curte al armasului. apoi aduce vorba de Paturica. Conita il serveste cu vin. plangandu-se de Dinu ca o urmareste mereu. incearca sa-l pacaleasca dar acesta isi da seama. X Chir Costea era un om foarte viclean care cauta sa scoata profit din orice. Descrie felul in care se aranjeaza Duduca. ei isi urmeaza drumul spre Mosia Rasucita. In padure. dupa ca teva pahare. cere oameni sa investigheze locurile din imprejurimi. satar gi-basa ii spune ca-i cunoaste pe talhari. Cap. Dupa aceasta. Postulantul. Tot atunci observa ca Dinu nu era deloc urat. . unde este intampinat de tarani. Postelnicul este convins ca minte si il izgoneste de la curte.VII Stand la panda. postelnicul vine la Caragea sa afle ce a vorbi t cu Banul C. dar vazand ca Paturica e si el viclean ii spune la sfarsit ca a glumit. Dinu ii cere o suta de pungi de bani lui Andronache pentru a pastra tacerea dar acest a ii da numai 50. hanul s-a daramat si ploua intr-ansul. VI In timp ce se ducea la Duduca. Cap. Caragea. Ciocoiul intra la Duduca si ii inmaneaza scrisoarea de l a Andronache. Cap. cheama pe toate slugile si l e ameninta va daca se va face risipa. sa fie sigur ca nimeni nu strica nimic din mosia postelnicului. Aceaste il ameninta cu mai multe treburi. nervos. Cand ace sta din urma vroia sa se duca la cucoana Ducuca. cum s-a instalat in postul de vataf. sa fie sigur ca l-a iertat. se enerveaza si pleaca. a ars padurea apoi a vanat-o. Postelnicul il ia pe Dinu de pe capul ei si il promoveaza in functie. carciumile la fel. in care i se reprosa faptul ca jepfuieste tara. Sati rgi-basa le da porunca sa li se dea de mancare. iar acum a ramas numai o orpritur a . cand postelnicul se afla singur in camera sa. Vataful Gheorghe ii po vesteste cum l-a tradat Dinu. Cap.

Tocmai atunsi soseste Costea Chir Chiorul cu un taxid de marfa de la Tarigrad. Cap. Ajunsi la petrecere.Cap. toti invitatii fac o hora. si arhonul caminare 500 lei. G heoghe ii scrie o scrisoare banului pe care o inmaneaza unei slugi si paraseste curtea. care s-a transform at apoi in teatru. Batranii stateau r asturnati pe iarba verde sub umbra deasa a copacilor si fumau. Dud uca ii spune postelnicului ca si-a vandut toate hainele ca nu mai erau la moda s i acum nu mai are cu ce sa se imbrace. Dupa ce citi scrisoarea. Postelnicul Andronache Tuzluc da o petrecere la el acasa cu mese stralucite.000 lei. lautarii cantau cantece de amor sau melodii de dant. Locul de predilectie al lui Gheorghe era chioscul din gradina. aducand catast iful. mult de functia sa. Dupa ce-i da de baut si de mancat. Gheorghe se indragosteste de Maria. asa cum dadea de obicei. pune o sluga sa-l chem e pe Gheorghe. unde. Barbalata. Cismigiu si Giafer. si n-au putut. va veni vrajmasul si va face din voi aceea ce facurati dinaintea mea cu aceste nui ele . Cap. Gheorghe fac e sacrificiul cerut de onoare si recunostinta si renunta la soarele vietii sale . lasa in functie un episcop care abuzase f. El ii cinsteste cu vin si rachiu. se urca in chiosc si privea cu mare interes locul unde statea el. ia r boierul Pingelescu cam 3000 de lei. Sluga ii spune ca Gheorghe a plecat de la curte si in inmaneaza s crisoare. Intre timp. ii explica toate cheltuielile. dupa ce isi termina datoriile sale fata de Ban. dupa care invarteau o hora stramoseasca si dansuri vesele. fiind nemultumit ca vine neincetat sa-i ceara bani. Cand trecea furia dantului. Cap. se urca in chiosc. dar majoritatea banilor veneau din cauza ca punea capetenii de judet. postelnicul Andronache il cheama pe Paturica sa-i arate cheltuieli le. Duduca se preface ca plange. Cap. si suspina tot timpul. nimeni nu va va birui. Cap. si pregateste si el o cina la care invita c ei mai apropiati amici ai sai. si ii invata cum. XVIII Banul C il angajeaza pe vataful Gheorghe la el la curte dupa ce afla povestea lu i. Acesti amici erau coriferii ciocoismului si ai ho tomaniilor bucurestene de pe atunci. Acolo . In tot acest timp. acompaniati de lautarii care cantau cele mai fr umoase cantece la masa. daca va veti desparti. Dupa ce pleaca Paturica. si medita. sigura ca erau pentru ea. iar dupa ce acesta pleca la vistierie. isi da seama ca Gheorghe o iubeste. fiica banului C. din fripturi din vin. XVII Neculaita ii face o vizita lui Paturica. si. vesele si saltarete. Postelnicul este cel mai suparat pentru ca a pierdut 10. Imparatul le-a dat urmatoarea xplicatie: Daca veti ramane uniti dupa moartea mea. XVI Dinu Paturica nu se lasa mai prejos. XIX Paturica face multi oameni ispravnici si judecatori. XV Autorul-narator descrie cateva obiceiuri pe care le faceau bucurestenii vara. toate betele au fost rupte. fiecare cap de familie isi intindea masa. XXI Intr-o seara. simtea o m are placere sa-l urmareasca pe Gheorghe. si le spu ne o poveste cu un imparat care avea 75 de fii : i-a pus sa rupa un snop de 75 d e bete. apoi Paturica invita cateva fete. Paturica le face apoi o socoteala cam cat ar putea castiga daca ar fura. Bu curestenii se adunau in gradinile Breslea. toata compania se pun ea pe bere si pe mancare . si sa nu stea in calea iubirii lor. patrunsa de iubire. Boierii au inceput sa joace apoi un joc propus se baronul Calicevski. Maria. boierii au inceput sa se infrupte din bunataturi. Paturica. si. Prin acest fel. impreuna cu amicii beau si manca u. Cand isi da seama ca Banul C a aflat de iubirea lor (din priviri). XX Domnita Ralu construieste la Cismeaua Rosie o sala de teatru. Duduca a fost incurajata de Andronache sa-s . postelnicul ramane singur cu Chera Duduca. el castiga foarte multi bani . razand si gesticuland ca niste nebuni . si. Acolo gaseste niste versuri. Cap. sera te atragatoare si jocuri de carti . Tinerii se arunca u cu exaltatie in arena dantului . este hotarat ca fiica lui sa se marite cu un o m cinstit si drept ca Gheorghe. apoi i-a pus sa rupa fiecare bat in parte si in scurt tim p. deoarece ii placea sa cheltuie ca un nebun . banul se inchisese in camera lui.

si Dinu Paturica. Andronache o ia pe aceasta la intrebari si afla ca Dinu a pus la cale toate acestea. uneori se preface ca muta un scaun de la un loc la altul. si o la time de noua stanjeni. pleaca dupa cei doi. Cap. Andronache se duce la Chera Duduca acasa. cinsteste cu un pahar de vin celelalte slugi. . Cap.i ia tot ce ii place spunand ca are bani. Cap. ii mai strecoara bani fara valoare. cade in genunchi si cere razbunare. alteori netezeste maca turile pe pat sau pune apa proaspata in caramflie si astfel aude tot ce vorbesc bo ierii fara ca acestia macar sa-si dea seama ca cineva ii asculta. si racoritoare iar in cealalta stateau slugile pe timpul spectacolului . si nu poate face nimic. Le spune tehnic a pe care o foloseste: atunci cand un boier strain intra in casa stapanului ei. Acolo. iar Paturica isi regula cas a si interesele sale cum putea mai bine . El mai afla ca cei doi. cei doi se duc la licitatie. Intr-una din ele se tineau rachiuri. iar el face pe filozoful:vorbeste putin si asculta mult. Paturi ca vroia sa imparta castigul cu Costea Chiorul. La sfarsit. si . primest e raspunsul ca Dinu Paturica este boier cu caftan si se afla in humzetul tarii. Andronache se duce la curtea domneasca. Interiorul lui se compunea dintr-o sala de spectacol si c ateva camere la stanga si la dreapta salii. Paturica il chemase pentru rafuirea socotelilor dintre ei si anume afacerea cu postelnicul Andronache. sau bani calp i . XXVI Caragea a fost anuntat din corespondentele pe care le tinea cu Tarigradul ca Al esandru-voda Sutu era aproape sa ocupe tronul tarii si de aceea se hotaraste sa fuga in Europa impreuna cu familia si comoriile ce le adunase. unde afl a de la o tiganca batrana ca cei doi si-au incarcat totul in sase care si au ple cat spre Sfantul Nicolae. primeste doua vesti: Costea Chiroul cumaparase mosiile lui And ronache iar afla ca boierul Caragea fugise. deoarece nu avea sa-i dea 120 de pungi de bani. Paturica avea acum trei mosii. Apoi. incep sa vorbeasca despre prob lemele lor. Cap. si in loc sa-i dea toti banii adevarati. XXII Teatrul construit de doamna Ralu avea o lungime de optsprezece stanjeni. doua vii. postelnicul Andronache Tuzluc aude doi oameni din fat a lui vorbind despre felul in care il insela Paturica impreuna cu Chera Duduca. cand cei doi il vad pe poste lnic. cat timp stapinii lor erau la spectacol. Dupa aceasta. Cap. Acestia erau postelnicul Andronache. Chera Duduca simuleaza o usoara isterie spunand ca nu ia nimic. deoarece ar fi prea simplu. si ajunge la intelegere: 40% lui Costea Chiorul. de unde Costea Chiorul cumpara cele doua mosii cu banii lui Paturica. XXIII Slugile. Acolo. Dinu si Chera Duduca. bauturi. Paturica negociaza cu Costea pro centul pe care-l merita. Pe durata spectacolului. Un fecior (sluga) se face remarcat prin faptul ca le spune tuturor c elor de fata ca stie tot ce se intampla in casa stapanului lui. pentru a se plange despre hotiile lui Paturica. El le marturi seste slugilor si metoda princ are afla secretele celorlalte case boieresti: se duce in fiecare zi in pivnita de la Zlatari. dupa care isi da seama ca toate slugi ile plecasera de la curtea lui. Ajungand acasa. se ascund in spatele altarului. XXV Paturica pacaleste un boier de tara atunci cand ii schimba niste bani. au pleca t sa se cunune. Andronache primeste o scrisoa re in care este anuntat ca i se va vinde casa pentru a putea plati datoriile ca tre Costea bogasierul si altor ipochimeni. numai doi impingeau simtamantul bucuriei si al intristarii pana la extremitate . Dupa ce s pune cum l-au inselat cei doi. XXIV Costea Chiorul primeste o scrisoare de la Paturica si se duce pe ascuns la acest a. dupa ce Costea Chiorul fac e calculul. si de aceea isi pune intrebare daca chiar a fuggit C aragea. Paturica inceraca sa acopere toate h otiile pe care le-a facut . la care creierul operatiunii a fost Paturica. Acum. Dupa ce chemase t oti boierii sa le spuna ca va pleca. Cap. si a platit slugile. ramanand numai o sluga la bucatarie. Andr onache plateste cu polite. Urmat oarea zi. care acu m era intr-o mizerie complecta. sa-l intal neasca pe spatar. pentru a fi protejati de preoti. XXVIII Toata lumea vorbea despre innebunirea lui Andronache. Disperat. Paturica este costient de faptul ca boierul Caragea l-ar putea trimite la ocna.

Prodan si ceilalti capitani stabilesc ca d aca Tudor Vladimirescu va mai spanzura pe cineva in decursul a 7 zile atunci tot i sa treaca in comanda lui Macedonski si Prodan. dar Dinu. frumos : c u vutcile si cafelele cele mai bune. Paturica vrea sa profite de acest evenim ent. si de adeea. se duce in gradina Brancoveanu. dar nu putea deloc sa adoarma. Paturica se baga direct in pat. dupa care il blesteama si pleaca. toti capitanii se hotarau sa-l tradeze pe Tudor. Paturica renunta la prieteniile cu Tud or Vladimirescu. si alta compusa din s ase mii de panduri alesi si 2500 de arnauti. Cap. el se informeaza despre starea lucrurilor. ci ne ii plateste chiria casei. Intre timp. promitandu-i ca-l va face cel mai bogat dintre toti. din cauza pedepselor asp re. au trimis doi panduri dupa mancare si bautura.si o casa pe una din cele mai frumoase strazi ale orasului Bucuresti. iar cu cat Tudor va spanzura mai multi oameni. un strain venise la casa unde era ingrijit postelnicul Andronache de o batrana. si plea ca in graba din casa. Paturica. vine o caruta de tara. indemnand ostasii la furturi. care afla de la batrana ca a pacalit-o cu bani Costea Chiorul. Alesandru Sutu devenise domn al Tarii Romanesti. iar acesta din urma il asigura ca vor avea loc 4 j afuri. Intr-o zi. Nastase ii spune lui Paturica de oamenii spa nzurati de Tudor. cand multimea fa nariotilor manca si bea in onoarea lui Paturica. Cap. Macedonski si alti prieteni de-ai lui care sustineau revolutia si vrea sa treaca de partea lui Ipsilant. si de ce a saracit. Acel strain era vataf ul Gheorghe. Paturica facuse o intelegere cu Nastase. deoarece vroia sa vorbeasca cu el. Dupa ce ajunge la casa lui. Dupa aceasta. Paturica in vita toti fanariotii veniti din Tarigrad cu Alecu-voda si ii trata f. Strainul se intereseaza daca vine cineva sa-l vada sau sa-l ajute. Paturica i si relua discutia cu Nastase. incepe sa se duce des pe la Curte si. XXXII Paturica s-a dus urmatoarea zi spre satul Goiesti impreuna cu Iordache. care s-au asezat in Manastirea Cotroceni si pe campia din jurul ei. Ipsilatn ii da sarcina de a-l omori pe Tudor Vladimirescu. Paturica il intreaba si de mijloacele prin care poate sa faca acesta crima . Acolo. pe la miezul notpii siau luat ramas bun unii de la altii si s-a dus fiecare la locuinta sa. Paturica ii face o zi intr-o zi lui Ip silant si ii da informatii despre Tudor Vladimirescu. Cap. XXX Tudor Vladimirescu. strainul este recunoscut de Andronache. atunci cand il vede porun ceste sa-l dea afara. iar Ipsilanti ii raspunde ca sa indemne pe unii din ostasi la nesupunere si pe altii la jafuri. comandati de Macedonski si Prodan. Ghencea si Farmache si restul arnautilor. prin lingusiri. Paturica. cu atat va izbu ti el mai bine. mancarea. si l-a prins pe Tudor. alunecand astfel la o boala c are ii ameninta viata. fiica Banului C. care se infiltrase in armata lui T udor. afland ca Ipsilant a intrat in tara. si feme i cu ochi fermecatori. XXIX Intr-o zi. formand din aceasta localitate un lagar fortificat.Dinu Paturica vizita neincetat lagarul. Cand se duce langa patul bolnavului. in care se afla un batran. Gheorghe devenise secretarul particular al lui Mihai-voda Sutu in Moldova. spunand ca el nu are tata. Gheorghe se intoarce in Bucuresti si afla ca Maria. Cap. d obandind amicitia si increderea tuturor capitanilor armatei si chiar pe a lui Tu dor. jocuri de noroc. oaspetii i nfruptandu-se cam doua ore(atat a tinut cina) dupa care. era zdrobita de patima amorului. Batranul ii reproseaza cateva l ucruri. iar daca nu. si dupa ce afla num ele tututor persoanelor ce inconjurau pe noul domnitor. dobadeste cu incetul favoarea tuturor. iar daca va stapan i tara intreaga il va face caimacam al Craiovei. si toate acestea in casa lui. si-a impartit ostirea i n doua parti: una care apara manastirile din Valahia Mica. ciubucuri siriene. Acest batran era tatal lui Paturica si ii spune arnautului sa -l cheme. Paturica intreaba si ce primeste in schimb iar Ipsilanti ii scri e pe o coala de hartie ca-l face ispravnic peste doua judete. vrand sa fie sigur. Revolutia lui Tudor Vladimirescu izbuc neste in a doua zi dupa moartea lui Sutu. care a fost dus la Cam . vor stabili ei ce sa faca. XXXI Paturica se duce la Ipsilanti si ii spune ca daca ii va da soua sute de arnauti si pe capitanul Iordache i-l va aduce lui Tudor Vladimirescu. impreuna cu Macedonski.

care avea o adancime de pana la 10-1 2 stanjeni. Dar cand vroiau sa-i tintuiasca urechile la stalp. in ca re se afla Dinu Paturica. incepusera sa se resimta cateva efecte: reuma tismul i-a cuprins tot corpul. Cei doi se intalnesc cu Neagu. si o tuse put ernica ameninta din ce in ce mai mult existenta sa. ii inchidea in cosar . mintea il parasea cu totul. si dupa ce ii saracea de tot. si mancarea putin hranitoare il adusesera pe Paturica intr-o stare de furie. Paturica primeste doua scris ori. Cei patru-cinci sute de t arani. dupa sapte luni. Ajuns acolo. Ipsilanti i-a dat o hartie prin care il facea ispravnic l a Prahova si Sacuieni. iar cadavrul purtat pe pat mortuar si insotit de preot i si cantareti ce venea din partea opusa era al postelnicului Andronache Tuzluc. au inceput sa se auda gla surile unor preoti. aerul era iute si infectat de miasme. Na stase ii face o vizita lui Paturica si ii aduce o stafeta de la Ipsilant. Paturica cade pe patul lui cel de paie si incepe sa planga cu amar si sa se loveasca cu pumnii in cap de disperare . singuratatea. descu lti. victime ale lui Paturica si celorlalti ciocoi. si mai ales era sigur ca va parasi oc na din cauza scrisorilor incurajatoare pe care le primea. el incepuse sa se ob isnuiasca cu ocna. deoarece statea de trei luni in ocna parasita. Tot poporul asista la aceasta pedepsire a lui Cost ea. in car e ii cerea doua sute mii lei si ii anunta ca turcii au intrat in tara. Paturica isi luase ca ciocoi pe Neagu RupePiele. Mosiile si casele lui au fost vandute pentru a -i despagubi pe tarani. adica a strans 800 de vaci. Primele zile petrecute de Paturica in ocna au fo st prea dureroase pentru el. Neagu ii raspunde ca a indeplinit porunca ce i-a dat. capul i se inflacara.pulung. Intunericul cel mare. incat ocna urla de vaietele lui. ochii i se umflasera. Ghica deveni domn. Dinu Paturica se stinse din viata. Taxidarii luau intrita zeciuiala pentru oierit. ca sa nu poata reclama la stapanire. unii care purtau pe dansii semne de tortura s-au hotarat sa se duca la domn cand se afla in Divan. iar turcii se retrasera din tara. Asa cum a promis.In momente de genul aces ta. ca sa-i intepe viespele si tantarii. Paturica il pune pe Neagu sa se gandeasca un mijloc prin care sa-si recupereze cei 200. apoi le vin dea animalele.Dupa ce citi aceste scrisori.Taranii ii inmanara domnului jalba. Paturica s-a dus la Ipsi lanti si l-a asigurat ca Tudor nu-i va mai face probleme. pline de sange. Pe o ulita stramta. saraci. isi rodea mainile de dispe rare si striga cu o voce rausita si tremuratoare: Stafiile! sariti oameni buni. unde a fost asasinat. Si in cealalta scrisoare cineva il anunta ca desi a incercat sa-l roa ge pe Voda sa-l scoata din ocna. cu pretul de 3 lei. Si logofatului ii porunci sa vinda toata averea lui Dinu si sa-i despagubeasca pe tarani. apoi la Tirgoviste. tutunarit si vin arit iar cand satenii nu mai aveau cu ce sa plateasca. una in care cineva il anunta ca Duduca luat tot din casa si a fugit cu un t urc. . Cap. unuia chiar i se facuse m ila de el. Ocna avea o intrare patrata. a trimis 20 0 lui Ipsilant. In scurt timp. Dupa ce trecu putin timp. lasand copilasii pe drumuri. dupa care 600 le-a vandut din nou la tarani cu 15 lei bucata. Uneori i se parea ca il vede pe tatal sau iesind dintre stancile ocnei facandu -l fiu nelegiuit . In final. Dinu il mai intreaba ce a facut ce cele doua sute de vaci pe care le-a cerut Ipsilant. si deveni mai linistit. n u ma lasati . altadata i se parea ca vede oameni spanzurati cu limbile iesite afara din gura. Mila i-a fost alungata de vorbele celuilalt slujitor care ii amintise de crimele si nelegiuirile pe ca re le facuse. ierbarit. Cu toate acestea. din cauza ca a stat prea mult in ocna. sa-l trimita pe Pat urica in ocna parasita. femei mancandu-si copii. XXXIII Doi fosti slujitori ai lui Paturica vorbeau despre el.00 0 lei pe care ii vor trimite lui Ipsilant. Apoi. nu mai auzea. iar domnul il chema pe spatar si ii porunci sa ia 40 de arnauti la Bucov. Peretii ei erau umezi si de multe ori curgea apa dintr-insii. Costea este tintuit (tra in teapa). venea o caruta de tara cu doi cai. Neagu Rupe-Piele ii ungea cu pacura si ii lega de copaci. acesta i-a spus ca o sa-l lase sa putrezeasca i n ocna parasita. imbracati in trente. dupa ca re ii spune cateva metode princ care sa adune mai multi bani: ii legi cot la cot si le prajesti piepturile pe langa foc. iar tatal sau a murit de inima rea de cand l-a dat afara din casa. care devenise purtator al corespond entei dintre Paturica si cateva persoane mari din Bucuresti care incercau sa-l s cape din ocna. Dinu ii reproseaza lui Neagu ca sunt putini bani. patul sau de pa ie. deoarece nu mai traie ste. revolutia se terminase .

Gheorghe se casatoreste cu Ma ria. THE END . fiica Banului C.Duduca a fost cusuta intr-un sat si aruncata in valurile Dunarii deoarece a fos t descoperita de noul ei barbat. Iar in Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful