Cap I Junele, un fiu al unei slugi de la curte, avea o scrisoare pentru postelnicul.

S crisoarea era din partea tatalui junelui, in care il ruga pe postelnic sa-l prim easca pe fiul sau la curte si sa accepte 2 bote cu pastravi si 10 gaini. Posteln icul ii porunceste vatafului sa primeasca baiatul in curtea sa si sa-l faca ciub ucciu. Vataful ii arata camera unde va locui, de un stanjen patrat, cu o vatra p e care se afla un ibric colosal. In celalalt unghi era asezat era asezat un dula p si o multime de feligene pentru cafea. Patul era mizerabil, facut din cateva s canduri, cu o patura de lana albastra, iar pe pereti se aflau cateva tablouri cu vopsea proasta. Dinu Paturica se uita cu dis[ret la camera lui, dupa care desch ide geamul si aduna ratele, gainile, gastele, cocosii, apoi se indreapta catre b ucatarie. Ajungand acolo, devine foarte vesel cand vede tigaile de diferite mari mi in care se pregateste mancarea. Cap. II Postelnicul Andronache devenise mare postelnic furand din timpul cand era camara s si, unindu-se cu hotii si talharii de pe drumuri, in trei ani isi cumparase 10 mosii, cateva familii de tigani, case, vile, si altele. El se indragostise de M aria, unica fiica a banului C, ai incercase de mai multe ori sa-i ceara mana dar de fiecare data nu avea curaj. Intr-o buna zi, a izbutit. Banul C nu i-a dat ni ci un raspuns, dar s-a dus apoi la fiica lui, o fata de vreo 14 ani, cu pielea a lba, buze frumoase, dintii albi si frumosi, cu niste gene ca pana corbului , un tru p de o forma minunata, la care i se adaugau niste maini delicate de nimfa. Auzind numele viitorului ei sot, ales de voda, Maria ii raspunde tatalui cu o ur a desavarsita ca nu vrea sa auda de acest ticalos, si ca mai bine s-ar duce la m anastire. Batranul se bucura in clipa in care aude aceste cuvinte si o imbratiseaza. Domni torul Caragea Voda il invita pe banul C la curtea domneasca. Autorul narator int ervine cu o descriere a palatului domnesc. Ajuns la curte, coboara din trasura s i intra in sala, unde saruta mana domnitorului cu neplacere. Cap. III Banul a fost chemat cu Caragea intr-o camaruta. Caragea ii povesteste de amorul pe care-l nutreste postelnicul Andronache pentru Maria. Banul C isi apara fiica, nerenuntand la ideea ca nu vrea ca Maria sa se marite cu Andronache. Cap.IV Postelnicul Andronache, iesit la o plimbare pe un armasar arabic, observa o feme ie de 20 de ani, foarte frumoasa. Intorcandu-se la curte, el intreaba o sluga de fata din Ulita Izvorului. Afla ca o cheama Duduca , iar aceasta devine in scurt timp amanta postelnicului. Un calemgiu se indragosteste de Duduca, ii face sere nade seara, si, usor-usor, cei doi se expun in vazul lumii fara a crede ca pot f i observati. In scurt timp, vestea ajunge la postelnicul Andronache, care, intrun moment de furie, ii spune Duducai sa paraseasca casa lui. Aceasta simuleaza u n lesin, si il sperie pe postelnic, pana cand ajunge sa planga ca un copil si ii cere iertare. Cap. V A doua zi dupa sosirea lui, Paturica este chemat de Andronache pentru a-i examin a spiritul si inteligenta, pentru a vedea ce poate face din dansul. Postelnicul afla de la tanarul ciocoi ca stie sa scrie, sa citesca, ca a fost cu vinaritul, oieritul si fumaritul. Postelnicul Andronache il ia sub ingriojirea lui si-l tr imite la scoala domneasca sa invete greaca. In schimb, tanarul ciocoi trebuia ca de dimineata sa-l frece pe picioare, sa-l ajute sa se imbrace, sa-i aduca dulce ata, cafea si ciubuc. Ciocoiul considera ca decat sa invete o limba moarta mai b ine citea ceva care sa-l ajute. El face ce poate spre a deveni perfect in arta i pocriziei si a perfidiei. Paturica se hotaraste sa devina un om mare si bogat, s i nici un obstacol nu-l va putea abate de la aceasta idee fixa. Toate serviciile fata de stapanul sau le executa cu cea mai mare iuteala, gratie, si un fel de a fectiune incat fanariotul incepuse sa-l creada unul din cei mai credinciosi serv itori ai sai. Paturica se dadea bine pe langa toata lumea dar si era dornic sa s tie cat mai multe, si astfel, foarte mult timp isi petrecea invatand. Postelnicu l il alege pa Paturica sa o pazeasca pe Duduca. Paturica primeste o scrisoare de la tatal sau la care ii raspunde imediat, trimitandu-i scrisoarea printr-un tig

). foarte revoltat. Cap. XIV Caragea primeste o scrisoare de la Ahmet Kelalaili. postelnicul vine la Caragea sa afle ce a vorbi t cu Banul C. carciumile la fel. in care i se reprosa faptul ca jepfuieste tara. apoi aduce vorba de Paturica. Postulantul. Postelnicul il ia pe Dinu de pe capul ei si il promoveaza in functie. Postelnicul este convins ca minte si il izgoneste de la curte. la vin. Androna che il intreaba : ce-mi dai sa te fac ispravnic? . : devine vataf de curte. cat timp o privea de afara. Cand ace sta din urma vroia sa se duca la cucoana Ducuca. cade in genunchi si marturiseste totul si face astfel rost de scrisoare. se enerveaza si pleaca. Conita il serveste cu vin. hanul s-a daramat si ploua intr-ansul. Cap. Dupa masa . vataful se duce si ii c ere o parere despre dandul. dar vazand ca Paturica e si el viclean ii spune la sfarsit ca a glumit. XIII Postulantul vine intr-o zi la Paturica cu scopul de a se angaja ca ispravnic la postelnicul Andronache si il roaga pe Andronache sa-i puna o vorba buna. unde este intampinat de tarani. Cap. el incearca sa afle cat mai mult despre motivul certei celor doi. X Chir Costea era un om foarte viclean care cauta sa scoata profit din orice. dupa care fluiera si apar hotii. Dupa aceasta. Ciocoiul intra la Duduca si ii inmaneaza scrisoarea de l a Andronache. Duduca ii face o vizita.an. Duduca este nevoita sa se desparta de Iordache (Pe calemgiu il chema I ordache. Paturica afla ca postelnicul Andronache a facut multe nedreptati. Cap. Primesc miel inabusit. Cap. Postelnicul se duce la Ban. plangandu-se de Dinu ca o urmareste mereu. face inventaru l la pasari. Imediat dupa aceasta. VI In timp ce se ducea la Duduca. Intrand in vorba cu el. facan du-l hot. Cap. Paturica ii face o farsa. IX Cei doi isi declara dragostea unul fata de celalalt si planuiesc cum sa-l scoata la desavarsita saracie pe postelnic. sa fie sigur ca nimeni nu strica nimic din mosia postelnicului. cand postelnicul se afla singur in camera sa. iar din helesteu sco ate in fiecare saptamana un car de peste si-l trimite la targ la Ploiesti. cere oameni sa investigheze locurile din imprejurimi. sofragiul si stolnicul cu oameni alesi de el. inlocuieste chelarul.VII Stand la panda. Sati rgi-basa le da porunca sa li se dea de mancare. dupa ca teva pahare. Apoi. Cap. jupaneasa. XI Intr-o zi. ii raspunde ca daca nu se duce la Ban sa-i ceara iertare il va tintui in poarta. Tot atunci observa ca Dinu nu era deloc urat. cum s-a instalat in postul de vataf. vataful de curte al armasului. XII Dinu Paturica. il ademeneste si cei doi se saruta. Vataful Gheorghe ii po vesteste cum l-a tradat Dinu. Apoi. . car e mai de care mai nemultumiti. Cap. va pedespi fara mila. in aceeasi zi. incearca sa-l pacaleasca dar acesta isi da seama. In padure. Cap. Dinu ii cere o suta de pungi de bani lui Andronache pentru a pastra tacerea dar acest a ii da numai 50. Caragea vroia o scrisoare de iertare de la Ban. Descrie felul in care se aranjeaza Duduca. care a fost de acord sa-i plateasca 2500 rubiele pentru acea slujba. iar acum a ramas numai o orpritur a . Ca dovada. intr-o seara aude lautarii si il vede pe junele amorez. satar gi-basa ii spune ca-i cunoaste pe talhari. Caragea. sa fie sigur ca l-a iertat. VIII In dimineata urmatoare Duduca il invita pe Paturica la o cafea cu dulceata. il angajeaza pe Ciolanescu. si. Dinu Paturica este strigat de Niculaita. In final. Aceaste il ameninta cu mai multe treburi. a ars padurea apoi a vanat-o. ei isi urmeaza drumul spre Mosia Rasucita. In schimb. cheama pe toate slugile si l e ameninta va daca se va face risipa. nervos.

aducand catast iful. se urca in chiosc si privea cu mare interes locul unde statea el. vesele si saltarete. Dupa ce citi scrisoarea. Cand trecea furia dantului. fiica banului C. Dud uca ii spune postelnicului ca si-a vandut toate hainele ca nu mai erau la moda s i acum nu mai are cu ce sa se imbrace. Cismigiu si Giafer. XV Autorul-narator descrie cateva obiceiuri pe care le faceau bucurestenii vara. care s-a transform at apoi in teatru. fiind nemultumit ca vine neincetat sa-i ceara bani. G heoghe ii scrie o scrisoare banului pe care o inmaneaza unei slugi si paraseste curtea. este hotarat ca fiica lui sa se marite cu un o m cinstit si drept ca Gheorghe. va veni vrajmasul si va face din voi aceea ce facurati dinaintea mea cu aceste nui ele . dar majoritatea banilor veneau din cauza ca punea capetenii de judet. Dupa ce pleaca Paturica. Acolo gaseste niste versuri. dupa care invarteau o hora stramoseasca si dansuri vesele. Postelnicul este cel mai suparat pentru ca a pierdut 10. banul se inchisese in camera lui. dupa ce isi termina datoriile sale fata de Ban. pune o sluga sa-l chem e pe Gheorghe. Acolo . iar dupa ce acesta pleca la vistierie. unde. Duduca a fost incurajata de Andronache sa-s . Postelnicul Andronache Tuzluc da o petrecere la el acasa cu mese stralucite. si. si le spu ne o poveste cu un imparat care avea 75 de fii : i-a pus sa rupa un snop de 75 d e bete. sera te atragatoare si jocuri de carti . Paturica le face apoi o socoteala cam cat ar putea castiga daca ar fura. XX Domnita Ralu construieste la Cismeaua Rosie o sala de teatru. si ii invata cum. Cap. Intre timp. Maria. Ajunsi la petrecere. asa cum dadea de obicei. In tot acest timp. si suspina tot timpul. lautarii cantau cantece de amor sau melodii de dant.Cap. si arhonul caminare 500 lei. boierii au inceput sa se infrupte din bunataturi. si pregateste si el o cina la care invita c ei mai apropiati amici ai sai. apoi i-a pus sa rupa fiecare bat in parte si in scurt tim p. El ii cinsteste cu vin si rachiu. Acesti amici erau coriferii ciocoismului si ai ho tomaniilor bucurestene de pe atunci. Sluga ii spune ca Gheorghe a plecat de la curte si in inmaneaza s crisoare. daca va veti desparti. Tinerii se arunca u cu exaltatie in arena dantului . Tocmai atunsi soseste Costea Chir Chiorul cu un taxid de marfa de la Tarigrad.000 lei. Cap. Dupa ce-i da de baut si de mancat. si n-au putut. si sa nu stea in calea iubirii lor. acompaniati de lautarii care cantau cele mai fr umoase cantece la masa. Cand isi da seama ca Banul C a aflat de iubirea lor (din priviri). lasa in functie un episcop care abuzase f. postelnicul Andronache il cheama pe Paturica sa-i arate cheltuieli le. simtea o m are placere sa-l urmareasca pe Gheorghe. fiecare cap de familie isi intindea masa. toata compania se pun ea pe bere si pe mancare . Batranii stateau r asturnati pe iarba verde sub umbra deasa a copacilor si fumau. Barbalata. XXI Intr-o seara. XVIII Banul C il angajeaza pe vataful Gheorghe la el la curte dupa ce afla povestea lu i. toate betele au fost rupte. se urca in chiosc. Cap. el castiga foarte multi bani . Cap. Paturica. Imparatul le-a dat urmatoarea xplicatie: Daca veti ramane uniti dupa moartea mea. Prin acest fel. si. deoarece ii placea sa cheltuie ca un nebun . Cap. Gheorghe fac e sacrificiul cerut de onoare si recunostinta si renunta la soarele vietii sale . apoi Paturica invita cateva fete. Bu curestenii se adunau in gradinile Breslea. Boierii au inceput sa joace apoi un joc propus se baronul Calicevski. sigura ca erau pentru ea. XVII Neculaita ii face o vizita lui Paturica. Cap. din fripturi din vin. XIX Paturica face multi oameni ispravnici si judecatori. si medita. nimeni nu va va birui. postelnicul ramane singur cu Chera Duduca. Locul de predilectie al lui Gheorghe era chioscul din gradina. razand si gesticuland ca niste nebuni . ii explica toate cheltuielile. impreuna cu amicii beau si manca u. XVI Dinu Paturica nu se lasa mai prejos. patrunsa de iubire. Gheorghe se indragosteste de Maria. ia r boierul Pingelescu cam 3000 de lei. si. toti invitatii fac o hora. isi da seama ca Gheorghe o iubeste. Duduca se preface ca plange. mult de functia sa.

Urmat oarea zi. de unde Costea Chiorul cumpara cele doua mosii cu banii lui Paturica. la care creierul operatiunii a fost Paturica. si de aceea isi pune intrebare daca chiar a fuggit C aragea. XXII Teatrul construit de doamna Ralu avea o lungime de optsprezece stanjeni. iar el face pe filozoful:vorbeste putin si asculta mult. La sfarsit. si racoritoare iar in cealalta stateau slugile pe timpul spectacolului . cat timp stapinii lor erau la spectacol. si a platit slugile. Acolo. Chera Duduca simuleaza o usoara isterie spunand ca nu ia nimic. Andronache o ia pe aceasta la intrebari si afla ca Dinu a pus la cale toate acestea. primeste doua vesti: Costea Chiroul cumaparase mosiile lui And ronache iar afla ca boierul Caragea fugise. Ajungand acasa. Le spune tehnic a pe care o foloseste: atunci cand un boier strain intra in casa stapanului ei. Paturica negociaza cu Costea pro centul pe care-l merita. au pleca t sa se cunune. primest e raspunsul ca Dinu Paturica este boier cu caftan si se afla in humzetul tarii. . deoarece nu avea sa-i dea 120 de pungi de bani. XXVIII Toata lumea vorbea despre innebunirea lui Andronache. Interiorul lui se compunea dintr-o sala de spectacol si c ateva camere la stanga si la dreapta salii. Pe durata spectacolului. si in loc sa-i dea toti banii adevarati. dupa ce Costea Chiorul fac e calculul. care acu m era intr-o mizerie complecta. XXVI Caragea a fost anuntat din corespondentele pe care le tinea cu Tarigradul ca Al esandru-voda Sutu era aproape sa ocupe tronul tarii si de aceea se hotaraste sa fuga in Europa impreuna cu familia si comoriile ce le adunase. Disperat. Paturica avea acum trei mosii. pentru a fi protejati de preoti. cinsteste cu un pahar de vin celelalte slugi. Andronache primeste o scrisoa re in care este anuntat ca i se va vinde casa pentru a putea plati datoriile ca tre Costea bogasierul si altor ipochimeni. Apoi. si . ramanand numai o sluga la bucatarie. cand cei doi il vad pe poste lnic. ii mai strecoara bani fara valoare. sau bani calp i . si o la time de noua stanjeni. si nu poate face nimic. XXV Paturica pacaleste un boier de tara atunci cand ii schimba niste bani. alteori netezeste maca turile pe pat sau pune apa proaspata in caramflie si astfel aude tot ce vorbesc bo ierii fara ca acestia macar sa-si dea seama ca cineva ii asculta. XXIII Slugile. Dupa ce s pune cum l-au inselat cei doi. Cap. uneori se preface ca muta un scaun de la un loc la altul. iar Paturica isi regula cas a si interesele sale cum putea mai bine . Dupa ce chemase t oti boierii sa le spuna ca va pleca. Dupa aceasta. si Dinu Paturica. Andronache se duce la Chera Duduca acasa. Cap. Andr onache plateste cu polite. XXIV Costea Chiorul primeste o scrisoare de la Paturica si se duce pe ascuns la acest a.i ia tot ce ii place spunand ca are bani. doua vii. unde afl a de la o tiganca batrana ca cei doi si-au incarcat totul in sase care si au ple cat spre Sfantul Nicolae. Un fecior (sluga) se face remarcat prin faptul ca le spune tuturor c elor de fata ca stie tot ce se intampla in casa stapanului lui. Cap. Cap. incep sa vorbeasca despre prob lemele lor. si ajunge la intelegere: 40% lui Costea Chiorul. se ascund in spatele altarului. Paturi ca vroia sa imparta castigul cu Costea Chiorul. pleaca dupa cei doi. cade in genunchi si cere razbunare. El le marturi seste slugilor si metoda princ are afla secretele celorlalte case boieresti: se duce in fiecare zi in pivnita de la Zlatari. Andronache se duce la curtea domneasca. Acestia erau postelnicul Andronache. Paturica inceraca sa acopere toate h otiile pe care le-a facut . Cap. Dinu si Chera Duduca. Paturica este costient de faptul ca boierul Caragea l-ar putea trimite la ocna. Cap. deoarece ar fi prea simplu. Acum. postelnicul Andronache Tuzluc aude doi oameni din fat a lui vorbind despre felul in care il insela Paturica impreuna cu Chera Duduca. pentru a se plange despre hotiile lui Paturica. Intr-una din ele se tineau rachiuri. dupa care isi da seama ca toate slugi ile plecasera de la curtea lui. Paturica il chemase pentru rafuirea socotelilor dintre ei si anume afacerea cu postelnicul Andronache. Acolo. numai doi impingeau simtamantul bucuriei si al intristarii pana la extremitate . El mai afla ca cei doi. sa-l intal neasca pe spatar. bauturi. cei doi se duc la licitatie.

Ghencea si Farmache si restul arnautilor. care s-au asezat in Manastirea Cotroceni si pe campia din jurul ei. XXXII Paturica s-a dus urmatoarea zi spre satul Goiesti impreuna cu Iordache. jocuri de noroc. Cap. si feme i cu ochi fermecatori. Paturica. din cauza pedepselor asp re. Revolutia lui Tudor Vladimirescu izbuc neste in a doua zi dupa moartea lui Sutu. in care se afla un batran. d obandind amicitia si increderea tuturor capitanilor armatei si chiar pe a lui Tu dor. el se informeaza despre starea lucrurilor. si dupa ce afla num ele tututor persoanelor ce inconjurau pe noul domnitor. fiica Banului C. XXIX Intr-o zi. prin lingusiri. care a fost dus la Cam . formand din aceasta localitate un lagar fortificat. impreuna cu Macedonski. care se infiltrase in armata lui T udor. promitandu-i ca-l va face cel mai bogat dintre toti. incepe sa se duce des pe la Curte si. iar daca nu. oaspetii i nfruptandu-se cam doua ore(atat a tinut cina) dupa care. Paturica intreaba si ce primeste in schimb iar Ipsilanti ii scri e pe o coala de hartie ca-l face ispravnic peste doua judete. se duce in gradina Brancoveanu. Dupa ce ajunge la casa lui. iar daca va stapan i tara intreaga il va face caimacam al Craiovei. alunecand astfel la o boala c are ii ameninta viata. Cap. dobadeste cu incetul favoarea tuturor. vrand sa fie sigur. Acel strain era vataf ul Gheorghe. frumos : c u vutcile si cafelele cele mai bune. dar Dinu. pe la miezul notpii siau luat ramas bun unii de la altii si s-a dus fiecare la locuinta sa. strainul este recunoscut de Andronache. spunand ca el nu are tata. au trimis doi panduri dupa mancare si bautura. era zdrobita de patima amorului. Paturica in vita toti fanariotii veniti din Tarigrad cu Alecu-voda si ii trata f. XXX Tudor Vladimirescu. care afla de la batrana ca a pacalit-o cu bani Costea Chiorul. Alesandru Sutu devenise domn al Tarii Romanesti. Intr-o zi. Cand se duce langa patul bolnavului. Cap. si de ce a saracit. Paturica. si plea ca in graba din casa. indemnand ostasii la furturi. Paturica se baga direct in pat. Paturica facuse o intelegere cu Nastase. Macedonski si alti prieteni de-ai lui care sustineau revolutia si vrea sa treaca de partea lui Ipsilant. toti capitanii se hotarau sa-l tradeze pe Tudor. vor stabili ei ce sa faca. cand multimea fa nariotilor manca si bea in onoarea lui Paturica. cu atat va izbu ti el mai bine. si de adeea. mancarea. Batranul ii reproseaza cateva l ucruri. deoarece vroia sa vorbeasca cu el. si toate acestea in casa lui. si l-a prins pe Tudor. ci ne ii plateste chiria casei. iar Ipsilanti ii raspunde ca sa indemne pe unii din ostasi la nesupunere si pe altii la jafuri. Acolo. Intre timp. comandati de Macedonski si Prodan. ciubucuri siriene. Gheorghe se intoarce in Bucuresti si afla ca Maria. Paturica vrea sa profite de acest evenim ent. Acest batran era tatal lui Paturica si ii spune arnautului sa -l cheme. XXXI Paturica se duce la Ipsilanti si ii spune ca daca ii va da soua sute de arnauti si pe capitanul Iordache i-l va aduce lui Tudor Vladimirescu. iar acesta din urma il asigura ca vor avea loc 4 j afuri. Cap. Dupa aceasta. Paturica renunta la prieteniile cu Tud or Vladimirescu. atunci cand il vede porun ceste sa-l dea afara.si o casa pe una din cele mai frumoase strazi ale orasului Bucuresti.Dinu Paturica vizita neincetat lagarul. afland ca Ipsilant a intrat in tara. si-a impartit ostirea i n doua parti: una care apara manastirile din Valahia Mica. Paturica ii face o zi intr-o zi lui Ip silant si ii da informatii despre Tudor Vladimirescu. iar cu cat Tudor va spanzura mai multi oameni. Ipsilatn ii da sarcina de a-l omori pe Tudor Vladimirescu. Nastase ii spune lui Paturica de oamenii spa nzurati de Tudor. dupa care il blesteama si pleaca. Strainul se intereseaza daca vine cineva sa-l vada sau sa-l ajute. vine o caruta de tara. dar nu putea deloc sa adoarma. Prodan si ceilalti capitani stabilesc ca d aca Tudor Vladimirescu va mai spanzura pe cineva in decursul a 7 zile atunci tot i sa treaca in comanda lui Macedonski si Prodan. Gheorghe devenise secretarul particular al lui Mihai-voda Sutu in Moldova. Paturica i si relua discutia cu Nastase. Paturica il intreaba si de mijloacele prin care poate sa faca acesta crima . un strain venise la casa unde era ingrijit postelnicul Andronache de o batrana. si alta compusa din s ase mii de panduri alesi si 2500 de arnauti.

in ca re se afla Dinu Paturica. apoi la Tirgoviste. . in car e ii cerea doua sute mii lei si ii anunta ca turcii au intrat in tara. Mila i-a fost alungata de vorbele celuilalt slujitor care ii amintise de crimele si nelegiuirile pe ca re le facuse. Dinu il mai intreaba ce a facut ce cele doua sute de vaci pe care le-a cerut Ipsilant. Si logofatului ii porunci sa vinda toata averea lui Dinu si sa-i despagubeasca pe tarani. Paturica il pune pe Neagu sa se gandeasca un mijloc prin care sa-si recupereze cei 200. acesta i-a spus ca o sa-l lase sa putrezeasca i n ocna parasita. Ocna avea o intrare patrata. Pe o ulita stramta. ii inchidea in cosar . si mai ales era sigur ca va parasi oc na din cauza scrisorilor incurajatoare pe care le primea. incat ocna urla de vaietele lui. iar domnul il chema pe spatar si ii porunci sa ia 40 de arnauti la Bucov. si deveni mai linistit. unde a fost asasinat. Asa cum a promis. Paturica primeste doua scris ori. sa-l trimita pe Pat urica in ocna parasita. lasand copilasii pe drumuri. Costea este tintuit (tra in teapa). Paturica isi luase ca ciocoi pe Neagu RupePiele. unii care purtau pe dansii semne de tortura s-au hotarat sa se duca la domn cand se afla in Divan. Dupa ce trecu putin timp. dupa care 600 le-a vandut din nou la tarani cu 15 lei bucata. apoi le vin dea animalele.Dupa ce citi aceste scrisori. venea o caruta de tara cu doi cai. iar cadavrul purtat pe pat mortuar si insotit de preot i si cantareti ce venea din partea opusa era al postelnicului Andronache Tuzluc. Neagu ii raspunde ca a indeplinit porunca ce i-a dat. pline de sange. care avea o adancime de pana la 10-1 2 stanjeni. Paturica cade pe patul lui cel de paie si incepe sa planga cu amar si sa se loveasca cu pumnii in cap de disperare . cu pretul de 3 lei. unuia chiar i se facuse m ila de el. incepusera sa se resimta cateva efecte: reuma tismul i-a cuprins tot corpul. Intunericul cel mare. Apoi. tutunarit si vin arit iar cand satenii nu mai aveau cu ce sa plateasca. femei mancandu-si copii.00 0 lei pe care ii vor trimite lui Ipsilant. Tot poporul asista la aceasta pedepsire a lui Cost ea. ochii i se umflasera. altadata i se parea ca vede oameni spanzurati cu limbile iesite afara din gura. Dar cand vroiau sa-i tintuiasca urechile la stalp. In scurt timp. Taxidarii luau intrita zeciuiala pentru oierit. In final. deoarece statea de trei luni in ocna parasita. Cu toate acestea. Si in cealalta scrisoare cineva il anunta ca desi a incercat sa-l roa ge pe Voda sa-l scoata din ocna.In momente de genul aces ta. Peretii ei erau umezi si de multe ori curgea apa dintr-insii. Cei doi se intalnesc cu Neagu. saraci. una in care cineva il anunta ca Duduca luat tot din casa si a fugit cu un t urc. din cauza ca a stat prea mult in ocna. descu lti. Dinu ii reproseaza lui Neagu ca sunt putini bani. iar turcii se retrasera din tara. dupa ca re ii spune cateva metode princ care sa adune mai multi bani: ii legi cot la cot si le prajesti piepturile pe langa foc. Primele zile petrecute de Paturica in ocna au fo st prea dureroase pentru el.Taranii ii inmanara domnului jalba. ierbarit. iar tatal sau a murit de inima rea de cand l-a dat afara din casa. Ghica deveni domn. dupa sapte luni. si dupa ce ii saracea de tot. care devenise purtator al corespond entei dintre Paturica si cateva persoane mari din Bucuresti care incercau sa-l s cape din ocna. ca sa nu poata reclama la stapanire. Neagu Rupe-Piele ii ungea cu pacura si ii lega de copaci. revolutia se terminase . a trimis 20 0 lui Ipsilant. Cei patru-cinci sute de t arani. aerul era iute si infectat de miasme. Mosiile si casele lui au fost vandute pentru a -i despagubi pe tarani. n u ma lasati . Ipsilanti i-a dat o hartie prin care il facea ispravnic l a Prahova si Sacuieni. XXXIII Doi fosti slujitori ai lui Paturica vorbeau despre el. victime ale lui Paturica si celorlalti ciocoi. si mancarea putin hranitoare il adusesera pe Paturica intr-o stare de furie. Uneori i se parea ca il vede pe tatal sau iesind dintre stancile ocnei facandu -l fiu nelegiuit . si o tuse put ernica ameninta din ce in ce mai mult existenta sa. deoarece nu mai traie ste. Ajuns acolo. Cap. nu mai auzea.pulung. ca sa-i intepe viespele si tantarii. imbracati in trente. isi rodea mainile de dispe rare si striga cu o voce rausita si tremuratoare: Stafiile! sariti oameni buni. Dinu Paturica se stinse din viata. Na stase ii face o vizita lui Paturica si ii aduce o stafeta de la Ipsilant. patul sau de pa ie. Paturica s-a dus la Ipsi lanti si l-a asigurat ca Tudor nu-i va mai face probleme. singuratatea. capul i se inflacara. au inceput sa se auda gla surile unor preoti. adica a strans 800 de vaci. mintea il parasea cu totul. el incepuse sa se ob isnuiasca cu ocna.

Duduca a fost cusuta intr-un sat si aruncata in valurile Dunarii deoarece a fos t descoperita de noul ei barbat. Gheorghe se casatoreste cu Ma ria. Iar in Bucuresti. THE END . fiica Banului C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful