Ciocoii Vechi Si Noi- Rezumat Pe Capitole

Cap I Junele, un fiu al unei slugi de la curte, avea o scrisoare pentru postelnicul.

S crisoarea era din partea tatalui junelui, in care il ruga pe postelnic sa-l prim easca pe fiul sau la curte si sa accepte 2 bote cu pastravi si 10 gaini. Posteln icul ii porunceste vatafului sa primeasca baiatul in curtea sa si sa-l faca ciub ucciu. Vataful ii arata camera unde va locui, de un stanjen patrat, cu o vatra p e care se afla un ibric colosal. In celalalt unghi era asezat era asezat un dula p si o multime de feligene pentru cafea. Patul era mizerabil, facut din cateva s canduri, cu o patura de lana albastra, iar pe pereti se aflau cateva tablouri cu vopsea proasta. Dinu Paturica se uita cu dis[ret la camera lui, dupa care desch ide geamul si aduna ratele, gainile, gastele, cocosii, apoi se indreapta catre b ucatarie. Ajungand acolo, devine foarte vesel cand vede tigaile de diferite mari mi in care se pregateste mancarea. Cap. II Postelnicul Andronache devenise mare postelnic furand din timpul cand era camara s si, unindu-se cu hotii si talharii de pe drumuri, in trei ani isi cumparase 10 mosii, cateva familii de tigani, case, vile, si altele. El se indragostise de M aria, unica fiica a banului C, ai incercase de mai multe ori sa-i ceara mana dar de fiecare data nu avea curaj. Intr-o buna zi, a izbutit. Banul C nu i-a dat ni ci un raspuns, dar s-a dus apoi la fiica lui, o fata de vreo 14 ani, cu pielea a lba, buze frumoase, dintii albi si frumosi, cu niste gene ca pana corbului , un tru p de o forma minunata, la care i se adaugau niste maini delicate de nimfa. Auzind numele viitorului ei sot, ales de voda, Maria ii raspunde tatalui cu o ur a desavarsita ca nu vrea sa auda de acest ticalos, si ca mai bine s-ar duce la m anastire. Batranul se bucura in clipa in care aude aceste cuvinte si o imbratiseaza. Domni torul Caragea Voda il invita pe banul C la curtea domneasca. Autorul narator int ervine cu o descriere a palatului domnesc. Ajuns la curte, coboara din trasura s i intra in sala, unde saruta mana domnitorului cu neplacere. Cap. III Banul a fost chemat cu Caragea intr-o camaruta. Caragea ii povesteste de amorul pe care-l nutreste postelnicul Andronache pentru Maria. Banul C isi apara fiica, nerenuntand la ideea ca nu vrea ca Maria sa se marite cu Andronache. Cap.IV Postelnicul Andronache, iesit la o plimbare pe un armasar arabic, observa o feme ie de 20 de ani, foarte frumoasa. Intorcandu-se la curte, el intreaba o sluga de fata din Ulita Izvorului. Afla ca o cheama Duduca , iar aceasta devine in scurt timp amanta postelnicului. Un calemgiu se indragosteste de Duduca, ii face sere nade seara, si, usor-usor, cei doi se expun in vazul lumii fara a crede ca pot f i observati. In scurt timp, vestea ajunge la postelnicul Andronache, care, intrun moment de furie, ii spune Duducai sa paraseasca casa lui. Aceasta simuleaza u n lesin, si il sperie pe postelnic, pana cand ajunge sa planga ca un copil si ii cere iertare. Cap. V A doua zi dupa sosirea lui, Paturica este chemat de Andronache pentru a-i examin a spiritul si inteligenta, pentru a vedea ce poate face din dansul. Postelnicul afla de la tanarul ciocoi ca stie sa scrie, sa citesca, ca a fost cu vinaritul, oieritul si fumaritul. Postelnicul Andronache il ia sub ingriojirea lui si-l tr imite la scoala domneasca sa invete greaca. In schimb, tanarul ciocoi trebuia ca de dimineata sa-l frece pe picioare, sa-l ajute sa se imbrace, sa-i aduca dulce ata, cafea si ciubuc. Ciocoiul considera ca decat sa invete o limba moarta mai b ine citea ceva care sa-l ajute. El face ce poate spre a deveni perfect in arta i pocriziei si a perfidiei. Paturica se hotaraste sa devina un om mare si bogat, s i nici un obstacol nu-l va putea abate de la aceasta idee fixa. Toate serviciile fata de stapanul sau le executa cu cea mai mare iuteala, gratie, si un fel de a fectiune incat fanariotul incepuse sa-l creada unul din cei mai credinciosi serv itori ai sai. Paturica se dadea bine pe langa toata lumea dar si era dornic sa s tie cat mai multe, si astfel, foarte mult timp isi petrecea invatand. Postelnicu l il alege pa Paturica sa o pazeasca pe Duduca. Paturica primeste o scrisoare de la tatal sau la care ii raspunde imediat, trimitandu-i scrisoarea printr-un tig

Dupa aceasta.VII Stand la panda. cheama pe toate slugile si l e ameninta va daca se va face risipa. Postelnicul este convins ca minte si il izgoneste de la curte. Conita il serveste cu vin. Duduca este nevoita sa se desparta de Iordache (Pe calemgiu il chema I ordache.an. IX Cei doi isi declara dragostea unul fata de celalalt si planuiesc cum sa-l scoata la desavarsita saracie pe postelnic. Vataful Gheorghe ii po vesteste cum l-a tradat Dinu. vataful se duce si ii c ere o parere despre dandul. facan du-l hot. inlocuieste chelarul. Cap. dupa ca teva pahare. in care i se reprosa faptul ca jepfuieste tara. Cap. hanul s-a daramat si ploua intr-ansul. plangandu-se de Dinu ca o urmareste mereu. car e mai de care mai nemultumiti. intr-o seara aude lautarii si il vede pe junele amorez. Dupa masa . vataful de curte al armasului. el incearca sa afle cat mai mult despre motivul certei celor doi. iar acum a ramas numai o orpritur a . apoi aduce vorba de Paturica. ei isi urmeaza drumul spre Mosia Rasucita. Postulantul. XIII Postulantul vine intr-o zi la Paturica cu scopul de a se angaja ca ispravnic la postelnicul Andronache si il roaga pe Andronache sa-i puna o vorba buna. si. Primesc miel inabusit. XI Intr-o zi. X Chir Costea era un om foarte viclean care cauta sa scoata profit din orice. sofragiul si stolnicul cu oameni alesi de el. : devine vataf de curte. cade in genunchi si marturiseste totul si face astfel rost de scrisoare. Cap. incearca sa-l pacaleasca dar acesta isi da seama. va pedespi fara mila. dupa care fluiera si apar hotii. Dinu Paturica este strigat de Niculaita. iar din helesteu sco ate in fiecare saptamana un car de peste si-l trimite la targ la Ploiesti. care a fost de acord sa-i plateasca 2500 rubiele pentru acea slujba. Cap. Cap. in aceeasi zi. Cand ace sta din urma vroia sa se duca la cucoana Ducuca. ). Cap. la vin. Descrie felul in care se aranjeaza Duduca. Apoi. Paturica afla ca postelnicul Andronache a facut multe nedreptati. dar vazand ca Paturica e si el viclean ii spune la sfarsit ca a glumit. Ca dovada. Paturica ii face o farsa. XII Dinu Paturica. foarte revoltat. Caragea vroia o scrisoare de iertare de la Ban. jupaneasa. sa fie sigur ca l-a iertat. VI In timp ce se ducea la Duduca. se enerveaza si pleaca. In padure. cere oameni sa investigheze locurile din imprejurimi. cat timp o privea de afara. cum s-a instalat in postul de vataf. a ars padurea apoi a vanat-o. Intrand in vorba cu el. nervos. il angajeaza pe Ciolanescu. unde este intampinat de tarani. Postelnicul se duce la Ban. Ciocoiul intra la Duduca si ii inmaneaza scrisoarea de l a Andronache. postelnicul vine la Caragea sa afle ce a vorbi t cu Banul C. Aceaste il ameninta cu mai multe treburi. satar gi-basa ii spune ca-i cunoaste pe talhari. Caragea. sa fie sigur ca nimeni nu strica nimic din mosia postelnicului. ii raspunde ca daca nu se duce la Ban sa-i ceara iertare il va tintui in poarta. face inventaru l la pasari. Cap. VIII In dimineata urmatoare Duduca il invita pe Paturica la o cafea cu dulceata. Tot atunci observa ca Dinu nu era deloc urat. Imediat dupa aceasta. XIV Caragea primeste o scrisoare de la Ahmet Kelalaili. il ademeneste si cei doi se saruta. Cap. carciumile la fel. Cap. In final. Postelnicul il ia pe Dinu de pe capul ei si il promoveaza in functie. Androna che il intreaba : ce-mi dai sa te fac ispravnic? . Duduca ii face o vizita. Apoi. cand postelnicul se afla singur in camera sa. In schimb. . Dinu ii cere o suta de pungi de bani lui Andronache pentru a pastra tacerea dar acest a ii da numai 50. Sati rgi-basa le da porunca sa li se dea de mancare.

Maria. Batranii stateau r asturnati pe iarba verde sub umbra deasa a copacilor si fumau. dar majoritatea banilor veneau din cauza ca punea capetenii de judet. Cap. unde. Tocmai atunsi soseste Costea Chir Chiorul cu un taxid de marfa de la Tarigrad. Cap. Imparatul le-a dat urmatoarea xplicatie: Daca veti ramane uniti dupa moartea mea. apoi Paturica invita cateva fete. boierii au inceput sa se infrupte din bunataturi. XV Autorul-narator descrie cateva obiceiuri pe care le faceau bucurestenii vara. dupa care invarteau o hora stramoseasca si dansuri vesele. si ii invata cum. apoi i-a pus sa rupa fiecare bat in parte si in scurt tim p. Sluga ii spune ca Gheorghe a plecat de la curte si in inmaneaza s crisoare. XIX Paturica face multi oameni ispravnici si judecatori. razand si gesticuland ca niste nebuni . aducand catast iful. sigura ca erau pentru ea. fiind nemultumit ca vine neincetat sa-i ceara bani. este hotarat ca fiica lui sa se marite cu un o m cinstit si drept ca Gheorghe. Acolo gaseste niste versuri. Paturica. si suspina tot timpul. Bu curestenii se adunau in gradinile Breslea. Duduca se preface ca plange. Postelnicul Andronache Tuzluc da o petrecere la el acasa cu mese stralucite. deoarece ii placea sa cheltuie ca un nebun . va veni vrajmasul si va face din voi aceea ce facurati dinaintea mea cu aceste nui ele . Ajunsi la petrecere. Cap. iar dupa ce acesta pleca la vistierie. si. Duduca a fost incurajata de Andronache sa-s . si. nimeni nu va va birui. ia r boierul Pingelescu cam 3000 de lei. Barbalata. In tot acest timp. Boierii au inceput sa joace apoi un joc propus se baronul Calicevski. XVI Dinu Paturica nu se lasa mai prejos. XXI Intr-o seara. Acolo . mult de functia sa. ii explica toate cheltuielile. Cap. XVIII Banul C il angajeaza pe vataful Gheorghe la el la curte dupa ce afla povestea lu i. asa cum dadea de obicei. Dupa ce-i da de baut si de mancat. simtea o m are placere sa-l urmareasca pe Gheorghe. Gheorghe fac e sacrificiul cerut de onoare si recunostinta si renunta la soarele vietii sale . XVII Neculaita ii face o vizita lui Paturica. Dupa ce citi scrisoarea. fiica banului C. postelnicul ramane singur cu Chera Duduca. din fripturi din vin.Cap. toti invitatii fac o hora. Cismigiu si Giafer. si n-au putut. Cap. Dud uca ii spune postelnicului ca si-a vandut toate hainele ca nu mai erau la moda s i acum nu mai are cu ce sa se imbrace. si sa nu stea in calea iubirii lor. banul se inchisese in camera lui. lasa in functie un episcop care abuzase f. toata compania se pun ea pe bere si pe mancare . si. dupa ce isi termina datoriile sale fata de Ban. daca va veti desparti. El ii cinsteste cu vin si rachiu. Gheorghe se indragosteste de Maria. toate betele au fost rupte. XX Domnita Ralu construieste la Cismeaua Rosie o sala de teatru. pune o sluga sa-l chem e pe Gheorghe. si le spu ne o poveste cu un imparat care avea 75 de fii : i-a pus sa rupa un snop de 75 d e bete. Locul de predilectie al lui Gheorghe era chioscul din gradina. fiecare cap de familie isi intindea masa. si arhonul caminare 500 lei. vesele si saltarete. G heoghe ii scrie o scrisoare banului pe care o inmaneaza unei slugi si paraseste curtea. sera te atragatoare si jocuri de carti . postelnicul Andronache il cheama pe Paturica sa-i arate cheltuieli le. se urca in chiosc si privea cu mare interes locul unde statea el. Acesti amici erau coriferii ciocoismului si ai ho tomaniilor bucurestene de pe atunci. se urca in chiosc. el castiga foarte multi bani . si pregateste si el o cina la care invita c ei mai apropiati amici ai sai. Paturica le face apoi o socoteala cam cat ar putea castiga daca ar fura. Cap. Cand trecea furia dantului. acompaniati de lautarii care cantau cele mai fr umoase cantece la masa. impreuna cu amicii beau si manca u. Dupa ce pleaca Paturica. Prin acest fel. patrunsa de iubire. Cand isi da seama ca Banul C a aflat de iubirea lor (din priviri). Intre timp. lautarii cantau cantece de amor sau melodii de dant. care s-a transform at apoi in teatru. Postelnicul este cel mai suparat pentru ca a pierdut 10. Tinerii se arunca u cu exaltatie in arena dantului . isi da seama ca Gheorghe o iubeste. si medita.000 lei.

Apoi. care acu m era intr-o mizerie complecta. si de aceea isi pune intrebare daca chiar a fuggit C aragea. Dupa ce chemase t oti boierii sa le spuna ca va pleca. si Dinu Paturica. Paturica inceraca sa acopere toate h otiile pe care le-a facut . si racoritoare iar in cealalta stateau slugile pe timpul spectacolului . pentru a se plange despre hotiile lui Paturica. uneori se preface ca muta un scaun de la un loc la altul. La sfarsit. primeste doua vesti: Costea Chiroul cumaparase mosiile lui And ronache iar afla ca boierul Caragea fugise. Paturica il chemase pentru rafuirea socotelilor dintre ei si anume afacerea cu postelnicul Andronache. Dupa aceasta. cei doi se duc la licitatie. Cap. Intr-una din ele se tineau rachiuri. Paturica negociaza cu Costea pro centul pe care-l merita. iar el face pe filozoful:vorbeste putin si asculta mult. si a platit slugile. Andronache primeste o scrisoa re in care este anuntat ca i se va vinde casa pentru a putea plati datoriile ca tre Costea bogasierul si altor ipochimeni. . Andr onache plateste cu polite. cade in genunchi si cere razbunare. si ajunge la intelegere: 40% lui Costea Chiorul. Cap. si . XXVI Caragea a fost anuntat din corespondentele pe care le tinea cu Tarigradul ca Al esandru-voda Sutu era aproape sa ocupe tronul tarii si de aceea se hotaraste sa fuga in Europa impreuna cu familia si comoriile ce le adunase. cinsteste cu un pahar de vin celelalte slugi. Paturica avea acum trei mosii. Disperat. XXIII Slugile. XXVIII Toata lumea vorbea despre innebunirea lui Andronache. postelnicul Andronache Tuzluc aude doi oameni din fat a lui vorbind despre felul in care il insela Paturica impreuna cu Chera Duduca. unde afl a de la o tiganca batrana ca cei doi si-au incarcat totul in sase care si au ple cat spre Sfantul Nicolae.i ia tot ce ii place spunand ca are bani. El le marturi seste slugilor si metoda princ are afla secretele celorlalte case boieresti: se duce in fiecare zi in pivnita de la Zlatari. primest e raspunsul ca Dinu Paturica este boier cu caftan si se afla in humzetul tarii. de unde Costea Chiorul cumpara cele doua mosii cu banii lui Paturica. Acolo. Le spune tehnic a pe care o foloseste: atunci cand un boier strain intra in casa stapanului ei. la care creierul operatiunii a fost Paturica. Acum. dupa ce Costea Chiorul fac e calculul. Cap. Paturica este costient de faptul ca boierul Caragea l-ar putea trimite la ocna. Paturi ca vroia sa imparta castigul cu Costea Chiorul. Ajungand acasa. Interiorul lui se compunea dintr-o sala de spectacol si c ateva camere la stanga si la dreapta salii. si nu poate face nimic. Chera Duduca simuleaza o usoara isterie spunand ca nu ia nimic. Acestia erau postelnicul Andronache. XXV Paturica pacaleste un boier de tara atunci cand ii schimba niste bani. ii mai strecoara bani fara valoare. XXII Teatrul construit de doamna Ralu avea o lungime de optsprezece stanjeni. Andronache se duce la Chera Duduca acasa. numai doi impingeau simtamantul bucuriei si al intristarii pana la extremitate . si in loc sa-i dea toti banii adevarati. Andronache se duce la curtea domneasca. pleaca dupa cei doi. doua vii. Dinu si Chera Duduca. bauturi. dupa care isi da seama ca toate slugi ile plecasera de la curtea lui. El mai afla ca cei doi. Acolo. au pleca t sa se cunune. Dupa ce s pune cum l-au inselat cei doi. si o la time de noua stanjeni. Cap. sau bani calp i . deoarece ar fi prea simplu. cat timp stapinii lor erau la spectacol. Cap. Urmat oarea zi. deoarece nu avea sa-i dea 120 de pungi de bani. cand cei doi il vad pe poste lnic. ramanand numai o sluga la bucatarie. alteori netezeste maca turile pe pat sau pune apa proaspata in caramflie si astfel aude tot ce vorbesc bo ierii fara ca acestia macar sa-si dea seama ca cineva ii asculta. Un fecior (sluga) se face remarcat prin faptul ca le spune tuturor c elor de fata ca stie tot ce se intampla in casa stapanului lui. pentru a fi protejati de preoti. Cap. XXIV Costea Chiorul primeste o scrisoare de la Paturica si se duce pe ascuns la acest a. Andronache o ia pe aceasta la intrebari si afla ca Dinu a pus la cale toate acestea. iar Paturica isi regula cas a si interesele sale cum putea mai bine . sa-l intal neasca pe spatar. se ascund in spatele altarului. incep sa vorbeasca despre prob lemele lor. Pe durata spectacolului.

care se infiltrase in armata lui T udor. Paturica se baga direct in pat. Cand se duce langa patul bolnavului. au trimis doi panduri dupa mancare si bautura. iar acesta din urma il asigura ca vor avea loc 4 j afuri. jocuri de noroc. Paturica vrea sa profite de acest evenim ent. Macedonski si alti prieteni de-ai lui care sustineau revolutia si vrea sa treaca de partea lui Ipsilant. Paturica il intreaba si de mijloacele prin care poate sa faca acesta crima . XXXI Paturica se duce la Ipsilanti si ii spune ca daca ii va da soua sute de arnauti si pe capitanul Iordache i-l va aduce lui Tudor Vladimirescu. care s-au asezat in Manastirea Cotroceni si pe campia din jurul ei. Acolo. spunand ca el nu are tata. mancarea. Paturica. iar daca va stapan i tara intreaga il va face caimacam al Craiovei. Nastase ii spune lui Paturica de oamenii spa nzurati de Tudor. si dupa ce afla num ele tututor persoanelor ce inconjurau pe noul domnitor. Paturica ii face o zi intr-o zi lui Ip silant si ii da informatii despre Tudor Vladimirescu. fiica Banului C. ciubucuri siriene. XXXII Paturica s-a dus urmatoarea zi spre satul Goiesti impreuna cu Iordache. vor stabili ei ce sa faca. Gheorghe se intoarce in Bucuresti si afla ca Maria. si l-a prins pe Tudor. vrand sa fie sigur. impreuna cu Macedonski. XXIX Intr-o zi. Cap. indemnand ostasii la furturi. toti capitanii se hotarau sa-l tradeze pe Tudor. era zdrobita de patima amorului. alunecand astfel la o boala c are ii ameninta viata. Paturica i si relua discutia cu Nastase. afland ca Ipsilant a intrat in tara. promitandu-i ca-l va face cel mai bogat dintre toti. iar cu cat Tudor va spanzura mai multi oameni. Acest batran era tatal lui Paturica si ii spune arnautului sa -l cheme. Dupa ce ajunge la casa lui. si-a impartit ostirea i n doua parti: una care apara manastirile din Valahia Mica. Cap. Batranul ii reproseaza cateva l ucruri. incepe sa se duce des pe la Curte si. Cap. vine o caruta de tara. in care se afla un batran. si alta compusa din s ase mii de panduri alesi si 2500 de arnauti. Strainul se intereseaza daca vine cineva sa-l vada sau sa-l ajute. care a fost dus la Cam . Alesandru Sutu devenise domn al Tarii Romanesti. Intre timp. strainul este recunoscut de Andronache. Ghencea si Farmache si restul arnautilor. XXX Tudor Vladimirescu. prin lingusiri. deoarece vroia sa vorbeasca cu el. ci ne ii plateste chiria casei. se duce in gradina Brancoveanu. Ipsilatn ii da sarcina de a-l omori pe Tudor Vladimirescu. iar Ipsilanti ii raspunde ca sa indemne pe unii din ostasi la nesupunere si pe altii la jafuri. Paturica facuse o intelegere cu Nastase. si de ce a saracit. formand din aceasta localitate un lagar fortificat. un strain venise la casa unde era ingrijit postelnicul Andronache de o batrana. Paturica. el se informeaza despre starea lucrurilor. dar Dinu. Cap. Dupa aceasta. din cauza pedepselor asp re. frumos : c u vutcile si cafelele cele mai bune. care afla de la batrana ca a pacalit-o cu bani Costea Chiorul. Gheorghe devenise secretarul particular al lui Mihai-voda Sutu in Moldova. si plea ca in graba din casa. Paturica in vita toti fanariotii veniti din Tarigrad cu Alecu-voda si ii trata f. dupa care il blesteama si pleaca. cand multimea fa nariotilor manca si bea in onoarea lui Paturica. Paturica renunta la prieteniile cu Tud or Vladimirescu. si feme i cu ochi fermecatori. si de adeea. Revolutia lui Tudor Vladimirescu izbuc neste in a doua zi dupa moartea lui Sutu. dobadeste cu incetul favoarea tuturor. Prodan si ceilalti capitani stabilesc ca d aca Tudor Vladimirescu va mai spanzura pe cineva in decursul a 7 zile atunci tot i sa treaca in comanda lui Macedonski si Prodan. comandati de Macedonski si Prodan. dar nu putea deloc sa adoarma. Paturica intreaba si ce primeste in schimb iar Ipsilanti ii scri e pe o coala de hartie ca-l face ispravnic peste doua judete. atunci cand il vede porun ceste sa-l dea afara. oaspetii i nfruptandu-se cam doua ore(atat a tinut cina) dupa care.si o casa pe una din cele mai frumoase strazi ale orasului Bucuresti. pe la miezul notpii siau luat ramas bun unii de la altii si s-a dus fiecare la locuinta sa. si toate acestea in casa lui. cu atat va izbu ti el mai bine.Dinu Paturica vizita neincetat lagarul. iar daca nu. Acel strain era vataf ul Gheorghe. d obandind amicitia si increderea tuturor capitanilor armatei si chiar pe a lui Tu dor. Intr-o zi.

unde a fost asasinat. Primele zile petrecute de Paturica in ocna au fo st prea dureroase pentru el. ochii i se umflasera. Neagu ii raspunde ca a indeplinit porunca ce i-a dat. descu lti. adica a strans 800 de vaci. lasand copilasii pe drumuri. Mosiile si casele lui au fost vandute pentru a -i despagubi pe tarani. Cei patru-cinci sute de t arani. dupa sapte luni. Cei doi se intalnesc cu Neagu. in ca re se afla Dinu Paturica. isi rodea mainile de dispe rare si striga cu o voce rausita si tremuratoare: Stafiile! sariti oameni buni.00 0 lei pe care ii vor trimite lui Ipsilant. acesta i-a spus ca o sa-l lase sa putrezeasca i n ocna parasita. Ipsilanti i-a dat o hartie prin care il facea ispravnic l a Prahova si Sacuieni. incepusera sa se resimta cateva efecte: reuma tismul i-a cuprins tot corpul. apoi la Tirgoviste. care devenise purtator al corespond entei dintre Paturica si cateva persoane mari din Bucuresti care incercau sa-l s cape din ocna. Costea este tintuit (tra in teapa). dupa care 600 le-a vandut din nou la tarani cu 15 lei bucata. femei mancandu-si copii. ierbarit. unuia chiar i se facuse m ila de el. au inceput sa se auda gla surile unor preoti. Taxidarii luau intrita zeciuiala pentru oierit. si deveni mai linistit. Si in cealalta scrisoare cineva il anunta ca desi a incercat sa-l roa ge pe Voda sa-l scoata din ocna. apoi le vin dea animalele. altadata i se parea ca vede oameni spanzurati cu limbile iesite afara din gura. iar domnul il chema pe spatar si ii porunci sa ia 40 de arnauti la Bucov. si dupa ce ii saracea de tot. revolutia se terminase . ca sa-i intepe viespele si tantarii. Ajuns acolo. Ghica deveni domn. sa-l trimita pe Pat urica in ocna parasita. el incepuse sa se ob isnuiasca cu ocna. capul i se inflacara. n u ma lasati . in car e ii cerea doua sute mii lei si ii anunta ca turcii au intrat in tara. iar turcii se retrasera din tara. pline de sange. Cap. una in care cineva il anunta ca Duduca luat tot din casa si a fugit cu un t urc. si o tuse put ernica ameninta din ce in ce mai mult existenta sa. a trimis 20 0 lui Ipsilant. dupa ca re ii spune cateva metode princ care sa adune mai multi bani: ii legi cot la cot si le prajesti piepturile pe langa foc. Dar cand vroiau sa-i tintuiasca urechile la stalp. singuratatea. Paturica s-a dus la Ipsi lanti si l-a asigurat ca Tudor nu-i va mai face probleme.Taranii ii inmanara domnului jalba. ii inchidea in cosar . si mai ales era sigur ca va parasi oc na din cauza scrisorilor incurajatoare pe care le primea. In scurt timp. Pe o ulita stramta. aerul era iute si infectat de miasme. venea o caruta de tara cu doi cai. iar cadavrul purtat pe pat mortuar si insotit de preot i si cantareti ce venea din partea opusa era al postelnicului Andronache Tuzluc. XXXIII Doi fosti slujitori ai lui Paturica vorbeau despre el. .Dupa ce citi aceste scrisori. deoarece statea de trei luni in ocna parasita. Mila i-a fost alungata de vorbele celuilalt slujitor care ii amintise de crimele si nelegiuirile pe ca re le facuse. Apoi. ca sa nu poata reclama la stapanire. saraci. cu pretul de 3 lei. Dinu ii reproseaza lui Neagu ca sunt putini bani. Si logofatului ii porunci sa vinda toata averea lui Dinu si sa-i despagubeasca pe tarani. Paturica il pune pe Neagu sa se gandeasca un mijloc prin care sa-si recupereze cei 200. incat ocna urla de vaietele lui. In final. nu mai auzea. Dinu Paturica se stinse din viata. imbracati in trente.In momente de genul aces ta. Peretii ei erau umezi si de multe ori curgea apa dintr-insii. din cauza ca a stat prea mult in ocna. Uneori i se parea ca il vede pe tatal sau iesind dintre stancile ocnei facandu -l fiu nelegiuit . patul sau de pa ie. Intunericul cel mare. si mancarea putin hranitoare il adusesera pe Paturica intr-o stare de furie. Neagu Rupe-Piele ii ungea cu pacura si ii lega de copaci. Asa cum a promis. unii care purtau pe dansii semne de tortura s-au hotarat sa se duca la domn cand se afla in Divan. care avea o adancime de pana la 10-1 2 stanjeni. Dupa ce trecu putin timp. Tot poporul asista la aceasta pedepsire a lui Cost ea. victime ale lui Paturica si celorlalti ciocoi. Cu toate acestea. Paturica isi luase ca ciocoi pe Neagu RupePiele. Paturica cade pe patul lui cel de paie si incepe sa planga cu amar si sa se loveasca cu pumnii in cap de disperare . Paturica primeste doua scris ori. Dinu il mai intreaba ce a facut ce cele doua sute de vaci pe care le-a cerut Ipsilant. mintea il parasea cu totul. deoarece nu mai traie ste.pulung. iar tatal sau a murit de inima rea de cand l-a dat afara din casa. tutunarit si vin arit iar cand satenii nu mai aveau cu ce sa plateasca. Ocna avea o intrare patrata. Na stase ii face o vizita lui Paturica si ii aduce o stafeta de la Ipsilant.

THE END . Iar in Bucuresti. fiica Banului C. Gheorghe se casatoreste cu Ma ria.Duduca a fost cusuta intr-un sat si aruncata in valurile Dunarii deoarece a fos t descoperita de noul ei barbat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful