Cap I Junele, un fiu al unei slugi de la curte, avea o scrisoare pentru postelnicul.

S crisoarea era din partea tatalui junelui, in care il ruga pe postelnic sa-l prim easca pe fiul sau la curte si sa accepte 2 bote cu pastravi si 10 gaini. Posteln icul ii porunceste vatafului sa primeasca baiatul in curtea sa si sa-l faca ciub ucciu. Vataful ii arata camera unde va locui, de un stanjen patrat, cu o vatra p e care se afla un ibric colosal. In celalalt unghi era asezat era asezat un dula p si o multime de feligene pentru cafea. Patul era mizerabil, facut din cateva s canduri, cu o patura de lana albastra, iar pe pereti se aflau cateva tablouri cu vopsea proasta. Dinu Paturica se uita cu dis[ret la camera lui, dupa care desch ide geamul si aduna ratele, gainile, gastele, cocosii, apoi se indreapta catre b ucatarie. Ajungand acolo, devine foarte vesel cand vede tigaile de diferite mari mi in care se pregateste mancarea. Cap. II Postelnicul Andronache devenise mare postelnic furand din timpul cand era camara s si, unindu-se cu hotii si talharii de pe drumuri, in trei ani isi cumparase 10 mosii, cateva familii de tigani, case, vile, si altele. El se indragostise de M aria, unica fiica a banului C, ai incercase de mai multe ori sa-i ceara mana dar de fiecare data nu avea curaj. Intr-o buna zi, a izbutit. Banul C nu i-a dat ni ci un raspuns, dar s-a dus apoi la fiica lui, o fata de vreo 14 ani, cu pielea a lba, buze frumoase, dintii albi si frumosi, cu niste gene ca pana corbului , un tru p de o forma minunata, la care i se adaugau niste maini delicate de nimfa. Auzind numele viitorului ei sot, ales de voda, Maria ii raspunde tatalui cu o ur a desavarsita ca nu vrea sa auda de acest ticalos, si ca mai bine s-ar duce la m anastire. Batranul se bucura in clipa in care aude aceste cuvinte si o imbratiseaza. Domni torul Caragea Voda il invita pe banul C la curtea domneasca. Autorul narator int ervine cu o descriere a palatului domnesc. Ajuns la curte, coboara din trasura s i intra in sala, unde saruta mana domnitorului cu neplacere. Cap. III Banul a fost chemat cu Caragea intr-o camaruta. Caragea ii povesteste de amorul pe care-l nutreste postelnicul Andronache pentru Maria. Banul C isi apara fiica, nerenuntand la ideea ca nu vrea ca Maria sa se marite cu Andronache. Cap.IV Postelnicul Andronache, iesit la o plimbare pe un armasar arabic, observa o feme ie de 20 de ani, foarte frumoasa. Intorcandu-se la curte, el intreaba o sluga de fata din Ulita Izvorului. Afla ca o cheama Duduca , iar aceasta devine in scurt timp amanta postelnicului. Un calemgiu se indragosteste de Duduca, ii face sere nade seara, si, usor-usor, cei doi se expun in vazul lumii fara a crede ca pot f i observati. In scurt timp, vestea ajunge la postelnicul Andronache, care, intrun moment de furie, ii spune Duducai sa paraseasca casa lui. Aceasta simuleaza u n lesin, si il sperie pe postelnic, pana cand ajunge sa planga ca un copil si ii cere iertare. Cap. V A doua zi dupa sosirea lui, Paturica este chemat de Andronache pentru a-i examin a spiritul si inteligenta, pentru a vedea ce poate face din dansul. Postelnicul afla de la tanarul ciocoi ca stie sa scrie, sa citesca, ca a fost cu vinaritul, oieritul si fumaritul. Postelnicul Andronache il ia sub ingriojirea lui si-l tr imite la scoala domneasca sa invete greaca. In schimb, tanarul ciocoi trebuia ca de dimineata sa-l frece pe picioare, sa-l ajute sa se imbrace, sa-i aduca dulce ata, cafea si ciubuc. Ciocoiul considera ca decat sa invete o limba moarta mai b ine citea ceva care sa-l ajute. El face ce poate spre a deveni perfect in arta i pocriziei si a perfidiei. Paturica se hotaraste sa devina un om mare si bogat, s i nici un obstacol nu-l va putea abate de la aceasta idee fixa. Toate serviciile fata de stapanul sau le executa cu cea mai mare iuteala, gratie, si un fel de a fectiune incat fanariotul incepuse sa-l creada unul din cei mai credinciosi serv itori ai sai. Paturica se dadea bine pe langa toata lumea dar si era dornic sa s tie cat mai multe, si astfel, foarte mult timp isi petrecea invatand. Postelnicu l il alege pa Paturica sa o pazeasca pe Duduca. Paturica primeste o scrisoare de la tatal sau la care ii raspunde imediat, trimitandu-i scrisoarea printr-un tig

sofragiul si stolnicul cu oameni alesi de el. va pedespi fara mila. care a fost de acord sa-i plateasca 2500 rubiele pentru acea slujba. ei isi urmeaza drumul spre Mosia Rasucita. jupaneasa. Duduca este nevoita sa se desparta de Iordache (Pe calemgiu il chema I ordache. Cap. XIII Postulantul vine intr-o zi la Paturica cu scopul de a se angaja ca ispravnic la postelnicul Andronache si il roaga pe Andronache sa-i puna o vorba buna. dupa care fluiera si apar hotii. apoi aduce vorba de Paturica. carciumile la fel. In final. In padure. Postelnicul il ia pe Dinu de pe capul ei si il promoveaza in functie. inlocuieste chelarul. Dinu Paturica este strigat de Niculaita.VII Stand la panda. VIII In dimineata urmatoare Duduca il invita pe Paturica la o cafea cu dulceata. in aceeasi zi. intr-o seara aude lautarii si il vede pe junele amorez. il ademeneste si cei doi se saruta. Cand ace sta din urma vroia sa se duca la cucoana Ducuca. X Chir Costea era un om foarte viclean care cauta sa scoata profit din orice. Paturica afla ca postelnicul Andronache a facut multe nedreptati. Cap. hanul s-a daramat si ploua intr-ansul. el incearca sa afle cat mai mult despre motivul certei celor doi. VI In timp ce se ducea la Duduca. unde este intampinat de tarani. Cap. facan du-l hot. sa fie sigur ca l-a iertat. Paturica ii face o farsa. Postelnicul este convins ca minte si il izgoneste de la curte. Dinu ii cere o suta de pungi de bani lui Andronache pentru a pastra tacerea dar acest a ii da numai 50. Primesc miel inabusit. cere oameni sa investigheze locurile din imprejurimi. Postulantul. Cap. Postelnicul se duce la Ban. : devine vataf de curte. Caragea vroia o scrisoare de iertare de la Ban. se enerveaza si pleaca. dar vazand ca Paturica e si el viclean ii spune la sfarsit ca a glumit. a ars padurea apoi a vanat-o. nervos. cade in genunchi si marturiseste totul si face astfel rost de scrisoare. Duduca ii face o vizita. in care i se reprosa faptul ca jepfuieste tara. car e mai de care mai nemultumiti. XI Intr-o zi. Androna che il intreaba : ce-mi dai sa te fac ispravnic? . incearca sa-l pacaleasca dar acesta isi da seama. Cap. Vataful Gheorghe ii po vesteste cum l-a tradat Dinu.an. cat timp o privea de afara. Descrie felul in care se aranjeaza Duduca. Sati rgi-basa le da porunca sa li se dea de mancare. Cap. Intrand in vorba cu el. satar gi-basa ii spune ca-i cunoaste pe talhari. Cap. . vataful de curte al armasului. Cap. il angajeaza pe Ciolanescu. foarte revoltat. ii raspunde ca daca nu se duce la Ban sa-i ceara iertare il va tintui in poarta. In schimb. Ca dovada. iar acum a ramas numai o orpritur a . Dupa masa . la vin. Caragea. plangandu-se de Dinu ca o urmareste mereu. Apoi. XII Dinu Paturica. Apoi. dupa ca teva pahare. ). IX Cei doi isi declara dragostea unul fata de celalalt si planuiesc cum sa-l scoata la desavarsita saracie pe postelnic. Tot atunci observa ca Dinu nu era deloc urat. vataful se duce si ii c ere o parere despre dandul. Imediat dupa aceasta. Conita il serveste cu vin. cum s-a instalat in postul de vataf. sa fie sigur ca nimeni nu strica nimic din mosia postelnicului. cheama pe toate slugile si l e ameninta va daca se va face risipa. si. Aceaste il ameninta cu mai multe treburi. face inventaru l la pasari. cand postelnicul se afla singur in camera sa. iar din helesteu sco ate in fiecare saptamana un car de peste si-l trimite la targ la Ploiesti. postelnicul vine la Caragea sa afle ce a vorbi t cu Banul C. Dupa aceasta. Ciocoiul intra la Duduca si ii inmaneaza scrisoarea de l a Andronache. XIV Caragea primeste o scrisoare de la Ahmet Kelalaili. Cap.

El ii cinsteste cu vin si rachiu. si pregateste si el o cina la care invita c ei mai apropiati amici ai sai. Sluga ii spune ca Gheorghe a plecat de la curte si in inmaneaza s crisoare. Imparatul le-a dat urmatoarea xplicatie: Daca veti ramane uniti dupa moartea mea. acompaniati de lautarii care cantau cele mai fr umoase cantece la masa. Acolo . daca va veti desparti. Cismigiu si Giafer. mult de functia sa. Batranii stateau r asturnati pe iarba verde sub umbra deasa a copacilor si fumau. se urca in chiosc. Cand isi da seama ca Banul C a aflat de iubirea lor (din priviri). Duduca se preface ca plange. fiind nemultumit ca vine neincetat sa-i ceara bani. Duduca a fost incurajata de Andronache sa-s . dupa ce isi termina datoriile sale fata de Ban. Dupa ce pleaca Paturica. patrunsa de iubire. Dud uca ii spune postelnicului ca si-a vandut toate hainele ca nu mai erau la moda s i acum nu mai are cu ce sa se imbrace. asa cum dadea de obicei. Ajunsi la petrecere. Paturica. Maria. Acesti amici erau coriferii ciocoismului si ai ho tomaniilor bucurestene de pe atunci. Gheorghe fac e sacrificiul cerut de onoare si recunostinta si renunta la soarele vietii sale . Cap. iar dupa ce acesta pleca la vistierie. dupa care invarteau o hora stramoseasca si dansuri vesele. Cap. XV Autorul-narator descrie cateva obiceiuri pe care le faceau bucurestenii vara. Gheorghe se indragosteste de Maria. isi da seama ca Gheorghe o iubeste. unde. fiica banului C. este hotarat ca fiica lui sa se marite cu un o m cinstit si drept ca Gheorghe. toate betele au fost rupte. Boierii au inceput sa joace apoi un joc propus se baronul Calicevski. aducand catast iful. ii explica toate cheltuielile. Locul de predilectie al lui Gheorghe era chioscul din gradina. Postelnicul Andronache Tuzluc da o petrecere la el acasa cu mese stralucite. Tinerii se arunca u cu exaltatie in arena dantului . postelnicul Andronache il cheama pe Paturica sa-i arate cheltuieli le. boierii au inceput sa se infrupte din bunataturi. razand si gesticuland ca niste nebuni . si arhonul caminare 500 lei. ia r boierul Pingelescu cam 3000 de lei. In tot acest timp. dar majoritatea banilor veneau din cauza ca punea capetenii de judet. si sa nu stea in calea iubirii lor. toti invitatii fac o hora. lautarii cantau cantece de amor sau melodii de dant. banul se inchisese in camera lui. Cap. pune o sluga sa-l chem e pe Gheorghe. Acolo gaseste niste versuri. lasa in functie un episcop care abuzase f. sigura ca erau pentru ea. nimeni nu va va birui. XVI Dinu Paturica nu se lasa mai prejos. Paturica le face apoi o socoteala cam cat ar putea castiga daca ar fura. si n-au putut. Barbalata. deoarece ii placea sa cheltuie ca un nebun . va veni vrajmasul si va face din voi aceea ce facurati dinaintea mea cu aceste nui ele . din fripturi din vin. simtea o m are placere sa-l urmareasca pe Gheorghe. Prin acest fel. si le spu ne o poveste cu un imparat care avea 75 de fii : i-a pus sa rupa un snop de 75 d e bete. si ii invata cum. XIX Paturica face multi oameni ispravnici si judecatori. sera te atragatoare si jocuri de carti . Tocmai atunsi soseste Costea Chir Chiorul cu un taxid de marfa de la Tarigrad. si suspina tot timpul. Cap. Bu curestenii se adunau in gradinile Breslea.Cap. XXI Intr-o seara. si medita. Intre timp. impreuna cu amicii beau si manca u. si. si. Dupa ce citi scrisoarea. postelnicul ramane singur cu Chera Duduca. XVII Neculaita ii face o vizita lui Paturica. Cap. Postelnicul este cel mai suparat pentru ca a pierdut 10.000 lei. vesele si saltarete. care s-a transform at apoi in teatru. XVIII Banul C il angajeaza pe vataful Gheorghe la el la curte dupa ce afla povestea lu i. fiecare cap de familie isi intindea masa. XX Domnita Ralu construieste la Cismeaua Rosie o sala de teatru. Dupa ce-i da de baut si de mancat. Cand trecea furia dantului. apoi Paturica invita cateva fete. si. toata compania se pun ea pe bere si pe mancare . G heoghe ii scrie o scrisoare banului pe care o inmaneaza unei slugi si paraseste curtea. el castiga foarte multi bani . apoi i-a pus sa rupa fiecare bat in parte si in scurt tim p. se urca in chiosc si privea cu mare interes locul unde statea el. Cap.

la care creierul operatiunii a fost Paturica. pentru a fi protejati de preoti. Interiorul lui se compunea dintr-o sala de spectacol si c ateva camere la stanga si la dreapta salii. Dupa ce chemase t oti boierii sa le spuna ca va pleca. Cap. deoarece ar fi prea simplu. postelnicul Andronache Tuzluc aude doi oameni din fat a lui vorbind despre felul in care il insela Paturica impreuna cu Chera Duduca. si racoritoare iar in cealalta stateau slugile pe timpul spectacolului . Acolo. cei doi se duc la licitatie. Andronache se duce la Chera Duduca acasa. Un fecior (sluga) se face remarcat prin faptul ca le spune tuturor c elor de fata ca stie tot ce se intampla in casa stapanului lui. sa-l intal neasca pe spatar. Paturica il chemase pentru rafuirea socotelilor dintre ei si anume afacerea cu postelnicul Andronache. de unde Costea Chiorul cumpara cele doua mosii cu banii lui Paturica. Acolo. bauturi. pentru a se plange despre hotiile lui Paturica. si Dinu Paturica. Disperat. Cap. Acum. cade in genunchi si cere razbunare. Andronache se duce la curtea domneasca. iar Paturica isi regula cas a si interesele sale cum putea mai bine . Le spune tehnic a pe care o foloseste: atunci cand un boier strain intra in casa stapanului ei. Andronache o ia pe aceasta la intrebari si afla ca Dinu a pus la cale toate acestea. uneori se preface ca muta un scaun de la un loc la altul. si nu poate face nimic. si ajunge la intelegere: 40% lui Costea Chiorul. Paturi ca vroia sa imparta castigul cu Costea Chiorul. primeste doua vesti: Costea Chiroul cumaparase mosiile lui And ronache iar afla ca boierul Caragea fugise. care acu m era intr-o mizerie complecta. El le marturi seste slugilor si metoda princ are afla secretele celorlalte case boieresti: se duce in fiecare zi in pivnita de la Zlatari. Cap. Chera Duduca simuleaza o usoara isterie spunand ca nu ia nimic. si in loc sa-i dea toti banii adevarati. Ajungand acasa. Paturica este costient de faptul ca boierul Caragea l-ar putea trimite la ocna. cinsteste cu un pahar de vin celelalte slugi. Acestia erau postelnicul Andronache. si o la time de noua stanjeni. doua vii. deoarece nu avea sa-i dea 120 de pungi de bani. La sfarsit. pleaca dupa cei doi. iar el face pe filozoful:vorbeste putin si asculta mult. Apoi. primest e raspunsul ca Dinu Paturica este boier cu caftan si se afla in humzetul tarii. El mai afla ca cei doi. Dinu si Chera Duduca. XXIII Slugile. Intr-una din ele se tineau rachiuri. Urmat oarea zi. se ascund in spatele altarului. incep sa vorbeasca despre prob lemele lor. si a platit slugile. dupa care isi da seama ca toate slugi ile plecasera de la curtea lui. Paturica avea acum trei mosii. Dupa ce s pune cum l-au inselat cei doi. cand cei doi il vad pe poste lnic. Andronache primeste o scrisoa re in care este anuntat ca i se va vinde casa pentru a putea plati datoriile ca tre Costea bogasierul si altor ipochimeni. Andr onache plateste cu polite. XXV Paturica pacaleste un boier de tara atunci cand ii schimba niste bani. Cap. XXIV Costea Chiorul primeste o scrisoare de la Paturica si se duce pe ascuns la acest a. alteori netezeste maca turile pe pat sau pune apa proaspata in caramflie si astfel aude tot ce vorbesc bo ierii fara ca acestia macar sa-si dea seama ca cineva ii asculta. Cap. si de aceea isi pune intrebare daca chiar a fuggit C aragea. Paturica inceraca sa acopere toate h otiile pe care le-a facut . ii mai strecoara bani fara valoare. unde afl a de la o tiganca batrana ca cei doi si-au incarcat totul in sase care si au ple cat spre Sfantul Nicolae. XXVI Caragea a fost anuntat din corespondentele pe care le tinea cu Tarigradul ca Al esandru-voda Sutu era aproape sa ocupe tronul tarii si de aceea se hotaraste sa fuga in Europa impreuna cu familia si comoriile ce le adunase. si . au pleca t sa se cunune. Pe durata spectacolului. Paturica negociaza cu Costea pro centul pe care-l merita. Cap. numai doi impingeau simtamantul bucuriei si al intristarii pana la extremitate . cat timp stapinii lor erau la spectacol. Dupa aceasta.i ia tot ce ii place spunand ca are bani. XXVIII Toata lumea vorbea despre innebunirea lui Andronache. sau bani calp i . ramanand numai o sluga la bucatarie. dupa ce Costea Chiorul fac e calculul. XXII Teatrul construit de doamna Ralu avea o lungime de optsprezece stanjeni. .

vine o caruta de tara. Cand se duce langa patul bolnavului.si o casa pe una din cele mai frumoase strazi ale orasului Bucuresti. care se infiltrase in armata lui T udor. un strain venise la casa unde era ingrijit postelnicul Andronache de o batrana. cand multimea fa nariotilor manca si bea in onoarea lui Paturica. toti capitanii se hotarau sa-l tradeze pe Tudor. d obandind amicitia si increderea tuturor capitanilor armatei si chiar pe a lui Tu dor. si plea ca in graba din casa. vrand sa fie sigur. Intre timp. el se informeaza despre starea lucrurilor. Acest batran era tatal lui Paturica si ii spune arnautului sa -l cheme. afland ca Ipsilant a intrat in tara. pe la miezul notpii siau luat ramas bun unii de la altii si s-a dus fiecare la locuinta sa. incepe sa se duce des pe la Curte si. Nastase ii spune lui Paturica de oamenii spa nzurati de Tudor. si de adeea. impreuna cu Macedonski. comandati de Macedonski si Prodan. si de ce a saracit. Paturica intreaba si ce primeste in schimb iar Ipsilanti ii scri e pe o coala de hartie ca-l face ispravnic peste doua judete. dobadeste cu incetul favoarea tuturor. ciubucuri siriene. dupa care il blesteama si pleaca. Paturica vrea sa profite de acest evenim ent. si toate acestea in casa lui. si dupa ce afla num ele tututor persoanelor ce inconjurau pe noul domnitor. iar acesta din urma il asigura ca vor avea loc 4 j afuri. XXX Tudor Vladimirescu. Cap. frumos : c u vutcile si cafelele cele mai bune. Paturica. dar Dinu. alunecand astfel la o boala c are ii ameninta viata. Cap. Cap. Strainul se intereseaza daca vine cineva sa-l vada sau sa-l ajute. din cauza pedepselor asp re. Acolo. XXIX Intr-o zi. promitandu-i ca-l va face cel mai bogat dintre toti. care s-au asezat in Manastirea Cotroceni si pe campia din jurul ei. Cap. indemnand ostasii la furturi. si l-a prins pe Tudor. Macedonski si alti prieteni de-ai lui care sustineau revolutia si vrea sa treaca de partea lui Ipsilant. strainul este recunoscut de Andronache. Acel strain era vataf ul Gheorghe. iar daca nu. si-a impartit ostirea i n doua parti: una care apara manastirile din Valahia Mica. Paturica in vita toti fanariotii veniti din Tarigrad cu Alecu-voda si ii trata f. Paturica. Prodan si ceilalti capitani stabilesc ca d aca Tudor Vladimirescu va mai spanzura pe cineva in decursul a 7 zile atunci tot i sa treaca in comanda lui Macedonski si Prodan. Ghencea si Farmache si restul arnautilor. mancarea. prin lingusiri. Gheorghe devenise secretarul particular al lui Mihai-voda Sutu in Moldova. Revolutia lui Tudor Vladimirescu izbuc neste in a doua zi dupa moartea lui Sutu. si alta compusa din s ase mii de panduri alesi si 2500 de arnauti. Dupa aceasta. era zdrobita de patima amorului. au trimis doi panduri dupa mancare si bautura. care afla de la batrana ca a pacalit-o cu bani Costea Chiorul. Intr-o zi. Gheorghe se intoarce in Bucuresti si afla ca Maria. in care se afla un batran. iar cu cat Tudor va spanzura mai multi oameni. se duce in gradina Brancoveanu. care a fost dus la Cam . ci ne ii plateste chiria casei. iar daca va stapan i tara intreaga il va face caimacam al Craiovei. oaspetii i nfruptandu-se cam doua ore(atat a tinut cina) dupa care. jocuri de noroc. spunand ca el nu are tata. fiica Banului C. deoarece vroia sa vorbeasca cu el. XXXI Paturica se duce la Ipsilanti si ii spune ca daca ii va da soua sute de arnauti si pe capitanul Iordache i-l va aduce lui Tudor Vladimirescu. Paturica ii face o zi intr-o zi lui Ip silant si ii da informatii despre Tudor Vladimirescu. formand din aceasta localitate un lagar fortificat. dar nu putea deloc sa adoarma. Batranul ii reproseaza cateva l ucruri. Ipsilatn ii da sarcina de a-l omori pe Tudor Vladimirescu. atunci cand il vede porun ceste sa-l dea afara. Paturica i si relua discutia cu Nastase.Dinu Paturica vizita neincetat lagarul. Paturica se baga direct in pat. Dupa ce ajunge la casa lui. Paturica il intreaba si de mijloacele prin care poate sa faca acesta crima . XXXII Paturica s-a dus urmatoarea zi spre satul Goiesti impreuna cu Iordache. Paturica renunta la prieteniile cu Tud or Vladimirescu. vor stabili ei ce sa faca. si feme i cu ochi fermecatori. iar Ipsilanti ii raspunde ca sa indemne pe unii din ostasi la nesupunere si pe altii la jafuri. cu atat va izbu ti el mai bine. Alesandru Sutu devenise domn al Tarii Romanesti. Paturica facuse o intelegere cu Nastase.

capul i se inflacara. In final. Paturica primeste doua scris ori. . ca sa-i intepe viespele si tantarii. imbracati in trente. in ca re se afla Dinu Paturica. Si logofatului ii porunci sa vinda toata averea lui Dinu si sa-i despagubeasca pe tarani. venea o caruta de tara cu doi cai. Apoi. apoi le vin dea animalele. iar turcii se retrasera din tara. In scurt timp. Ocna avea o intrare patrata. XXXIII Doi fosti slujitori ai lui Paturica vorbeau despre el. si dupa ce ii saracea de tot. Si in cealalta scrisoare cineva il anunta ca desi a incercat sa-l roa ge pe Voda sa-l scoata din ocna. victime ale lui Paturica si celorlalti ciocoi. Primele zile petrecute de Paturica in ocna au fo st prea dureroase pentru el. Uneori i se parea ca il vede pe tatal sau iesind dintre stancile ocnei facandu -l fiu nelegiuit . isi rodea mainile de dispe rare si striga cu o voce rausita si tremuratoare: Stafiile! sariti oameni buni. Dinu ii reproseaza lui Neagu ca sunt putini bani. Tot poporul asista la aceasta pedepsire a lui Cost ea. Asa cum a promis. dupa sapte luni. deoarece statea de trei luni in ocna parasita. Ajuns acolo. Mila i-a fost alungata de vorbele celuilalt slujitor care ii amintise de crimele si nelegiuirile pe ca re le facuse. Ghica deveni domn. Cei patru-cinci sute de t arani. Neagu ii raspunde ca a indeplinit porunca ce i-a dat. saraci. unii care purtau pe dansii semne de tortura s-au hotarat sa se duca la domn cand se afla in Divan. care avea o adancime de pana la 10-1 2 stanjeni. din cauza ca a stat prea mult in ocna. Cei doi se intalnesc cu Neagu. Dar cand vroiau sa-i tintuiasca urechile la stalp. femei mancandu-si copii. altadata i se parea ca vede oameni spanzurati cu limbile iesite afara din gura. iar domnul il chema pe spatar si ii porunci sa ia 40 de arnauti la Bucov. Peretii ei erau umezi si de multe ori curgea apa dintr-insii. Pe o ulita stramta. si o tuse put ernica ameninta din ce in ce mai mult existenta sa. apoi la Tirgoviste. ierbarit. si mancarea putin hranitoare il adusesera pe Paturica intr-o stare de furie. nu mai auzea. Paturica isi luase ca ciocoi pe Neagu RupePiele. unde a fost asasinat. una in care cineva il anunta ca Duduca luat tot din casa si a fugit cu un t urc. incat ocna urla de vaietele lui. Dinu il mai intreaba ce a facut ce cele doua sute de vaci pe care le-a cerut Ipsilant.Dupa ce citi aceste scrisori. au inceput sa se auda gla surile unor preoti. revolutia se terminase . adica a strans 800 de vaci. iar tatal sau a murit de inima rea de cand l-a dat afara din casa.Taranii ii inmanara domnului jalba. Na stase ii face o vizita lui Paturica si ii aduce o stafeta de la Ipsilant. incepusera sa se resimta cateva efecte: reuma tismul i-a cuprins tot corpul. cu pretul de 3 lei. a trimis 20 0 lui Ipsilant. Cap. in car e ii cerea doua sute mii lei si ii anunta ca turcii au intrat in tara. tutunarit si vin arit iar cand satenii nu mai aveau cu ce sa plateasca. descu lti. el incepuse sa se ob isnuiasca cu ocna. dupa ca re ii spune cateva metode princ care sa adune mai multi bani: ii legi cot la cot si le prajesti piepturile pe langa foc. aerul era iute si infectat de miasme. Cu toate acestea. ochii i se umflasera. Paturica s-a dus la Ipsi lanti si l-a asigurat ca Tudor nu-i va mai face probleme. Dupa ce trecu putin timp. dupa care 600 le-a vandut din nou la tarani cu 15 lei bucata. singuratatea. mintea il parasea cu totul. patul sau de pa ie.In momente de genul aces ta. iar cadavrul purtat pe pat mortuar si insotit de preot i si cantareti ce venea din partea opusa era al postelnicului Andronache Tuzluc.pulung. Mosiile si casele lui au fost vandute pentru a -i despagubi pe tarani. lasand copilasii pe drumuri. Paturica il pune pe Neagu sa se gandeasca un mijloc prin care sa-si recupereze cei 200.00 0 lei pe care ii vor trimite lui Ipsilant. si mai ales era sigur ca va parasi oc na din cauza scrisorilor incurajatoare pe care le primea. ca sa nu poata reclama la stapanire. Paturica cade pe patul lui cel de paie si incepe sa planga cu amar si sa se loveasca cu pumnii in cap de disperare . ii inchidea in cosar . pline de sange. Neagu Rupe-Piele ii ungea cu pacura si ii lega de copaci. deoarece nu mai traie ste. sa-l trimita pe Pat urica in ocna parasita. Dinu Paturica se stinse din viata. unuia chiar i se facuse m ila de el. Intunericul cel mare. Taxidarii luau intrita zeciuiala pentru oierit. acesta i-a spus ca o sa-l lase sa putrezeasca i n ocna parasita. Costea este tintuit (tra in teapa). si deveni mai linistit. n u ma lasati . Ipsilanti i-a dat o hartie prin care il facea ispravnic l a Prahova si Sacuieni. care devenise purtator al corespond entei dintre Paturica si cateva persoane mari din Bucuresti care incercau sa-l s cape din ocna.

Gheorghe se casatoreste cu Ma ria. Iar in Bucuresti. THE END . fiica Banului C.Duduca a fost cusuta intr-un sat si aruncata in valurile Dunarii deoarece a fos t descoperita de noul ei barbat.