Dinu Paturica-tipul parvenitului in literatura romana..

Dinu Paturica este protagonistul

romanului Ciocoii vechi si noi. El provine dintr-o familie saraca, insa ambitia si dorinta
de a devenii puternic si bogat il in duc in casa unui parvenit cu avere, Andronache Tuzluc,
favorit al lui Caragea Voda. Odata ajuns acolo isi incepe ucenicia. Este dat la scoala unde
invata greaca, limba de cultura din acele vremuri. Apoi pentru ca I se par cursurile ca
fiind insuficiente citeste o mare parte din biblioteca lui Andronache. Lecturile lui cuprind
in general carti cu continut politic si financiar ca de exemplu cele scrise de Nicollo
Machiavelli. Aparent el este supus, se injoseste si linguseste pe oricine, dar in realitatea
este viclean si rauvoitor. Se infiltreza in personalul lui Tuzluc, ajungand in timp omul sau
de incredere. Afla toate slabiciunile boierului si incepe sa isi faca stare materiala. In
actiunea sa el are 2 complici, iubita lui Andronache si un evreu comerciant, numit Chir
Costea Chioru. Indata ce isi obtine averea, Dinu Paturica, se casatoreste cu curtezana lui
Tuzluc, Chira Duduca. Aceasta casatorie, nu este din iubire ci din comunul interes pentru
avere. Amandoi ravnesc la situatie sociala, si de aceea isi cumpara titlurile nobiliare.
Rodul casatorie, copii sunt neglijati, crescuti de slugi rele si proaste si isi rateaza
destinul.Dar cum ulciorul nu merge de multe ori singur la apa, Paturica intra in dizgratiile
unui nou domnitor fanariot. Este acuzat, judecat si aruncat in cea mai groaznica
inchisoare din tara Romaneasca: una dintre Ocnele Parasite de la Telega. Acolo isi
ispaseste crimele: ruinarea lui Andronache, uciderea lui Tudor Vladimirescu, jefuirea si
schingiuirea taranilor de pe mosiile furate, renegarea propriului sau tata. Acolo spera insa
ca va fi eliberat. Dar o scrisoare ii clarifica totul: el nu va iesi de acolo decat mort iar
Chira Duduca a fugit peste Dunare cu un turc. Prin intermediul lui Paturica, Filimon
creaza tipul parvenitului in literatura romana. Dinu este un om foarte inteligent insa
rautatea si lacomia lui sunt duse la paroxism. Este arogant, incult si ipocrit. Doreste sa
ajunga om de stat, si in acest scop il avantajeaza talentul sau in a tine discursuri si
memoria sa buna. Insa cand se vede sus, la putere, ca fiind mana dreapta a domnitorului,
isi paraseste masca de ipocrit, lasand pe toata lumea sa vada nelegiuirile facute dealungul anilor. Insa odata ajuns in ocna devine un om ca toti oamenii. Ii este frica de
moarte iar disperarea aproape il innebuneste. Romanul are un sfarsit moralizator,
dovedind ca lumea aceasta are un sigur principiu: dupa fapta si rasplata. Dinu moare
odata cu Andronache, iar cortegiile lor funerare se intalnesc pe drum, in momentul
promovarii crediniosului Gheorghe, si amandoua trec prin fata pravaliei lui Chir Costea
Chiorul care este pedepsit, fiind tintuit de urechi.
Figura lui Dinu Paturica e menita a intruchipa in concretul textului ciocoimea, acea
patura sociala fata de care autorul isi manifesta o nedisimulata antipatie. Straluciti
luceferi ai vicielor, ciocoii sunt putrajunea si mucegaiul ce sapa din temelii si rastoarna
imparatiile si domniile. O fiziologie concentrata a tipului social dupa care este modelat
diabolical Paturica intalnim in prolog: Ciocoiul este totdeauna si in orice tara un om
venal, ipocrit, las, orgolios, lacom, brutal pana la barbarie si dotat de o ambitiune
nemarginita, care eclata ca o bomba pe data ce si-a atins tinta aspiratiunilor sale. Toata
aceasta caracterizare se potriveste perfect cu persoana lui Dinu Paturica, intrucat el este
un ambitios viclean, brutal si grosolan in actiunile sale, obsedat de ascensiunea sociala in
slujba careia pune o imaginatie diabolica. Dar si o ipocrizie si inteligenta pe masura.
Portretul personajului central este realizat prin caracterizare directa, la nivelul fizionomiei
si al vestimentatiei. Din fizionomie, naratorul comenteaza acele elemente, care indica

viclenia, ambitia si prefacatoria lui Dinu: ochi negri plini de vicleniefata oachesa
nas cu varful cam ridicat in sus ce indica ambitiunea si mandria grosolana. Vestimentatia
cu particularitati orientale denota saracia maxima a personajului, imbracat mai mult in
zdrente si petice, cu lucruri vechi si decolorate. Primit in casa postelnicului in funtia de
ciubucciu, ambitiosul fiu de fost opincar adopta masca supuseniei si a umilintei,
simuland atat de bine devotamentul, incat in scurta vreme Tuzluc ii acorda toata
increderea, destinandu-l supravegherii amantei sale, Chera Duduca. Si daca, o data cu
admiterea sa in slujba fanariotului, Paturica se simte proprietar pe prima litera a
alfabetului fortunei, din momentul in care frumoasa si depravata Duduca ii devine
amanta si complice el este sigur caa invatat pe dinafara alfabetului norocului. Initierea
in viata mediului social fata de care Paturica nu este deocamdata decat un umil, dar
tenace aspirant este dublata de educatie, de invatarea limbii grecesti si asimilarea unor
modele livresti, instructive si formative pentru parcurgerea drumului spre marire. Dand
dovada de o silinta extraordinara in cititul cartilor, el isi canalizeaza fara ezitare interesul
spre acele texte care sa-I subtieze mintea, care-l pot ajuta spre a deveni perfect in arta
ipocriziei si a perfidiei. Maestru al disimularii, paturica isi ascunde cu o extraordinara
stapanire de sine adevaratele intentii, facandu-se iubit si pretuit de naivul si credulul sau
stapan care il promoveaza vataf de curte, in locul lui Gheorghe, vinovat de prea mult
devotement si cinste. Impreuna cu Chera Duduca si Kir Costea Chiorul, il ruineaza pe
postelnicul Andronache Tuzluc, mosiile sale trecand, rand pe rand, in proprietatea noului
sau vataf. Compasiunea, mustrarea de constiinta si mila sunt sentimente necunoscute
ciocoiului. Cinstea, o stare morala inexistenta. Caracterul lui Paturica exclude afirmarea
oricaror simtaminte positive. Casatoria sa cu Chera Duduca nu e urmarea dragostei, ci a
calculului economic. Intrat in gratiile domnitorului, el primeste slujbe importante, care ii
permit sa acumuleze o avere imensa, printr-un jaf sistematic, exercitat asupra taranilor.
Ciocoiul isi asociaza un veritabil calau, un individ sinistru numit Neagu-Rupe-Piele,
acesta tortureaza oamenii si datornicii prin metode de o cruzime dementa, pentru a-I face
sa achite birurile. Rolul lui Dinu Paturica in evenimentele legate de revolutia lui Tudor
Vladimirescu este obscure, dar se sugereaza ca Dinu l-ar fi tradat pe Tudor, facilitand
grecilor uciderea acestuia. Cariera personajului se incheie printr-o cadere spectaculoasa,
in spirit romantic. Primul domnitor roman de dupa epoca fanariota permite venirea la
curte a taranilor, care reclamau nedreptatile fostilor arendasi. Impresionat, domnitorul
Ghica ordona imediat arestarea ispravnicului, care va fi trimis in ocnele de sare de la
Telega, iar averea lui confiscate va fi redistribuita taranilor. Romanul are un sfarsit
moralizator, dovedind ca lumea aceasta are un sigur principiu: dupa fapta si rasplata.
Dinu moare odata cu Andronache, iar cortegiile lor funerare se intalnesc pe drum, in
momentul promovarii crediniosului Gheorghe, si amandoua trec prin fata pravaliei lui
Chir Costea Chiorul care este pedepsit, fiind tintuit cu urechea de stalp. Demonic si
negative prin definitie, Dinu Paturica este un personaj a carui iesire din scena se face in
buna traditie a scrierilor cu teza subterana si caracter moralizator explicit.