ZMEURA DE CAMPIE

de Mircea Nedelciu

Romanul Zmeura de campie" a aparut n 1984 este mprit n patru pri i alctuit
din 24 de capitole numerotate cu literele alfabetului, de la A (cuvntul Arac") i pn la
Z (cuvntul Zat").
Titlul constituie simbolul unei nstrinri (zmeura fiind o planta de munte): omul desparit de familie, trdat de memorie i chiar de istorie - este un nstrainat in lume.
Tema romanului o constituie raportul dintre memorie i adevr, neputina
recuperrii trecutului autentic.
Trei tineri crescuti in orfelinat isi cauta parintii si originile (satul, rudele). Zare
Popescu creste intr-o Casa de copii din Sinaia, unde e remercat de profesorul lui de istorie
Valedulcean, devenind preferatul lui, in ciuda micilor incidente de indisciplina. In 1972
termina liceul si incearca fara succes sa treaca examenul de admitere la facultatea de
istorie. Va fi incorporat in armata in anii 1973-1974 si va pastra constanta legatura cu
profesorul prin scrisori. In armata va fi soferul comandantului, iar apoi va lucra pe un
camion la munci agricole si, mai ales, la Canal, construind, alaturi de altii, o ecluza . Aici,
in armata, il cunoaste pe fruntasul Radu A. Grinu, cu care is va petrece permisiile,
ramanand intr-o relatie stransa si durabila, cu unele nereguli. Zare Popescu e indragostit
de unguroaica Ana, pe care o vazuse prima oara la o serbare data la Casa de copii din
Sinaia, careia reuseste sa-i dea de urma mai tarziu, prin 1972, gasind-o miraculos intr-un
sat din apropierea orasului Sfantu Gheorghe. Va coresponda cu ea cat timp va fi eleva la
liceul pedagogic din Cluj si se vor intalni la intervale destul de mari. Ana il va cauta cu
disperare si iubire, renuntand la o plecare definitiva in strainatate.
Un alt Popescu, Gelu apare intr-un mod derutant pe parcursul relatarilor, fara a sti
de la inceput in ce relatie se afla cu celalalt, Zare. Gelu e elev in clasa a XII-a la Liceul de
Mecanica Fina din Sinaia, cand pedagogul Radu A. Grinu afla ca el provine de la Casa
de copii si ca face explorari pentru a-si gasi parintii, intr-un sat din fostul Regat, unde
intreprinde un fel de ancheta genealogica. El se intereseaza si de posibila filiera a lui
Grintu, pedagogul, de a carui urma da cel mai repe, gasindu-l pe un anume Anton Grintu,
ursuz si putin dispus la marturisiri, povestind in cele din urma despre intamplarile sale
din razboi, la cazanul de fiert tuica al satului.
Autorul pastreaza in secret adevarata relatie intre Zare si Gelu, deconspirand pentru
prima data ca sunt frati, sau numai se considera, mult dupa jumatatea romanului. Radu
Grintu ii povesteste elevului Gelu despre prietenul sau din armata cu pasiune pentru
istorie si pentru etimologii fara sa stie ca-i vorbeste de fratele lui, iar Gelu, desi isi da
seama, il lasa sa pluteasca in aceasta nestiinta.
Spre finalul castii, rezulta ca Zare Popescu si Radu Grintu sunt frati vitregi (numai
de mama) si in ceea ce privesterelatia intre Zare Popescu si Gelu Popescu ar putea fi
vorba numai de o coincidenta de nume. Probabil ca cei 2 se considera frati, doar dintr-o
decizie luata de ei la Casa de copii, caci, unii copii adusi la nastere in leagan fara date de
identificare devin la intamplare Ionescu sau Popescu, nume de familie cele mai la
indemana.

Un destin lasat oarecum in suspensie este cel al Anei. Ea nimereste prin repartitie,
dupa absolvirea liceului, in satul Burlesti, in Regat, unde il intalneste pe Gelu Popescu,
aflat aici in explorari legate de originea lui. Intre ei se infiripa o relatie, din care va
rezulta un copil nascut prematur, in mod inexplicabil. Ana il uita pe moment pe Zare,
caruia ii pierduse urma, dar pe care il iubea cu adevarat so oso da seama prea tarziu ca a
facut o greseala ireparabila.
Radu Grintu este inlaturat din serviciu pentru ca nu are buletin de oras si devine
ghid colaborator la un oficiu de turism. Este preocupat amatoristic de istorie si mai ales
de un subicet ca rolul istoric al delatiunii (delatiune=denuntare) si de aceea se bucura
de prietenia pe ca o leaga in armata cu Zare, pasionat cu adevarat de istorie. Grintu preia
rezultatele investigatiilor lui Gelu si spera sa scoata un scenariu binisor din povestea
asta.
Gelu e revoltat de pasivitatea lui Grintu si aparenta lui lipsa de interes si de
implicare in investigatia pe cont propriu in legatura cu parintii si de aceea il va pedepsi,
se va razbuna, si-si va amana povestirea. Crescuti ca niste orfani sau ca niste copii
abandonati, cei 3sunt, printr-o consecinta dureroasa, mutilati de razboi, desi au trait pe
timp de pace. Urmele lasate de razboi se prelungesc si se simt la distante de mai multe
generatii.