Sunteți pe pagina 1din 3

Ciocoii vechi si noi (rezumat)

Romanul Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca apare in volum in 1863, prevestit fiind de nuvela Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala in care autorul face un exercitiu util. Desi intri a si compozitia raman rudimentare, Ciocoii vechi si noi a fost primul nostru roman ori inal. !ipolo ic, Dinu "aturica reprezinta arivistul lipsit de scrupule in am#itia de a$si atin e scopul. "e #una dreptate, %u en &ovinescu il considera rod al unei intuitii estetice nota#ile, el fiind continuat de' !anase (catiu (Viata la tara sau Tanase Scatiu de Duiliu )amfirescu), &ica !ru#adurul (Concert din muzica de Bach de *ortensia "apadat$+en escu), (tanica Ratiu (Enigma Otiliei de ,. Calinescu). Cele 3- de capitole ale romanului evoca evolutia unui persona. a carui ener ie ar fost menita sa triumfe daca intentia moralizatoare a autorului nu /$ ar fi pre atit sfarsitul cunoscut. "ortretul fizic al lui "aturica din capitolul intai (Dinu "aturica) ofera o fizionomie in care se pot citi aspectele caracterolo ice' un june de !! de ani" scurt la statura" cu #ata oachesa" ochi negri plini de viclenie" un nas drept cu var#ul cam ridicat in sus" ce indica am$itiunea si mandria grosolana . /ntalnirea cu 0ndronache !uzluc, viitorul sau stapan, reliefeaza, in vocea linceda ce inspira compatimire ca si in pozitia umilitoare adoptata $ servilismul in spatele caruia se ascunde viclenia. /$ar fi fost reu postelnicului sa intrevada in acest tanar umil pe omul lipsit de inima care, inainte de a sosi in Capitala, stia" si inca #oarte $ine" sa tortureze pe nenorocitii tarani" punandu%le oua #ier$inti la su$tiori si dandu%

le #um de ardei pe nas" ca sa le ia cea mai din urma para din punga. "rimit in slu.#a, in calitate de ciu#ucciu, "aturica se instruieste la (coala domneasca din convin erea ca ipocrizia si intri a aceste doua mari mijloace de parvenire nu se dezvolteaza nici nu se pot per#ectiona decat prin invatatura. Do#andind increderea lui 0ndronache !uzluc, "aturica este pus sa o suprave heze pe chera Duduca $ intretinuta postelnicului. 1icleana ca o vulpe, ea intuieste in umilinta disimulata a lui Dinu intunecoasele intentiuni si aspirari ce%i rodeau inima. (cenele in care cele doua persona.e se o#serva reciproc pentru a$si descoperi intentiile sunt re izate cu maiestrie, la sfarsit, cei doi nele iuiti incheie un pact urmarind sa$l ruineze pe !uzluc. "entru a$si realiza planurile, si$l azociaza pe chir Costea Ciorul $ ne ustor si camatar $ la fel de necinstit. "rofitand de lenea orientala si de nepasarea postelnicului, "aturica il inlatura pe ,heor he $ v2taful de curte $ luandu$i locul. 3 4cercetare5 pe care "aturica o face la mosiile #oierului ii releva lacomia si lipsa sentimentelor umane' plan erile taranilor sunt ascultate cu atentie nu din dorinta de a face dreptate, ci urmarind scopuri mercantile' la sfarsit, ciocoiul 4aduna5 de la arendasi -66 de pun i de al#eni pe care le pune pe fundul lazii exclamand' &oamne ajuta' (na la mana. &ipsit de sentimental recunostintei, saraceste pe stapanul sau si se casatoreste cu Duduca. "uterea economica ii impune s$a caute pe cea politica' &e ce #olos ar #i #ost avutia pentru dansul daca i%ar #i lipsit acea pozitiune sociala care ar #i putut sa%i deschiza usile $oierilor celor mai mari si sa%l #aca egal cu dansii). Deschizandu$si casa tuturor celor care se aflau in prea.ma domnitorului, "aturica a.un e mare stolnic si, in curand, cu a.utorul lui /psilanti, ispravnic peste doua .udete7 in acest moment al actiunii, el devine odios prin tradarea lui !udor 1ladimirescu la a carui pieire contri#uie prin

cele mai murdare mi.loace. (poliindu$i pe taranii care fac plan eri la domnitor, "aturica este aruncat intr$o ocna parasita unde moare in roaznice chinuri. /n roman, autorul realizeaza doua cate orii de persona.e' Dinu "aturica, 0ndronache !uzluc, chera Duduca, chi Coste Ciorul, 8ea u Rupe$ "iele sunt condusi in tot ceea ce fac de interese meschine si sunt lipsiti de orice attri#ute umane7 prin contrast, #anul C., 9aria si ,heor he $ desi mai sla# creionati, sunt onesti, demni, devotati, ei reprezentand mi.locul prin care autorul isi realizeaza intentia moralizatoare.