Tincuța

Cine este Tincuța și care este rolul pe care îl are acest personaj în desfășurarea
acțiunii romanului Viața la țară de Duiliu Zamfirescu vei afla citind eseul care
conține caracterizarea tinerei. Chiar dacă autorul nu îi construiește un portret
amplu, din relația cu alte personaje se desprind suficient de multe trăsături de
caracter. Toate acestea au fost prezentate și în eseul pe care ți-l pun la
dispoziție profesorii noștri de limba și literatura română.
Romanul „Viața la țară”, scris de către Duiliu Zamfirescu, a fost publicat
pentru prima oară în anul 1894 în revista „Convorbiri literare”, sub formă de
foileton, și în volum în anul 1898. Este primul roman din seria „Romanul
Comăneștenilor”, ce cuprinde alte patru volume: „Tănase Scatiu”, „În război”,
„Îndreptări” și „Anna”.
Acțiunea romanului se petrece în satul Ciulniței, localizat pe valea
Ialomiței, la marginea Câmpiei Bărăganului, în ultimii ani ai secolului al XIX-
lea, din vară până în iarnă. În centrul acțiunii se află familiile deţinătoare de
moșii Murguleț și Comăneșteanu, dar și familia Scatiu, care administrează
moșia Balta.
Unul dintre personajele secundare ale romanului este Tincuța,
verișoara lui Matei Damian și fiica boierului Dinu Murguleț. Pe parcursul
volumului, personajul său nu este puternic conturat, autorul folosind în
special caracterizarea indirectă, ea fiind descrisă prin acțiunile pe care le
întreprinde și prin relația cu alte personaje.
Tincuța este o tânără în floarea vârstei, frumoasă, fapt ce reiese din
afirmația coanei Profira, care o vrea pe aceasta de noră, pentru fiul său,
Tănase Scatiu. De asemenea, Tincuța este o tânără foarte emotivă, fapt ce
reiese din caracterizarea directă pe care i-o face autorul, ea roșindu-se la față
și izbucnind în plâns de câte ori se supără sau intră într-o confruntare. Este
și ușor influențabilă, fiind afectată de sentimentele celor din jur. Când își
vede verișorul, pe Matei, plângând, răpus de durerea pricinuită de moartea
mamei sale, nu își poate opri lacrimile.
Tincuța este o tânără familistă, fapt ce reiese din nou prin caracterizare
indirectă, din faptele pe care aceasta le întreprinde. Ea este supărată pe
verișorul său, Matei, deoarece acesta nu ajunge mai repede pentru a-și vedea
mama pe patul de moarte și este vizibil afectată de toate evenimentele de
familie.
Cel mai bine Tincuța este descrisă prin ochii bărbaților din jurul ei. Mihai,
fratele Sașei, care este îndrăgostit de tânără, o vede ca o fată „dulce”, sau un
„lucru sfânt” și cu greu rezistă impulsului de a o mângâia și săruta. El visează
să ia fata și să plece undeva, departe de lume, pentru a fi împreună. Cei doi se
întâlnesc pe ascuns, înainte ca Mihai să plece la Paris, pentru a studia. Cu
Mihai, Tincuța se poartă ca o tânără îndrăgostită, dar derutată. Întâi, îi face
acestuia o șuviță de păr cadou, cu scopul de a-i aminti de ea și îi promite
tânărului că nu se va mărita până când nu se întoarce el de la studii. Câteva
minute mai târziu, se supără pe el, îi cere șuvița înapoi și vrea să plece acasă,
pentru ca puțin mai târziu să îl ia de gât și să-l sărute.
Tincuța este înfățișată ca un ideal de frumusețe și tinerețe, pentru
Tănase Scatiu. Acesta, un boier trecut de 50 de ani, speră să o ia pe tânără de
nevastă. În acest scop, el pune presiune pe tatăl fetei, boierul Dinu Murguleț,
care îi datora lui Scatiu bani. Deși autorul nu exprimă clar această idee,
Tincuța va fi nevoită să își încalce jurământul făcut lui Mihai și se va supune
voinței familiei, care o va căsători cu Tănase Scatiu. În volumul care poartă
numele personajului negativ, ce urmează după „Viața la țară”, fata este
prezentată ca fiind deja măritată cu boierul.
Tânăra are o imagine bună și în rândul personajelor feminine,
compania sa fiind căutată de Sașa Comăneșteanu și surorile ei. De asemenea,
tinerele vorbesc despre Tincuța cu afecțiune.
Per total, în „Viața la țară”, Tincuța este prezentată ca fiind o tânără frumoasă,
pețită de mai mulți bărbați. Pentru aceștia, ea reprezintă un ideal de
frumusețe, soția perfectă alături de care să-și petreacă viața. Pentru familie, ea
este un membru de nădejde, care respectă poruncile părinților și nu iese din
vorba lor.