Sunteți pe pagina 1din 9

www.referat.

ro

VIATA LA TARA DUILIU ZAMFIRESCU


II: Pe usa apare Sasha, care-l cheama pe conu Dinu la coana Diamandula , care-i era sora mai mare si care era foarte bolnava. Si inainte sa iasa pe usa , barbatul ii povesteste cele intamplate cu cateva clipe in urma, dar barbatul o calmeaza spunandu-i ca de si sotia lui ar fi in stare sa-I dea fiica mireasa lui Tanase , el nu va permite asta decat dupa ce va inchide ochii definitiv. Apoi pleaca spe coana Diamandula. Femeia sedea in fundul unui pat de nuc, cu perne la perete , inconjurata de rude si prieteni. Si din cand in cand , isi tragea iar ochelarii de pe frunte , pt a citi o scrisoare de la fiul ei. Desi foarte bolnava femeia, chiar surda si pe jumatate oarba, traia doar din dorinta de a-si mai vedea unicul fiu inca odata. Cand primea cate o scrisoare din partea lui, rare ori, o studia zile intregi , in cel mai mic amanunt, nestiind exact unde e acest Neapoli unde era el, stiind doar ca e in Italia si foarte departe. Indurerata de intarzierea fiului sau, in lacrimi, adoarme, toti ceilalti induiosanduse si iesind timptil din camera pentru a se sfatui. Sub prefectul , Mihai, fratele Sashei , Tincuta , coana Sofita si sora ei Elena cu copii ei , stateau ingramaditi deasupra unui atlas , incercand sa gaseasca cel mai scurt drum de la Neapoli la Ciulnita. Catre seara veni in sfarsit o depesa de la Predeal ; Matei sosea. Si toata lumea se bucura nespus. A doua zi toata lumea se ingramadea, cum necum, sa ajunga la gara si toata lumea il astepta cu sulfetul la gura. III a doua zi de dimineata , toata lumea fericita, pornise cu trasturile, inghesuti, spre gara. Berla , jidanul de la han si Tanase Scatiul se alaturara si ei grupului ce-l astepta acum cu nerabdare pe Matei. Numai Sasha ramase acasa ca sa-i tina de urat conaei Diamandula. In sfarsit, soeste si trenul zgomotos. Damian ( Matei ) imbratiseaja pe toata lumea in ecoul hohotelor de ras si se suie toata lumea in trasuri, pornind spre casa. Cand ramane singur Matei cu conu Dinu , toata voia buna se sfarseste si acesta intreaba de mama lui si de starea acesteia. Induiosati, tristi si amarati de plecarea lui Damian timp de 7 ani, conu Dinu il roaga din tot sufletul sa nu mai plece si sa ramana in Ciulnita alaturi de familia lui, acolo unde ii e locul. Iar baiatul este intru totul de acord. Pe drum, au admirat campurile bogate, conu Dinu i-a aratat baiatului mosiile si s-au intalnit cu diversi cunoscuti despre care boierul i-a povestit lucruri pe care baiatul nu le stia.

Ajung in cele din urma in sat si Damian zareste curtea boiereasca asa cum o stia : asezata pe deal , fara gard dinspre garla . Si pe partea drepata toate slugile si toti argatii au iesit si-l asteptau cu drag.

IV : - cand intrara in casa, toata lumea da navale la batrana Diamandula , ce-i astepta nerabdatoare in fundul patului. Cand o zari , Damian se duse numai decat la ea, napadit de lacrimi si-i saruta mainile, iar ea il lua in brate si erau foarte fericiti ca dupa atat amar de vreme, s-au revazut. - Matei o intalneste in casa si pe Sasa pe care o saluta, ii spune ca nu s-a schimbat prea mult si deapana cu totii amintiri, apoi tanarul le povesteste cum in strainatate statuse mai mult singur decat in compania prietenilor sai, care erau mai mult ocupati cu trebuirile lor. - Matei Damian isi tot privea mama si era atat de greu de recunoscut, caci de cand a plecat el pana acum, femeia se schimbase zguduitor de mult, iar tanarul tot incerca s-o vada ca acum 7 ani, dar in zadar. Acum era imbatranita, sleita de puteri si nu mai avea vibrarea multipla si completa a senzatiilor . Si in camera femeii totul era asa cum le lasase baiatul cand plecase. Totul era la fel, nimic nu se schimbase. - Tincuta vine vesela sa-l cheme la masa si se induioseaza cand il vede atat de tulburat. Matei se duce sa se schimbe de haine , apoi i se alatura la masa. V: - Sasa, Mihai si alte doua surori mai mici, Victoria si Mary, aveau mosia Comanesti asezata la o jumatate de ora de Ciulnitei. Dupa revederea cu Matei, Sasha si fratele sau au pornit spre mosia lor cu trasura. Sasa era omul de baza pentru cei trei frati ai sai dupa ce parintii lor murisera , ea fiind pazitoarea numelui si averii ce-i ramasese de la parinti. Si numai boierul Dinu Murgulet, care era vechi prieten al tatalui sau, isi mai permitea s-o intrebe de ce nu se marita si ea. VI : Starea coanei Diamandula se inrautatise sever, Matei fiind coplesit de toate treburile ce le avea de facut si de gandul ca ar putea oricand sa-si piarda mama. Si intr-o zi, pe cand stateau toti ai casei afara la fumat, femeia il cheama de zor pe baiat la dansa, pentru o discutie mai importanta. Aceasta ii da o cheie de la un cufar de fier unde se aflau toate hartiile casei si toata averea de la tatal baiatului. Femeia il mai roaga sa se si marite dupa moartea sa si sa-l ajute pe conul Dinu si pe fiica acestuia si s-o ia in considerare si pe Sasha ca viitoare sotie. A doua zi de dimineata, dupa o noapte lunga in care coana Diamandula deja nu mai dadea niciun semn de viata, se stinge din viata. VII : Tot satul era de fata si o conduceau pe raposata pe ultimul sau drum. Era de altfel si sora boierului . Matei, cel mai amarat dintre toti, cand isi vazu mama in fundul gropii si auzi prima mana de pamant aruncata peste sicriu, izbucnite in hohote de plans , tristetea si durerea fiind prea greu de suportat. Si cu greu isi ia adio de la ea, plecand cu totii inapoi spre casa, tristi si demoralizati.

VIII : Dupa moartea mamei sale, Matei petrece o saptamana in liniste la unchiul sau, dupa care se muta in casa parinteasca. Mosia Ciulnitei ramase initial celor doi frati : conul Dinu si coana Diamandula. Parintii lor ii zidisera femeii o casa in cealalta parte a satului unde dansa statuse cu sotul ei si-l crescuse pe matei. Dar odata cu imbatranirea si imbolnavirea acesteia, se muta la fratele sau, lasand casa in grija unei rude de-a coanei Sofite, Nae Eftimiu, care avusese foarte multa grija de casa si de pamant, ingridindu-le si pastrandu-le curate si in ordine, cu anumite parti ale gospodariei, insa. Matei incepe sa-si puna lucrurile la punct, insa nu primeste niciun ajutor de la conul Dinu si nu prea stia ce si cum sa faca, de unde sa porneasca. Merge sa-i ceara ajutorul Sashei si-si aduce aminte de vorbele mamei sale s-o ia pe fata de nevasta. Insa el dorea sa alcatuieasca averea la loc,sa ajute pe tarani sa le faca o scoala sa-i scoata din mizerie si sa traiasca liber. IX : Matei pleaca de la Sasa cu gandul de a ajunge drept la arie unde se treiera graul. Insa spre surprinderea si dezamagirea sa, toata lumea umbla razleata, fiind un haos total, oamenii nefacandusi treaba: nu strangeau graul bine, il risipeau. Vazand toate acestea, barbatul se infurie si le face observatie. Cand vestea ca boierul s-a intors la mosie, toti muncitorii s-au pus bine pe treaba. Seara, dupa apunerea soarelui, muncitorii mancara fasole cu mamaliga si plecand spre casa, Matei si Eftimiu erau tacuti, barbatul cel din urma crezand ca boierul sau este suparat si astfel nu mai deschise gura. X: - Tincuta fuse in vizita la Comanesti, iar la plecare, Mihai si surorile sale au condus-o acasa. Pe drumul plin de gropi si destul de greu de strabatut, trasura, la un hop mai abrupt, se rupe, oamenii fiind nevoiti sa mearga pe jos. Se decid sa plece cu caruta goala dupa ei si s-o schimbe la Ciulnitei cu una noua, ceea ce au si facut. - Calatoria fu destul de infricosatoare din cauza noptii si a intunericului. Astfel Mihai si Tincuta au avut ocazia sa se apropie mai mult. - Odata ajunsi la Ciulnita, poposesc la taraba grecului unde Tincuta cu Mihai raman o clipa singura, imbratisandu-si mainile, nascanddu-se astfel o iubire juvenila intre cei doi.

X! : Matei s-a familiarizat repede cu gospodaria,astfel cele mai multe treburi fiind acum facute de el. Matei se hotarai sa se culce intr-o noapte la arman, impreuna cu baciul Micu, pe varful unei sire de paie. Aproape de miezul noptii, niciunul dintre ei nu adormise inca. Asa ca Micu se apuca sa vorbeasca de zodii, stele si de ce prevesteau acestea si de cum putea Micu sa citeasca ceasul in stele. In cele din urma, boierul il intreaba si de zodia lui, cea din septembrie, zodia cumpenei . Intr-un final, acoperindu-se mai bine cu paie, ca sa nu ajunga umezeala la el, adoarme cu gandul la mama sa. X!! :

A doua zi de dimineata Matei se duce la mormantul parintilor lui, de unde pleaca mai apoi spe Sasha, pentru ai multumi ca are constant grija de florile de langa mormintele raposatilor. Un flacau ii spune barbatului ca Sasha era la Biserica si-i indica drumul. Dupa liturghie, Sasha reuseste sa-l convinga pe Matei sa treaca macar pentru putin timp pe la ea. Matei ii face complimente fetei, spunandu-i ca arata ca o floare, aceasta rosiind si emotionadu-se. Il invata cum se joaca tablele si-si beau in liniste cafeaua. Rusinata, incepe sa tremure, nemaireusind sa arunce zarurile corect, dandu-le mereu pe jos. Izbucneste subit in plans si fuge in casa, insa isi revine repede cu ajutorul surorillor ei si se intoarce sub pretextul ca totul a fost din cauza caldurii, a fumului din Biserica si asa mai departe. La scurt timp apare si Tanase Scatiu, care imbracat cu un halat hazliu, umbla in continuare cu nasul pe sus. Sasa si Damian rad de cat de laudaros era Tanase si dupa o vreme, Matei pleaca cu celalalt musafir spre casa, cel din urma bucurandu-se ca are prilejul sa-si laude caii. Se intelege cu Sasha se treaca pe la ea si spre seara. X!!! : Tanase Scatiu il aduce pe Matei pana la gospodaria sa, pentru a avea prilejiul de a se mai lauda putin dar si pentru a mai sta cu el de vorba. Insa spre deznadejdea lui, a avut o supriza neplacuta de a-si gasi pe mama beata. Aceasta avea ca pretext faptul ca nu-si putea lasa argatii sa guste rachiurile ( sa vada daca sunt sau nu destul de tari si asa mai departe ), ci numai ea putea face asta. Femeia avea de asemenea si doua sticle de rachiu mai deosebit , facut din plante, dupa o reteta babeasca si pe care ea, de fapt, le numea doctorii . Cand Tanase o roaga sa se opreasca din baut, caci nu-i facea bine, femeia se enerveaza la culme si incepe sa-l injure si sa-l blesteme cu foc. Intr-un final, dupa ce lua pe toata lumea la bani marunti, se duce sa se culce. Tanase se intinde pe pat, gandindu-se la Tincuta boierului si la cat de draga ii era. Dar isi aminti de cei 30 de mii de lei pe care conu Dinu ii datora si atunci, la idea banului, entuziasmul lui pentru fata scadea . Aude cum de afara il vorbeau taranii si cand iese la ei , nervos dar stapanit, acestia sunt cam revoltati ca statul vrea sa le ia pamanturile mai ales unul Lefter , mare betiv din fire. Dar cei mai in varsta, mai cupatati, vorbesc cu boierul Scatiu cu calm si in cele din urma, dupa ce taranii ii dau cetatia , ramane sa discute asta la judecata. Baba Profira nu-l prea inghitea pe conul Dinu si nici pe familia lui. Era suparata ca nu-i dadea banii baiatului sau inapoi si ca-l mai si amagea cu maritisul fetei lui. XIV : Matei o vizita adesea pe Sasa si invatase drumul atat de bine incat atunci cand nu-l parcurgea, nu se simtea complet. Pe cand ratacea singur, calare, se opri la bostanaria unui lipovean. Acesta, impreuna cu femeia sa si alte doua fete, incarcau un car cu fan si cand il zarira pe Matei, vin respectuos la el, pupandu-i mana si oferindui cel mai mare si mai frumos pepene. La scurt timp, pe drum se zareste o trasura cu doi cai iar Matei, banuind ca e trasura Sashei, il opri pe vizitiu. Cand femeia il vede, se bucura de neasteptata intalnire si , insetata , ia o bucata din pepene. Cei doi vorbesc si Sasha ii spune ca Mihai doreste sa-l mai vada inca odata inainte sa plece si cand Matei aude ca si fata va pleca cu el, socat parca, entuziasmul lui scade. In sfarsit, Damian, cu ajutorul lipoveanului, isi leaga calul la caruta Sashei si pleaca impreuna, inainte sa apuna soarele. Pe drum, cei doi poarta discutii filozofice si se apropie unul de celalat, Matei marturisindu-i sentimentele sale pentru aceasta. Pana acasa ,insa, cei doi ramasera in tacere, Sasha cu capul pe

umarul lui, urmarind linia dealului si ascultand mersul cailor. La scurt timp trasura ajunge in fata casei lui Matei si, inainte sa plece, Sasha il roaga sa vina si a doua zi pe la ei si sa-i spuna cum se numeste o anume stea. XV: Cu ocazia venirii in sat a sfintei de la Agapia, in casa Sashei se reunesc primarul, popa Vasile Buza-taiata ( pe care fata nu-l prea inghitea ) si un alt preot, Vaslan, cumsecade, care duce si tot greul Bisericii, de altfel. A doua zi de dimineata, pe la noua, tot satul iesi in intampinarea sfintei. Sasha se gatea de zor, iar Mihai si fetele nerabdatori, o iau inainte, urmand sa aduca trasura inapoi dupa fata, care-i astepta pe conul Dinu si pe Matei. Gandindu-se ca trebuiau sa apara din clipa in clipa, un val de caldura i se urca in obraji si incepea sa-si aranjeze iar manusile, palaria si tot ce mai avea. Cand aparu subprefectul, desi Sashei ii era drag, nu iesi la fereastra si astepta un argat sa-i spuna ca toata lumea era la camp. La scurt timp, apare si Matei, in sfarsit si fata fuge repede dupa el, ca nu cumva sa plece si el la camp, dupa cum i-ar fi spus argatul ( care credea ca toti plecasera deja) . Dupa ce se intalnesc, inima Sashei incepe sa bata de zor iar barbatul ramane uimit de cat de frumos era gatita. Apoi pleaca spre camp si odata cu ei ajunge si sfanta. Dupa ce se termina slujba, Sasha invita pe preoti si pe calugarite la masa.

XVI : Preotii si calugaritele se dusera la Comanesti, iar ceilalti pe la casele lor. Conu Dinu spuse in treacat lui Matei ca avea ceva de vorbit cu el, si-l ruga sa astepte spre seara. Matei se gandea sa-i spuna unchiului sau despre intentia sa de a o lua de sotie pe Sasa, insa sentimentele sale neclare si singuratatea cu care se obisnuise il dezorientau, facandu-l nesigur pe sine. Seara, conul Dinu il lua , intr-adevar, pe Matei de-o parte, sa vorbeasca cu el. Si-I spuse de datoria ce-o avea la Tanase Scatiu si de ce planuri credea dansul care are cu fata lui, iar Matei se oferi sa-i dea din zestrea de la tatal sau si in cele din urma, convins, boierul accepta, cam trist totusi ca ia banii tocmai de la tatal lui Matei. Si pentru a-l mai inveseli, baiatul ii spuse de dorinta mamei sale dar si a lui de a o lua pe Sasha de nevasta. Boierul, mirat, il avertizeaza ca o sa-I fie greu si odata cu Sasha, o sa aibe si 3 copii pe cap , dintre care 2 fete, de maritat. In cele din urma e de acord si-i spune sa aive multa grija cu ea, fagaduindu-i ca a doua zi de dimineata se va duce sa vorbeasca cu ea. XVII : Conul Dinu nu a mai stat pe ganduri si a mers a doua zi la Sasa sa-i spuna despre Matei. Aceasta insa, desi nutrea sentimente de dragoste fata de nepotul conului Dinu, nu era sigura daca si Damian simtea la fel sau facea toate astea din dorinta raposatei lui mame. In cele din urma, conul Dinu decide sa-l puna la incercare : vrea ca Sasha sa plece cu fratele ei cat mai curand la Paris, dar fara sa se mai vada cu Matei, deloc. Si pana s-o intoarce, sa nu-i scrie niciun cuvant. Sasha accepta. Cand boierul se duce sa vorbeasca si cu nepotul sau, acesta din urma ramune inmarmurit. Nu credea ca era posibil ca Sasha sa nu vrea sa-l mai vada pana s-o intoarce din strainatate si se duce in fuga la Comanesti, s-o vada, fara stirea conului Dinu.

O gaseste pe Sasha la Comanesti cand toata lumea deja plecase spre Ciulnitei. Ea insa stia ca Matei are sa vina si-l asteptase. Atunci isi dau amandoi toate sentimentele pe fata si decid ca ea sa plece cu Mihai in strainatate dar sa-i scrie in fiecare zi lui Matei, fara de stirea boierului. XVIII : Cu cat plecarea lui Mihai se apropia, trebuiau aranjate toate lucrurile. Surorile lui si ale Sashei aveau sa stea pe perioada plecarii lor la conul Dinu. Mihai mergea adesea la vanatoare si odata o lua si pe Tincuta, mergand insa mai departe decat de obicei, intrand chiar pe mosia conului Dinu, la helesteuldintre localitatile Comanesti si Ciulnita. Precum sedeau ei frumos pe-o luntre intre trestii, vorbesc de plecarea baiatului la Paris si el o roaga sa-l insoateasca. Lipindu-se unul de celalat si imbratisandu-se, Mihai reuseste, vicleneste, s-o sarute pe fata. Isi dau seama cat de mult sunt legati sufleteste atunci cand Tincuta ii ofera o suvita din parul ei legata c-o sforicica, iar Mihai ii fagaduieste ca n-are sa se desparta ori s-o piarda niciodata , isi promit ca-si vor scrie cat mai des si ca n-or sa se casatoreasca pana nu se vor revedea. Dupa ce se despart Mihai ramane melancolic in luntre, vanand inca doua rate . Gandindu-se la Tincuta si le ceea ce ei vorbisera mai devreme, isi scoate de mancare si ramane cu ochii spre cer, singur, in mijlocul naturii. XIX : Dupa plecarea Sasei,Matei se reintoarce la treburile mosiei, intelegandu-se bine cu taranii si avand relatii bune cu acestia. Datorita ajutorului sau, Matei il scapa pe conul Dinu de datoria fata de Scatiu si de atunci se uita de sus la el. Insa unchiul sau si Tanase isi gasisera in comun primul si unicul lucru: urau amandoi socialistii. Baciul Micu era mana sa dreapta, dar Aglaia, sotia lui Eftimiu si ruda coanei Sofita, pe de alta parte, ii facea numai probleme, avandu-se rau mai cu toata mosia. De asemenea, Matei afla ca ea ii cam facuse farmece lui Tanase Scatiu si ca bucatareasa turna apa fiarta in capul lui Corcodus, cainele lui Micu si de altfel si cel mai bun prieten al sau. Matei avea insa planuri sa scape de Aglaia. O cheama pe Aglaia sa vorbeasca cu ia si descopera cum a reusit ea sa faca farmece atator barbatii, chiar daca nu mai era nici tanara nici frumoasa. Discutand despre cele intamplate in ultimul timp la mosie, ramane vorba ca Aglaia sa plece la oras dupa o noua bucatareasa. Cand Matei primeste scrisorile de la Calarasi, uita de toate, unicul scop fiind acela de a gasi scriosoare de la Sasha. XX : Sasha ii trimise o scrisoare lui Matei, de-l lasa pe ganduri, miscat si singur . Ii povestise prin tot ce a trecut bietul Mihai din cauza dorului de casa si mai ales al Tincutei. Se si imbolnavise la un moment dat si in scrisoare ii scrie si poezia pe care a facut-o amaratul pentru dragostea lui. Si povestea cu Aglaia se complica. El nu mai putea vorbi cu coana Sofita de relatiile ei cu Scatiu ca ar trebui s-o amestece si pe Tincuta prin explicatii. Si intr-o duminica de octombrie, il zareste pe baciul Micu pe strada, beat mort. Negru de furie, se duce si-l cauta la laptarile, dar nimic. Se duce, atunci, la casa vacaritei, Floarea, de unde afla ca cineva i-a omorat cainele lui Micu, mult iubit. Cand se intoarce acasa, gaseste la poarta doi tigani revoltati, c-au fost batuti de Micu la carciuma. Atunci Matei chema numaidecat pe grecul de

la han, penrtu a afla tot ce s-a intamplat : baciul venise amarat, plangand in hohote ca cineva ii omorase cainele si se apuca sa bea rachiu, pana se imbata turta. Atunci, nu se stie de ce, ii lipise o palma peste fata lui Dumitrache, tiganul. Nervos, acesta se intoarce cu fiul sau ce tocmai venise din armata, dar nu reuseste decat sa se faca si mai mult de ras, primind inca doua palme de la Micu. Boierul astepta pana dimineata prilejul de a vorbi cu prietenul sau, pe care era si foarte furios. Cand acesta sosi, se vedea clar cat de amarat si nenorocit era din pricina pierderii cainelui la care tinea atat de mult. Atunci Matei se imblanzi de tot . Micu o tinea insa pe a lui, ca odata cu cainele, avea sa moara si el si-l ruga pe cuconas sa-i dea drumul de la mosie ca sa moara in barlogul sau. Dar boierul nu putea permite asa ceva, caci pe langa ca era mana sa dreapta, barbatul ii era si un vechi si foarte bun prieten. Atunci Matei ii fagaduieste ca are sa faca tot ce-i sta in putinta sa rezolve aceasta situatie si daca tot nu reuseste s-o scoata cumva la capat... are sa-i dea drumul sa faca dupa cum crede el de cuviinta. XXI : Matei ii aduse lui Micu un caine de la Irimia Mocanul dar nici nu se compara cu Corcodus intaiul : nu era deloc la fel de rau si energic cum ii placea baciului, era cam mototol si rareori incepea sa latre. Micu era foarte trist si abatatut. Nici cu Floarea lucrurile nu mergeau mai bine. Se ducea la ae numai cand mai avea cate ceva de cusut ori de dres. In imprejurarile astea trimise Matei pe baciu la Calarasi sa cumpere niste leturi, ca sa faca din nou perdeaua orilor . Intre timp, primeste o alta scrisoare de la Sasha prin care il ruga sa nu se supere ca intarzie atat, insa lui Mihai nu-i pria strainatatea, si nu putea sa-l lase de acum singur. Intreba si de conul Dinu, de surori, glumind intreba si de dulcea Aglaia, dar mai ales de Tincuta ; ce mai zicea, cum o mai ducea ? Ii era dor de Mihai ? Cand vazu ca se facuse deja ora unu si Micu nu se intoarse, incepu sa se panicheze, fiind plecat chiar de dimineata devreme. Pe cand era la Floarea s-o intrebe daca stie ceva, trece pe drum un cioban strain care le istoriseste ca a intalnit pe drumul de la Calarasi o caruta cu leturi, dejugata, ce statea acolo din zori de zi, fara boi ori stapani. Matei pleca atunci numaidecat spre trasura sii afla ca bietul Micu fugi... Damian primeste forate greu vestea, fiind cea mai mare nenorocire de cand ii murise mama. Dupa cateva zile de cautare si asteptare fara incetare, se apuca sa-i istoriseasca Sashei tot ce se petrecuse, plangand in hohote aducandu-si aminte de copilaria petrecuta alaturi de Micu si rugand-o sa se intoarca cat mai curand. Ramanand cu un sentiment de descurajare sufleteasca, de gol, se aseza intr-un fotoliu si ramase asa, cu mainile la gura. In camera era frig, dar nu mai avea puterea sa mai cheme pe cineva sa faca focul. Si precum statea asa, singur, isi aduce aminte de vremea pe care o petrecuse el in strainatate si de Sasha... Brusc, o femeie intra cu o lampa aprinsa si cu o depesa. Sasha se intorcea . XXII : Dupa plecarea taranilor de pe mosia lui Tanase Scatiu, urmeaza mai multe infatisari ale celor doua parti la tribunal. Dar cum data se tot amana, nu se ajunge la un rezultat decat foarte tarziu. Avocatul lui Tanase vine de cu seara , caznadu-se la el, pentru proces. Acesta aduce o gramada de alimente precum mezeluri, faina, tuica, vin, icre negre etc. pentru barbat care se astepta ca judecatorii sa vina la el , mai cu seama sa intinda si o masa.

Primarul Aronovici vine si el la Scatiu pentru a discuta de masa ce ar trebui sa le-o dea celor de la tribunal. Carciumierul, nepotul lui Tanase, ce se ocupa odata cu furatul vitelor, dupa ce isi primise o bataie zdravana din partea taranilor se ocupa cu vandutul lor pe la targuri. Dar pentru aceasta ii trebuiau anumite biletede de la primarie pe care le obtinea lui ajutorul nasului sau. Aronovici avea partea lui din castig si chiar si Tanase mai primea cate un bou ori un cal, pe care-l platea cu vreun galben ori doi. Nasul sau si Chiru se intelesesera sa nu bage decat mancare de post la carciuma pentreu ca magistratii sa se duca sa manance la Tanase. Asadar, pe la vreo 11 dimineata, sosi o birja cu 4 cai in care era presedintele si supleantul tribunalului, insotiti de ajutorul de grefier. Acestia ii trimit pe tarani la camp si se duc spre carciuma , infometati, in speranta ca vor gasi ceva de mancare. Dar Chiru ii trimite la nasul sau si desi magistratii nu vroiau initial sa mearga la el caci era paratul din proces, le era totusi prea foame. Dupa ce mancara, magistratii si presedintele pleaca mai departe spre judecata cu taranii, insa acestia din urma nu vroiau ca judecatorii sa le calce pamanturile. Cand presedintele incerca sa vorbeasca cu taranii sa-i calmeze si imbuneze, din cauza revoltarii acestora nu avu nici macar ocazia sa vorbeasca prea mult fara sa fie inconjurat repede in toate partile de tarani . Acestia il luara pe sus, vrand sa-l bage in trasura. De aici incepe toata revolta : Tanase se repede cu calul asupra taranilor insa Lefter loveste capul calului ametindu-l. Atunci Scatiu il loveste pe Lefter cu capul biciului peste ochi. Atunci, miscandu-se repede de cal si ferindu-se de orice aruncau taranii asupra lui, lovea cu biciul in stanga si in dreapta, pe oricine apuca. Cearta devenise deja revolta. Presedintele incerca disperat sa-i imbuneze cu vorba buna, dar nimic. La un moment dat, in invalmaseala creata, o piatra il loveste pe Tanase direct in obraz. Atunci intoarce calul imprejur si o rupe la fuga. Vizitul se suie pe-o capra si-i urmeaza exemplul. Presedintele vazandu-se singur, incerca sa-i potoleasca cu vorba buna, dar nimic. Atunci un taran sare cu mana-n parul avocatului, facandu-l pe acesta sa izbucneasca in lacrimi si sa-i implore indurare. Taranii se mai potolira abea cand, de pe o movila, striga la ei batranul Stoica ( cel ce venise vara cu citatia la Scatiu ), spunandu-le sa lase bietii oameni in pace, caci ei n-aveau nicio vina. Dar efectul produs de el nu durase mult si taranii incepura iar sa se agite si sa tipe cat ii tinea gura. In acest timp, pe drum venea un sir de vreo 3 trasuri ce mergeau spre gara. Era Matei cu fetele, Mary si Victoria, Tincuta si coana Sofita. Mergeau s-o ia pe Sasha de la gara. Atunci Matei se da jos din trasura, mergand la locul rascoalei sa afle ce se petrece. Cum taranii il respectau si iubeau pe Matei, care se purta drept si bine cu ei, se rusinara pe data de cele intamplate. Ii explicara toate cele intamplate si el ii trimise acasa, fagaduindu-le ca va avea el grija de tot. Desi Lefter mai scandalagiu , la inceput nu se lasa convins, cedeaza cand aude de puscarie. Speriati de tarani, Matei este de acord sa-i gazduiasca pe judecatori pana a doua zi, cand ii urca in trasura spre Calarasi. In acest timp, Tanase, indignat pana peste masura, se duce la tactul subprefecturii so te;egrafiaza la prefectura ca taranii din comuna Balta au inceput o revolta, alarmand intregul sistem juridic. Luat de conul Dinu, Matei pleaca impreuna cu acesta la Balta, spre a vedea ce se intampla la mosia lui Tanase, dupa ce gasisera inchis la primarie. Cand intrara in curte gasesc gramaditi vreo 20 de tarani, incatusati, iar din fundul curtii se auzeau urlete de durere, lovituri si bocanituri. Cei doi se dusera nerabdatori sa vada ce se intampla si ramasera inmarmuriti cand vazura 3 tarani legati de un copac, torturati si batuti (supusi la tortura vartejul ), spre a marturisi cine fusese capul rascoalei. Iar pe jos era un taran care era calcat in picioare la propriu, pe pielea goala. Socati

si complet paralizati, cei doi barbati incearca sa-i opreasca pe calaii beti. In cele din urma il conving pe agentul auxiliar al parchetului sa mearga dupa procuror. Intra in casa lui Scatiu unde gasesc un politai care ancheta alti tarani schinguiti, care le spune ca procurorul era la tactul subprefecturii. Mahnit, dezgustat si bulversat peste masura, Matei izbucneste amenintand pe toata lumea ca are sa aduca toata juecatoria acolo, sa-i judece si sa-i bgae in puscarie pentru tot ce au facut tuturor taranilor, apoi pleaca furtunos impreuna cu conul Dinu. Cand ii vede plecati pe acestia, Tanase incepe sa-i injure si sa-i blesteme iar politaiul, panicat, ii cere o asigurare in fata proceselor si a judecatoriei. Boierul asupritor, stramtorat de argumentele politaiului, cedeaza dandu-i aproximativ 130 de lei. XXIII: Ultimul capitol al romanului se incheie intr-un mod mai optimist, intrucat Sasa si Matei isi declara dragostea fara ocolisuri, cu ajutorul conului Dinu si incerca sa puna la o parte rascoala si toate evenimentele tulburatoare petrecute de curand. Sasha ii daruieste lui Matei, cadouri din strainatate, un tablou cu ea si un lant de ceasorin de care erau legate o bulina de cristal si un creion, in ambele reflectandu-se potretul ei, daca te uitai dintr-una numit unghi. Entuziasmati, toata lumea ii felicita urandu-le tot binele din lume. Cartea se incheie cu cei doi proaspat insuratei, fericiti, ce raman singuri in linistea lor de cand surorile Sashei plecasera cu conul Dinu la Bucuresti. Strabateau adesea drumul de la Comanesti la Ciulnitei, pe partia sclipitoare de zapada. Si intr-o zi se opresc pe la Floarea, intreband-o cu un sentiment de melancolie si dor... daca a mai auzit ceva de bunul si vechiul prieten al lui Matei, ce plecase de mult, in lume, Micu. -

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate