d ‘ i) Nerespectarea Standardelor de Stat este urmérita conform legit Reproducerea_interzisa REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA. EDITIE OFICIALA : ISTAS 10100/0-' CONSILIUL NATIONAL, PRINCIPIL GENERALE Tndocuieste: — SENTRA DE VERIFIGARE. A. siGURANyEL | ————_} INSTITUTUL ROMAN CONSTRUCTIILOR a 'STANDARDIZARE G10 General principles for the ver calion of the safety of structure Principes, génécaux pour verifier 1a Securite des Ouvragye BINA 1 COOPYAREHHA OBIE NOMOMEHUA PACURTA CTPONTEABHBIX, KOHCTPYR: Standacdul_corespunde standardulul international The standard corresponds to ISO 180 2394-79 si standardului international CAE ST 25-73, 2594:1973 and to CMEA ST 25-73, 1. GENERALITATI 1.1, Prezentul standard confine prevederi generale, pe care se bazeazi calculul elementelor-de constructie si structurilor, in vederea ‘obtinerii unei asigurari rationale a constructiilor in raport cu starile limita Pe baza acestor prevederi se elaboreaza standarde $i alte categorii_ de reglementari tehnice utilizate in proiectarea construcfilor cu diferite destinatii, alcatuite din diferite materiale. In masura in care nu exista alte reglementari tehnice de specialitate, prevederile prezentu- standard se pot utiliza si la expertizarea constructiilor existente, cu Iuarea in considerare a con- jor reale de exploatare si a altor informafii disponibile, referitoare la constructiile respective. . Metoda de calcul continuta in aceste prevederi, denumita ,metoda semi-probabilisticd a starilor limita", se distinge prin dowd trisaturi esentiale : 4) se considera in mod sistematic diferitele stari limita posibile pentru o constructie data ; ») se considera in med independent variabilitatea diferifilor factori care afecteaza siguranta constructiilor, stabilindu-se in consecin{& datele cantitative care determina nivelul de asigurarea constructiilor. Pe baza acestei metode, asigurarea constructiilor se realizeazd in practiced conform regul lor de calcul date in capitolul 2 al prezentului standard, cu considerarea definitiilor preci- Zitilor date in capitolele 3 si 4. (In anexa 1 a prezentulul standard sint date elemente de (erm nnologie specifice acestei metode). 1.3. In cazuri justificate, cu avizul organelor competente, se admite utilizarea unor metode pro- babilistice de evaluare a siguranfei sia unor criterii explicite de optimizare a gradului de asigurare jn raport cu diferitele stari limit’. De regula, aceste metode gi criterii vor fi utitizate: 4) in vederea sporirii asigurarii in situafiile izolate tn care metodele curent.utilizate condue Ja o asigurare insuficienta (spre exemplu, fn cazurile cind trebuie considerate intensitati cu caracter exceptional ale tnor actiuni climatice in proiectarea unor constructii usoare sau zvelte) ; 6) in vederea optimizirii dimensionarii, in cazurile in care eventualele avarli sau defecte in constructii nu implied un pericol pentru viata si sinatatea oamenilor si cind se pot preciza criterii de naturi economic pentru g evaluate cantitativa a urmérilor atingerii sau depdsiii‘diferitelor stati limita, Se infelege prin stare limita o stare a carei atingere imp! w= plerderea'reversibild sau ireversibild a capaciifil unel construcfil de a satistace con- Aifiile de exploatare legate de destinatia stabilita, sau = aparitia unor pericole pentru viata” sau sindtatea oamenilor, respectiv pentru bunuri » | materiale sau culturale a céror conservare depinde de construcfia respectiva. Stirile limit se tmpart de regula in dowd categorii @) stéri limita ultime (st&ri limita care corespund epuizarii capacitatii portante sau unel alte pierderi ireversibile a calitailor necesare exploatarii constructiilor) ; b) stiri limita ale exploatarii normale (stiri limita care corespund intreruperii capacititii de asigurare a unei exploatiri normale a constructillor). Principalele fenomene care pot sé conduc la aparitia starilor limita din prima categorie sint : 10 pag. PRETUL LEI 2.25, Elaborat infil in 1973 Data Intriit in vigoare: 1975-07-01 Aprobot de = INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Str. Edgar Quinet nr. 6 Bucuresti Telex 11.312 CNST R Revizuit in —STAS 10100/0-75 . —-2-— — ruperile de diferite naturi (rupere plastic’, rupere prin oboseald ete.) ; = plerderea stabilitatii formei unei parti a construcfiel sau unei constructii de ansamblu ; — pierderea stabilitatii pozitiel (prin rasturnare, lunecare etc.) ; = stari care implicd scoaterea din lucru a constructiel datorité ‘unor deformafii sau fisuri remanente excesive. Principalele fenomene care pot, si conduc& la aparitia st&rilor limita din a doua categorie sint : — deplasirile statice sau dinamice excesive; — fisurile excesive. In analiza stirllor limit care trebuie considerate pentru o anumita construcfie, este necesar si se aiba in vedere faptul cd fenomenele care conduc la aparitia acestor stiri pot fi intflnite indi- vidual sau fn combinatie. In functie de specificul constructiel (Solufie constructivié, mod de comportare fizico-meca- ic8, destinafie si importan{’ functional’) se poate ca, pe baza unei analize corespunzatoare, si se ia in consideratie 0 diferentiere mai accentuata a stirilor limit’ dectt cea corespunzatoare impar- {irli de mai sus tn doud categor AceastA eventual dfereniere poate oi fe justficata printro gravitate apreiabil difeita a urmatilor atingerii sau depisirii starilor limit& diterite. 1.5. _ Scopul de baz al calculului elementelor de constructie si structurilor este obfinerea unei asigurari rationale a constructiilor, {inind seama de importanta functionala 2 acestora si de dura- Dilitatea necesara. Aceasté asigurare se diferentiaz’ in funcfie de consecin{ele depasirii diferitelor stiri limit, de costul asigurarii si, uneori, de mdsura in care aparitia starilor limita se produce fara avertisment prealabil, in vederea obtinerii unor solufii eft mai apropiate de cea optima. De regula o,asgurare rafionald urmireyte evitarea aparifel sau depAsiritstrior Tim limitind la valori reduse probabilitatile respective. Pentru unele cazuri speciale, corespunzind unor actiuni de natura sau intensitate excep- fionala (exemple : efectele unor explozii, ale unor socuri generate de ciocniri violente, ale unor schim- bari-radicale ale configuratiel terenului),-in absenta unor prescriptii specifice, misurile de asigu- rare corespunzatoare se vor lua numai pe baza unei fundamentari avind la baz aprecierea proba- bilitatii de producere a fenomenclor respective, a gradului de pericol al consecinfelor si a impli- catiilor econiomice ale misurilor specifice de asigurare. 1.6. Prevederile prezentului standard si ale prescriptillor elaborate pe baza acestor prevederi presupun : {) o proiectare competent, cu respectarea regulilor de alcatuire constructiva si de calcul ; 6) o execufie corecta a construefillor, In conformitate cu reglementarile tehnice gi legale in vigoare; 6) 0 exploatare a construefiilor corespunzitoare condifillor admise la proiectare ; @) o.urmarire a comportérii conform regulilor stabilite la proiectare, in cazurile in care aceas- ti urmarire este necesara datorita condifiilor specifice de lucru si importanfei funetionale a constructiel. 2. REGULI DE BAZA PENTRU ASIGURAREA CONSTRUCTIILOR 2.1, Difeitt parametri care intervin tn calcul (intenstai, amplitudinl, freevente ete. pentru actiuni ; rezistenfe, moduli de clasticitate etc., pentru materiale) sint reprezentafi tn calcule prin valorile lor normate si de calcul. Valorile normate sint valori de referinta, stabilite dupa reguli date in prezentul standard si in alte standarde gi normative de specialitate. Valorile de calcul sint valoriutilizate tn diferitele verificdri gi sint stabilite fintndu-se seama de abaterile posibile in sens defavorabil fata de valorile caracteristice. De regula, fat de valorile normate, se considera valori sporite pentru intensitatea actiunilo si valori reduse pentru rezistente. In cazurile cind unele actiuni permanente au efect favoral#f, intensitatea lor se con- siderd cu valori reduse. In cazurile speciale, cind valorile sporite ale rezistenjei sau rigiditatii ma- terialelor in anumite zone ale constructiel au efect defavorabil asupra comportarii, aceste valorise considerd drept valori de calcul. In calcule se considera probabilitatea redusi de reatizare simul- tana a unor valori defavorabile pentru parametrii ‘care caracterizeaz’ acliunile, prin coeficienfii de ‘grupare prescrisi conform prezentului standard si altor standarde si normative. 22, — Verificarea siguran{ei constructiilor se efectueaz’ in principiu prin compararea grupirilor de actiuni date eu sistemele de valori omologe, care corespund aparitiei diferitelor stari limita. Aceste comparatii se efectueazd in practic prin intermediul unor efecte ale actiunilor (ten- slunl, eforturi, deformatii etc.), In diferitele verificari se considera valorile de caleul pentru para- metrii care caracterizeaza rezistenta si rigiditatea.constructillor sau actiunile, _ Tn functie de natura starii limit& considerate criteriul de comparatie poate si fie constitiit de diversi parametri, efectuindu-se, ca exemple: \ oo “"compararea incircatilor aplicate unui element de constructie sau unel structuri cu in- cdredsile capabile (In cazurile cind se admite redistribuirea plastica a eforturilor pe fntreaga structur’, sau cind se fac verificari de stabilitate @ pozitiel) ;fy 3 STAS 10100/0-75 — compararea eforturilor sau sistemelor de eforturi din sectiunile cele mai solicitate cu capacitatile portante ale sectiunilor (in cazurile cind se admite numai redistribuirea plastica a tensiunilor pe sectiune) ; — compararea tensiunilor din punctele cele mai solicitate cu rezistenfele materialelor de constructie (In cazurile cind nu se admite redistribuirea plasticé a tensiunilor) — compararea deformatiilor elementelor de constructie cu deformatiile capabile (a ciror depasire implicd ruperea elementelor) ; — compararea deplasitilor sau deformatiilor statice sau a amplitudinilor deplasirilor mice cu valorile limita omologe (in cazul verificdrii unor condifii de exploatare) ; —compararea deschiderii fisurilor cu deschiderile limita (In cazul unor verificiri speci- fice elementelor de beton armat). + OBSERVATIE — Verificares siguranfei constructillor tn raport cu difritele sti limita trebuie si se ef: tueze avinduse tn vedere: 4) 0 ipotezs realists supra cresterliintensititiiacflunilor pfnd la intenstateacorespunz¥- toare stirilor mit pentru schemele de incéreare considerate; ») specificul de comportare a structuri fn stadiul considerat, tinindu-se seama din acest Dunet de vedere de contributia seflunilor de diferite tipuri (care se manifest sub forma fe forte date, sub forma de deforméti impuse, sau sub o form combinata) la atingeres- starit limité considerate; de exemplu, ac{iunile de categoria deformaillor impuse (a+ fiunea temperaturli, a tasirii reazemelor etc) sint in majoritatea cazurilor — nesemnif- - cative pentra stiri limit eorespunsitoare unel comportii in stadlul plastic. nae . 23, Valorile de calcul pentru parametrii care caracterizeazé actiunile tn cadrul_ grupitilor, res- pectiv materialele, clementele de constructie sau structurile, se determina in proiectare conform Prevederilor capitolelor 3 si 4 ‘ale prezentului standard. 24. In cazul verificdrii siguranfei unei constructii existente, se va urmari si se obtind prin determindri directe o informatie suplimentard, referitoare la caracteristicile constructiilor (carac- teristicile materialelor, conditii de rezemare, caracteristici globale de rigiditate, eventuale degra- dari sau avarieri parfiale etc.) sau ac{iunilor (intensit ilor statice, amplitudini si frec- ven{e ale incircarilor dinamice etc.) in vederea precizarii valorilor de calcul, 25. In verificarea siguran{ei constructiilor se considera de regula actiuni care intervin tn mod hnotmal in decursul exploatarii. Cu excepfia cazurilor prevézute in prescriptiile speciale, se negli- jeazi actiuni cu caracter catastrofal (datorita starii de rizhoi, unor fenomene naturale imprevizibile etc.) 26. In functie de importanfa construefillor sau a unor pir{i ale lor, de natura acfiunilor con- siderate si de alte considerente (veri pet. 1.5 al prezentului standard), ‘poate sf apard o diferen- fiere a nivelului de asigurare. Aceasti diferentiere se realizeazd de regula prin modificarea unor Va- Yori de calcul care caracterizeaza actiunile in cadrul gruparilor considerate, conform prevederilor unor prescriptii referitoare la anumite calegorii de construc{ii, actiuni ete. sau pe baza unor justificari avizate de organe competente. (In anexa IT a prezentului standard este daté o clasificare orienta- tivé a construcfillor, In vederea adoptirit de criterit de diferentiere a nivelului de asigurare). 3. CARACTERISTICI ALE ACTIUNILOR $1 GRUPARILE LOR 3.1. In verificarea sigurantel constructiilor se considera ac{iuni : — de diferite proveniente, datorite: — greutaitii proprii a elementelor de constructie ; — destinatiel functionale ; — unor factori naturali ca cei climatic! saueSeismici ete. sau — in anumite cazuri, unor cauze cu caracter exceptional ca exploziile, schim- barea radicalé a configuratiei terenului, ruperea unor elemente de construc- {ie cu implicatie asupra altor elementé etc. ; — putind si se manifeste sub diferite forme : — ca sisteme de forte date; — ca sisteme de deplasiri sau deformafii impuse, sau = fn cazuri mai complexe, ca reaultat al unor fenomene de interactiune intre constructie si mediul ambiant ; — putind avea un caracter : — static sau = dinamic — gi putind avea diferite distributii tn spatiu. In calcule este necesar si se {ind seama de specificul actiunilor din toate punctele de vedere enumerate.STAS 10100/0-75 —4- 3.2. __Actiunile sint reprezentate in calcule prin inclrciri (scheme de incircare), in cadrul cérora sint definite sisteme de fore, de deformatii sau deplasari impuse etc. caracterizate cantitativ prin parametri de natura unor intensitati, pulsatii etc.) . Valorile acestor parametri ‘se stabilesc conform prevederilor prezentului standard si ale standardelor si altor prescriptii de specialitate referitoare la actiuni (STAS 10101,0...75) 3.3. _ In vederea verificarii sigurantel constructiilor, criteriul principal de cla este acela al frecventei cu care ele sint intilnite la anumite intensitati. Clasificarea a fn vedere probabilitatea aparifiei lor, in anumite intervale de timp, la valori situate in anumite domenii delavorabile, care afecteazd in mod determinant siguranfa constructiilor. In anumite stan- darde gi normative pot sa fie date clasificiri suplimentare, avind in vedere durata aplici constructiei, care are implicatii asupra comportarii materialelor de constructie, modul de manites- tare (ca sisteme de forte sau deformatii date etc.), sau alte criteri Clasificarea acfiunilor, in vederea verificirii sigurantei constructiilor, este data in STAS 10101/0...75. 34, Valorile normate ale parametrilor care caracterizeaz’i actiunile reprezinta valori de referinta, stabilite in standardele de specialitate, cu considerarea specificului variabilitatii statistice pentru fiecare tip de actiune (STAS 101010..-75 3.5. Valorile de calcul ale parametrilor care caracterizeaza actiunile se determina, de regula, prin Anmulfirea valorilor normale cu coeficienti ai inc&rcarilor prin care se tine seama de abaterile ‘posi- bile, in sens defavorabil in raport cu valorile normate ale acestor parametri, datorite variabilitatii statistice a acliunilor. Acesti coeficienti se stabilese, pentru fiecare actiune si pentru verificarea la anu- nite stiri Timita, in standardele si normativele’ de specialitate (STAS 10101/0-75. Acesti coeficienfi au, de regula, rolul de a spori intensitafile normate. OBSERVATIT 1. Valorie de cot! utzate tn verifiarea a stein ltine se numese,prescurtat, valor Valorie de calcul pot fi determinate gi direct, pe baza datelorstalistce referitoare Ia act ‘Valorle de calcul uilizate fn verifcares la strile limit sle exploataeii normale se numese, rescutiat, valorl de explostare 2 Snrcaruité care efetele actunilor (tenstun, corti, Septasi, deformati, ee) se deter rind prin calcul tn stadial de comportare Hiiara din punet de vedere Tile sf geometi, Se admile aplicareacoeliientilorinedredilor direct sSupra Valorlor intensitaiior saw ampli {tdinfloragestorefete, in loculaplidril supra unor parametri de natura intensitaior sau amplitudinilor care apar tn schemele de Ieaeare. 3.6. — Grupatile inciredrilor, considerate in verificarea siguran{ei constructiilor, se stabilese con- form prevederilor STAS 10101/0-75. In cazuri deosebite se pot aduce precizari privind aceste gru- pari, prin standarde sau normative speciale sau prin justificéri tehnice corespunzatoare. In stabilirea acestor grupari este necesar s4 se {ind seama de specificul modului de aplicare a actiunilor in functie de natura starilor limita considerate. Valorile de calcul determinate pentru diferitele actiuni sint afectate, in stabilirea gruparilor, de coeficienti de grupare. Acesti coeficienfi sint introdusi cu considerarea probabilitatii reduse de aparifie simultand a actiunilor la intensitatile cele mai defavorabile, In vederea obfinerit prin gru- pari a unor intensitati ale incarcarilor rezultante, eforturilor sau tensiunilor totale efe., care sa ducd Jao asigurare rationala a structurilor. 4, CARACTERISTIC] ALE MATER IALELOR, ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE, STRUCTURILOR $1 TERENURILOR DE FUNDARE 4d. icarea siguran{ei construcfiilor se considera caracteristici de: rent; ” — rigiditate ; (de asemenea, in cazul solicitirilor dinamice de : — inertie, = absorblie a energie). pentru : — materiale de constructie ; . = elemente de constructie ; = structuri si : — teren de fundare. 4.2. Valorile considerate pentru caracteristicile enumerate se stabilese conform principi prezentul standard (inclusiv anexele IT], IV, si V) si prevederilor din standardele si prescriptiile de spe- Gialitate, Teferitoare la calculul gi proiectarea elementelor de constructie alcdtuite din diferite ma- teriale sau la calculul si proiectarea constructiilor de diferite tipuri. 4:3., _Valorile normate ale rezistentelor materialelor reprezinta valori caracteristice normate, adic valori minime cu asigurare de minimum 0,95, in condifiilor unei calitifi a materialelor care’ cores- | punde calitatii garantate prin standarde sau norme referitoare la aceste materiale.nm =35 STAS Yo100/o.73, -—___ 44. Valorile normate ale medulilor de elasticitate si ale caracteristicilor reologice ale materia- lelor, ca si ale caracteristicilor paminturilor (unghi de frecare intern’, caracteristici de coeziune, moduli de deformare etc.) se stabilese de regula ca valori medii statistice 4.5. Valorile de calcul de baza ale rezistentelor (rezistentele de calcul de baz ale materialetor) se determina prin aplicarea unui coeficient de siguran{a pentru material, prin cate se fine seama de posibilitalile de depasire in sens defavorabil a valorilor normate ale rezisten{elor, datorita varla- bilitaii statistice a calitafii materialelor gi, in anumite limite, a caracteristicilor geometrice ale ele- mentelor de constructie. Acest coeficient se stabileste pentru fiecare material in standardele de proiec- fare si caleul de specialitate gi, de reguld, are rolul de a reduce valorile ncrmate (in cazuri deosebite, in care valorile ridicate ale rezistentelor in anumite zone ale construc{iei sint defavorabile pentru comportarea in ansamblu, cceficientul de siguranta pentru material poate sa aiba rolul de a ridica aceste valori. Valorile de calcul de baz ale rezistentelor se afecteaz’, in caz de necesitate, de un coefi- cient al ecndifiiler de lueru pentru material, prin care se ccrecteazi simplificdrile introduse de sche. mele admise in calcule si se considera abaterile sistematice datorite divergilor factori 4.6. Valorile de caleul pentru medulii de elasticitate, densitati si caracteristicile reotogice se deter- mina de regula prin aplicarea unui cceficient care are rolul de a modifica valorile niormate in sens Aefavorabil. Acest cceficient poate fi aplicat fie caracteristicilor materialelor, fie caracteristicilor de rigiditate, inerie, amortizare etc. ale elementelor de constructie sau structurilor, in functie de metoda de calcul utilizata. 4 qlee de calcul ale capacitaitor portante ale seliunilcr sau ale elementelor de construc {ie se determina confcrm prevederiler standardelor sau normativelor in vigoare pentru constructii alcituite din diferite materiale, Aceste valcti se afecteaz3, in caz de necesitate, de un coeficient al condifiilor de lucru pentru clement, prin care se corecteazd simplificarile aduse in caleule si se con- sider abaterile sistematice datorite diversilor factor, Astfel de coreclii urmeaz’ sé fie introduse, dupa caz, pentru evaluarea capacita{ii portante a sectiunilor mici, pentru evaluarea capacitatii po tante in cazul zcnglor de tmbinare si de concentra de tensiuni (in special pentru solicitari variabil in timp, repetate de multe cri) pentru evaluarea capacitatii portante in cazul solicitarilor dinamice intense (pre exemplu seismice) et. 4.8. Valorile care caracterizeaza rezistenta $i rigiditatea (rezisten{e, capacitati de elasticitate, etc.) se stabilese cu considerarea influentei variatiei in timp_a solicitarilor, {inindu-se seama, dupa ¢az,, de durata lunga sau scurta a starii de solicitare, de caracterul ‘repetat al acestora ete. 49. _ Sckemele de calcul trebuie sé reflecte compcrtarea real cu un grad de aproximare cores- punzator, In schemele de calcul adoptate pentru structuri se recomanda si se find seama de com- plexul factorilor care determina starea de eforturi si deformare. Se recomanda astfel sa se find seama, pe eit posibil, de conlucrarea spatialé a diferitelor elemente portante, de conlucrarea cu terenul ‘de fundare ete. Se recomand’, de asemenea, si se tind seama de forma in care se manifesta actiunile si de influenta diferita pe care pot si o aiba sishemele de forte date, respectiv sistemele de deformant impuse, asupra atingerit anumitor stari limita 4.10. In evaluarea caracteristicilor de rezistenta si rigiditate ale structurilor se admit urmitoarele ipoteze 4) Elementele de constructie si condifiile de rezemare corespund schemelor adoptate la proiectarea constructiei. 5) Stadiul de ‘solicitare corespunde starii limita considerate (considerindu-se, dupa caz, deformatii plastice, condifii de echilibru pe schema deformata etc.) 4.11. In cazuri speciale, eind pentru o constructie exist’ posipilitatea unel prébusiri sau avarieri Jn lant, se admite, pe baza unei_justificdri corespunzétoare, Considerarea unei scheme de calcul in care anumite elemente de construcfie sau anumite legaturi sint iesite din Iucru. 4.12, In cazurile in care metodele de calcul utilizabile sint insuficiente pentru obtinerea unor rezultate sigure, se recomanda efectuarea de studii experimentale pe modele, in naturd etc. sau ini- fierea unor studi teoretice corespunzatoare.STAS 10100/0-73 —6- ANEXA T TERMINOLOGIE % =a Danie [imal so i 2 _ 1 | Acfiune Orice cau capabila de a genera stiri de solictare mecanica intr-o construcfie 2 | Incircare Reprezentare a unei acjiuni, wilizata in caleulul structurilor. in cadrul incarcérilor apar: sisleme de forte, de deplasari saul deformatii impuse etc. pentru care se precizeaza para metrii de natura: punctelor de aplicatie,ortentarilor, inten- sitéfilor, amplitudinilor, frecvenjelor ete. Incircarie sint reprezentate grafic prin scheme de incarcare 3. | Coeficient al incdrcarii | Coeficient care face legitura intre o valoare normata si o valoare de calcul a unui parametru care intervine in sche- tmele de incércare, in vederea consideririi abaterilor in- timplitoare practic posible, in sens defavorabil fata de valorile normate 4 | Grupare de incérciri | Ipoteza de calcul in care se considera simultan mai multe incareéri prin intermediul unor valori de calcul afectate de coelicienfii de grupare 5 | Coeficient de grupare | Coeficient care afecteazii o valoare de calcul pentru o actiune| iderata intr-o grupare, astfel incitefectele acestel gru- piri si corespunda unel asiguriri rationale 6 | Coeficient de sigu- | Coeficient aplicat valorilor normate ale reaistenfelor, in_ve ran{a pentru mate- | derea objinerii valorilor de calcul de baz omologe. Prin ) Hale acest coeficient se introduc efectele variabilitatil staistice| | a calitifii materialelor si, in anumite limite, a caracteris-| | ticilor geometrice ale elementelor de constructii | 7 | Coeficient al con Coeficient aplicat valorilor de caleul de baz’ al rezistentelor, fillor de Tueru Tespecliv capacitafilor porlante, prin care se corecteazd) simplificdrile introduse de schemele admise in ealcule gi se considera abaterile sistematice datorite diversilor factori OBSERVATIE. — Cocficlentul conititor de lusru poate sa se relee la un material sau ta un element de constructle: 8 | Stare limita Stare a cirui atingere implici pierderea capaci | tructii de a satislace condifile de exploatare legate de des tinafia stabilitd sau aparifia unor pericole pentru viala sau Sinitatea. oamenilor, respectiv pentru bunuri materiale Saul culturale a c&ror conservare depinde de constructia respectivi 9 | Siguranté a unui ele- printr-o probabilifate suficient de ment de construcfie durata de serviciu prevazuta sail a unei construc- | 0 condifie de neatingere a star limita considerate tii tn raport cu o : stare limita 10 | Asigurarea unui ele- | Adoptarea unei solutii care si implice limitarea, la valori do-| ment de constructie | rite, a probabilitajilor de atingere si depasire a diferitelor sau a unel construetil limita 11 | Valoare normati a _| Valoare de referina, stabilita ca o caracteristica global a unui parametru. °| distribufiel valorilor acestui parametru, considerat cao i aleatoare OBSERVATIE, — Vorie normate pots se efere fa actu, material sau elemente de construct.ae STAS 10100/0-75 : (continuaee) om 7 T 3 Ts 12. | Valori de caleul ale | Valori, obfinute de reguld prin inmultirea_valorii normate} ‘unui parametra ‘Ut Un coeficient prin care se introduce influena variabili- tafil statistice a parametrului considerat, si care sint de-| pigite in sens defavorabil cu 0 probabilitate redusi OBSERVATIE, —Valorile de calcul pot si se refere ta acfiuni, mate! 2 Hale sau elemente ‘de construc ie 13 | Valoare limita Valoare de calcul, definité-pentru un parametru al unei ac- fiuni, utilizatd in verificarea la o stare limita ultima 14 | Valoare de exploatare | Valoare de calcul, definitd pentra un parametru al unel_ac-| fiuni, utilizata’ in verificarea la o stare limita a exploa-| | t&rii "normale ’ : ANEXA IL CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR DUPA IMPORTANTA t 1. Incadrarea constructiilor in clase de importanta se face cu considerarea urmatorilor factori : @) consecinjele depisirii starilor limita pentru viata si sindtatea oamenilor b) importan{a economica a exploatarii continue a constructiei si consecinfele, directe sau indirecte, ale iesirii, parfiale sau totale, pe o perioadi de'timp mai lung sau mai scurta, din exploatare; ©) importanta pentru viata spiritualti a colectivittii a exploatarii continue a constructiei si consecinfele depisirii unor stari limita pentru valorile cultural-artistice ; 4) durata prevazuta pentru exploatare 2. In vederea incadririi concrete a constructiflor in clase de importan{a, in standarde sau in alte reglementari tehnice, se da exemplificativ, tabelul de mai jos Tabel ciate ae | impor" Caractere | observatt supra modula de asigurare ‘ante | 1 |Constructiide importanta ex-| In afara unor sporuri mai importante de asi- ceptionala ‘gurare, prescrise in reglementri tehnice cu Constructii a c&ror avariere are urméri ca-| caracter general, pot si fie stabilite, de la tastrofale caz la caz, criterii speciale de asigurare, pe Construcfii a céror exploatare neintrerupta) baza unei justificari corespunzatoare este indispensabili Il |Constructii de importanta de: Pe baza prevederilor unor reglementari teh- osebita nice sgat pe baza unor justificdri corespun- Construcfii a cdror avariere are urmiri deo-| zatoafe, se adopt unele sporuri fat de sebit de grave asiguratea obignuita Constructii necesare pentru recuperare in| urma unor evenimente catastrofale (cons-| tructii a céror supravietuire este necesard| =| pentru asigurarea unui minim de masuri in vederea inlaturdrii urmirilor unor ca-| » tastrofe). Construc{ii de valoare culturalé deoset Il |Constructii de importanfa | Se utilizeazd valorile de bazi ale coeficien- medie {ilor in verificarea sigurantel, De regula Clasa_cuprinde majoritatea constru nu se introduc diferentieri din punctul de Constructille pentru care nu exist indi-| vedere al asigurarii_necesare cafii de incadrate in alte clase se inca- dreaza in aceast& clasé(STAs 10100/0-78 . ‘Fabel (continuare) 1 oa 2 T 3 j : V|Constructii de importanta | Pe baza prevederilor unor reglementari secundara tehnice sau pe baza unor justificéti co- - : beecitt p See Constructii a cdror avariere implicd un pericol| respunzitoare, se adopta unele reduceri redus pentru viata si sinitatea oamenilor, fata de ~esigurarea obignuita si produce pagube ‘materiale reduse v |Constructiineimportante | Unele criterii de asigurare pot si fie mult Gonstructit provizori, de waloare redusd, a) mal pufin severe dectt fn mod curent sau ctor avariere nu prezinta pericole pentru| chiar s4 nu fie Iuate in considerare viafa si sindtatea oamenilor, constructii pent’ addpesties, temporm a anima ior COBSERVATIE: Diferenlerea nivellul de esigurae,legatd de tncadrarea tn clase de_ Important, este legat Te er eames pest asian coast pears tafe eepetas ce sciunlior lemporae, oneal in gupinie Specie 3, Incadrarea tn clase de importan{a poate s& fie diferenjiata pentru diferitele obiecte ale unui ansamblu de constructifi, De asemenea, se pot introduce diferentieri tn criterille de asi pentru diferitele elemente ale unei constructii, fintnd seama de natura si urmarile aparifiei Uitertelor start limita. (pre exemplu, acordinduseatenfia cuvenita posbiiliilor de rupere In lant sau de avariere fara un avertisment prealabil) 4. In standarde si fn alte reglementari telinice pentru diferite categorii de constructii, de actiuni etc. pot si se indice, cu diferenieri, in functie de clasa de importan{a a construcfiflor: aj moat ale valoilr de calcul pentru intersitifile nedrebslor sau pentru alti parametri utilizati in verificarile sigurantel; b) diferentieri tn tehnica de calcul, necesitatea unor studi speciale de proiectare, sau necesitatea unor masuri speciale de control al execufiei, de urmatire a compor- tari tn exploatare etc. ANEXA IIL CONDITH DE LIMITARE A DEPLASARILOR $I DEFORMATIILOR 1, Limitarea deplasdrilor sau a deforma siderdrii_unor stéri limita din oricare categorie. Deplasirille limita se evalueazd a) din punctul de vedere al capac fie factnd parte din structura ; 6) din punctul de vedere al capacitatii de deformare far avariere a unot elemente de cons- trucfie secundare (pereti desparfitori, ferestre etc.); : 6) ain punctul de vedere al cepact@tii de deformare i8r8 avarire a installer eu diferite tinal; 4) din punctul de vedere al asiguri ‘oameni ; @) din punctul de vedere al asigurarii unot condifit corespunzatoare de functionare a uti- lajelor si aparaturii ; 1) din punctul de vedere al asigurltit unor con 2, Evaluarea deplasérilor sau deformatiilor limita pentru. elementele de constructie, sau construcfii din punctele de vedere a si b de la pet. precedent se efectueazd adoptindu-se valori de calcul pentru deformafiile limita ale materialelor de construcfie, conform sfandardelor sau norma- tivelor de specialitate, sau pe baza unor fundamentari corespunzdtoare. 3, Evaluarea deplasirilor sau deformatiilor limita tn cazul solicitirilor statice sau, dinamice din celelalte puncte de vedere se face conform standardelor sau normativelor de specalitate, sau pe ‘baza nor fundamentari corespunzitoare, in funcjfe de natura solicitarilor, dupa destinafia functio- nal a constructiel. - 4, In vederea stabilirii parametrilor si metodelor de calcul pentru limitarea deplasitilor gi deformatiilor, se va proceda in conformitate cu prevederile standardelor si niormativelor de specia- litate, sau se vor da justificari corespunzatoare. lor statice sau dinamice poate s& corespunda con- fii de deformare fri avariere a elementelor de construc unor condifii corespunz&toare de activitate pentru estetice. ANEXA IV EVALUAREA CAPACITATIL PORTANTE SAU A CAPACITATIT DE DEFORMARE A STRUCTURILOR IN STADIUL PLASTIC. 1, Prevederile prezentei anexe se aplicd in calculul structurilor aledtuite din materiale ca- pabile dea dezvolta deformatii plastice, in vederea verificdrii siguranfel in raport cu starile limitd fn care pot si apardastfel de deformati —_odetchene tattle? 2. In afara unor indicafii speciale, prevederile de mei jos se aplic& in cazul unor acfiuni statice. 7 : 3. Evaluarea capacitatii portante sau a capacitatii de deformare a structurilor in stadiu! stic poate si fie facuta, in funetie de natura starilor limita considerate, in una din urmétoarele tere : : a) avindu-se in vedere utilizarea partiala a capacital {in stadiul elastoplastic) ; b) avindu-se in vedere epuizatea capacititii de deformare plasti turii sau toatd structura se transforma fntr-un mecanism plast 4, In evaluarea capacitatii portante sau a capacitatii de deformare a structurilor tn stadiul plastic se poate admite ipoteza ca pentru materiale sau pentru secfunile plastiicts, dupa atin: erea limitel de curgere, respectiv a sistemului de eforturi limita, comportarea este ideal plasticd (creiferea deformatilor material se produce Tar, modiiarea ensiunilor, respectiv a sistemulul je eforturi de pe sectiune). Aceasta ipotezd se admite daci sint satisficute urmatoarele conditil @) cresterea tensiunilor, respectiv a sistemului de eforturi, datorita fenomenului de con- solidare, nu are un efect defavorabil asupra comportirii de ansamblu a structurii; 6) in stadiul in care se evalueaz capacitatea portant nu sint depasite valorile limita ale deformatiilor, ale materialelor de constructie. de deformare plastic’ (comportarea rin care o parte a sruc- ic (cedarea structurii). 5. In afara caleulelor de eyaluare a capacitatii portante sau a capacitifii de deformare stnt necesare Vverificdri din care si rezulte cli nu se produc distrugeri locale datorite unor fenomene ca epuizarea capacitatii de rezistenfa a unel bare la forfe taietoare sau strépungerea unei plici, pier- derea stabilitati locale sau generale ele 6. In calcule este necesar si se find seama de marimea deplasirilor in stadiul de compor- tare considerat. Se admite formularea reall de calcul pe schem# nedeformata numai dupé o prea: labilé verificare a faptului c& deplasarile tn stadiul de comportare considerat nu duc la électe defa~ vorabile, sau pe baza indicafiilor unor prescriptil de specialitate, "7, Evaluarea capacitatii portante sau a capacitatii de deformare a structurilor in stadiul plastic se va face {inind seama de: ‘@) grupirile de ac{iuni stabilite conform prevederilor prezentulii standard; 8) ipoteze justficate de crestere a intensitafi actiunilor pind la valorile care corespund sta~ diului limita considerat in calcule. 8 In cazul solicitarilor dinamice se admite utilizarea, pe baza unor just toare, a unor metode energetice de evaluare a capacitafii portante sau a capaci pentru structurile solicitate in stadiul plastic. ict corespunzi- tii de deformare ANEXA V CONSIDERAREA IN CALCUL A SCHEME! CONSTRUCTIEI DEFORMATE 1. In verificarea siguranfei constructiilor este necesar si se considere schema constructiel deformate de fiecare dat’, cu excepfia cazurilor in care neglijarea deformérii nu conduce la dife- renfe importante fat de comportarea reald. \ 2, Calculele cu considerarea schemel constructiei deformate trebuie si permit {@) considerarea modificdrii pozitiei punctelor de aplicare si a orientirii, ca si a intensi- tatii forfelor exterioare, ca urmare a deformarii constructis ) considerarea modificérii pozitiel punctelor de aplicare si a orienta tatii forfelor interioare, ca urmare a deformarii constructiei. 3, Considerarea schemei constructiei deformate trebuie si se facd pe baza considerarii st diului de solicitare corespunzator. De asemenca, la stabilirea gehemei de calcul, vor fi uate tn con- siderare fenomenele de fluaj sau relaxare, la intensitafi defavorabile. 4, In_calculul structurilor cu considerarea schemei deformate se admite Iuarea in consi- derare a jungimii conventionale de flambaj dacd se justificd faptul e& deformarea de ansamblu a constructiei niu duce la o comportare a elementelor comprimate sensibil diferita fata de cea presu- pusi de aceasta metoda. In utilizarea acestei metode se va fine seama de deformabilitatea legitu- Tilor barel (Imbinari, bare Mncovoiate, teren de fundare etc.). 5. In cazurile cind in calcule se amplificd anumite eforturi din elementele comprimate (de reguli momentele incovoietoare) cu un coeficient care corespunde flexibilitatii unui element (fiind delerminat eventual pe baza lungimii de flambaj) se vor considera sporuri corespunzitoare ale efor- turilor in legaturile acestor bare, ca si in clementele.de care acestea sint legate (elemente inco- voiate, fundatii 6. Pentru elementele de constructie sau structurile susceptibile de a suferi deformatii sa deplasiri ‘mari (in special placi curbe, structuri spatiale de mare deschidere etc.), este necesard considerarea ordinulul real de marime al deplasatilor si deformatillor, neadmifindu-se metode ba- zate pe ipoteza deplasatilor micl decit pe baza tnei justifictri corespunzétoare. , ca gia intensi- teren de fundare ete.).STAS 10100/0-75 — lw Blaborat de INDUSTRIALE ‘Institutul de cerestiri in construefit si eeonomia ‘construsfilior Responsabilul proiectulul: Dr. ing. Horea Sandi ‘MINISTERUL — CONSTRUCTIILOR Servielul constructil gl materiale de construct Ing. Alexandea Crlstescu Redactat final: Inetitutul Roman de Standardizare Colaboratorl: Inspectoratul General de Stat pentru Directivare Control tn Protectaea gi Executarea Construcfilo. nstitutul de construct din Bucurest Insttutul politehnie «Tralan Vua'—Timigoara Institutul de profectrt constructitindustiale Institutul-de protectare tehnologicd de uzine sl instalatil metalurgice . Tnstitulul de protest transporturi auto, navale sl aeriene Isttutul de proiectisl ei ferate Tastitutul de Stuall gl protectiri-hidrotehnice P. Oltenia e, 5902 ‘altura tehaied Bucuresti 1975, Tiparit 1a 25.02.1975, Baifia T — 2250420 ex,