Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Masonii in Biserica Ortodoxa Patriarhul BOR Teoctist Asasinat Free Masons in The Romanian Orthodox Church
Masonii in Biserica Ortodoxa Patriarhul BOR Teoctist Asasinat Free Masons in The Romanian Orthodox Church
santaj
Cuvant introductiv
Pentru orice crestin pierderea Patriarhului Teoctist e o mare durere, o lipsa care nu
poate fi asa usor inlocuita. Nici nu s-a “racit” insa Prea Fericitul ca lupta pentru putere
a si inceput. De fapt incepuse din 1990, dar longevitatea intaistatatorului Bisericii
Ortodoxe Romane strica planurile oricui.
Unul dintre marii favoriti la jiltul patriarhal este Mitropolitul Moldovei si Bucovinei,
Inalt Prea Sfintitului Daniel Ciobotea. Om de mare anvergura intelectuala, insa prea
putin legat de monahism, lucru care i se reproseaza cu varf si indesat. Profesor timp
de peste opt ani de zile la Institutul Ecumenic de la Bossey – Elvetia, ba chiar director
adjunct, Mitropolitul Daniel este suspectat de unii de o relatie nu tocmai ortodoxa cu
organele Securitatii Statului. Este cel putin greu de crezut ca, in cariera sa
universitara, Daniel Ciobotea nu s-a intalnit cu “baietii cu ochi albastri” din moment
ce din 1976 venea in tara numai ca vizitator. Unii ar baga mana in foc ca oricum
devenea episcop, din moment ce, in 1988, a fost chemat de urgenta in tara, tuns
calugar si peste noapte hirotonit protosinghel. Anul Revolutiei, 1989, nu l-a prins
chiar “neinitiat” de ”ierarhia nevazuta” cum era numita Securitatea sau Directia de
Informatii Externe, din moment ce proaspatul protosinghel era – hai ca stiti deja –
responsabil cu Sectorul Relatii Externe al Bisericii Ortodoxe Romane. Mitropolitului
Daniel i se mai reproseaza apartenenta la Masonerie. Nu a negat niciodata aceasta
apartenenta, relatiile sale cu masonii importanti fiind de notoritate, dar nici nu a
confirmat apartnenta sa in aceasta organizatie discreta (nici nu avea cum - n.r.).
Cazul nu ar fi insa singular, din ce in ce mai multi ierarhi catolici, protestanti sau
ortodocsi fiind capacitati de „Marea Fratie”.
IPS Daniel a reusit sa-si asigure si sprijinul politic fiind prieten – ca orice roman
cumsecade si echidistant – cu tot spectrul politic. L-a decorat pe Mugur Isarescu cu
cea mai mare distinctie a Mitropoliei, „Crucea Moldova”, dar si pe Octav Cozmanca. L-
a ajutat pe Adrian Nastase – in stenogramele PSD, liderul Ion Solcanu spune – „e
omul nostru trebuie ajutat”, dar nu a pregetat sa “dea Cezarului ce e al Cezarului” si
celorlalte partide ajunse conjuctural sau nu la putere.
Opriti de la Impartasanie
Din cauza unor formulari ambigue de dupa Conciliul Vatican II, unii au crezut ca
Biserica Catolica si-a indulcit pozitia fata de francmasoni. Pentru a risipi nelamuririle,
in 1983, Cardinalul Razinger a publicat o Declaratie despre Asociatiile Masonice, in
care arata ca ?sentinta negativa a Bisericii privitoare la asociatiile masonice ramine
neschimbata de vreme ce principiile sale au fost mereu considerate ireconciliabile cu
doctrina Bisericii, drept care ramine interzis a deveni membru in acestea. Credinciosii
care adera la asociatiile masonice sint in pacat grav si nu pot primi Sfinta
Impartasanie?. O mare parte dintre dispute s-a axat pe analizarea riturilor
francmasonilor, pe secretismul organizatiei, pe influenta sa in politica, in presa. Si
Biserica, si Francmasoneria s-au schimbat, insa trecerea timpului nu pare a fi
modificat raporturile dintre ele. Chiar daca Francmasoneria nu practica rituri
ofensatoare pentru crestini sau nu ascunde conspiratii mondiale, Biserica nu o
accepta nici astazi deoarece crestinismul este esentialmente o religie revelata
(Dumnezeu s-a aratat omului) si supranaturala. Dincolo de orice satisfactie sau
implinire naturala, crestinul tinde la o vesnicie de unire cu Dumnezeu insusi, si
dincolo de orice posibilitati naturale, aceasta unire e inceputa de pe acum in Sfintele
Taine ale Bisericii.
In Prima Porunca e afirmata unicitatea lui Dumnezeu. El cere nu doar respect, ci chiar
inchinare. Dumnezeu nu accepta sa isi imparta locul cu nimeni. Biserica respinge
ideea ca Dumnezeu ar putea fi folosit de o organizatie sau privit ca un zeu printre
altii, oarecum echivalent cu Budha ori Manitu, plasat cumva ?sub umbrela? Marelui
Arhitect.
Aşa cum evreii nu lasă pe cineva neevreu să se îngroape în cimitirele lor şi toţi le
respectă regula de viaţă, tot la fel, regula Bisericii Ortodoxe este aceea de a nu lăsa
pe un eretic sau pe un păgân să fie îngropat lângă ortodocşi. Însă noi ne milostivim
de toţi şi stăm lângă toţi, nu numai în timpul vieţii ci şi după moarte. Nu suntem, cu
alte cuvinte, oculţi, ascunşi, însă de noi se ascund mulţi.
Sorin Frunzăverde se declară mason după moartea PFP Teoctist dar este membru al
Adunării Naţionale Bisericeşti a Bisericii Ortodoxe Române. Începe să ne apuce o
teamă inexprimabilă. La cine mai trebuie să ne aşteptăm că este mason, satanist sau
păgân sub veşminte clericale?
La fel mi s-a întâmplat într-un cimitir evreiesc şi apoi într-un cimitir luteran: mi s-a
spus că nu pot să intru. Scurt. Fără nicio explicaţie. Eşti chestionat imediat sau eşti
urmărit sistematic. De ce ocultăm, de ce ne ocultăm cultul sau mişcarea religioasă,
filozofică, dacă nu e nimic necurat la mijloc?
Puţini ştiau că Pintea, Pitiş, Frunzăverde sunt masoni. Şi aflăm deodată acest lucru, în
momente cheie. Legitimarea de tip mason e ca legitimarea de tip decoraţie: toţi vor
să fie eroi. Eroii cui? Va veni cineva şi îmi va spune că nu ştiu eforturile pe care le fac
masonii pentru prosperitatea….Da. Fiecare facem tot feluri de eforturi. Însă depinde
pentru cine şi în ce scop. Masoneria, avalanşa neoprotestantă, etosul gay, satanist,
relaxat… nu au, în mod evident, rolul de a consolida credinţa ortodoxă în România şi
de a adânci pe români în tradiţiile vieţii lor de secole. Ei vin cu altceva, ocult adică
primejdios, satanic adică împachetat frumos.
Moartea albă: e un nume poetic dat drogurilor. Metafora însă e dureroasă. Asistăm la
alterităţi care ne displac şi vizavi de care nu putem să ne manifestăm decât…amiabil.
Moartea sufletească a românilor, moartea prin negarea şi relativizarea interioară a
credinţei ortodoxe, a credinţei mântuirii, este o moarte albă. Cum să mă manifest
altcumva faţă de această moarte decât rugându-mă şi predicând împotriva ei.
Însă, băieţii aceştia care se cred deştepţi, confundă bunătatea şi smerenia noastră cu
imbecilitatea şi, pe cât noi suntem de primitori, pe atât şi ei vor să ne încalece. Nu
voi fi nici acum melodramatic. Credinţa ortodoxă crede în puterea lui Dumnezeu şi în
purtarea Sa de grijă faţă de noi, care e mai puternică decât toate cursele diavolilor.
Deşi pare imposibil să scapi, să te mântui, într-o asemenea lume coruptă, curvară,
totuşi nu toţi creştinii ortodocşi au îngenuncheat în faţa lui Baal.
Noi surprize? Probabil că da. Însă vom avea şi noi purtări de grijă ale Stăpânului
nostru, care nu uită turma Sa cea mică.
Dar au intervenit masuri mai grave, ca suprimarea, in iunie 1948, a Academiei Regale
Romane si inlocuirea ei cu Academia RPR. Hotarire insotita de masuri fizice:
excluderea unei jumatati dintre membrii Academiei, multi dintre cei exclusi fiind chiar
intemnitati in conditiile oribile ale momentului – opt dintre ei au murit la Sighet, alti
citiva, prematur, de pe urma suferintelor indurate. Cei ramasi „in piine“ au inceput, la
ordin, sa coopteze membri fara valoare, unii chiar fara nici o opera, si sa participe in
cor la osanalele regimului – vorba veche, numai podeaua oprea temeneaua. Daca
membrii inaltei institutii, dupa momentul decembrie 1989, ar fi avut cinstea
intelectuala si curajul moral de a face mea culpa, de a clama parerea de rau pentru
slabiciunea de care au dat dovada - gest de inalta barbatie pe care l-a facut un
mitropolit Corneanu sau un Alexandru Paleologu –, poate i-am fi iertat si poate am fi
vazut cooptati in graba in Academie citiva din intelectualii de valoare „uitati“ sau
prigoniti in deceniile de apasare comunista. Cind colo, potentatii nobilei institutii au
purces cu totul de-a-ndoaselea: nu numai ca n-au grait o vorba de pocainta, dar au
luat in pripa o masura de-a drepul ticaloasa, decretind ca nu mai puteau fi alesi
membri deplini ai Academiei personale peste 65 de ani. Dintr-un condei se excludeau
toti cei „cu operele la sertar“! O infamie. Iar potentatii intelectuali din ajun, cei care
profitasera singuri de toate privilegiile, un Eugen Simion, un Dan Berindei, au ramas
pina azi sa tina, tot ei, in Institutie, „piinea si cutitul“. Rusinos. O singura institutie
culturala, Uniunea Scriitorilor, a sfirsit, dupa 16 ani de bijbiiala, sa aleaga in fruntea ei
pe un Nicolae Manolescu, „the right man in the right place“.
Altul este raspunsul la intrebarea: au colaborat cu regimul ierarhii BOR si unii preoti?
Nu numai ca reprimarea BOR nu a exclus colaborarea ierarhiei acesteia, ci chiar a
implicat-o. Pentru controlul vietii religioase, care-i obseda de comunisti, un rol
principal l-a jucat asezarea in fruntea bisericilor a unor oameni ai regimului. Era un
sistem general de stapanire a societatii: punerea unor fideli in varful fiecarui
organism. Metoda se aplica, cu exceptii minime, in Romania ca si in celelalte tari ale
sistemului comunist. In special in Europa de Est si URSS, ierarhii bisericilor aveau
rolul de santinele aflate sub comanda Partidului. Doar un cinism inspaimantator sau
totala neintelegere a perioadei ii poate face pe unii sa-i declare astazi pe Teoctist
Arapasu si pe alti ierarhi martiri ai credintei, aparatori ai BOR, rezistenti ai politicii lui
Ceausescu. Desigur, Patriarhul, mitropolitii si episcopii nu au fost doar roboti. Au avut
si propriile lor tendinte, propriile lor cautari. Dar simpli roboti nu au fost nici Gheorghe
Maurer, nici Ion Iliescu, nici Gheorghe Stoica, fara ca prin aceasta sa apartina mai
putin armaturii regimului represiv.
Sofismele folosite de catre avocatii din oficiu ai ierarhilor BOR ating uneori culmi
nebanuite. Este cazul incercarii recente de a reinterpreta sensul telegramei adresate
de Patriarhul Teoctist lui Ceausescu la 17 decembrie 1989. Care, se explica cititorului
astazi, ar fi fost o telegrama fara importanta, una "de rutina", expediata dupa tinerea
Adunarii Nationale Bisericesti. Fara referire la evenimentele de la Timisoara. Oare sa
fie atat de greu sa intelegi ca trimiterea de felicitari lui Ceausescu, in acele zile,
semnala sustinerea dictatorului care daduse ordinul sa se traga in multime? Ce era
mai jalnic, atunci, cand revoltatii Timisoarei infruntau moartea - despre asta aflase
toata Romania prin Europa Libera -, decat sa-ti exprimi fidelitatea fata de niste
conducatori patati de sange?
Cumpana Patriarhului
Cel mai secret si mai intunecat episod din viata Intai Statatorului Bisericii Ortodoxe
Romane, Patriarhul Teoctist – perioada cat a parasit Scaunul Patriarhal in decembrie
1989, in plina revolutie – este scos la lumina de marturisirea zguduitoare a unui
monah de la Manastirea Regala "Sfanta Treime" din Sinaia. Acesta dezvaluie ca
Patriarhul Teoctist a batut la usa chiliei sale aproape de miezul noptii de 22 spre 23
decembrie 1989, la 12 ore de la fuga sotilor Ceausescu. Vreme de doua saptamani,
nici staretia manastirii nu a stiut de prezenta inaltului ierarh ortodox. Doar patru
persoane din Romania erau informate despre ascunzisul de la Sinaia, recomandat
Patriarhului de catre Gelu Voican Voiculescu. De altfel, acesta a fost singurul oficial
al statului care l-a si vizitat de cateva ori. Nici o fata bisericeasca nu a trecut pragul
chiliei din Sinaia, ceea ce l-a facut pe ierarh sa creada ca a fost parasit de Dumnezeu.
Potrivit monahului care avea sa-l gazduiasca pe Teoctist in urmatoarele 112 zile, intr-
o umila chilie, decizia de a parasi in cel mai mare secret Palatul Patriarhal si de a se
ascunde la Manastirea Regala "Sfanta Treime" din Sinaia (considerata si astazi vila
patriarhala) i-a fost sugerata de Gelu Voican Voiculescu, ale carui rang si rol in
Revolutie nu au fost niciodata complet elucidate. Cert este ca Voiculescu, cel care
avea sa devina dupa executia Ceausestilor prim-viceprim-ministru al Romaniei, i-a
indicat locatia. Probabil si numele monahului cu care urma sa imparta chilia.
Secretul Patriarhului
PF Teoctist dorea sa confere Mitropolia Munteniei si Dobrogei preferatului sau, Teofan,
pozitie care l-ar fi transformat pe actualul Mitropolit al Olteniei in favorit in fata lui IPS
Daniel
Dintr-o noua precizare facuta de Costel Calapod, soferul si apropiatul Prea Fericitului
Parinte Teoctist timp de 21 de ani, aflam despre Testamentul Patriarhului si despre
favoritul sau pentru preluarea fraielor Bisericii Ortodoxe Romane. Un amanunt
tulburator ne provine si de la alte surse, bisericesti, care afirma ca Patriarhul
pregatea o schimbare spectaculoasa in organizarea Bisericii: impartirea atributiilor
sale. Prea Fericitul dorea sa pastreze din toate prerogativele sale pe cele de Patriarh
si Arhiepiscop al Bucurestilor si sa confere pozitia de Mitropolit al Munteniei si
Dobrogei preferatului sau, Teofan, in prezent Arhiepiscop al Craiovei si Mitropolit al
Olteniei. Alegerea urma sa se faca in Sfantul Sinod, ca si numirea Vicarilor Patriarhali,
evitandu-se astfel ingerinta Adunarii Nationale Bisericesti, plina de mireni apropiati
unor structuri oculte, cum ar fi Masoneria. Numirea lui Teofan la Bucuresti drept
Mitropolit al Munteniei si Dobrogei l-ar fi transformat pe acesta in prim favorit pentru
preluarea pozitiei de Patriarh al Romaniei si l-ar fi dat la o parte pe Daniel, Mitropolit
al Moldovei. Ulterior, dupa cum ne confirma mai multe surse, inclusiv Costel Calapod,
Patriarhul era pregatit si de o eventuala retragere la Manastirea Cernica, nu inainte
de a-l vedea Patriarh pe Teofan. N-a fost sa fie asa. Alegerile de peste 40 de zile ne
vor arata daca vointa Patriarhului va invinge peste timp.
-Da?
-Da, da.
-Da, si mai este o asemanare: amandoi - si Teoctist si Teofan - provin dintr-o familie
cu 11 copii.
Dupa interviul pe care profesorul Nicolae Ursea, medicul personal al Patriarhului, l-a
acordat Ziarului ZIUA in legatura cu moartea acestuia, autoritatile statului au decis sa
declanseze mai multe anchete. Ieri, agentiile de presa, posturile de radio si de
televiziune au preluat dezvaluirile facute de medicul Ursea in ziarul nostru. Parchetul
inca nu s-a autosesizat, dar ar putea primi o solicitare de ancheta penala din partea
Colegiului Medicilor
"Din punct de vedere medical, erau doua lucruri: unu, sa nu se atinga de el fara
medicul personal. Deci trebuiau sa ma cheme, sa ma aduca din groapa, sa ma aduca
langa dumnealui... Era prima chestiune... A doua chestiune: nu era oricine, trebuia
organizat un consult medical de specialisti. Eu eram impotriva". "Culmea este
urmatoarea: i-am dat telefon lui Sinescu si l-am intrebat, luni: Mi-a raspuns, la
telefon: Si el era operat si era si mort", a mai precizat medicul personal al
Patriarhului.
"Avea toate investigatiile facute in urma cu trei saptamani inainte, la mine, la spital,
la Carol Davila. I le facusem pe toate. Acum trei saptamani avea un puseu infectios.
L-am tratat, s-a rezolvat treaba asta si era totul bine. A reaparut infectia. Reaparand
infectia, trebuia un tratament antiinfectios si dupa aceea discutata problema
interventiei chirurgicale", a declarat profesorul Nicolae Ursea.
Liderul PIN Cozmin Gusa a dezvaluit, ieri, pentru ZIUA, lista masonilor din Adunarea
Nationala Bisericeasca (ANB), sustinand ca unii dintre acestia, sub coordonarea
democratului Sorin Frunzaverde, incearca influentarea votului pentru alegerea noului
Patriarh. Gusa l-a acuzat pe Frunzaverde ca face lobby pentru selectarea unui
candidat la scaunul patriarhal "mai apropiat de valorile masonice". Potrivit
presedintelui PIN, fostul sef al SIE, Ioan Talpes, ar avea si el o influenta considerabila
asupra unora dintre membrii ANB. PIN i-a cerut sefului Masoneriei Romane, Eugen
Ovidiu Chirovici, sa se delimiteze de aceste actiuni de influentare a votului pentru
alegerea noului Patriarh.
PIN a precizat, ieri, ca unii masoni - membri ai comisiilor din ANB, precum si din
Adunarea Eparhiala a Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestiului - au desfasurat in ultimele
zile un lobby printre persoanele care au drept de vot pentru alegerea noului Patriarh
pentru a incuraja alegerea unui candidat care "ar fi mai apropiat de valorile masonice
decat alti candidati". "Cea mai flagranta apare atitudinea domnului Sorin Frunzaverde
care in numele organizatiei masonice din care face parte si beneficiind de influenta
conferita si de pozitiile politice sau administrative pe care le-a detinut, coordoneaza
in mod direct cea mai mare parte din actiunile mentionate mai sus", se arata intr-un
comunicat de presa. Partidul lui Cozmin Gusa considera ca situatia este cu atat mai
grava cu cat, in cazul lui Frunzaverde, este vorba de o recidiva, fiind de notorietate
faptul ca acesta si-a folosit influenta masonica, politica si administrativa si la
momentul alegerii Mitropolitului Ardealului, I.P.S. Laurentiu Streza.
Gusa ne-a declarat ca, pe langa masonii aflati sub coordonarea lui Frunzaverde, "mai
sunt cativa, influentati de o persoana oculta care nu este membru in ANB, dar care
face in aceasta perioada jocuri de influenta la nivelul masoneriei si al SIE in favoarea
lui Traian Basescu: Ioan Talpes". De aceea, PIN ii solicita Marelui Maestru al Marii Loji
Nationale din Romania, Eugen Chirovici, o delimitare de aceste actiuni, considerand
ca in nici un caz votul in favoarea noului Patriarh nu trebuie tarat in alta parte decat
in interiorul Colegiului Electoral Bisericesc si pe baza valorilor cutumelor si
regulamentelor care guverneaza activitatea Bisericii Ortodoxe Romane. Potrivit
informatiilor ZIUA, actiunile de lobby au fost in favoarea Mitropolitului Moldovei, IPS
Daniel. Va prezentam in continuare lista membrilor ANB care, potrivit lui Gusa, au
legaturi cu masoneria:
Comisia organizatoare
Comisia Bisericeasca
Comisia Culturala
(Raluca PAPADOPOL )
Ziarul "Curentul" a fost prima publicaţie care a ridicat semne de întrebare privind
moartea suspectă a Patriarhului Romaniei, în urma unei controversate operaţii
executate de către un şi mai controversat medic de la Fundeni, dr. Ionel Sinescu.
Presa centrală, cu cateva excepţii notabile, a scris pe această temă. Ziarele cu
departamente puternice de investigaţii au dezvăluit amănunte şocante despre
"operaţia" lui Sinescu, despre profilul acestui medic implicat (şi) în combinaţii
dubioase susţinut însă cu străşnicie de o baterie de publicaţii şi de televiziuni
aparţinand unor moguli - Adrian Sarbu, Sorin Ovidiu Vantu, Patriciu şi Voiculescu, uniţi
de un "ceva" ce ne-a scăpat pană recent. Cand pană şi GDS-ul, cu a sa publicaţie
"22" s-a băgat în horă campania de "albire"a lui Sinescu a devenit şi mai
interesantă.
Plecat de mic către cariera militară Sinescu a afirmat candva că "a renunţat la cariera
militară pentru că dorea să facă mai mult" - desigur aici urmează bla-bla-ul de rigoare
despre dedicaţia către aproapele, dragostea pentru Hipocrate etc.
Sinescu a avut cu adevărat o traiectorie ascendentă, a muncit mult, s-a evidenţiat în
carieră. Stagiile de pregătire în străinătate, în ţări ţintă pentru serviciile din est, între
care se aflau şi serviciile din Romania sunt altă poveste. CV-ul său este foarte bogat
însă desigur nu se menţionează contribuţia la cariera sa a unor îndeletniciri mai puţin
ortodoxe, nu se menţionează acuzaţiile de plagiat şi furt intelectual.
Ziarul "Gardianul" scria zilele trecute: "La 22 de zile de la moartea Patriarhului, nici o
autoritate nu a demarat cercetările. Poliţia sectorului 2 a trimis doar o cerere
Institutului Fundeni, prin care solicită anumite documente, însă conducerea spitalului
susţine că cererea nu are nici un termen". Nici o autoritate din Romania nu se agită
pentru a soluţiona misterul cauzei reale a morţii Patriarhului Teoctist. Colegiul
Medicilor din Bucureşti s-a antepronunţat, susţinand nevinovăţia lui Sinescu, pentru
ca apoi să-şi decline competenţa. Colegiul Medicilor din Romania a susţinut că nu are
cum să găsească nereguli în intervenţia chirurgicală.
Ministerul Sănătăţii şi-a trimis o echipă care să cerceteze, chipurile, cazul decesului
lui Teoctist. După ce au mimat ancheta, reprezentanţii ministerului au lăsat-o baltă
deoarece lipseşte de la apel prof. Tulbure, personaj cheie al anchetei, anestezistul lui
Sinescu, care a plecat nu se ştie unde.
Sorin Oprescu, şeful Colegiului Medicilor din Bucureşti, a inventat o operaţie pe care i-
ar fi făcut-o Patriarhului în urmă cu 32 de ani, pentru a justifica cicatricea descoperită
de Ziua pe trupul Patriarhului după operaţia "endoscopică" (adică, cică, fără tăietură)
făcută de Sinescu.
Am căutat şi am găsit opinii ale unor foşti şefi de servicii secrete din Romania care
însă, interesant, se află în puternic dezacord cu privire la oculta Francmasoneriei.
Astfel Virgil Măgureanu, într-un interviu apărut în 2005, a declarat că nu are nevoie să
fie mason "întrucat am propria mea masonerie - în definitiv, conduceam un serviciu
secret, ce să mai caut eu în conclavul masonilor?! Pe de altă parte, masoneria a
decăzut foarte mult în zilele noastre. Ea nu mai este un centru real de putere, odată
cu devoalarea publică a simbolurilor şi ritualurilor masonice o etapă de cateva sute
de ani, în care au dominat lumea şi au influenţat într-o măsură radicală deciziile de
maximă importanţă, s-a încheiat! Astăzi, masonii reprezintă o istorie şi o confrerie
uşor revolută. "
În contradicţie stridentă, Radu Timofte, şef al SRI imediat după Măgureanu afirma că
"Masoneria are tendinţa să ocupe toate funcţiile importante în Stat din Romania. Mi-e
teamă că vom ajunge într-o zi să fim conduşi numai de către cei care fac parte din
astfel de organizaţii şi atunci s-a dus naibii şi identitatea noastră naţională şi tot ce
înseamnă cultură şi tradiţie romanească. Vicepreşedinte al Comisiei de apărare a
Senatului, în acea vreme, Radu Timofte, declara că tendinţa masoneriei - din ce în ce
mai vizibilă - de a acapara toate funcţiile importante în stat reprezintă un pericol
pentru Romania.
Dupa aparitia in presa a listei cu politicienii ce-l vor alege pe Patriarh, BOR a refuzat
in ultimele zile sa puna la dispozitia publicului lista cu membrii Colegiului Electoral
sustinand ca este o impietate orice discutie despre viitorul Patriarh inaintea
inmormantarii lui Teoctist.
Numele membrilor Colegiului Electoral Bisericesc, ce vor vota pentru alegerea unui
nou patriarh, vor fi comunicate numai cu acordul si dupa ce vor fi consultate
respectivele persoane, a anuntat, joi, biroul de presa al Patriarhiei. Sfantul Sinod al
Bisericii Ortodoxe romane a hotarat sa nu publice lista completa a membrilor
Colegiului Electoral decat "cu consultarea si acordul" fiecarei persoane in parte".
"In baza prevederilor constitutionale privind autonomia cultelor oficial recunoscute,
Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane solicita reprezentantilor presei sa
manifeste intelegere si sa-i respecte autonomia", se arata intr-un comunicat al
Patriarhiei.
Decizia Sfantului Sinod vine dupa ce, miercuri, Clubul Roman de Presa (CRP) i-a scris
locotenentului patriarhal IPS Daniel pentru a-i cere sa inteleaga nevoia publicului de a
avea acces la informatii legate de situatia Bisericii Ortodoxe Romane, dupa cum au
declarat pentru NewsIn surse din CRP.
Clubul Roman de Presa a facut acest demers pe langa IPS Daniel "in urma unei
plangeri primite din partea membrilor Clubului" privind "modul in care, in aceste zile,
se trateaza accesul la informatii care, in mod evident, sunt de interes public".
Vicepreşedintele PD, Sorin Frunzăverde (foto), care face parte din Adunarea Naţională
Bisericească, a afirmat, ieri, că, în opinia sa, viitorul Patriarh al României va fi
mitropolitul Moldovei, Daniel Ciobotea. "Eu cred, conform cutumei şi pregătirii
ecleziastice, că mitropolitul Daniel va fi viitorul Patriarh", a declarat Frunzăverde,
pentru "Adevărul".
Potrivit unor surse din PD, Frunzăverde este într-o relaţie foarte bună cu mitropolitul
Ardealului, Laurenţiu Streza, relaţie stabilită din perioada în care Streza era episcop al
Caransebeşului, iar liderul democrat conducea Consiliul Judeţean Caraş. În
consecinţă, Streza îl va susţine, se pare, pe Daniel Ciobotea, în defavoarea
mitropolitului Olteniei, Teofan, iar acest gest ar putea fi decisiv la alegerea
Patriarhului. Surse din PD apreciază că mitropolitul Daniel este şi favoritul
preşedintelui Băsescu.
PIN afirmă că unii masoni, membri ai comisiilor din Adunarea Naţională Bisericească,
precum şi din Adunarea Eparhială a Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştiului au desfăşurat
în ultimele zile un lobby printre persoanele care au drept de vot pentru alegerea
noului Patriarh, pentru a încuraja alegerea unui candidat la scaunul patriarhal care ar
fi mai apropiat de valorile masonice decât alţi candidaţi. (Mircea Marian)
Sfantul Sinod: Masoneria, dusman al lui
Dumnezeu
Declaratia lui Sorin Frunzaverde, mason recunoscut si membru al Adunarii Nationale
Bisericesti, potrivit careia Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei, va fi viitorul Patriarh
al Romaniei, redesteapta vechi rupturi dintre Biserica si Masonerie. Pentru aceasta
merita amintit ca Biserica Ortodoxa Romana - ca si alte biserici surori - a condamnat
ferm Masoneria, inca din 1937, printr-o Hotarare care este valabila si astazi. Asadar,
atat mirenii cat si clericii implicati in alegerea noului Patriarh, in cazul in care sunt
masoni ar trebui sa se retraga de urgenta.
Redam mai jos Hotararea Sfantului Sinod privind Masoneria, considerata un dusman
al Bisericii si al crestinilor de pretutindeni.
CONDAMNAREA FRANCMASONERIEI
DE CATRE BISERICA
Hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane Nr. 785/1937, aflata in
vigoare in continuare.
După Biserica Ciprului (1815) şi aceea a Greciei (1933), Biserica Ortodoxă Română va
lua şi ea poziţie, în 1937 – aruncând ANATHEMA asupra Franc-Masoneriei (ANATHEMA
despre care noi n-avem la ştiinţă că ar fi fost ridicată/anulată vreodată, oficial sau
neoficial, de către B.O.R… – căci nici n-avea de ce: Franc-Masoneria face, şi-acum ca
şi-atunci, aceleaşi lucrări - şi are aceleaşi scopuri, cu totul potrivnice lui Hristos şi
Sfintelor Scripturi) :
“Temei Nr. 785, /1937. Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, dă citire referatului cu
studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod încă din anul 1934.Sf. Sinod
însuşindu-şi concluziile din referat hotărăşte:
Î.P.S. Patriarh prezintă declaraţia făcută în fata Sa, a delegaţilor lojei francmasone
naţionale în frunte cu d-l Pangal, prin care aduc la cunoştinţă că aceste loji se
autodizolvă, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient şi spre a nu se crede că
este împotriva culturii sentimentelor monarhice, naţionale şi creştine. El — d. Pangal
— în numele delegaţilor declară că toţi membrii lojelor francmasone naţionale sunt
buni fii ai Bisericii Ortodoxe.
Sf. Sinod ia act cu satisfacţie de declaraţia d-lui Ion Pangal şi a celorlalţi conducători
ai masoneriei naţionale române, cetită în ziua de 25 Februarie a.c. în faţa Î.P.S.
Patriarh Miron, prin care anunţă că aceasta organizaţie se autodizolvă. Este prin
urmare de sine înţeles că hotărârea Sf. Sinod privitoare la masonerie nu se poate
referi la lojile care s-au dizolvat şi prin urmare nu mai există (s.n.: DAR NU S-AU ŢINUT
DE VORBĂ!!!)).
La orele 13 Î.P.S. Patriarh, ridică şedinţa, prorogând Sf. Sinod pentru data de 29 Martie
a.c., orele 10 dimineaţa.
Ei bine, masonii şi-au pus în gând (mai demult…, dar acum, în 2007, sunt condiţiile
“optime”… - şi, fie, zic ei, că au aşteptat, încă prea mult, aşa “pleaşcă”… - prin
plecarea la cele veşnice a Preafericitului Patriarh Teoctist, un vajnic apărător al
Ortodoxiei şi al cauzei românismului…) să ne “înnoiască” cu un Patriarh pe gustul lor
şi răspunzând, ca o păpuşă/marionetă, la comenzile lor (date cu scopuri din cele mai
obscure şi, se cunoaşte, din statutul lor reînnoit:
ANTINAŢIONALE/”GLOBALIZANTE”/”ETERODOXE”- NEW AGE-iste…)!!!
În afara perimetrului vegheat “la comandă”, afişul a zăbovit ceva mai mult în câteva
prăvălii şi chiar într-un pasaj pietonal. Afişele, intitulate “Apel pentru alegerea
Patriarhului”, erau defăimătoare la adresa Înalt Prea Sfinţitului Daniel Ciobotea şi a
Înalt Prea Sfinţitului Nicolae Corneanu şi îi preamăreau pe ÎPS Bartolomeu Anania, PS
Ioan, ÎPS Pimen, ÎPS Teofan şi PS Galaction.
Cu litere de o şchioapă scria: “Nu vrem Patriarh fost angajat al catolicilor, propus de
masoni şi cu înclinaţii de dictator aşa cum este, din nefericire, IPS Daniel Ciobotea
(fost angajat – 10 ani – al catolicilor şi protestanţilor în Elveţia, la Bossey, propus
Patriarh – în mod oficial – de Masonerie prin vocea d-lui Frunzăverde, în conflict
permanent cu sfintele mănăstiri ortodoxe din Moldova. Fapte relatate de mass-media
şi bine cunoscute de Biserică).
Nu vrem un Patriarh fost angajat al Securităţii aşa cum este, din nefericire, IPS
Nicolae Corneanu, fapt recunoscut public şi confirmat de CNSAS”. Votul nostru pentru
alegerea Patriarhului este posibil prin post şi rugăciune mai ales în ziua alegerilor,
miercuri, 12 septembrie”, scria în afiş.
Masoni în Sinod ?
Putini dintre dumneavoastra stiu ca printre cei care au drept de vot in privinta
alegerii noului patriarh sunt si masoni, iar votul lor atarna foarte greu. Daca inainte
alegerea se facea sub inspiratia duhului sfant, acum se face dupa propriile interese!
Domnul cozmin gusa a nominalizat pentru ziarul ziua cativa din masonii cu drept de
vot. Acest lucru nu mira pe nimeni, mai multi ierarhi fiind cunoscuti ca
simpatizanti/membrii ai masoneriei.
Liderul PIN Cozmin Gusa a dezvaluit, ieri, pentru ZIUA, lista masonilor din Adunarea
Nationala Bisericeasca (ANB), sustinand ca unii dintre acestia, sub coordonarea
democratului Sorin Frunzaverde, incearca influentarea votului pentru alegerea noului
Patriarh. Gusa l-a acuzat pe Frunzaverde ca face lobby pentru selectarea unui
candidat la scaunul patriarhal "mai apropiat de valorile masonice". Potrivit
presedintelui PIN, fostul sef al SIE, Ioan Talpes, ar avea si el o influenta considerabila
asupra unora dintre membrii ANB. PIN i-a cerut sefului Masoneriei Romane, Eugen
Ovidiu Chirovici, sa se delimiteze de aceste actiuni de influentare a votului pentru
alegerea noului Patriarh.
PIN a precizat, ieri, ca unii masoni - membri ai comisiilor din ANB, precum si din
Adunarea Eparhiala a Sfintei Arhiepiscopii a Bucurestiului - au desfasurat in ultimele
zile un lobby printre persoanele care au drept de vot pentru alegerea noului Patriarh
pentru a incuraja alegerea unui candidat care "ar fi mai apropiat de valorile masonice
decat alti candidati". "Cea mai flagranta apare atitudinea domnului Sorin Frunzaverde
care in numele organizatiei masonice din care face parte si beneficiind de influenta
conferita si de pozitiile politice sau administrative pe care le-a detinut, coordoneaza
in mod direct cea mai mare parte din actiunile mentionate mai sus", se arata intr-un
comunicat de presa. Partidul lui Cozmin Gusa considera ca situatia este cu atat mai
grava cu cat, in cazul lui Frunzaverde, este vorba de o recidiva, fiind de notorietate
faptul ca acesta si-a folosit influenta masonica, politica si administrativa si la
momentul alegerii Mitropolitului Ardealului, I.P.S. Laurentiu Streza.
Gusa ne-a declarat ca, pe langa masonii aflati sub coordonarea lui Frunzaverde, "mai
sunt cativa, influentati de o persoana oculta care nu este membru in ANB, dar care
face in aceasta perioada jocuri de influenta la nivelul masoneriei si al SIE in favoarea
lui Traian Basescu: Ioan Talpes". De aceea, PIN ii solicita Marelui Maestru al Marii Loji
Nationale din Romania, Eugen Chirovici, o delimitare de aceste actiuni, considerand
ca in nici un caz votul in favoarea noului Patriarh nu trebuie tarat in alta parte decat
in interiorul Colegiului Electoral Bisericesc si pe baza valorilor cutumelor si
regulamentelor care guverneaza activitatea Bisericii Ortodoxe Romane. Potrivit
informatiilor ZIUA, actiunile de lobby au fost in favoarea Mitropolitului Moldovei, IPS
Daniel. Va prezentam in continuare lista membrilor ANB care, potrivit lui Gusa, au
legaturi cu masoneria:
COMISIA ORGANIZATOARE
COMISIA BISERICEASCA
Liderul PIN, Cozmin Guşă, a sărit ca ars la sfârşitul săptămânii trecute cerând
imperios neimplicarea Masoneriei în alegerea noului Patriarh. Declaraţia este
oarecum surprinzătoare deoarece nimeni nu prea s-a ocupat de acest subiect în
România. În mod evident tinţa este Mitropolitul Daniel, cel care are cele mai mari
sanşe de a deveni Patriarh. Luni, Evenimentul Zilei îl atacă pe Mitropolitul Daniel
prezentând declaraţiile fratelui acestuia conform căreia acesta ar fi "ofiţer sub
acoperire". ZIUA prin informatorul lui Secu, Dan Ciachir, vorbeşte despre Masonerie.
Dacă Biserica Catolică îşi asumă din când în când câte o bulă referitoare la
neimplicarea preoţilor în masonerie în Biserica Ortodoxă o asemenea bulă a fost dată
numai o singură dată în perioada interbelică şi nu a fost niciodată reînnnoită iar unii
ar putea spune că nici nu mai este în vigoare. De exemplu, în Biserica Ortodoxă din
Cipru acest lucru a fost repetat de mai multe ori, ultima dată dacă nu mă înşel în 11
februarie 1993. Despre Mitropolitul Daniel s-a tot spus că ar fi francmason. Acest
lucru a tot fost repetat în special de aripa lui Bartolomeu Anania care se revendică de
la Mişcarea Legionară iar anti-masoneria este una din marotele sale. Dacă ar fi
mason, Daniel nu ar fi primul Patriarh care a avut legături cu masoneria. Primul
Patriarh mason a fost Miron Cristea. Culmea este că actul de condamnare al
masoneriei a fost semnat chiar de Miron Cristea (foto). Masoneria a fost condamnată
de Sfântul Sinod în 1937 la iniţiativa lui Nicolae, Mitropolitul Ardealului.
Atacul de acum lui Cozmin Guşă (foto) cred că provine, de fapt, din partea fostei
Securităţi şi structurilor conservatoare nemulţumite că nu vor mai avea un control
direct asupra Bisericii. În special cel nemulţumit este Bartolomeu Anania, episcopul
Clujului.Dar trebuie văzuţi şi cei aflaţi în spatele lui Guşă: structuri ale fostei
Securităţi (generalul Iulian Vlad, Virgil Măgureanu) şi Moscova.Mie tot ce vine de la
Guşă mi se pare o diversiune. Cât priveşte "dezvăluirile" din EVZ nu vreau să insist
prea mult dar pentru cei care vor citi articolul vor observa cu siguranţă: fratele lui
Daniel are, de fapt, de împărţit cu actualul Mitropolit o proprietate. Iar de aici
respectivul spune tot ce îi vine la gură. Asemenea "declaraţii" ar trebui să fie luate de
jurnalişti cu rezervele necesare, lucru pe care EVZ nu îl face însă. Acest lucru indică
că Daniel a devenit o tinţă. Iar mulţi se vor întreba dacă nu cumva este tinţa lui
Băsescu.
MASONERIA SI BISERICA:George Virgil Stoenescu, Marele Secretar General al
Supremului Consiliu al Ritului Scotian Antic si Acceptat din Romania, spunea recent
înt-un interviu în revista "Forum Masonic" că:
"Există o traditie foarte indelungată in relatia Biserică-Masonerie, care porneste din
vechime, de la rozicrucieni si templieri. S-a ajuns la stabilirea unui cod foarte strict, o
masonerie crestină, iar noi toti facem parte din ea. Credem in Dumnezeu si jurăm pe
Biblie. Toleranta masonică arată insă că Dumnezeu nu trebuie numit neapărat
Mahomed sau Iisus Hristos. El este Marele Arhitect al Universului. Dumnezeu este in
inima noastră. El este punctul nostru de sprijin pentru a realiza ordinea din haos.
Dacă Dumnezeu nu mai este in noi, apare haosul."
Într-un articol recent, Carol Hârşan scria că mai mulţi înalţi ierarhi ai BOR ar fi masoni.
Printre aceştia şi cei doi candidaţi acum la scaunul de Patriarh:
"In ultimii ani, un fenomen interesant a marcat viata politico-spirituala romaneasca: o
apropiere insidioasa, dar tenace, desi aparent fara un demers programatic, a unor
personalitati din clerul inalt din Biserica Ortodoxa, de segmente declarat masonice, in
speta, de Masoneria recunoscuta oficial.Este vorba de Episcopi si Mitropoliti, membri
ai Sfantului Sinod, dar si de reprezentanti ai clerului mijlociu.Ca personalitati clericale
invocate insistent in ultimii ani, si din a caror agenda, relatiile cu Masoneria au
devenit un loc comun, ii citam pe: IPS Pimen Suceveanul (Templier si afiliat la Loja
"Fiii coloniei lui Traian" din Nordul Moldovei), IPS Teofan - fost Sinaitul, azi, Mitropolit
al Olteniei (in relatie cu Loja "Armonia", Craiova), IPS Ambrozie Sinaitul (vicar
patriarhal, Loja
"Armonia" Craiova), IPS Teodosie Tomitanul (fost Snagoveanul, fost Episcop vicar la
Mitropolia Bucurestilor, sub obladuirea Lojii "Ovidius" Constanta), IPS Daniel Ciobotea,
(Mitropolit al Moldovei), IPS Ion Salajeanul (Episcop de Covasna si Harghita) si IPS
Sofronie (Drincec, Episcop de Gyula, in relatie cu Loji maghiare).Despre IPS Vincentiu
Ploiesteanul parerile sunt radical impartite, acesta avand manifestari antimasonice,
intersectate cu intalniri "de gradul trei" in sanul albastrei familii Grifofoni."
Articolul lui Hârşan a fost negat apoi într-un articol în Observatorul Religios.
Pe de altă parte între Masonerie şi BOR au avut loc numeroase contacte. Despre
unele din acestea cunosc de la răposatul George Munteanu, multă vreme nr.2 în
Marea Lojă Naţională, care a avut mai multe discuţii cu Prea Fericitul Teoctist.
Printre cei care critică francmasoneria, Cuviosii arhimandriti Serafim Alexiev si
Serghie Jazadjiev spun că :"Ecumenismul este inspirat de către franc masoneria
anticreştină şi pregăteşte calea lui antihrist". În toată această dispută cred că se
pune mult prea multă patimă iar opiniile sunt de cele mai multe ori antagonice şi, din
păcate, aiuritoare din punctul de vedere al demonstraţiei practice, iar "ecumenismul"
a devenit un fel de pată neagră.
Iar chestiunea Masoneriei, dincolo de folclor şi aberaţiile pe temă, este mult mai
nuanţată. Care trebuie să fie relaţiile între Masonerie şi Biserica Ortodoxă? Este
pretinsa apartenenţă la francmasoneria o cale de-a se încerca stoparea ascensiunii
lui Daniel? Atacul din Evenimentul Zilei este un prim semnal că Daniel nu este bine
văzut de multă lume. Se pregăteşte candidatura fascistului şi securistului Valeriu
Anania (foto), care este susţinut de preşedintele Băsescu? Aşa cum prevedeam lupta
pentru postul de Patriarh va fi cu scântei. Primele au apărut deja.
Domnul Cozmin Gusa, presedintele PIN, face un real serviciu Bisericii noastre, care ii
va aduce multa popularitate, publicand in ZIUA de sambata lista masonilor din
Adunarea Nationala Bisericeasca.
Acelasi lucru se poate spune si despre ziarul ZIUA. Ma grabesc sa adaug ca nu am
nici un fel de ostilitate, ca ortodox, fata de Masonerie in sine. Insa ea este
incompatibila atat cu Biserica orotdoxa cat si cu Biserica Romano-Catolica, care a
combatut-o violent si fatis. Asa cum nu poti sa iei antibiotice si in acelasi timp sa bei
o sticla de coniac sau o vadra de vin, nu poti fi, in acelasi timp, ortodox si mason.
Deoarece potrivit Evangheliei lui Hristos, nu poti sluji la doi stapani.
Nimeni nu a definit mai bine aceasta incompatibilitate ca Nae Ionescu: "Baza
ideologica a francmasoneriei este <> sau, daca vreti, religiunea stiintifica; adica
religia curatita de toate elementele ei mistice, supranaturale, divine, si transformata
intr-un sistem de morala terestra, in care principiul fundamental este; iubeste pe
aproapele tau. (...) Precum se vede, nimic senzational, nimic nou si nimic primejdios.
Pana aici. Numai ca, dupa cum biserica crestina este o organizatie militanta, cu
actiune directa asupra publicului, tot astfel aceasta noua religie , care in fapt numai
religie nu e, a sfarsit prin a se organiza ca o unitate de lupta. Nu insa pentru a castiga
de partea ei cat mai multi adepti, ci pentru a distruge organizatia oarecum <>, a
bisericii."
Aflam din lista furnizata de presedintele PIN ca domnul Sorin Frunzaverde, fost
ministru al Apararii, apartine Masoneriei. Domnul Frunzaverde este si membru in
Adunarea Nationala Bisericeasca, in a doua legilatura consecutiv, reprezentand
Eparhia Caransebesului. Atunci cand a avut loc, in noiembrie 2005, alegerea de
mitropolit al Ardealului, ierarhul locului, PS Laurentiu Streza, l-a desemnat pe dl
Frunzaverde ca "barbat de incredere" din partea sa la numararea voturilor. Am
pomenit aici, in ZIUA, de episodul in care, la o ezitare a defunctului patriarh Teoctist,
care citea buletinele de vot, IPS Laurentiu i-a strigat dlui Frunzaverde: "Sorine! Ia vezi
ce faci acolo; fii atent!" (cf. ZIUA, 20 sept. 2006, p. 1).
Se prea poate insa ca IPS Laurentiu Streza sa nu fi fost la curent cu apartenenta la
Masonerie a dlui Frunzaverde. Eparhia Caransebesului este condusa azi de Prea
Sfintitul Lucian Mic. Daca afirmatia dlui Gusa este corecta - si eu cred ca este -, in 24
de ore dl Frunzaverde trebuie exoflisit din Adunarea Eparhiala a Episcopiei
Caransebesului. Lucru valabil si pentru ceilalti masoni din adunarile eparhiale,
respectiv din Adunarea Nationala Bisericeasca.
Poate ca domnul Sorin Frunzaverde este un bun mason, insa este iremediabil un om
pe care inteligenta nu-l da afara din casa. Vineri, dupa inmormantarea Patriarhului
Teoctist, domnul Frunzaverde a strigat sus si tare ca noul Patriarh al Romaniei va fi
IPS Mitropolit Daniel al Moldovei. Acum, datorita dlui Gusa si dezvaluirilor sale din
ZIUA, toata suflarea romaneasca a vazut limpede ca, in cursa spre patriarhat, IPS
Daniel este sustinut patetic de Masonerie. Constiinta membrilor Colegiului Electoral
Bisericesc va fi pusa la grea incercare cu prilejul votarii noului patriarh. Figura
mitropolitului Teofan al Olteniei, de calugar autentic, care nu face compromisuri
duhovnicesti, va aparea si mai luminoasa in ochii credinciosilor si, mai ales, in ochii
clerului ortodox. Sa ne traiesti, domnule Frunzaverde, noua, romanilor pravoslavnici,
si multa sanatate domnului presedinte Traian Basescu, mentorul si patronul dtale
politic!
Civic Media Gruparea pro-Daniel va începe răfuiala în Biserică prin intermediul CNSAS
Nici numele lui Bartolomeu Anania, despre care au existat informaţii de presă privind
o posibilă colaborare, nu se află pe listă, Mircea Dinescu anunţând că, în cazul său,
trebuie înfiinţată o comisie specială, împreună cu experţi de la SIE, „care să ne ajute
să desluşim cum stau de fapt lucrurile”.
Agenţia Mediafax a difuzat, ieri, o listă cu 8 nume de înalţi ierarhi, cărora le sunt
asociate şi numele conspirative. Potrivit surselor CNSAS citate de Mediafax, ÎPS
Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, era „Sidorovici” cu Securitatea, şi „Petru”
cu Direcţia de Informaţii Externe (DIE). Informaţiile legate de ÎPS Pimen apar atât în
dosarele celor despre care dădea date, cât şi în diverse note date de ofiţerii de
Securitate sau ai DIE către şefii lor. "Există informaţii grele despre ÎPS Pimen, despre
misiunile din ţară şi din străinătate la care participa", au precizat sursele citate.
Episcopul Casian Crăciun al Dunării de Jos ar fi participat şi el la misiuni în străinătate
în sprijinul DIE. De-a lungul timpului, a avut trei nume de cod: "Crin", "Casius" şi
"Casio".
„Un caz nefericit”, după cum preciza ieri Mircea Dinescu, deoarece episcopul a fost
forţat să colaboreze pe vremea când era un tânăr preot, după ce a fost prins
încercând „să pună o pilă” unei persoane care dorea să intre la Seminarul Teologic.
Episcopul de Alba a anunţat ieri că va contesta decizia CNSAS.
Certati de la mostenire
Ghita Ciobotea povesteste ca, acum 24 de ani, a fost dat afara de propriul frate din
casa pe care o cumparase. In 2000 a acceptat sa renunte in favoarea lui si la partea
ce i se cuvenea din gospodaria parinteasca. In plus, sustine ca, in 2004, IPS Daniel s-
a intabulat prin fals pe tot terenul mostenit de la bunici.
Cei doi frati si sora lor, Florica, au mostenit o casa la intrarea in Dobresti, comuna
Bara, precum si 24,69 hectare, din care 21 de teren agricol si restul de padure.
Pamantul apartinuse bunicii, care l-a primit cadou de la o boieroaica pe care a servit-
o ani la rand, la conac.
Traieste in mizerie
Acum, Ghita Ciobotea imparte cu nevasta si cu unul dintre baieti o camera mica,
mobilata cu paturi de spital, din fostul sediu al CAP. Este ultima cladire din Dobresti,
pe care barbatul a cumparat-o in 1991 cu mare greutate.
Imaginea contrasteaza cu casa parinteasca, prima de la celalalt capat al satului,
zugravita in alb, cu termopane si antena parabolica. Imobilul apartine Mitropolitului,
care vine aici sa se reculeaga cateva zile in fiecare vara.
In schimb, asa-zisa locuinta a lui Ghita Ciobotea nu are nici curent electric. Desi cand
s-a cununat era cel mai bogat flacau, iar aleasa lui i-a adus zestre o Dacie nou-nouta,
acum se descurca greu.
Muncesc de dimineata pana seara, ingrijind o vaca si vreo 200 de oi. Din vanzarea
branzei abia reusesc sa-si cumpere d-ale gurii. La haine nu se mai gandesc de mult si
umbla cu incaltari ieftine, din guma.
In 1998, cei trei au depus acte pentru a primi inapoi terenurile mostenite de la bunica
lor si care fusesera confiscate de comunisti.
„Dupa ce ni s-a aprobat pamantul, au venit el cu sora-mea si cu primarul din Bara si
au facut fals in acte la un notar. Eu n-am semnat ca sunt de acord sa-mi dau
pamantul, partea mea, ca, daca o faceam, nu mai eram aici. Dar el tot s-a intabulat
stapan pe tot pamantul. Asta s-a intamplat in 2004. De atunci am fost de doua ori la
DNA si ei m-au trimis la Parchet, la Lugoj, sa-i fac plangere penala. Pentru ca la Legea
18 am primit titlu de proprietate pe 9 hectare de teren si unul de padure, iar fratele
meu, Mitropolitul, s-a intabulat prin fals si pe pamantul meu”, a mai spus Ghita
Ciobotea.
Fratele ierarhului mai sustine ca acesta l-ar fi scos afara si din propria locuinta.
„In 1973 am cumparat o casa in Lugoj. I-am pus pe contract si pe fratele meu, si pe
sora noastra, ca sa-si poata face buletine de oras. La urma, in ‘83, fratele meu,
Mitropolitul, m-a scos afara din casa de la Lugoj, cu doi copii mici. Unul avea 3 ani, si
celalalt, 7. Am iesit pe iarba verde fara sa ne lase macar sa ne luam lucrurile. Noroc
cu primarul de atunci din Lugoj, care mi-a dat in ziua aceea un apartament intr-un
bloc neterminat. Am dormit nopti la rand cu pruncii pe beton, pe o suba”, se vaita
Ghita Ciobotea.
Omul mai spune ca s-a certat apoi cu fratele Mitropolit. „De atunci, din ‘83 pana in
2000, n-am mai vorbit cu el. In 2000 a venit la mine sa-i dau partea din casa
parinteasca, pentru ca vrea sa faca manastire. I-am dat-o. Nimic n-am luat de la el,
ca sa vina in 2004 si sa imi ia aici tot”, ne-a mai declarat Ghita Ciobotea.
In prezent, dupa ce s-a improprietarit cu tot pamantul mostenit de la bunica, IPS
Daniel a intrat si in posesia terenului pe care se gaseste fostul sediu al CAP, unde
locuieste fratele sau mai sarac. Din clipa in clipa, acesta se asteapta ca Mitropolitul
sa-l scoata afara si de aici sau sa-i ceara o chirie pe care nu si-o poate permite.
De negasit
IPS Daniel nu a putut fi contactat pentru a-si spune parerea in legatura cu acuzatiile
pe care i le aduce propriul frate. Reporterii EVZ au sunat si ieri dupa-amiaza pe toate
numerele de centrala ale Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, dar fara niciun rezultat.
Preotul Constantin Sturzu, purtator de cuvant al institutiei, nu a raspuns nici el la
mobil, asa cum nu a facut-o nici omologul sau de la Patriarhia Romana, Constantin
Stoica.
• Lupta pentru controlul BOR a ajuns într-o fază acută în aceste ultime zile
• Reţeaua moldovenească s-a reactivat sub bagheta lui Sorin Ovidiu Vîntu
• Frontul "ieşenilor" s-a mobilizat şi a aruncat încă o fumigenă pe piaţa mediatică
• Atacul la memoria Patriarhului se poartă cu mijloacele fostului NKVD
• Acuza ca Patriarhul Teoctist ar fi fost homosexual, continuată cu povestea
legionarismului, are ca punct de plecare Iaşiul, bastionul reţelei lui Iliescu-Vîntu-
Daniel Ciobotea
• Daniel, un fesenist înfocat, l-a invitat pe Ion Iliescu în preajma alegerilor din 1996 la
Iaşi, de Sfânta Parascheva
• Teoctist a refuzat atunci să se ducă la Iaşi, ba mai mult, a lansat un mesaj
devastator cerând românilor "să nu voteze cu Anticristul", cu adresă directă la Ion Ilici
Iliescu, "liber cugetător" declarat
• Deloc întâmplător, după schimbarea puterii în anul 2000, primul articol de presă, în
ianuarie 2001, care avea să-l incrimineze pe Teoctist că ar fi fost legionar şi că ar fi
homosexual a apărut la Iaşi, în ziarul patronat de Vîntu şi subordonat intereselor
mitropolitului Daniel
Scandalul mediatic lansat ieri de Trustul lui Sorin Ovidiu Vantu - "Dosarul lui Teoctist"
dovedeşte - odată în plus - miza enormă a alegerii viitorului Patriarh al Romaniei. Încă
din primele clipe ale anunţului morţii Patriarhului Teoctist slujbaşii din media
controlată de S.O.V. l-au desemnat pe Daniel Ciobotea ca principal favorit al cursei
pentru scaunul patriarhal. De asemenea Trustul lui Vantu s-a implicat din toate
puterile în susţinerea mediatică a lui Sinescu, cel care l-a "terminat" pe Patriarh.
"Dosarul" din "Cotidianul" lui Vîntu de ieri este o reluare a "dosarului" din "Monitorul
din Iaşi", patronată tot de Vîntu, atunci, din data de 13 ianuarie 2001. Ulterior în
"Evenimentul zilei" din 15 ianuarie materialul este reluat de Florian Bichir, un alt
susţinător care hiperventilează vibrant pentru Daniel Ciobotea, chiar zilele trecute.
Uriaşele aberaţii ale pseudo-dosarului lui Teoctist sunt evidente pentru orice om de
bună credinţă. Cine ar putea crede că, de exemplu, un Gabriel Andreescu - apologet
frenetic al homosexualităţii şi un anticreştin visceral - ar putea fi totodată legionar şi
eventual popă? Ni se livrează etichete tipice Securităţii - "legionar", "homosexual", ca
şi cum astfel de stigmate s-ar putea valida reciproc. Este de un ridicol uriaş o
asemenea aberaţie, dar iată, "Cotidianul" o publică fără a se gandi să amendeze
măcar o astfel de "teorie". Cu atat mai mult cu cat provenienţa "Notei" de la care
pleacă această poveste fantasmagorică este chiar Securitatea din anii 1949 şi 1957,
controlată direct de NKVD-ul rusesc.
Recent, "Ziarul de Iaşi" din data de 08/08/2007 sub titlul "Despre morţi, numai de
bine" - batjocoritor, înţelegem - după ce examinăm conţinutul articolului scrie:
"Foarte puţini au fost aceia care au pomenit de implicarea lui Teoctist, ca tanăr
legionar, în rebeliunea legionară din ianuarie 1941, cînd a participat la devastarea
sinagogii "Resit Daath" din Bucureşti. Acest fapt l-am relevat pentru prima data în
ianuarie 2001 în "Ziarul de Iaşi" (pe atunci "Monitorul"), pe baza unui document
descoperit în arhiva SRI de către Dorin Dobrincu".
Dobrincu este cel care a fost numit şef al Arhivelor Naţionale, printr-o decizie care a
provocat un adevărat scandal în lumea academică de către ministrul PNL Cristian
David (progenitura generalului Troacă). Despre Dobrincu, Vladimir Tismăneanu afirma
că "a jucat un rol esenţial în scrierea şi definitivarea Raportului Final al Comisiei
Tismăneanu". Raport intens contestat atât de mediile universitare cat şi de Biserică şi
societatea civilă pentru aberaţiile şi neadevărurile flagrante din conţinutul său.
Despre cine este Tismăneanu nu are rost să mai discutăm aici dar e poate spune că
pupilul său - Dobrincu - este un caz de excepţie în lumea politică actuală - lucrează şi
la Preşedinţie, la Traian Băsescu şi la Ministerul de Interne - pus de liberali.
Dobrincu face parte totodată din haloimăsul, GDS, "Revista 22" şi grupările
adiacente, şi este apropiat de poziţiile lui Gabriel Andreescu, activistul de serviciu al
Campaniei anti-icoane în şcolile romaneşti. Acelaşi Gabriel Andreescu îl ridică în slăvi
pe ieşeanul lui Tismăneanu menţionand public "că îi datorăm lui Dorin Dobrincu
descoperirea valorosului document" care îl incrimina pe Teoctist, în 2001.
Cutia de rezonanţă a acuzaţiilor la adresa lui Teoctist a fost apoi Stejărel Olaru,
"umbra" lui Marius Oprea, Secretar de Stat PNL, apropiat al lui Dobrincu, care pe
canalul The Money Channel, tot al lui Vantu, "a susţinut că a văzut numele
patriarhului în mai multe documente ale Securităţii" pretinzand chiar că acesta ar fi
fost "agent de influenţă" al Securităţii. Orice cercetător avizat ştie că în
nomenclatorul Securităţii nu există această funcţiune. Agenţii de influenţă -
propagatori ai tezelor NKVD se ivesc acum - pe frontul luptei pentru scaunul BOR -
aşa-zişii "istorici", legatari ai moştenirii "Ciungului" - agentul bolşevic Tismenenksy.
Va lepadati de Securitate?
Mircea Dinescu nu s-a aratat ieri deloc deranjat de amenintarile Patriarhiei. “Sa ma
reclame, abia astept! Vor fi surprinsi sa afle ca informatiile pe care le-am dat
publicitatii nu le am din vreun dosar de la CNSAS, ci dintr-o cu totul si cu totul alta
sursa. Sa ma reclame unde doresc domniile lor“, a declarat Dinescu pentru
MEDIAFAX. Acesta a reconfirmat autenticitatea scrisorii si a spus ca informatia a ajuns
la el printr-un prieten care avea o ruda ce se ocupa de Patriarhie, din partea PCR.
Cunoscutul disident anticomunist si-a continuat tirul la adresa conducerii BOR. “Cum
nu m-au bagat la puscarie comunistii, m-au arestat doar la domiciliu, cred ei acum ca
mi-ar sta bine dupa niste gratii. Au ratat asta pe vremea comunismului, vor sa o faca
acum niste fosti colaboratori ai regimului”, ne-a declarat Dinescu.
Anania nu vrea Patriarh mason sau securist
IPS Bartolomeu Anania a avertizat ieri ca viitorul patriarh nu trebuie sa fie santajabil.
“E absolut esential ca patriarhul sa nu fie obiect de santaj, fie in planul moral, fie in
cel politico-social, de unde l-ar pindi taina colaborarii cu organizatii sau structuri
acoperite, inclusiv cele de informatii”, a declarat Anania intr-un interviu acordat
Mediafax. In traducere libera, IPS Bartolomeu cere, de fapt, ca viitorul patriarh sa nu
fie nici mason, nici securist. (C.R.)
Medicul. Primul medic dintr-o familie aplecata mai mult spre politica, absolvent de
facultate in ‘47, cu doctoratul luat in ‘48, este confirmat doctor in Stiinte Medicale
abia in ‘67, la doi ani dupa ce acceptase un rol in reteaua Securitatii. Anul racolarii,
1965, coincide cu intrarea sa la Spitalul „Gheorghe Marinescu”, unde coordoneaza
reteaua nationala medicala in Neurologie si Neurochirurgie, dupa trecerea prin
spitalele mai mici din Bucuresti.
De aici, Ana Aslan il ia, in 1974, ca geriatru si sef de sectie la institutul sau. Pana in
1993, are pe mana pacienti dintre cei mai renumiti, de la ambasadori la teroristi
arabi, de la psihanalistul Jaques Lacan la liderul palestinian Yasser Arafat, dupa
propriile marturii recente din „Cotidianul”. Numele lor se regasesc si in notele
informative predate la Securitate.
Profesorul. Comunismul l-a prins pe Balaceanu-Stolnici in pozitia de asistent al
profesorului Grigore T. Popa, la Medicina. In 1952 este exclus insa de la catedra si din
Institutul Medico-Farmaceutic, pe motive politice. Revine abia dupa doua decenii, ca
suplinitor la Filosofie. Era „in retea” de sase ani.
Academicianul. Locul in Academie l-a ravnit mereu. Ca si acordarea titlului de doctor
docent, e un privilegiu pe care il cere Securitatii, dar pe care il obtine abia in 1992.
Primeste in schimb, in timp, pozitii in diverse foruri stiintifice, de la Academia de
Stiinte Medicale la societati internationale de medicina si cibernetica.
Liberalul. O voce ascultata in societatea civila, boierul a fost ales in 1992 lider al
Grupului de Reforma Morala din PNL. O criza din timpul unei sedinte a conducerii PNL,
in care s-a abordat subiectul colaborarii Monei Musca cu Securitatea, a precedat
anuntul ca Balaceanu-Stolnici se retrage din toate functiile din partid din motive de
sanatate, „in favoarea activitatii publicistice” la ziarul „Ziua”. Ulterior, si-a pastrat
insa locul in Adunarea Nationala Bisericeasca, avand un vot in alegerea noului
Patriarh.
» Perioada a fost extrem de tulbure pentru Biserica, multi ierarhi avand reactii
contradictorii. Pr. Nicolae Popescu spunea vehement (in Vestitorul Ortodoxiei
Romanesti – VOR, iulie 1990) ca "toti episcopii trebuiau sa fie demisi, sa mearga la
manastiri si de acolo sa fie chemati doar cei pe care ii va cere poporul drept-
credincios". Cum va amintiti acea perioada?
Aceste asertiuni sunt excesive. Nu putem judeca cu ochii de-acum situatia extrem de
dramatica de atunci. Scopul dialogului nostru e sa indreptam unele neadevaruri din
articolul dvs. anterior. Patriarhul Teoctist a facut cunoscuta dorinta sa de a se retrage,
la 19 ianuarie 1990, printr-o scrisoare, anuntand ca la 20 ianuarie se retrage la
Sinaia. E o eroare sa se creada ca Intai-Statatorul BOR sa se ascunda efectiv in
propria manastire, fara stirea staretului. Restul pare rezonabil, sa fi fost in grija
efectiva a acelui monah. Discursul acelui calugar varstnic pare credibil, mai putin
notele de mai sus pe care le-am semnalat ca aberatii.
» Priveati Biserica in felul unei extensii a statului, care trebuia sa fie atunci sub
controlul noilor autoritati?
Nu, Biserica nu este o extensie a statului, iar oamenii sai sunt semibugetari, dar nu
acest aspect e relevant. Biserica e un caz special, spre deosebire de structuri
"clasice" ale statului, ca Armata, Justitia, ministerele in general. Biserica, pe de o
parte, inseamna adunarea credinciosilor, iar pe de alta parte are o dimensiune sacra,
religie vine de la latinescul "religare", a restabili legatura dintre om si cer, Dumnezeu.
Cum Romania e o tara covarsitor ortodoxa, 90% din populatie, BOR reprezinta practic
intreaga societate din tara. Daca toate celelalte profesiuni sau functii administrative
presupun o finalitate absolut terestra, in privinta clericilor lucrurile stau diferit:
dincolo de formatia lor ca pregatire, ei au si o investitura divina, obtinuta prin rituri
speciale de hirotonire, pe o linie neintrerupta de la primii Apostoli. Asta ne
deosebeste de protestanti, care refuza sfintele taine si taina preotiei. Istoria recenta a
impus separarea Bisericii de Stat, precum si tot acest laicism pernicios care se agita
azi si care domina de la Revolutia franceza. Cand vorbim de Biserica si Stat, trebuie
sa avem imaginea acestor realitati si diferente.
» Iconitele de aur de care pomeneste Artur Silvestri… cui le-a dat Patriarhul?
Mie nu. Silvestri o are, stiu, nu cred ca si-a confectionat-o el…
» Ce rol jucati azi in jurul Adunarii Nationale Bisericesti (ANB), unde sunteti vazut ca o
adevarata eminenta cenusie?
Nu fac parte din Adunare si nu particip la alegeri. Se colporteaza astfel de zvonuri. Cu
acest prilej, vreau sa spun tuturor acelora care pretind, in numele transparentei,
dezvaluirea numelor tuturor membrilor Adunarii Nationale Bisericesti. Procesul
electoral, prima data instituit in forma aceasta, consta in doua etape succesive si
rapide. Sfantul Sinod, instanta sacra de conducere a BOR, va omologa candidaturile,
in numar de trei. Acestea se vor supune votului general la care participa ANB, Sfantul
Sinod si decanii institutelor teologice. Anumiti ziaristi vor sa-i cunoasca dinainte. De
ce nu e bine sa fie cunoscuti? Imaginati-va, pana in septembrie, toti laicii cu numele
devenite publice s-ar expune unor presiuni colosale. Presiuni si sub forma unor oferte,
putand fi coruptibile sub forma unor posibile targuieli. Pentru a impiedica aceste
presiuni si tentatii, precum si linsajul mediatic, se produce aceasta protectie a listei.
Asta nu e malversatie ascunsa, e o chestiune de higiena sociala. Profanul nu are ce
cauta aici. Toate aceste agitatii de presa ce vor sa satisfaca curiozitati bolnavicioase
nu sunt sanatoase in cazul tipului de scrutin din BOR.
» La ceremonia de inmormantare ati stat langa domnul Onaca, fapt speculat de unele
ziare...
Domnul Onaca e un prieten al meu si il pretuiesc la fel ca si pe IPS Teodosie, ei
constanteni fiind. Dar asta nu inseamna ca pot sa determin impunerea candidaturii
sale. Am stat si alaturi de domnii Adrian Nastase si Petru Lificiu, deci, hai sa facem
speculatii despre ce am putea pune la cale! Trebuie sa iesim din aceasta tentatie a
delirului, fie el si sistematizat.
Cutume patriarhale
Titulatura de patriarh este relativ tarzie, din 1925, pana atunci functionand titulatura
de mitropolit al Munteniei si Dobrogei (fosta Ungrovlahie). Pe 10 octombrie 1776,
acesta primeste si titulatura de "loctiitorul Cezareei Capadociei", primul care poarta si
aceasta titulatura fiind Mitropolitul Grigorie al II-lea (1760-1786). Tot el primeste si
moastele cuviosului Dimitrie Basarabov de la generalul rus Piotr Soltikov pe 13 iulie
1774, pe care le asaza in Mitropolia de atunci, actuala catedrala patriarhala. De
atunci, Sfantul Dumitru e patron al Bucurestilor.
Sedinta Sfantului Sinod din 12 august 1955 a hotarat ca titulatura Intai Statatorului
BOR va fi in viitor "Prea Fericirea Sa", asa cum se foloseste in bisericile apostolice (de
Roma, Alexandria, Antiohia Ierusalim si Constantinopol). Formula de adresare catre
Patriarhul Rusiei si catre cel al Constantinopolului e "Sanctitatea Sa". Pe de alta parte,
art. 29, alin. d, din Statutul de organizare al BOR, spune despre insemnele
Patriarhului: "El poarta ca semn distinctiv doua engolpioane, o cruce culion si
camilavca alba cu cruce". Nu poate renunta la aceste insemne decat prin renuntare
la functie, Patriarhul fiind pus in mormant cu toate aceste insemne.
In cazul relatarii de mai sus a lui Gelu Voican, cum ca l-a intalnit imbracat numai in
negru, neidentificandu-l, confirma faptul ca Patriarhul Teoctist renuntase deliberat la
o demnitate vizibila in imbracamintea sa pe care era obligat sa o poarte in orice
circumstanta.
Voican Voiculescu
S-a nascut la 8 februarie 1941 in Bucuresti, provenind din familia principelui Mihail
Sturdza, fost ministru de Externe in guvernul national-legionar. In 1959 a fost
exmatriculat din Facultatea de Geologie ca "exponent al reactiunii interne, aflat in
contact cu reactiunea externa", incriminat si pentru ca purta cruciulita la gat si facea
pictura nonfigurativa. I s-a permis sa se reinscrie si a absolvit in 1963 ca inginer
geolog. A fost arestat in 1970, ca agitator periculos in randul tinerilor, eliberat dupa
trei luni din lipsa de probe. In 1985 a fost arestat din nou, pentru "propaganda
impotriva oranduirii sociale", condamnat insa dupa un proces de drept comun. A
participat activ la revolutia romana si, alaturi de Victor Atanasie Stanculescu si Virgil
Magureanu, la procesul intentat cuplului Ceausescu la 25 decembrie 1989. Tot el s-a
ocupat si de inhumarea lor. A detinut functia de viceprim-ministru in primul guvern
provizoriu, responsabil, printre altele, cu controlul serviciilor secrete. Pe 26 decembrie
1989, prin decret semnat de Ion Iliescu, Directia Securitatii Statului a trecut in
subordinea MApN, iar la 31 decembrie Gelu Voican a fost numit comandant al
Departamentului Securitatii Statului. Pana in martie 1990, cand s-a infiintat SRI,
Voiculescu s-a ocupat de gestionarea arhivei fostei Securitati. La 20 mai 1990 a fost
ales senator de Buzau pe liste FSN, dar a demisionat la 19 martie 1992. Numit
ambasador in Tunisia, in 1994, a fost rechemat in 1996, dupa ce a declarat ca nu
poate sa-l reprezinte in strainatate pe noul presedinte, Emil Constantinescu. Intre
2001 si 2005 a fost ambasador in Maroc. In 2004 a fost numit de presedintele Iliescu
membru in Colegiul National al Institutului Revolutiei Romane
Biserica pirat
ZIUA a dezvaluit, in urma cu aproximativ un an, numele real si sediile din spatiile ex-
sovietice ale asociatiei religioase infiintata de Ioan Preoteasa, in anul 2003, la
Cernauti, sub titulatura "Biserica Crestinilor Ortodocsi Traditionali a Valahilor de
Pretutindeni"(BCOTVP). Dezvaluirile ziarului nostru s-au confirmat in timp, acest lucru
panicandu-i in prezent pe membrii Sfantului Sinod al BOR. Astfel, pe langa reteaua
umana construita in structurile BOR, Ioan Preoteasa a realizat niste "capete de pod"
pe relatia Ucraina-Republica Moldova-Romania. Adica a inceput sa construiasca, pe
terenuri luate cu japca din multe parohii ale BOR, asa-zise "biserici, schituri si
manastiri ortodoxe". De asemenea, in unele cazuri a reusit sa confiste prin anumiti
preoti, caterisiti de BOR, lacasele de cult ale Bisericii Ortodoxe Romane. Deja trei
judete s-au transformat in focare ale "bisericii paralele". In judetul Ilfov, credinciosii
BOR ai comunei Copaceni (situata la zece km de Bucuresti) s-au trezit in ziua de 21
mai a.c. ca Preoteasa, impreuna cu patru "calugari BCOTVP" au facut, la marginea
localitatii, o slujba de ziua Sf. Imparati Constantin si Elena. Acolo au montat si o cruce
de lemn intr-o fundatie betonata, loc pe care vor sa ridice "biserica manastirii".
Patriarhul PD
Gratie faptului ca primarul comunei Copaceni este pedist, Ioan Preoteasa, si el
membru marcant al PD Bucuresti, si-a folosit protectia politica si sprijinul dat de seful
politiei locale pentru a sapa si betona fundatia viitoarei biserici, fara a mai cere
autorizatie de constructie. Mai mult, in seara zile de 15 iunie, Preoteasa a traversat
comuna cu o macara Telemac si niste autotrailere, in care se aflau trei garaje din
beton. Acestea urmau a fi descarcate pe locul viitoarei "manastiri", ca spatii de locuit
provizorii pentru "calugarii din Ucraina". Satenii cu preotul lor paroh BOR, Lica
Lepadatu, s-au revoltat si au reusit sa-l intoarca din drum pe Preoteasa, dupa ce au
alertat Inspectoratul de Stat in Constructii Ilfov, Prefectura si Ministerul Culturii si
Cultelor.
Pe de alta parte, sfidand o data in plus autoritatile statului, dar si pe cele ale BOR,
Ioan Preoteasa si-a aratat adevarata fata si calitate de ierarh al "Adevaratei Biserici
Ortodoxe din Romania", in ultimele doua duminici (10 iunie si 17 iunie). "Atunci, el a
slujit in acel camp de la marginea comunei Copaceni, imbracat cu vestminte de
Mitropolit primat BCOTVP din Romania si de Mitropolit al Adevaratei Biserici
Autonome din Ucraina, purtand pe cap o camilafca alba de Patriarh (n.r. - camilafca
fiind un voal alb, pus deasupra mitrei si umerilor, dupa modelul rusesc)", ne-a
declarat preotul paroh din Copaceni, Lica Lepadatu.
Hora caterisitilor
Prin Hotararea nr.1/2005, Sf. Sinod l-a caterisit pe Preoteasa pentru fraude comise
intr-o parohie din SUA si pentru actiunea de divort, introdusa in instanta civila de
sotia sa, educatoarea N. Mariana. Ea a dovedit la Judecatoria Buftea ca sotul ei,
preotul Ioan Preoteasa, "se face vinovat exclusiv de desfacerea casatoriei, prin acte
de imoralitate si violenta, prin viata parazitara, prin faptul ca a parasit caminul
conjugal".
Jonctiunea Dogaru-Preoteasa
Apartenenta Elenei Iovu la Biserica Secreta a lui Constantin Dogaru este consemnata
intr-un dosar civil aflat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie sub nr.3781/1/2007:
"Dupa cativa ani de la inceperea constructiei schitului, de care se ocupau si sotii Iovu,
s-a constatat ca in spatele bunelor lor intentii se ascundea, de fapt, apartenenta la o
grupare intitulata Biserica Secreta, in cadrul careia Elena Iovu are calitatea de
arhimandrit. In aceasta calitate, in cel mai mare secret, slujea in cadrul schitului Sf.
Vasile cel Mare, in fata adeptilor gruparii, hirotonea "preoti". Desi casatorita, Elena
Iovu se autointitula "maica stareta" si in aceasta calitate s-a facut cunoscuta in
activitatea de colectare de fonduri, materiale de constructii etc.". In aceleasi
documente juridice de la Curtea de Casatie este punctata legatura dintre "Biserica
paralela" si "Biserica Secreta": "Momentul in care s-a aflat despre apartenenta
religioasa si despre activitatile dubioase ale sotilor Iovu, desfasurate la Bodesti sub
acoperisul BOR, a fost cel in care ei au facut <> cu preotul caterisit Ioan Preoteasa".
Singurul ierarh care a denuntat public structura paralela a lui Constantin Dogaru din
Tecuci a fost episcopul vicar P.S.Calinic Botosonaneanul, intr-o lucrare care i-a ingrozit
realmente pe ierarhii BOR. Episcopul BOR arata, citand din cartile de cult ale Bisericii
Secrete, ca politica de cadre a lui Dogaru se face prin metoda "am primit hirotonia
direct de Sus, prin punerea mainilor pe barbati si femei hirotonite prin formulele: tu
esti diacon, tu esti preot, tu esti episcop, tu esti patriarh".
In ilegalitate
ZIUA l-a contactat pe purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, parintele Costel
Stoica (foto). Acesta ne-a precizat ca gruparea infiintata de Ioan Preoteasa
functioneaza in mod ilegal si nu poate fi considerata ca fiind un cult in Romania.
Parintele Stoica ne-a mai declarat ca Ministerul Cultelor s-a pronuntat la randul sau in
aceasta problema. In acest sens, secretarul de stat pentru Culte, Adrian Lemeni, a
precizat, printr-un comunicat de presa, ca organizatia lui Preoteasa nu are nici macar
dobandit statutul de asociatie religioasa, conform Legii 489/2006, si nici nu are
calitate de cult religios, recunoscut in Romania.
Parintele Staniloae este unul dintre cei mai mari carturari ai neamului, cele 90 de
carti ale sale, precum si cele peste 30 de traduceri din "Parintii si scriitorii bisericesti"
fiind o zestre cu care un popor poate dainui in ciuda oricaror impotriviri, ele neputand
sa lipseasca din biblioteca nici unui tanar indreptat spre carte. Cu o viata calita prin
inchisorile comuniste, cu traducerile sale din sfintii Grigorie de Nisa, Maxim
Marturisitorul, Dionisie Areopagitul sau Grigorie de Nazianz, parintele Staniloae ar fi
trebuit sa fie maestrul spiritual al generatiei formate la inceputul acestui mileniu. De
ce nu este asa? Pentru ca traducatorul inegalabilelor "Filocalii" avea inca de atunci
suspiciuni grave fata de elita intelectuala care domina azi spatiul public. Pentru asta
nu a fost iertat. In primavara anului 1993, cu cateva luni inainte de ridicarea
sa la cer, parintele Staniloae a lasat unor tineri din "Liga Tineretului
Ortodox" Brasov un adevarat Testament. Iata ce spunea despre intalnirea
cu Gabriel Liiceanu: Concluzia marelui carturar este cel putin ingrijoratoare:
"Intelectualitatea romana de astazi s-a indepartat de ortodoxie, asta am
remarcat de multe ori; mi se pare ca e cea mai indepartata intelectualitate
de credinta poporului. Ispita Occidentului, stiti...".
Ediţia americanã din 1962, pe care o posed, are 860 de pagini, plus un rezumat al principiilor,
în ordine alfabeticã, fãcut de T. W. Hugo şi care numãrã, la rândul lui, 218 pagini. O carte
masivã, plinã de învãţãminte masonice, în care autorul prezintã amãnunţit doctrina şi gradele
masoneriei, explicând funcţiile fiecãrui grad, dar trecând sub o tãcere absolutã orice
explicaţie despre Gradul 33. De altfel, chiar în prefaţa cãrţii, ni se dau titlurile şi
gradele "corecte" ale masoneriei, de la 1 la 32. Gradul 33 nu este nici mãcar
menţionat, deşi A. Pike se fãleşte cu deţinerea lui. Citãm pe alese câteva dintre aceste
titluri şi grade: Grad 1: Ucenic; Grad 4: Maestru secret; Grad 16: Prinţ al Ierusalimului;
Grad 25: Cavaler al Şarpelui de Aramã; Grad 30: Cavaler Kadoş (în ebraicã - "pus
deoparte", "sfânt"); Grad 31: Inspector Inchizitor; Grad 32: Maestru al Secretului Regal. Dupã
cum se poate vedea, abundã numirile ebraice şi termenul "secret", ceea ce întãreşte o datã
mai mult, dacã mai era nevoie, caracterul conspirativ şi ezoteric al masoneriei.
Într-un eseu mai vechi, am vorbit despre cartea lui Albert Pike, pe scurt, deşi ar
merita un întreg tratat. În prezentul eseu ne vom ocupa de cartea lui Beresniak,
pentru a vedea cum un mason important confirmã multe din cele ce s-au scris despre
scopurile secrete ale masoneriei; ne vom folosi şi de unele lucrãri antimasonice, cum ar fi Noua
Ordine Mondialã a lui A. Ralph Epperson sau Congresul Baptiştilor din Sud şi Masoneria a lui
James Holy (un baptist din Texas), ca şi de altele, care au fost numai consultate.
Vom porni de la cartea lui D. Beresniak, Francmasoneria, prin care el afirmã acţiunile
benefice ale acestei organizaţii pentru umanitate. Poziţia noastrã este cea creştinã şi
din acest punct vom analiza scrierea lui şi pe cele ale altor masoni. Religia creştinã a
devenit ţinta tuturor atacurilor care, deşi par a veni din direcţii diferite, se vede bine,
pentru cine este atent, cã sunt concertate de o grupare ocultã care urmãreşte distrugerea
creştinismului, ca singurul factor coerent care se opune dezordinii promovate de cei
ce urmãresc distrugerea tuturor valorilor reale ale moralei şi ale credinţei.
Cartea lui Beresniak este pentru consumul publicului larg si are misiunea de a face
masoneria simpaticã omului de rând. De aceea, el nici nu merge la straturile ascunse ale
masoneriei, la secretele ei, la acţiunile ei subterane, ci porneşte de la constructorii de
catedrale, de la "constructorii în piatrã" în general, breaslã care era preocupatã sã-şi apere
anumite secrete privitoare la arhitecturã şi la tãierea pietrei; intenţia clarã a autorului este
de a arãta cã acestea ar fi singurele "faimoase secrete" de care masoneria este acuzatã. Lucrul
acesta nu-l împiedicã pe Beresniak sã greşeascã în unele afirmaţii pro domo, chiar dacã le
mascheazã. La pagina 12, el spune: "Odinioarã, masonii trebuiau sã aparţinã Religiei ţãrii lor,
dar astãzi vor trebui sã aparţinã Religiei cu care toatã lumea este de acord, adicã sã fie oameni
de bine, cinstiţi şi loiali, oricare ar fi denumirile sau religiile care ne ajutã sã-i
recunoaştem".
Masonii susţin cã Hiram Abif era maestru mason şi deţinea secretele gradului, pe care nu
le putea destãinui celorlalţi muncitori (masoni şi ei, dar numai ucenici, care nu puteau
deţine aceste secrete ale construcţiei templelor). În felul acesta, reiese clar
ezoterismul masoneriei, nu numai faţã de strãini, ci şi faţã de gradele inferioare, chiar
înãuntrul unuia şi aceluiaşi grad fiind trepte de cunoaştere, aşa cum vom arãta din cartea
lui A. Pike.
Cincisprezece colegi meşteşugari - vãzând cã Templul era terminat, dar ei nu posedau încã
secretul construcţiei deţinut numai de Hiram, secret prin care ar fi devenit şi ei maeştri
şi constructori ai altor mari temple - au decis sã-l omoare. Doisprezece dintre ei s-au
retras, dar trei şi-au dus planul pânã la capãt, omorându-l pe Hiram Abif. (Toatã aceastã
legendã se gãseşte în O Enciclopedie a Francmasoneriei de Albert Mackey, p. 564).
Pânã aici, totul pare o legendã asemãnãtoare crimei din Mioriţa, unde doi ciobani îl ucid pe
cel de-al treilea, mai bogat decât ei, ca sã îi prade averea, sau legendei lui Osiris cel ucis,
ale cãrui rãmãşiţe le cautã Isis. Dar un anume Rex Hutchens, mason de Gradul 32, introduce
un element mistic în cartea sa Un pod spre Luminã. Elementele simbolice introduse de acesta
sunt urmãtoarele: Hiram este atacat de ucigaşii lui la poarta de sud a Templului, fiind lovit
peste gurã cu rigla, care înseamnã regulã, adicã suprimarea libertãţii prin impunerea unei
anumite conduite; la poarta de vest este atacat cu echerul în inimã, care reprezintã
uniunea religiei cu puterea civilã, adicã introducerea controlului şi asupra stãrilor emoţionale,
impunerea a ceea ce trebuie sã crezi; la poarta de est, Hiram este ucis cu o loviturã de
ciocan în cap, ceea ce semnificã impunerea controlului asupra intelectului, prin forţã brutã. Din
aceastã interpretare a lui Hutchens reiese limpede cã duşmanii masoneriei sunt statul,
religia şi masele genuine, cele trei realitãţi sociale care trebuie distruse, totul
încãpând pe mâna Marelui Maestru, urmaşul lui Hiram, pe care însã nimeni nu-l cunoaşte, cu
excepţia unui cerc foarte restrâns de iniţiaţi. De fapt, la p. 73, Hutchens ne explicã
simbolurile şi mai clar: "… asasinii sãi [ai lui Hiram - n.n] simbolizeazã tirania, ignoranţa şi
intoleranţa sau fanatismul". Aceste simboluri acoperã perfect elementele de mai sus.
Revenind la cartea lui Beresniak, care atribuie masonului cele mai minunate calitãţi, el
introduce, ca pe o uşoarã autocriticã, consideraţia despre Frederic al II-lea cel Mare al
Prusiei, mason, tolerant (chiar şi faţã de ateism), dar care era un rãzboinic şi a sacrificat
multe vieţi pentru ambiţia lui, încãlcând deci principiile umanitare ale masoneriei. Dacã
cineva merge la uriaşul templu masonic din Alexandria, statul Virginia, va vedea pe
pereţii sãlii de jos portretele a paisprezece preşedinţi ai Americii care au fost masoni, între
care este şi fratele Truman, cel ce a aruncat primele bombe atomice peste populaţia
civilã a Japoniei (nu peste armata combatantã), deschizând astfel ciclul crimelor în masã ale
rãzboiului total, care nu se mai duce între armate şi armate, ci mai degrabã în spatele
frontului, prin decimarea populaţiei civile nevinovate (copii, femei, bãtrâni etc.). Truman era
şi un foarte pios membru al Bisericii Baptiste de Sud.
Interesantã este partea de iniţiere despre care vorbeşte Beresniak. Candidatul este
izolat într-un cabinet de meditaţie, dupã ce fratele care are grijã de el îi ia toate obiectele
metalice pe care le posedã: ceas, bijuterii, bani etc. Ca la Securitate! Oare i-o fi luând şi
şireturile sau cureaua de la pantaloni?
Referindu-se la faptul cã masonii se mai numesc şi "Fii ai vãduvei", Beresniak face apel la
legenda lui Hiram, dar se preface cã nu cunoaşte interpretarea lui Hutchens, deşi cartea
acestuia a fost aprobatã de Consiliul Suprem al Gradului 33 al Francmasoneriei de Rit
Scoţian, ceea ce îi conferã o autoritate extraordinarã. Beresniak precizeazã: "Se cuvine sã
remarcãm lipsa tatãlui şi în legendele despre Hristos, Krişna, Mithra, Sargon şi Moise",
punând la grãmadã creştinismul cu toate miturile pãgâne şi legendele folclorice.
Dupã ce trece în revistã o serie de realizãri ale masoneriei, cum ar fi Enciclopedia Francezã (al
cãrui inspirator a fost cavalerul mason Ramsay), Beresniak se strãduieşte sã ne convingã de
faptul cã Revoluţia francezã nu este opera masonilor, cã au fost masoni şi în revoluţie, şi
împotriva ei, dar nu ei sunt autorii, ceea ce este inexact, dupã cum este inexactã
afirmaţia lor cã nu au avut nici un rol în revoluţia comunistã din Rusia.
Principiile proclamate de Revoluţia francezã reiau lozinci strict masonice: Libertate. Egalitate.
Fraternitate. Cuvântul "franc-masonerie" conţine în el termenul de liber (franc/free), dar şi
sugestia egalitãţii şi a fraternitãţii de breaslã, fiind chiar o formã de organizare.
În ceea ce priveşte revoluţia bolşevicã, azi avem sute de documente care dovedesc
finanţarea ei de cãtre masonerie europeanã şi americanã.. Aceastã strãdanie a lui Beresniak
nu este însã gratuitã.
În templul masonic din Virginia, existã un colţ mai neînsemnat, unde poţi gãsi o foaie în care
scrie cã, în 1789, un anume G. W. Snyder din oraşul Frederick, statul Maryland, trimitea o
scrisoare preşedintelui George Washington, însoţitã de cartea lui John Robinson intitulatã
Proofs of a Conspiracy against all the religions and governments of Europe, carried on in the
secret meetings of Freemasons, Illuminates and Reading Societies, collected from Good
Authorities (Londra, T. Cadell, 1798), în care se aratã amestecul masoneriei în Revoluţia
francezã şi în alte "rebeliuni", drept care îl conjurã sã nu susţinã masoneria. Ca dovadã,
se aflã acolo volumul Proofs of a Conspiracy. Se menţioneazã şi cã George Washington i-a
rãspuns lui Snyder, spunându-i cã el nu crede în afirmaţiile lui Robinson. Nu existã, însã, nici
scrisoarea lui Snyder, nici rãspunsul lui Washington, nici în original, nici în copie, ceea ce aruncã
un dubiu asupra rãspunsului.
Robinson a fost un membru marcant al masoneriei engleze, cu largã audienţã în toate lojile
europene, inclusiv din Rusia, astfel cã a cunoscut toate maşinaţiunile masonice. El constatã
cã lojile devin acoperişul unor idei pe care, dacã membrii lojii le-ar exprima deschis, în mod
public, aceasta ar duce fãrã nici o îndoialã la arestarea lor de cãtre autoritãţi.
Astfel, prin creşterea agresivitãţii ideilor şi acceptãrii lor de cãtre masonerie, lojile ajung
asociaţii care urmãresc "sã smulgã din rãdãcini toate instituţiile religioase şi sã rãstoarne
toate guvernele lumii". Spre surprinderea lui, el observã cã o serie de preoţi şi prelaţi catolici
fac parte din masonerie, şi-i citeazã pe Abatele de Sieyès şi pe Episcopul de Autun (care
s-a şi intitulat, de altfel, "cetãţean al lumii"). Protestanţii luau lojile, literalmente, cu
asalt, în Anglia şi Germania. La început, în Germania îndeosebi, lojile erau împãrţite
pe confesiuni: catolici, luterani, calvinişti; dar membrii protestanţi ai lojilor au
distorsionat sensul Sfintei Scripturi în asemenea mãsurã încât n-a mai rãmas din ea decât
o religie filosoficã. Discursurile care se ţineau la întrunirile masonice aveau ca ţinte
permanente Biserica, patriotismul, regalitatea, ele constituind un complot prin care
toate naţiunile sã fie supuse organizaţiei masonice. Membrii catolici ai lojilor se lãudau
cã ei i-au infiltrat pe iezuiţi pânã acolo încât toate veniturile acestui ordin religios erau controlate
de loji.
În capitolul dedicat iniţierii în Gradul 28, A. Pike vorbeşte despre zeii naturii la mai
toate popoarele vechi, dându-le o consideraţie egalã, inclusiv lui Baal, care era zeul naturii
asiro-babilonian. El afirmã, la p. 777, cã cel ce doreşte sã atingã înţelegerea marelui Cuvânt
şi sã posede Marele Secret trebuie sã-i citeascã atent pe filosofii hermetici, dar având drept cheie
dogma lui Hermes. De altfel şi Holy vorbeşte despre activitatea furibundã a masoneriei
împotriva creştinismului şi despre adorarea lui Lucifer ca zeu suprem. El afirmã cã A.
Pike, în cuvântul sãu din 14 iulie 1889, adresat ca instrucţiuni cãtre cel de-al 23-lea Consiliu
Suprem al Masoneriei Internaţionale, ţinut la Paris, a declarat: "Ceea ce trebuie sã
spunem mulţimii este cã noi adorãm un dumnezeu, dar fãrã vreo superstiţie. Însã vouã, Mari
Suverani Inspectori Generali, vã spun, şi voi s-o repetaţi fraţilor din Gradele 32, 31 şi 30,
cã Religia masonicã trebuie sã fie menţinutã, de noi toţi cei iniţiaţi în cele mai înalte grade,
în puritatea doctrinei luciferice. Dacã Lucifer nu ar fi dumnezeu, ar fi Adonai (care este zeul
creştinilor), ale cãrui fapte îi dovedesc cruzimea, perfidia şi ura faţã de om, barbaria şi
repulsia faţã de ştiinţã…" (J. Holy, op. cit., p. 18).
Surprinzãtor este faptul cã demersul lui Holy în faţa Bisericii Baptiste din Sud, care este
total supusã masoneriei, a gãsit un anumit ecou şi Congresul acestei Biserici a acceptat sã
discute, la o nouã adunare a sa, dacã lucrarea lui Holy sã fie analizatã în afirmaţiile ei sau nu,
şi s-a decis cercetarea cãrţii. Holy este american şi masoneria americanã nu a rãmas
insensibilã la afirmaţiile lui. De aceea, organizaţia americanã tinde tot mai mult sã se
desolidarizeze de Albert Pike. Ei susţin cã Pike a cãutat sã facã din masonerie o religie, ceea ce
nu este acceptat de conducerea masoneriei americane, care se considerã una deschisã, nu
circumscrisã, aşa cum este cea europeanã. În micile afişe de distribuite vizitatorilor în
diverse loji masonice, ei vorbesc de larga deschidere a masoneriei locale, de acţiunile
lor de binefacere, de faptul cã se trag din constructorii de catedrale şi cã nu au secrete sau
mistere. Raţiunea lor este de a face bine - acţiunile lor de caritate sunt foarte largi,
spre a-i atrage pe cât mai mulţi - şi nu se implicã în politicã. Masoneria europeanã, da, ea
se implicã în politicã, spun ei, dar nu cea americanã. Atunci de ce 14 preşedinţi ai Statelor
Unite (ultimul fiind Ford) au fost masoni, iar ei s-au lãudat cu acest lucru?! Atunci cine face
politica Americii şi chiar a lumii, dacã masoneria este inocentã?[…]"
Amestecul masoneriei în politica Statelor Unite nu mai are nevoie sã fie demonstratã, cu atât mai
puţin amestecul masoneriei europene în treburile statului. Beresniak este mai cinstit
în aceastã privinţã şi afirmã cu trufie cã toate marile organizaţii politice internaţionale sunt
creaţii ale masoneriei (cf. p. 55). Implicarea francmasoneriei în Revoluţia francezã - şi,
mai târziu, în cea comunistã - este evidentã. Din cauza acestui amestec al masoneriei în
Revoluţia francezã, Ecaterina a II-a interzice masoneria în Rusia, dupã mai bine de 35 de ani de
susţinere a ei. Încã din 1799, în Memoirs Illustrating the History of Jacobins, se scrie despre
toate relele fãcute de masonerie în societatea europeanã.
Nonşalanţa cu care Beresniak trece peste toate dificultãţile pe care istoria masoneriei
şi implicarea ei în marile revoluţii criminale ale lumii le ridicã este de rãu augur: el crede
cã se adreseazã unui public absolut ignorant şi uşor de manipulat. Totuşi nu poate trece
peste anumite secrete ale ritualului masonic şi justificã interdicţia pentru gradele
inferioare de a participa la ceremonia decernãrii gradelor mai mari, ca şi la adunãrile
masoneriei de vârf, afirmând cã aceste ceremonii sunt atât de extraordinar de înalte încât cel
nepregãtit s-ar putea sminti! Deci este limpede cã oricine intrã în lojã vine din întunericul
necunoştinţei, fiind incapabil sã înţeleagã misterele masonice, şi numai treptat-treptat,
primind lumina masonicã, ajunge sã se lãmureascã. Aceasta este valabil şi pentru creştini.
Candidatul la Gradul 16 jurã cã "orice religie cu forme simple sau ceremonii şi practici
externe trebuie sfãrâmatã, pentru cã nu este decât o formã moartã, fãrã suflet" şi cã
"Masoneria Vechiului şi Acceptatului Rit, fondat pe doctrina simplã şi purã a iubirii,
toleranţei şi raţiunii, trebuie sã fie eternã" (Masoneria de Rit Scoţian, vol. II, p. 404).
În faţa acestei afirmaţii care face din masonerie suprema doctrinã a iubirii şi toleranţei,
cum poate un creştin sã mai fie mason? Cum poate un ierarh, adeseori din vârfurile Bisericii
Catolice sau Ortodoxe, sã mai rãmânã în Bisericã şi în functie? În numele cui un ierarh
român, membru al masoneriei, dã binecuvântarea sa preoţilor şi credincioşilor? În
numele masoneriei? Al lui Lucifer? Biserica Ortodoxã şi cea Catolicã ar trebui, fãrã nici o
reticenţã, sã excludã preoţii şi ierarhii masoni, pentru cã ei nu mai slujesc Biserica, nici pe
Hristos, ci o organizaţie profund anticreştinã.
Beresniak îşi exprimã cu clamoare poziţia anticatolicã (se pare cã nu are nimic de-a face cu
Ortodoxia, pe care n-o cunoaşte). El afirmã cã Spania şi Portugalia, unde Biserica i-a
condamnat şi chiar ars pe masoni, care erau toţi oameni de mare valoare, au rãmas
înapoiate (ceea ce este un neadevãr sfruntat), pe când în Anglia - şi, în general, în ţãrile unde
preoţii nu sunt mediatori divini - "lojile nu au întâlnit împotrivire şi ele nu au trebuit sã
se împotriveascã, la rândul lor, Bisericii" (p. 41). Iarãşi vin şi-i întreb pe preoţii şi ierarhii din
cele douã Biserici Apostolice care sunt masoni: pe cine slujiţi voi, cãrora masoneria vã neagã
dintru început - şi ştiţi cã vã neagã - preoţia?
Beresniak ne anunţã fãrã ocoluri acest plan al unui guvern internaţional: "În secolul nostru,
datorãm francmasoneriei câteva organizaţii internaţionale: Societatea Naţiunilor -
devenitã ONU -, Crucea Roşie, Liga Drepturilor Omului… Putem cunoaşte influenţa
masonilor peste tot unde se exprimã voinţa de a fi liber şi de afirmare a demnitãţii
umane" (p. 55).
Din toate scrierile antimasonice, ba chiar şi din cele promasonice, se desprinde o mândrie
lucifericã, o propensiune spre protagonism social, politic şi economic, iar antimasonii scot
în evidenţã misticismul acestei supremaţii demonice. Albert Pike, Suveranul Mare
Comandor al Masoneriei, scrie în cartea lui, Morala şi Dogma: "Lumea ne va declara
curând ca Suverani şi Pontifi. Noi vom constitui echilibrul universului şi vom fi
conducãtori peste stãpânii lumii" (p. 817). Este evident cã Pike vorbeşte despre dictatura
absolutã a masoneriei, care va stãpâni în mod egal peste religie (pontifi) şi peste politicã
(suverani). De fapt, el citeazã aici din doctrina Templierilor, din care masoneria pretinde cã se
trage într-o mare mãsurã. Toate acestea sunt învãţãminte de iniţiere în Gradul 30, cel de
Cavaler Kadoş. Tot în aceste învãţãminte, ca şi în multe alte locuri, Pike afirmã, prin
aluzie la templieri, duşmãnia de moarte a masoneriei faţã de tiara papalã. Aceastã vrãjmãşie,
afirmatã mai peste tot în scrierile masonice mai vechi, a fost preluatã de aproape toate sectele
creştine rupte, în ultimele secole, din trunchiul catolicismului, ceea ce demonstreazã,
cel puţin în parte, care este originea sciziunilor Bisericii apusene.
Pentru a ilustra ce mari personalitãţi a avut şi are masoneria, Beresniak dã multe nume
celebre: Goethe, Mozart, Lessing, Puşkin etc., dar şi alţii: majoritatea mareşalilor lui
Napoleon, regi ai Angliei, regi ai Suediei, Proudhon (teoreticianul anarhismului),
Simón Bolívar (care, sub influenţa masoneriei distructive a regalitãţii, a început
revoluţia de eliberare a Boliviei de sub coroana spaniolã, dar care, cum rezultã din
propriile sale mãrturii, şi-a regretat acţiunea, întorcându-se cu dragoste spre Spania,
cãreia îi declarase vrãjmãşie pe viaţã şi pe moarte chiar în casa unui spaniol, lãsând un
testament de iubire faţã de aceastã Spanie care, dupã Beresniak, era înapoiatã, pentru cã nu
permitea masoneria!), comunistul Bakunin etc. Observãm cã tocmai cele mai anticreştine
organizaţii "religioase" sunt de origine masonicã: Mişcarea Teosoficã pornitã de Helena
P. Blavatsky şi continuatã de Annie Besant, mare maestrã a Dreptului Uman şi a mişcãrii New
Age. Aceastã din urmã mişcare şi-a luat numele respectiv ca opoziţie declaratã împotriva
old age-ului, adicã a religiei creştine, ce are câteva principii care trebuie distruse (deşi pe
ele, totuşi, s-a fondat America): familia, proprietatea, dreptul la viaţã (neavortarea
copiilor), la credinţã, la libera exprimare şi la asociere. Toate aceste valori, evidente de la
sine pentru generaţiile vechi, sunt tot mai clãtinate astãzi, când ele nu mai sunt "evidente
de la sine", iar tribunalele dau decizii contradictorii asupra dreptului de viaţã al copilului, a
dreptului de asociere ş.a.m.d. New Age este o formã a masoneriei în care spiritul anticreştin
este mult mai vizibil. Un autor anti-New Age, Texe Marrs, afirmã urmãtoarele:
"Credinciosului din New Age i se spune: Ai putea fi zeu în clipa urmãtoare, numai dacã nu ar
exista în jur aceşti oribili creştini, cu atitudinile lor otrãvite" (apud A. R. Epperson, Noua
Ordine Mondianlã, pp. 27-28). De altfel, ideea de bazã a new-age-iştilor este cã ei sunt chemaţi
sã conducã politica lumii, cã ei poartã geniul politic în structura lor şi cã toţi trebuie sã li se
supunã. Fiecare new-age-ist are cel puţin un "spirit director", care îl ghideazã şi-i spune ce
trebuie sã facã. D-na Hillary Clinton, de exemplu, are douã astfel de spirite cu care vorbeşte:
unul este al tatãlui ei, celãlalt este spiritul Helenei Roosevelt. Prima Doamnã a Americii a
afirmat acest lucru în mod public, redând în faţa camerelor de luat vederi discuţiile politice
pe care le-a avut, în lungi şi repetate şedinţe, cu spiritul rãposatei Helena Roosevelt.
Beresniak trece uşor peste ceremoniile de iniţiere, dar J. Holy este mai analitic şi are un
scop precis al cãrţii sale, şi anume sã demonstreze Bisericii Baptiste de Sud, invadate de
masoni (el însuşi spune cã a crescut cu douã cãrţi fundamentale: Biblia şi… cartea lui
Pike), cã masoneria este o organizaţie satanicã. El afirmã, cu citate din cartea Scottish Rite
Masonry Illustrated (vol. 2, p. 259), cã la iniţierea în Gradul 30 (Cavaler Kadoş) Întreit
Puternicul Mare Maestru se adreseazã celui ce este iniţiat: "Pânã acum ai vãzut în
masonerie numai embleme şi simboluri. Acum trebuie sã vezi în ea nu altceva, ci numai
realitatea. Eşti gata sã repudiezi orice judecatã şi sã asculţi, fãrã rezerve, tot ce ţi se va
porunci sã faci pentru binele umanitãţii?" (p. 28).
Cei care au citit cartea lui Lev Tolstoi, Rãzboi şi pace, îşi amintesc, probabil, de scena
iniţierii lui Pierre Bezuhov în masonerie. Tot ce spune Tolstoi acolo are o anumitã notã
caricaturalã, dar, dacã citim cartea lui J. Holy, care ne redã unele ceremonii de iniţiere în
diverse grade masonice, vom vedea lucruri chiar mai macabre şi mai hilare decât în
textul tolstoian. Astfel, la iniţierea în Gradul 30, acţiunea se petrece pe rând în patru
încãperi decorate cu diferite simboluri oculte. În prima, scãldatã într-o luminã sepulcralã, este un
mausoleu pe care se aflã un sicriu în care zace un cavaler îmbrãcat în alb, cu faţa acoperitã. În
jurul sicriului se aflã trei cranii. O muzicã înceatã se aude, iar Întreit Puternicul Maestru îi spune
celui iniţiat: "Frate, aceste obiecte ascund un mare mister. Eşti gata sã treci prin toate
încercãrile care te aşteaptã? Ele sunt înspãimântãtoare, dar nu este nimic în ele care sã te
sperie, dacã ai înţeles toate gradele prin care ai trecut pânã acum… Trebuie sã-ţi aduni
întreaga putere a minţii, pentru cã totul va depinde numai de tine însuţi". Cavalerul din
sicriu îl întreabã, la rândul sãu, pe iniţiat: "Tu, care ai venit sã-mi tulburi pacea, teme-te de
mânia mea! Care îţi este dorinţa?".
În privinţa identitãţii cavalerului din coşciug, A. Pike spune cã secretul lui ţine de
Cabalã. Albert Mackey ne explicã, în cartea sa Revised Enciclopedia of Freemasonry (vol. 1, p.
166), de unde îşi are originea Cabala: "Cabala a fost predatã de Dumnezeu unei cete
selecte de îngeri, care au format o şcoalã teosoficã în Paradis. Dupã cãderea îngerilor, aceastã
doctrinã cereascã a fost comunicatã, prin bunãvoinţã, copiilor neascultãtori ai pãmântului".
Aşadar, "ceata selectã" a îngerilor a fost formatã din cei care se vor rãscula împotriva lui
Dumnezeu, sub conducerea lui Lucifer. Ei au comunicat-o "binevoitori" lui Adam şi astfel a
ajuns pânã la Noe. Prin urmaşii lui Avraam, ajunge în Egipt; Moise a inclus Cabala chiar
în Pentateuh, prin intermediul cãruia David şi Solomon au fost iniţiaţi în Cabalã.
Întreit Puternicul Maestru îngenuncheazã în faţa sicriului, pune o coroanã de lauri pe una
dintre ţeste, apoi intrã în urmãtoarea încãpere, unde îl ameninţã din nou pe candidat cu mânia
secolelor trecute, dacã nu va fi ascultãtor fãrã rezerve. Oricum, secretul cavalerului din sicriu nu
ne este descoperit. (Întreagã aceastã descriere este preluatã de J. Holy din cartea Scottish Rite
Masonry Illustrated, publicatã de Powner Company din Chicago).
Jim Show, mason important, devenit creştin dupã ce ajunsese la Gradul 32, a venit la
Washington, chemat pentru iniţierea în Gradul 33. A trecut prin iniţiere şi, la întrebarea:
Ce religie ai?, a rãspuns cã este creştin. De obicei, rãspunsul corect, spune el, este: Cred în
religia celor vechi, în reîncarnare etc. Jim a sesizat o reţinere la maeştrii examinatori. S-a
simţit nesigur şi foarte neliniştit; când a ieşit candidatul care intrase dupã el, l-a
întrebat ce a rãspuns la problema credinţei; acesta îi destãinui cã rãspunsese: Nu sunt creştin
şi nici nu intenţionez sã devin. Apoi a adãugat: Mi-au spus cã voi merge mai sus. Ce
înseamnã aceastã mergere mai sus? Epperson crede cã sunt douã straturi de cunoaştere şi
iniţiere în Gradul 33. Alţii cred cã mai existã şi grade superioare lui 33, dar nimeni nu
ştie care. Jim Show declarã: "Pãrãsind masoneria, dupã 19 ani şi dupã atingerea
Gradului 33, mã simt dator sã îi previn pe alţii sã evite capcana demonicã a acesteia".
Dupã pãrerea lui Edith Starr Miller, în Teocraţia Ocultã, Gradul 33 îl reprezintã pe Marele
Rãzbunãtor al Marelui Maestru asasinat, adicã al obscurului Hiram Abif.
"Masoneria… este totdeodatã interpretarea marii cãrţi a naturii, recitalul fenomenelor fizice
şi astronomice, cea mai purã filosofie şi locul de depozitare unde, ca într-un tezaur,
sunt pãstrate în siguranţã toate marile adevãruri ale revelaţiei primordiale, care formeazã
baza oricãrei religii… Doctrina cabalisticã a fost mereu religia înţelepţilor şi a celor ştiutori,
pentru cã ea, ca şi masoneria, tinde neîncetat spre perfecţiunea spiritualã şi spre
fuziunea crezurilor şi a naţionalitãţilor lumii" (A. Pike, Morala şi Dogma Vechiului şi
Acceptatului Rit Scoţian al Francmasoneriei, cap. "Cavaler al Soarelui sau Prinţ Adept"
[Gradul 28 - n.n], p. 625).
Din aceastã concepţie lucifericã a superioritãţii masoneriei faţã de orice altã formã de
credinţã sau gândire rezultã superbia masonicã a conducerii lumii dupã bunul plac al unor indivizi
care se socot unşi de nişte zei - care, de fapt, se reduc la Lucifer - de la care au primit
dreptul de stãpânire a lumii. Ei recunosc pe Iisus Hristos aşa cum şi diavolii Îl recunosc şi
se înfioarã (cf. Iacov 2, 19), dar nu înceteazã revolta împotriva Lui, pentru cã sunt rãzvrãtiţi şi
adepţi ai Marelui Rãzvrãtit, Lucifer. Ca şi el, ei ştiu cã sunt "stãpânitorii lumii acesteia",
despre care Iisus a spus: "… şi El [Duhul Sfânt - n.n], venind, va vãdi lumea de pãcat, şi de
dreptate, pentru cã Mã duc la Tatãl Meu şi nu Mã veţi mai vedea; şi de judecatã, pentru cã
stãpânitorul acestei lumi a fost judecat" (Ioan 16, 8-11).
Într-adevãr, stãpânitorul lumii acesteia a şi fost judecat. Oamenii ştiu acest lucru, dar fiii
întunericului îi ţin în cursa lor, prin foame, prin teroare, prin abuz de putere, prin
ignoranţã şi printr-o organizare lumeascã strictã, care pare invincibilã. Dar puterea lui
Dumnezeu va risipi puterea "stãpânitorului acestei lumi", cum omul risipeşte, printr-un simplu
gest al mâinii, pânza-capcanã a pãianjenului."
Nota bene: În ciuda tuturor afirmaţiilor publice şi publicitare pe care masoneria le face cu
privire la apartenenţa lui George Washington la o lojã masonicã, nu avem dovezi absolut
convingãtoare cã lucrul este adevãrat, şi cu atât mai puţin cã acesta ar fi fost adânc implicat în
aceastã organizaţie. Tot ceea ce se scrie pe pereţii templelor masonice, scrisori cu
conţinut masonic etc., nu sunt susţinute de originale; mai mult, nu am vãzut nici mãcar
o copie a acestor scrisori. Iatã de ce mulţi dintre scriitorii antimasoni emit serioase îndoieli
asupra autenticitãţii scrierilor promasonice ale lui George Washington. Pãrerea celor
mai mulţi este cã, aşa cum era atunci moda, sau din motive tactice, George
Washington ar fi fost membru al masoneriei, dar cã prezentarea lui ca un devotat al
organizaţiei este propagandisticã şi falsã.
În cele ce urmeazã, dãm câteva scurte extrase din cartea lui Bob Larson, New Book of Cults,
publicatã în 1932 la Tyndale House Publisher, Inc., Wheaton, Illinois. La capitolul "Freemasonry",
pp. 237-239, el spune:
"Membrii Curţii Supreme William O. Douglas, Potter Stewart, Hugo Black şi Earl Warren
constatã cã cercetãtorii începutului secolului XX au descris şi au interpretat cultul şi riturile
masonice. Albert Pike a fost considerat ca un luciferian ocult, dupã cum îşi expune
doctrina în cartea sa… Masonii sunt obligaţi sã depunã jurãminte sângeroase, dar pe care,
dupã afirmaţia lor, ei le socotesc doar simbolice. Simbolurile lor sunt compasul, care
reprezintã forţa masculinã, şi pãtratul, care reprezintã forţa femininã; G simbolizeazã
geometria şi pe Marele Arhitect al Universului (probabil de la engl. God - Dumnezeu);
şorţul simbolizeazã inocenţa mielului, iar steaua cu cinci colţuri - unitatea
masoneriei… Masonii jurã ca partea stângã a pieptului sã le fie sfâşiatã şi intestinele sã le
fie arse dacã vor divulga secretele masoneriei… Cãrţile masonice ameninţã, cu blesteme, cã
membrilor care divulgã secretele li se va tãia beregata, li se va smulge limba şi vor fi
înmormântaţi pe malul bãlţilor. Pentru Gradul 30, mai sunt blestemele ca sã li se
strãpungã ochii şi sã li se jupoaie picioarele de piele… În ceea ce priveşte acţiunile lor
caritabile, numai o treime din cât contribuie membrii, sau alte societãţi nemasonice,
merge la spitale. Restul banilor sunt folosiţi pentru cãlãtorii, petreceri şi ospeţe…
Masoneria este incomparabilã cu religia creştinã. Chiar dacã jurãmintele sunt simbolice, ele
sunt violente şi criminale. De asemenea, se fac jurãminte în cadrul lojilor cã vor ascunde
criminalii [masoni] şi nu vor divulga nimic despre ei".