48 FEUERBACH
I
vint tot ce spune gi ce-gi inchi,puie desp'1e *t i'nslgi orice
epoca.
Acea'sti metodd de cercetare istorici, care a d,omin'at in
Germania, Ei cauza rpentru care ea a d,ominat prin exce-
'lenta in Germania trebuie explicate prin legatura ei cu
iluziile ideologilo,r in genere, de pildd cu iluziil'e jurigtilor,
oamenilor politici (printre care gi ale oamenilor de stat prac'
ticieni), prin mllucirile Ei intorto,cherile clogmatice ale aces-
tor indivizi. Pozifia lor in viafa practice, ocupatia lor Ei
diviziunea nrutrcii explicl cit se poate de sirnplu aceastd
metodd.
tB . BAZL RtrALA A TDEOLOGTETI
t I.l Relaliile Si orla productiad
f gelor .gi, de .aici, necesitatea unei forfe militare oriqenegti
Cea nrai ntare diviziune a muncii materialc ai spirituale
este separarea oragului de sat. Opozi{ia dintre gral Ei sat
incepe cu trecerea de la barbarie la civiliza{ie, de la via{a
de trib la stat, de la mdrginire locald la nafiune, continu'
ind de-a lungul intregii istorii a civilizatiei pind in ziua de
azi (Anti-corn-law-league'). - O datd cu oraSul s-a ivit
necesitatea administrafiei, a poli{iei, & impozitelor etc., pe
scurt a vie{ii comunale gi astfel, in genere, a politicii. Aici
s-a manilcstat pentru prima oare tmpdr{irea populafiei in
doul rrari clase, care are ca baz\, nemijlocitd diviziunea
muncii qi uncltele de produc{ie. Oragul reprezinti faptul
concentrlrii populatiei,-uneltelor de produc{ie, capitalului,
necesitifilor Ei mijloacelor de a le satisface, in timp ce in
sat vedem tocmai faptul opus, izolarea qi fdrimiiarea. Opo-
zifia dintre ora$ Ei sat poate exista numai in condifiile pro-
prieti{ii privatc. Ea cste expresia cea mai crasi de subor-
donare a individului fafl de diviziunea muncii, fa{d de o
anumitd activitate ce i-a fost impusd, subordonare care
lace dintr-unul un animal urban mdrginit, iar din celilalt
un animal rural mdrginit Ei care reproduce zilnic opozifia
de interese ale amindurora. $i aici munca este lucrul prin-
cipal ; este o for{d care std deasupra indivizilor, gi, aiita
timp cit aceasti for{d existui, trebuie sd existe gi proprie-
tatea privatl. Desfiinlarea opozifiei dintre orag gi sat este
una ciinlrc rprimele condif ii arl,e unitaf ii societilii, c'on-
t- BAZA REi\l,A A IDEOLOGIET 4g
I
l,
t:
lr
difie care, la rindul ei, depinde de un gir de premise ma-
ll teriale ce nu pot fi indeplinite prin simplS voin{i, clupl curn
-trebuie
lj vede oricine de la. prima privire. (Aceste condifii
ir.
I expuse mai pe larg). Separarea ora$ului de sat poate f i in.
i
feleasl Ei ca separare a capitalului de proprietatea funci-
ard, ca inceput al existen{ei qi dezvoltdrii unui capital in-
dependent de proprietatea funciari, deci a unei proprietlli
bazatc nunrai'pe munci gi pe schirnb.
In oragele bare n-au ieinas mogtenire evului mediu de
la istoria anterioari, ci s-au constituit din gerbi elibera{i,
munca sp.ecificd a fiecrruia a fost singura lui proprietate,
cu excep{ia micului capital pe care-l aducea cu iine.,si carc
consta a,proape exclusiv din cele mai necesare unelte megte-
gugdregti. concuren{a gerbilclr fugi{i care veneau neconte-
nit spre orag, rizboiul neincetat dus de sat impotriva ora-
,i
organizatc, lcgdtura pe care o constiluia proprietatea cb-
I
i
mun:i asupra unei anumite urunci, necesitatea unor clldiri
litl comune pentru vinzarea marfurilor lor intr-un timp in care
!f -
meseriagii erau totodatd negustori gi,
ll
rl
it terea celor nea-utorizafi in aceste clddiri, - irnplicit,- neadmi-
opozifia de in-
il -de
v terese dintre diferitele meserii, necesitatea a proteja
munca invafata cu 'trudd qi organizarea feudali a fntregii
{5ri, - toate acestea au fost cauzele unirii in bresle a iu- i
crltorilor din fiecare meserie. Nu e cazul sr insistirm aici I
I
asupra multiplelor modificriri in sistenrul breslelor, intror i
duse ca urmare a dezvoltdrii istorice de mai tirziu. Fuga l
gerbilor spre orage a continuat iira intrerupere in t-ot
timpul evului mediu. Acegti gerbi, persecuta{i la {ari de stei-
pirnii Jotr, ,r,,enea,u individual in oraqe, unrcle giscau'o cct,trunl
organizatS, in fa{a cdreia erau neputinciogi, in care trebu-
iau sd accepte situafia pe care le-o impunea nevoia de
nrunca lor gi interesele concuren{ilor lor organizafi din
orage. Acegti muncitori care veneau individual in ora.:e nLr
puteau nicicind deveni o for{I, deoarccc, claci ntunca lor
era o muncd de breasld care trebuia invafati, megterii bres-
lagi gi-i supuneau Ei ii organizau confornt intereselor lor;
daci tnsi munca lor nu trebuia invifatl, deci Ru era o
muncd de breasld, ci muncd de salaltor, ei nu ajungeau
niciodatd si se organizeze in vreun [el, ci rimineau flebe
neorganizati. Necesitatea muncii de salahor in oragc a
4
50 truLlElilln ctl
creat plebca. Accste orase erau aclevirate ,,asociafiif',
create cle necesitatea imediata, de grija pentru protecfia
proprietdfii gi pentru sporirea mijluacelo-r de Pfo.dugliq Ei
.h mijloacelor de aplrare ale diierifilor sii membri. Plebea
acestor oraie era lipsitri de orice putere, prin faptul cd era
alcituitd din oameni str:iini unul de altul, veni{i indivi-
dual, care se aflau neorganiza{i in [afa unei forfc organi-
zate, echipatl niilitiircgte, care-i supravcghea cu strisni-
cie. In cadrul fiecirui megtegug, calfele gi ucenicii erau
organizafi aqa cum o ccrcau interesele meqterilor ; relafiile
palriarhale dintre ei gi megterii lor le dideau acestora o
pu,tere inidoitai ; ,p,e 'd€ o pa,rte, nr'oqteri'i a'\'eau r.r i,nfluen{5
directri asupra intrcgii vieii a calfclcir gi, pe de alta p,artg,
intre calfele care lucrau la acelaEi megter exista o legi-
turd reall care le unea fafai de callcle celorlal{i megteri qi
le separa de acestea ; in fine calfele erau legate de orindui'
rea existenta chiar prin interesul cc-l avcau de a ajunge
ele insegi nreEteri. De accea, in timp ce plebca se riiscula
cel pu{in uncoti impotriva intregii orinduiri orlgenegti -
rdscoale care, datoriti neputintei ei, nu dddeau nici un re-
zultat caliele se utirgineau la rnici acte de protest in
caclrul -clifcritelor 'bresle, inerente insiigi existenfei sisiemu-
lui cle breasll. Marile riscoale ale evului mediu au pornit
toate cle la sat, dar au ritnas fIrI nici un rczultat tocmai
sli11 1:ilgza.fiirirliliirrii qi a sta'rii de ina'poiqre a lli,rattilor re-
zultate din aceastl ftirimifare.
In orale, cliviziunea niuncii intre diferitele bresle era
inci [cu tbtul primitivi] , iar in cadrul breslelor. ins.eqi,
intre hiferifii lrjcrltori, ea nici nu s-a realizat cle loc. Fie-
care lucritor trebuia sd fie priceput intr-o serie intreagd de
ntunci, trebuia sa gtie sa fercl tot ce se putea face cu unel-
tele sale ; circulafia limitatii qi relafiile restrinse dintre di-
feritele ot age, populafia puf in numeroasl ;i necesitaf ile
reduse au impiecliiat dezvoitarea diviziunii muncii, astfel in-
cit cel carc voia sI devinl meqter trebuia sI stlpineasci in
intregime nteseria sa. Din aceastii cauzi, |a meqtequgarii
din &ul ntecliu se mai constatd un interes pentru speciali-
tatea lor, pentrtt iscusinfa de a o exercita, interes care se
putea ricliia pina la nivelul unui anttnlit sinil artistic primi-
iiv. De aceca ficcare ttieqtcgugar din evul nlediu era cu
totul absqrbit de \tiunca sa, se alla ia{a de eA intr-Un ra-
bAzn rtEAr-r A iblouo6lLt 51
polt dc scrvitute pliicutii, subordonindu-i-se mult nrai mult
decit muncitorul ntodcrn, ciiruia lnunca sa ii este indife-
rentri.
I
In aceste orage, capitalul era un capital natural, care
consta din locuip{i, unelte Ei clientela formati pe cale
naturall gi mogteniti; din pricina schimbului nedezvoltat
qi a circulafici deiectuoase, el nu putea fi realizat gi de aceea
era transmis din tatl in fiu. Capitalul acesta, spre deose-
bire de cel modern pentru care este indiferent -daci este
-muncafi evaluat in
concretizat intr-un obiect sau altul, nu putea
bani, ci era un capital legat direct de specificd a
posesorului, inscparabil de ea, gi ca atare un iapital dc
tip Ieudal.
Extinderea diviziunii muncii care a urmat apoi a con-
stat in separarea producfiei de circulafie, forrnarea unei
clasc aparte de negustori, separare care a fost moEtenitd
din trecut in oragele rimase din antichitate (intre' altele
impreund cu evreii) gi care s-a ivit foarte curind in ora-
;ele nou fornrate. Astfel a lost creatd posibilitatea unor
legaturi comerciale care sI deplEeasci - imediata vecind-
tate, posibilitate a clrei realizare depindea de mijloacele de
comunica{ic cxistente, de starca securit5fii publice la {arl,
condifionatri de situafia politicl (se qtie ci in tot evul
ntediu negustclrii cllltoreau in caravanc inarmate) qi de
necesitd{ile mai mult sau mai pufin dezvclltate ale regiu-
nilor care puteau sd aibd legaturi intre ele, necesitifi con-
di{ionate, la rindul lor, de gradul de culturd. O dat[ cu
concentrarea totalitifii relafiilor in miinile - unei clase
aparte, o datd cu extinderea comerfului, datoritl negusto-
rilor, dincolo de imprejurimile imediate ale oragului, apare
o ac{iune reciproci intre producfie gi circula{ie. Oraqele
irrtra in legatrrr:i tntre e[e, se aduc noi unelte dintr-un
ora$ in altul, iar separarea producliei de circulafie pro-
voacd o noul diviziune a producfiei intre diferitele oraqe,
astfel incit fiecare dintre ele trece in curind la exploatarea
unei ramuri de industrie predominante. Limit,area locald
iniliali
'In lncepe sa dispard treptat.
evul mecliu, oilgenii itin fiecare orag erau silili si
se uneascd, pentru a-$i apdra pielea, impotriva nobilintii
de la {ara. Extinderea comerfului, crearea contunicafiilor
au iicut ca oragele sI cunoascd alte orage,'care izbutiserd
4r
 FEUERBACI]
52
si protnoveze acelcaqi interese in lupta impotriva aceluiaqi
adversar. Din numeroasele asociafii locale de origeni din
riiferitele ora$e s-a ndscut treptal clasa origenilor, a Fiit-
gerilor. Datoiiti opozifiei fafa de reiatiiie existente qi. felu-
iui cle muncl conclitionat de aceste rela{i,i, condi{iile de
via{ii alc difcri{ilor oraitrctri au dcvcnit condifii conlune perl'
tru'tofi gi inclepcndcnte tle liccare orii$ean in parte. Oraqenii
au creat accste condifii in mlsura in care s-au rupt de sis-
temul feudal, Ei ei ingigi aLl iost crea{i de aceste condifii
in m?isura in care ei au [c,st condi{ionafi de opozifia lor
fatd de feudalitatca preexistentd. O dati cu crearea legltu-
rilor clintre diieritcle orage, aceste condifii comune s-au
clezvoltat clevenind condifii de clas5. Aceleagi condifii, ace-
lagi antagonism, acelea_Ei interese trebuiau sd provoace in
liriii mari- peste tot aceleagi moravuri. Burghezia- insIEi nu
se clezvolti decit treptat, o datd cu condi{iile sale ; la rin-
clul ei. ea se scindeazi, in funcfie de diviziunea muncii, in
diferite frac{iuni gi, pe misuri ce toata proprietatea e1is.-
tentd e transformatd in capital industrial sau comercial,
absoarbe pinl la urnrZr * toate. clasele po.sedante care au
existat inainte cle ea 'clc acelaqi timp ea trans[ormA majo'
(in
ritatea claselor lipsitc proprietate care au cxistat ina-
intea ci Ei o partc-din clasa-poscdanli dc nrai inainte intr-o
rroul clasl
clasir numai in illsura in cirrc trcbuie sii ducl o ltrptii co-
r"re impotriva unei alte clase ; altiel ei sint ostili unul
fafa de c'"lalalt in calitate de concurenli. .Pq de alta P?rl.,
Ei clasa devine de sine stdtitoare fatei.de indivizi,
astfel.in-
cit condifiile de via{i pe care aceEtia le gdsesc sint' predes-
tinate ; clasa cletermina pozifia indivizilor in via{I, qi prin
aceasta clezvoliarea lor' personalS, Ei Si i subordongazit
eito-u..lagi fenonlen ca 9i subordonarea diferiJilor .indivizi
-diviziunea
i"it ae muncii, gi el poate ti inlaturat numai
prin clesfiinfarea proprietifii privat. $i u muncii insigi. Am
aritat in repetate rinduri cum aceastd subordonare a indi-
viziior fafi cle clasi se dezvolti totodati fntr-o subordo-
nare fafl de tot ielul de reprezentiri etc.
* Ea absoarbe in Printul rind donreniilc de munci aparf inind
direct statului, pe urltrd toatc piturile
' l- [nrai rnult sau ntai pu{in]
itleologice. (Notti tnorginolit u ltti Murx).
BAZA RE;\LA A IDEOLOGTUI JJ
?r..4 ior{ele productiv-e clobindite intr-o localitate, in
special invenjiile, sint _ pierdute pentru dezvoltarea Ltt.-
rioari saLr nu, aceasta depinde
-existinumai cle extinderea schim-
bului. Atita tirnp cit nu un schimb, care si clepi-
geascd imediata ve-cinitate, fiecare invenfie trebLrie sii^fie
frcutl separat in fiecare localitate; sint'suficiente sirnple
accidente, ca niivziliri ale popoarelor barbare sau chinr tlrur-
boaiele obiqnuite, pentru ca- o {arir cu forfe productive ii
necesitl{i dezvoltate si fie pusi in situa{ia'cie a trebui t-b
ia din nou de la capit. La inceputul istoriei, fiecare inven-
{ie trebuia flcutzi in fiecare zi din nou Ei in- mocl inclelren-
rlent in fiecare logqlitate in parte. cit ci. slab sint origr.r-
rlte impotriva pieirii totale-forfele procluctive dezvoltite,
clriar in cazul unui comerf relativ iniins, o clovedesc feni-
cienii, ale ciror invcntii au fost in cca nrai rnare narte
pierdute pc'ntru multl vreme clin cauza inldturijrii acestei
na(iuni rlin comert, a cuceririi ei de cdtre Alexanclru Ei a
decaden{ei ci care a urmat clupa aceasta. La [el, cle exem-
p.lu, pictura pe sticli din evui mediu. Abia oinci schimbul
devine schimb m.gndial Ei se hazeazi pe marca inclustrie,
ci.nd toate.nafiunile sint atrase in lupta'de concnrcnfd, abia
'al,unc,i cstc arsigurrati pistrrarca fbrielor proclucIive clo-
'binrlitc.
DiviziLurcr nrrrncii inLrc ditcritclc oragc a avLrt clrellt
prirnii consccin{ir. nagtcrea. nra.nrr[;rcturilor,'ramrrri c]t: pro-
duc{ie care depirgiserl stadiul breslelor. Cea clintii inilorirc
a manufacturii ,in Italia gi mai tirziu in Flanclra a
avut drept premisd - istorici schimbul cu natiunilc siririne.
in alte tari Anglia ti Franfa de pildd
s-au linritat -la inceput la pia{a interirl. In-'manufactrrrile
afari cle premi-
scle ariitate, rnanuiacturile mai au clrept premisr con-
centrare prgnyn{ati a popula{iei, in special 'la saie, prccunr
"
ri a. capitaiLrlui (:arg. iniepuse si se acumuleze, 'phrte in
bresle, in ciuda legilor bieslelor, parte in miinile difcri-
|ilor negustori.
Felurile de muncd care presupuneau din canul lccului
o magind orioit de ruclimentarr ^s-au dovedit i ti fo;rr-te
curind cele mal apte de dezvoltare. Jesutul, practicat
pini atunci la {ari cle catre {5rani ca incieletnicire secun-
dari pentru a-;i face imbriclmintea necesarl, a fost prirna
muncd care a primit un imbold gi a fost perfeclionati
s4 FEUERBACII I]AZA REALA A IDEOLOGIEI 55

prin extinclerea schinrbului. Jesiit<-rria a fost cea dintii tna- au fost pcrioade de felul acesta, dar abia la sfirqitul secolu-
hutacturi gi a rzimas cea mai intportantri. Cererca de ma- lui al XV-lea gi inceputul secolului al XVI-lea acest vaga-
teriale pentru ,inibriicdminte, care a sporit. o datd cu in- bondaj caplta un carac,ter general gi de duratd. Vagabon-
mulfirei popula{iei, inceputurile acumuldrii.Ei mobilizirii zii acegtia
- care erau atit de numero$i, incit numai Hen-
caniialului natural - ca-urlllarc a circulafici accelcrate El ri,c al VIII-lea al ;\ngliei a pus sa fie spinzurafi 72.000 din-
a: hevoii cle articole de lux provocate clc ea favorizate de tre ei flu putut fi determinafi sa rnunceascd numai cu
in 'si foarte -nrare greutate, constringi de mizerie, gi abia dupd o
extinclerca trcptatii it schinibului gcneral.
sltoriei atit iantitativ cit ;i calitativ un imbold carc a
- au dat fc- indelungatii impotrivire. Manufacturile, care au inflorit ra-
smuls-o ciin fornta de producfie dc pina atunci. Pe linga pid in special in Anglia, i-au absorbit treptat.
{iranii (-are {eseau pgntru uz propriuora.,se Ei care au continuat naiiunile in - In timp
mlsura in care intr_efineau legaturi
ce
intre
ele practicau-
qi continul ,inci s-o'f acl, s-a ivit-la .o noul clasii cle mai inainte un sch-imb paEnic unele cu
iesltori, ale cziror feslturi crau destinate intregii piefe in- altele, o dati cu aparifia manulacturii diferitele nafiuni au
i.rt-t., iar de ccle inai tnulte ori chiar piefelor externe. intrat in rela{ii de concuren{d, in luptd comerciald, care era
fesuiul, o muncii care in cclc mai multe cazuri nu cere in- dursd ip.rirn riizboaie, tarri;[,e uupa,l0 protecfionisbe gi p'rohibif ii.
deminare deosebitl ;i care foarte curind s-a impiirfit in De acum incolo comer{ul cirpiiti o insemnlta,te politicl.
nenLltttzirate ratnuri, Se opunca prin intrcaga Sa naturi O data cu ivirea marrufacturii s-au schimbai Ei relafiile
ciitugelor breslci. De accea {esutrri a fost practicat, de ccle dintre muncitori gi patron. In bresle au continuat sr existe
rnai ntultc ori, in sate Ei tirguri in care nu exista org?' rela{ii patriarhale intre calfe gi niegteri ; in manufacturd lo-
nizarea cle bicasld qi care au devenit treptat. or-aqe,. in cul acestor relafii l-au luat rela{iile bineqti dintre muncitor
scurt tirlp cliiar ccle nrai infloritoare ora$e ale [ieclrei gi capitalist. Dacd la sate Ei in oraEele mici aceste relatii
{ari. o dat:i cLr apari{ia nranufactur ii, neincadratl in au. pistrat o nuanfa patriarhald, in oragele mai mari, pro-
breasla, s-au schimbai gi rela{iile de proprietate. Cel dintii priu-zis uranufacturiere, curind din acest colorit patriaihal
progrcs ialii clc caltiLaltrl natural. clc tip fcudal s'a datorat, n-a riirtras nici urnrii.
ivirii negusturilor,'al ciiror capiial cra de la bun inccput Manulactura gi in gcncre clezvoltarea producfiei au luat
mobil, capital in sensul nrodefn al cuvintului, atit .it 99 un avint enorm prin extinderea schimbului datoriti desco-
po.t.'vot'bi despre acest lucru in condi{iile de atunci. Al p_eririi Arnericii Ei a caii maritime spre Indiile orientale.
^doilea progres 's-a produs o clatzi cu il'irea manulacturii, Noile produse importate de acolo, mai- ales marile cantitifi
care qi'ea I rnobilizaL o masii de 91p-ita.l natural 9i a spo- $e aur gi de argint care au intrat in circula{ie, au schim-
rit ,in genere nrasa capitalului mobil fatii. de aceea a !gpi- bat total rela{iiie dintre clase gi au dat o grea loviturd pro-
talului"natural. IlanLrfactura a clevenit in acela;i timp prietifii ieudale funciarc ai muncitorilor.- Expedifiile puse
un reiugiu pcnLru - {aranii exclugi sau. prost pintifi de cdtre la cale de aventuricri, colonizarea gi in primul rind lirgi-
^.uni inainte oralele, cu breslelc lor, serviserl rea piefelor, devenitl acum posibila, gi transformarea lor tot
bresle, igo 'Iasuprili
de refugi'u pentru f :iranii de nobilimea de la mai mult intr-o piafl mondiald au provocat o noul fazl a
farnI.
' Concomitcnt cu aparifia Inanuiacturilor a inceput. o dezvolt:irii istorice, asupra cdreia nu e locul si ne. oprim
aici amdnun{it. Prin colonizarea noilor fari descoperite,
'clgpric.inuitb de desfiintarea regilor
perioadd cle vagabondaj, cetelor
serviserl lupta comerciald dintre nafiuni a fost din nou alimentata
feutiale qi a ariratclor strinsurd care
gi, in consecillta, a iuai o amploare mai mare Ei a devenit
iniltotriva vasaiilttr, cltl ;itleliorarea agriculturii .9i. de trans.-
fotittrarea uttor tllari intindcri de piimint arabil in paguni' mai invergunatd.
Chiar clc aici se vcclc cii acest vagirbondaj estp stril-s-J-egat Exiinderea comeriului gi a manufacturii a grdbit acu-
de clescotnpunerca feudalisnrului. incd in'secoiul al xIII-lea mularea capitalului mobil, pe cind in bresle, care n-au pri-

-l
56 FEUERBACH
mit nici un stiurulent pcntru sporirea producfiei, capita-
lul natural a rlntas stabil sau chiar a diminuat. Comerful
gi manufactura au creat marea burghezie, iar ,in bresle s-a
concentrat mica burghezie, care acum nu mai domina in
oraQe ca mai inainte, ci, dimpotrivd, trebuia sI se supunl
domina{ici marilor negustori gi manlt[acturieri. De aici
deciderea breslelor de indata ce ele au venit in atingere
cu manufactura.
In epoca despre care am vorbit, relafiile dintre nafiuni
au luat doua aspecte diferite. La inceput cantitatea micd
de aur Ei de argint care se aila in circulafie a fdcut sd fie
interzis exportul acestor metale ; pe de altl parte, indus-
tria, rnai ihtotdeauna importatl din strdinltate gi deve-
niti indispensabili legdturd cu necesitatea de a se da
de lucru populafiei 'in crescinde a oraEelor, nu se putea lipsi
de pri'n'ilegiile ce-i puteau fi acordatc, binein{eles nu numai
impotriva concurenlei interne, ci mai ales irnpotriva celei
din afard. Prin aceste prohibitii inifiale, privilegiile locale
de hreasli au fost extinse asupra intregii na{iuni. Tarifele
vamale qi-au avut oirirEia in ddrile pe care stdpinii feudali
le-au irnpus negustorilor care treceau prin domeniul lor
drept platd pentru rcnun{arca la jefuirea acestora, dlri care
mai tirziu au fost impuse gi cle orage gi care la aparifia sta-
telor modernc au constituit pcntrtt fisc ccl triai ,comod ntij'
loc de a face rost de bani.
american pe piefele europene, - Aparifia aurului 9i argintului
dezvoltarea treptata a indus-
triei, avintul rapid al comer{ului $i, ca urmare, inflorirea
burgheziei neincadrate in bresle gi a banilor au dat acestor
mlsuri o altd semnifica{ie. Statul, care pe zi- ce trecea se
putea lipsi tot mai pu{in de bani, a men{inut din conside-
rente fiscale interdic{ia exportului de aur Ei de argint ; bur'
ghezii, pentru care aceste noi mase de bani aruncate pe
[ia1a au constituit obicctul principal al zicaparlrii, au fost
pe deplin mul{umi{i de aceste mdsuri ; vechile privilegii
au devenit o sursd de venituri pentru guvern gi se vindeau
pe bani ; in legisla{ia vamall au apdrut taxele de export,
care nu i5ceau decit sd frineze industria gi n-aveau alt
scop decit cel pLlr fiscal.
A doua perioada a inceput la mijlocul secolului al
XVII-lea Ei a durat aproape pina la sfirqitul celui de-al
XVIII-lea. Comer{ul qi naviga{ia s-au dezvoltat mai repede
:;a:f,t;
I
I
I BAZA REALA A IDEOLOGIEI J/
dccit rlanufactura, care a jucat un rol secunclar; coloniile
incepurii sa .devini nrari consumatori, nafiunile iEi im-
parfira prin lupte findelungate piafa mondiali care' li se
deschidea. Perioada aceasta incepe cu legile de navigafie
pi cu 'lrlrott'opolurrile crolroniira'l,c. Concurenfa dirr,lre n,afiurn,f era
inllturati pe cit posibil prin tarife, prohibifii, tratate ; iar
in ultima instan{d lupta dc concurentd era dusi si transatr
.navale)
prin. rizboaie (in special rlzboaie . Cea mai 'pu-
ternici na{iune maritimi, Anglia, a obfinut prepondereirla
in comerf gi in manufactur5. Aici vedem concentrarea in-
tr-o singurr {ara. Manufactura a fost neincetat ocrotiti:
pe .pia{a. indi.genl.- prin tarif e vamale protecfioniste, pe
piaJa coloniald prin rnonopoluri, iar pe piafa 'strlind, be
cit posibil, prin tarife vamale diferenfiale.- Prelucrarea ma-
terie.i prin19 produse in fara era favorizatd (lina gi in in
4nglil, mdtase in Fran{a), exportul de materie priind pro-
duga in fara era interzis (lina in Anglia), exportul de ma-
terie^ primd .f mpo-rlaln a fost neglijaf sau suf rimat (bum-
bac in Anglia). Na{iunea dominanta in comerf ul rrdrritim
Ei cr-r cele mai multe colonii igi asigura, firegte, $i cea mai
mare dezvoltare
- cantitativinugi se calitativi a manufac-
turii. .In genere manufactura putea lipsi de protcc-
Jie, .deoarcce la cea mai nricr schimbare ce se producea
fn altc {irri ca risca sr-qi piardii piala Ei sir sc'ruinczc;
dac:i existau condifii cit de cit fai,;orabilc, ea putca fi cu
ygurinti lptrodusd inir-o 1{r, dar tocmai de dceea putea
fi distrusa tot cu ugurin{a. Totodatd, prin felul in caie era
practicatl la {ard in special in secoh-rl al XVIIl-lea, ea s-a
impletit in a$a mdsurii cu condifiile de existen{i ale unei
mase mari de indivizi, incit nici o {ari nu poate indrizni
:,i-i punr. in j.o. existcnf a ingiiduind libera concurenf d.
De aceea, in misura in care ajungea sr faci export, manu-
factura depindea in intregime-deixtincler.a sau cle restrin-
gefe3 comertuiui gi exercita 1a rindul ei o influenfr (rela-
tiv foarte micr asupra lui. De aici importan{a 'ei secun-
fari gi de aici influen{a negustorilor in secolul al XVIII-
lea.) Negustorii gi in special armatorii au fost aceia care
au insistat cel mai mult asupra protecfionismului de stat gi
monopolurilor ; ce-i drept, manufacturierii au cerqt gi au
obfinut gi ei protec{ie, insd ca insemndtate politica au stat
intotdeauna in urma,negustorilor. oragele'comerciale, in
58 FI]UERBACII
special ccle tttaritinte, au atins un oarecare nivcl de civi-
liza{ie 5i de dezvoltare ip stil lllare burghez, pe cind in ora-
gele'industriale corttinua sii domine cel mai pro-!q!-t-a! spi-
iit rnic-burghez. Comp. Ailiin etc. Secolul al XVIII-lea a
fost secoluf cc,tnerlului. Pinto spune acest lucru rdspicat.:
,,Le,conlulerce fait la niarotte du sidcle"' Ei ,,Depuis quel'
quc terups il n'est plus question que de cotnnlerce, de navi'
gation et de ntarine" *t.
-l Aceiste
perioadd este cle ascmenca caracterizati prin
incetarea interdicfiei exportului de aur 9i argint, prin ivi-
rea comerfului cu bani, a bdncilor, a datoriilor pubiice, a
baniior de hirl.ie, a specula{iilor cu acfiuni qi hirtii de va'
loare, a agiotajului de tot felui li a dezvoltdrii sistemului
monetar in general. Capitalul a pierdut din nou o bund
parte din caracterul natural pe care-l .avusese la incep.ut.
Dezvoltarea itnpetuoasii a concentrlrii comerfului li a
manufacturii 'intr-o singurl far5, Anglia, in cursul seco'
lului'at XVII-lea a creat treptat pentru ea o piatd mondiall
relativii Ei prin aceasta o cerere pentru produsele manu-
facturate'ali acestei {Iri, care nu mai putea fi satisilcutd
de forfele de producfie industriale de pina atunci. Aceastd
cerere, care depzigea for{ele de producfie, I fost forfa m9:
trice care a dris la cea cle-a treia perioadi a proprietl{ii
private de la evul tucdiu iucoacc, intrucit ea a creat lllarea
inclustrie folosirca fc.rrlelor naLurii in scopuri industriale,
magipile -fi cL'a ntiti dczvoltatd diviziune a muncii. Cele-
lalte condilii ale accstei troi faze existau deja in Anglia -
libertatea concLlren{ei in cadrul na{iunii, crearea mecanicii
teoreLice (mecanica desat'irgiti de Newton a fost in general,
,,Cotltr'riul cstc calrrl dc blitaie aI sccolului". - Nrttu Trod.
** - ,,Dc la un tirtrp itrcoacc ntl sc vorbegtc dccit dcsprc co'
-
ttter[, navigalie gi tuaritti". Nota Trttd. Migcarea ca_pitalului,, deii
considerabil accclerat:i, era -totuqi inci reiativ tnceata. h'arimllarea
pie{ei mondiale in pdr{i izolate fiecare din aceste P4r{i..fiind er-
illoatati de o alt;r- nafiune -, - excludcrea concurcnlei. dintre . na'
caracterul grcoi ai producliei insiqi, pleclm
iiuni,'binesc -stadii, 1i faptut ci siste-
mul era te-abia in priinele sale au frinat foarte
rnult circuia{ia. Urnrarea a fbst spiritul de bdcan, murdar Ei. mes'
chin, propriu tuturor negustorilor de atunci Ei tuturor modurilor de
negof.- Irr contparalie cu nranufacturierii Ei mai cu seama cu mese'
riagii, ci au fost dcsigur ntari burghezi; in comparalie ittsl cu ne'
gudtorii ;i ctr industrialii din perioada urmltoarc, ei au rdmas tnic'
burglrczi.'Comp. A. Snrith. (Notu lui Marx Si Engels).
.W.
BAZA REALA A IDEOLOGIEI 59
in secolul al XVIII-lea cea mai populari gtiin{a in Fran{a
gi in Anglia) etc. (Pretutindeni libera concureniA, chiar in
cadrul na{iunii, a trebuit sI fie cuceritd prin revolufie
1640 qi 1688 in Anglia, 1789 in Fran{a). Curind concu-
ren{a a silit fiecare {ard care nu voia sd-gi piardd rolul
istoric si-gi protejeze manufacturile prin noi mdsuri va-
rnale (vechile tarife vamale nu mai erau eficace in lupta
impotriva marii industrii), iar scurt timp dupd aceea se
intioducl marea'industrie, protejind-o cu ajutorul tari[e-
lor vanrale. In pofida acestor misuri de protec{ie, marea
industrie a universalizat concurenta (ea este libertatea co-
mer{ului in practici ; in cadr,ul ei protecfia vamali este
numai un paliativ, o mlsuri de aperare in limitele liber-
ta{ii comerf ului), a fdurit mijloacele de comunica{ie gi pia{a
mondiala modernd, $i-a subordonat comertul, a transfor-
mat tot capitalul in capital indusirial Ei a gencrat astfcl
circula{ia rapidl (sistemul lllncsc dezvolta,t) Ei centraliza-
rea capitalurilor. Cu ajutorul concuren{ei universale ea a
silit pe toti indivizii si-si incordeze in cel mai inalt grad
cnergia. Ea a nimigit oriunde a putut ideologia, religia,
ntorala etc., iar unde n-a reugit a fdcut din'ele minciuni
vddite. Ea a creat pentru prima oare istoria mondiali, in
scnsul cd a pLls satisfacerea.necesitdfilor fieclrei na{iuni
civilizatc Si ale ficciirui individ din cadrul acesteia in de-
pendenfl de intreaga lume gi a distrus exclusivitatea natu-
rall de pinl atunci a unor nafiuni. Ea a subordonat ca-
pitalului gtiinlele naturii ri a rdpit diviziunii muncii orice
urmd de caracter natural. Ea a distrus in genere legiturile
naturale, in mlsura in care acest lucru e posibil induntrLrl
muncii, Ei a redus toate rela{iile naturale la relafii bdneqti.
In locul oraqelor de altddatl, care s-au clezvoltat in mod
natural, ea a creat marile ora$e industriale moderne, care
au aparut peste noapte. Oriunde a pitruns, ea a distrus me-
seriile gi in genere toate treptele anterioare ale industriei.
Ea a desdvirgit victoria oragului comercial asupra satului.
(Cea di'ntii premisd a ei este sistemul automat. Dezvolta-'
rea marii industrii a produs o masl de forfe productive
pentru care proprietatea privati a devenit o cItuES,) a$a
curn devenise breasla pentru manufacturl Ei nregte;ugul
practicat pe scard rcdusd de la farI pentru meseriile in
dezvoltare, Sub domnia proprietd{ii private aceste forle
:.'"s, €Af;:c*P' :: i,,XF.l
 60 FEUERBN CH BAZn nCnLil A IDEOLOGIEI 61

prod.uctive nu iau decit o dezvoltare unila:terall, devin pen- rioadele a avut loc o reunire a for{elor productive exis-
tru majoritate forfe distructive, iar o'sumedenie'de astfel tente, in misura in care ea a fost ceruti de necesitati.
de for{e nici nu-gi pot gisi intrebuinfare in condifiile
proprietS{ii private. Marea inclustrie a produs peste tot in
.general accleaEi rela{ii intre clasele societd{ii gi prin l2.l llaporlul.statului drcptului Iala de proprietate
ii{E
L-!E aceasta a nirnicit particularita{ile diverselor na{ionalitti{i. Si_
rifi
-.P
r.{. $i, in sfirgit, in tirnp ce burghezia fieciirei nafiuni mai pis- Atit in lumea anticii cit qi in evul mediu, prima forrni
i6 treazd incl interesele sale nafionale speciale, marea in-
i:*" dustrie a creat o clasd care la toate nafiunile are acelagi de proprietate este proprietatea de trib, condif ionati la
'
l!{ r
interes gi la care na{ionalitatea este deja nimiciti, o clasi romani in special de rizboi, la germani de cregterea vi-
.?.i3

care e realmente degajatd de intreaga lume veche gi tot- telor. Ca urmare a faptului ca intr-un ora$ conlocuiesc
mai multe triburi, proprietatea de trib se infifigt'aza la
:l{{ odatl ii este opusd. Ea face insuportabile pentru muncito.r popoarele antice ca proprietate cle stat, iar dreptul f ie-
;'+:-
nu numai rela{iile sale cu capitalistul, ci Ei munca insSgi. clruia asupra acestei proprietd{i ca simpld possessio ',
;,.t:-
:l.i
i":t
Se inf elege cd marea industrie nu a junge in toate care se liniiteazd insi ca in genere proprietatea de
localitifile unei firi 1a acelagi nivel de dezvoltare. Acest trib numai la proprietatea funciari. Proprietatea pri-
:.i r
lucru nu fine insi in loc migcarea de clasd a proleta- vati propriu-zisd apare la cei vechi, ca gi la popoarele
riatului, pentru cI proletarii creaf i de marea industrie moderne, o dath cu proprietatea nlobiliari.
Ili.
pigesc in fruntea acestei migciri gi atrag dupi ei in- - (Sclavagism
fi comunita'te) (dominium ex jure Quiritum'*). La po-
ri:
. ilti
.
treaga masl gi pentru ci muncitorii exclugi de la marea poarele care provin din evul mediu, proprietatea de trib se
dezvolta trecind pri'n diferite trepte
- proprietate funciard
1{1
f industrie sint pLrgi de aceastd mare industrie intr-o si-
.,*i.,r

tua{ie gi mai rca decit muncitorii din marca industrie fcudalii, proprietate rnobiliarl corpc,rraIivi, capital manu-
facturicr
- pini ce rlevinc capititlul modern, nlscu't de nta-
ri\-
i' insIEi. La fel ac{ioneazd {irile in care s-a dczvoltat o rca industrie qi de concurenfa universali, proprietate pri-
marc industric asrrpra {Irilor ph-rs ou ntoins t ncindus-
'L-
rirl
:!i,'
4{ vatii purd care a dczbrlcat orice aparenfl dc comunitate gi
triale, in misura in care acestea sint atrase prin schim- a pus caplt oricarei influenfe a statului asupra dczvolt:irii
i.r.l
bul mondial in lupta de concurenfi universalei*, proprietifii. Acestei proprietAfi private moderne ii cores-
,.i
i:' Aceste forme cliferite sint tot atitea forme de orga- punde statul modern, care prin impozite este cumparat trep-
T
nizare a muncii Ei, prin urmare, a proprietetii. In toate pe- tat de proprietarii privafi Ei care prin sistemul datoriilor
:':
\.:, publice incape complet pe mina lor, iar prin urcarea gi sci-
.!t .
.:.] * mai mult sau mai pulin. Nota Trad. derea efectelor publice la bursa existenfa lui a ajuns sa de-
r$
..i:
- unul fafi de altul, nu numai
** -Concurenf a izoleaz\ pe indivizi pinda'complet de creditul cornercial pe care i-l acorda pro-
1:. ,
pe burghezi, ci gi mai mult inca pe proletari, degi ii stringe prietarii priva{i, burghezii. Nemaifiind o slare, ci o clasd,
laolalti. De aceea trece mult timp pini ce acegti indivizi se pot uni, burghezia e acum silita si se organizeze pe scari natio-
fir5'sd mai vorbim de faptul ca pentru aceasti unire - dacd este
:r.-"'
vorba si nu fie pur locali trebuie'intii create de marea industrie nali, gi nu local5, gi sI dea o formd generali intereselor
mijloacele necesarc, marile -ora$e industriale gi comunicatiile rapide ei comune. Prin emanciparea proprieta{ii private de comu-
9.,
Ei tine. De aceea orice putere organizati opusl acestor indivizi
ief nitate, statul a cdpltat'o c'xistenf a de sine statatoare, ale-
:sr
izolafi, care traiesc in condiIii ce reproduc zilnic aceasti 'izolare, turi de societatea civild 9i in afara ei ; el nu este insa
poate fi invinsa abia dupi lupte indelungate. A cere contrarul ar
echivala cu a cerc ca in aceastl uerioadi rlctcrminatd a istorici si de f apt altceva decit fornra de organizare pe care burghezii
nu cxiste concrrrcn{a sau ca indlvizii szi nu sc ntai gindcascd la
relafiile asupra clrora nu au nici un control din cauza izolSrii lor. poscsiune. Nota Trad.
(Nota lui Murx St Engels) ..t' - proprietatea unui cetafcan ronlan.
- - Nota Trad.
62 l-'euertnacH
o acccptii in nrod nccesar pcntru a-qi garatrta reciproc, atiL
in interior cit pi in afarl, proprictatea gi interesele lor. O
independen{a a statului mai existd astlzi numai in {drile in
care stariie nu s-au dezvoltat complet in clase, in care std'
rile, inldturate in {Irile mai inaintate, mai joacl incd un rol 9i
in care exista o amesteclturd astfel incit nici una din parfile
populafiei nu pr-rate ajultge sI lc dorninc pc cclelalte. Acesta
e in special cazul Germaniei. Exemplul cel mai desivirgit de
stat modern este America de Nord. Autorii francezi, en'
glezi gi americani contemporani se pronunfd tofi in sen-
sul cI statul existi numai de. dragul proprietdfii private,
astfel cd acest lucru a trecut gi in congtiinfa comund.
Intrucit stalul este forma in care indivizii care f ac
parte din clasa dontinanti ili promoveazd interesele co-
mune gi in care se incheagi intreaga societatc civill din-
tr-o epocii, rczult;i ci toate institufiile comune se mani-
festl Ei capiltl o fornrl politicl 'prin mijlocirea statului.
De aici iluzia cI legea ar avea la bazb, voinfa, gi anume
voin{a liberd, rupti de baza ei reald. Tot astfel drepiul
e redus apoi la lege.
Drcptul privat se dezvoltl paralel cu proprietaiea pri-'
vatl prin descompunerea comunitlfii naturale. La ro-
ntani, dczvoltarca proprictrilii private gi a dreptului privat
a rinras fIrI altc urrniri industriale Ei comerciale, deoa-
rece intregul lor mod de producfie a rimas neschimbat.
'La popoarele moderne, la care comunitatea feudald a fost
desfiinfata prin industrie gi comer{, a inceput o dati cu
nagterea proprietdfii private .$i...a dreptului privat o .Iazd
noul, care s-a dovedit capabild si se dezvolte mai de-
parte. Antalfi, prinrul orag care a facut in evul mediu co-
nrerf rnaritim pe scari largl, a fost acela care a intoc-
. mit gi dreptul rnaritim. Indatd ce industria Ei comerf ul
au dezvoltat rnai departe proprietatea privatd, la inceput
in Italia, iar mai tirziu in alte {dri, dreptul privat roman,
a$a cum iusese elaborat, a fost reluat gi ridicat la ran-
gul de autoritate. Cind mai tirziu burghezia a dobindit
atita putere incit monarhii au luat apdrarea intereselor
ei pentru ca cu ajutorul ei sI doboare nobilimea feudail,
abia atunci a inceput in toate tlrile
colul al XVI-lea dczvoltarea propriu-zisd - in Franta tn'se-
a dreptului,
*,!i *r- r:w,s* "^ :-"Yrytfnrys
l BAZA ITEALA A IDI]OLOGIEI 63
il
i.
e
g luindu-se ca bazd, in toate fdrile, cu excepfia Angliei, co-
t,
fii dicele roman. Dar pentru ca dreptul privat si poatd con-
E.
T tinua si se dezvolte, a fost necesar sI se introducd qi
r in Anglia principii ale dreptului roman (in special in ce
+
' privegte p,roprietatea mobiliari). (Se nu s€ uite cI, la fel
ca Ei religia, dreptul nu are o istorie proprie).
In dreptul privat, relafiile de proprietate existente sint
exprintate ca rezultat al voinfei generale. Insugi jus utendi
et abutendi * exprimd, pe de o parte, faptul c[ proprie-
tate,a privatl a devenit absolut independentd de colecti-
vitate gi, pe de altl parte, iluzia cd proprietatea privatd
ins5gi s-ar baza numai pe voinfa privatS, pe posibilitatea
de a dispune in mod arbitrar de obiect. In practicd,
abuti ** are limite economice foarte precise pentru pro-
prietarul privat daci nu vrea sd-gi vadd proprietatea Ei
o datri cu ea jus abutendi trecind in alte miini, deoarece
in genere obiectul, considerat numai in raport cu voin{a
s2, nici nu este obiect, ci devine obiect, proprietate reali
abia in procesul schimbului gi independent de drept (o
relalie, adici ceea ce filozofii numesc o idee) ***. In dez-
voltarea ulterioard a rela{iilor de proprieia,te, aceastd
iluzie juridicl care reduce dreptul la simplii voinfd duce
in mod necesar la situa{ia cd cineva poate avea un titlu
juridic asupra unui obicct fara sa aibl in realitate obiec-
tul. DacI, de pild5, din pricina concuren{ci un teren in-
ceteazd sI dea rent5, proprietarul acestuia ili plstreaz[ .
titlul juridic asupra lui, inclusiv jus utendi bt abutendi.
Dar el nu poate face nimic cu titlul, el nu posedd nimic
ca proprietar funciar, dacd nu are, in afari de aceasta,
destul capital pentru a-$i cultiva pimintul. Prin aceeagi
iluzie a jurigtilor se explicl gi-faptul cd pentru ei, ca Ei
pentru orice cod in genere, este cu totul intimpldtor cd
indivizii intri in relafii, de pildd incheie contraite, Ei cI
acestea sint considerate ca relafii in care intri sau nu
intri aup_u voie gi al clror confinut {se bazeazd in intre-
definifia proprieta{ii in dreptul roman.l
t* ; consuma{ie (rle asemeneu; abuz). - Notu
abuza) Trad.
Nota Trad.
.lui"
-Ilel4ie pentru Iilozof i: idce. Ei cunosc- numai
:**cr.l sine insugi, qi rlc relaf ia ,,Omu-
accea pcntru ci toate relaf iile'rcale de-
vin itlei. (Notd marginuld q |ui Murx).
64 FI]UEIIt}ACI-I
gime pe bunul plac al contractan{ilor.
- Ori
prin dezvoltarea industriei gi a comer{ului,
de cite ori,
s-au flurit noi
forme de r-ela{ii, de exemfllu societdfi de asigurare etc.,)
dreptul q fost. de fiecare datd nevoit sd le a6cepte ca noi
moduri de dobindire a proprietlfii.
' Nimic nrai obignuit decit ideea cI in istoria cle pinl
acum totul s-ar fi redus la a acapara. Barbarii oiapa-
reazd imperiul roman, Ei prin iaptul acestei acapardri
este explicatd trecerea de la lumea antica la feudalitate.
La acapararea de cltre barbari totul depinde insi de
faptul dacd na{iunea cuceritd dispune de forfe productive
industriale dezvoltate, cutlr e cazul popoarclor- moderne,
sal dacd forfele 9l productive se bazeazl mai ales pe
unire gi pe comunitate. Acapararea mai este condifionairi
gi de obiectul care e acaparat. Averea unui bancher con-
stind din hirtii nu poate fi acaparati fIrI ca accla care
acapareazS, sI se supuni condi{iilor cle produc{ie gi de
c-irculafie din fara cuceritd. La fel gi intregul capital in-
dustrial al unei firi industriale moderne. $i, in fine,
foarte curincl acapararea are pebte tot un sfirEit, iar cincl
nu mai e nimic de acaparat trebuie si se inceapl a se
producc. Din accastir ncccsitatc clc a prodrrce, c:lrc sc
iveqte fo-arte curind, rczr,rltd ca forma de cornunitate arlop-
tatl dc tuceritorii carc s-au stabilit trebuie szi corespundl
treptei de clczvoltare a forlelor productivc pe care le-au
gasit, sau, daci acesta nu e cazul din capul iocului, forma
comuniti{ii trebuie'si se schimbe dupi for{ele procluctive.
se explici gi faptul care pare
-
sd fi fosf peste tot
4Eu
observat in perioada urmitoare migraf iunii popoarelor,
Ei anume ci sluga era stipin Ei cd foarte curind cuceri-
torii au preluat de la cei cuceri{i limba, cultura qi obi-
cciurile. ,Feudalismul nu a fost nicidecum adus de-a gata
din Germ.ania, ci Ei-a avut originea, in ceea ce-i privbgte
pe cuceritori, in organizarea lor militard din timpul cu-
ceririi, iar aceasta a evoluat in feudalism propriu-lis abia
-
dupd cucerire, datoriti inf luen{ei for{elor productive gi-
site in {5rile cucerite. Cit de mult a fost determinati
aceastd forml de forfele productive ne-o aratd incerci-
rile eguate de a impune alte forme izvc-rrite din reminis-
cenfele_Romei antice (Carol. cel Mare etc.).
I]AZA REALA A IDEOLOCIEI
{3. Unelte de produ.clie
Si Iorrne de proprietate naturale St creutc de ciuilizulic]
... * este gisit. Din primul caz rezultii premisa unci
dezvoltate diviziuni a muncii pi a unui conterf intins, din
al doilea caz mlrginirea locali. In printul caz inrlivizii
trebuie adunafi, in al doilca caz ei inEigi sint unelte dc
producfie allturi de uneltcle de prodLrc{ie date. i\ici intcr-
vine deci deosebirea dintre uneltele de proclucfie natttrale
gi cele crcate de civiliza{ie. Ogorul (apa etc.) poate [i con-
'siderat ca unealtl de produc{ie naturall. In prirlul caz,
cind este vorba de unealta de proclucjie naturarlir, indivizii
sint subordonafi naturii, in al cloilea caz unui proclus al
muncii. De aceea proprietaiea (proprietatea lunciarl) aliare
Si ea in primul caz ca o dominafie directi, naturaiii, in al doi-
lea caz ca o domina{ie a muncii, in special a nruncii acunu-
late, a capitalului. Primul caz presupllne cI indivizii sint
tuniti printr-o legitura oarecare, fie fanrilie, fie trib, fie
insugi plmintul etc. ; al doilea caz c5, ei sint independen{i
unul de altul Ei ii leagi numai schimbul. In primr"rl caL
schimbul este mai ales un schimb intre oamcni qi naturit,
run schinrb in care mllnca oamcnilor c.ste schirnltrti nc
produselc naturii ; in al doilca c^L el cstc prin excelenf l
un schinrb intre oameni. In prirnul caz cstc suIicicrrti ()
inteligen{I omeneasci medie ; activitatea fizicl qi cea spi-
ritr-ralI nici nu sint incl separate ; in al tloilea caz divi-
ziunea in muncd spirituali qi in muncri fizici, trebLrie sri
fi fost infaptuitri in practicS. In primul caz donrinaf!a
proprietarului asupra celor lipsif i de proprietate poate
avea la bazd, rela{ii personale, un fel cle cotnunitate ; in
al doilea caz ea-trebuie sI imbrace o infa{igarc rnateriall
intr-un al treilea element, in bani. In primul caz existd
mica industrie, insd subordonatl folosirii Lrneltelor de
pro.g!ucf ie naturale 9i'deci fari diviziunea muncii intrc
difeiitii indivizi ; in al doilea caz indusiria existii nunrai
in Ei prin diviziunea muncii.
. Pini acum am pornit de la uneltele de producfie, ;i
chiar aici s-a vizut necesitatea proprietifii private pentru
anumite trepte ale industriei. In industria extractivii, pro-
* Inccputul accstui capitol lipscatc. N oto Red.
-
5 - Ideolofln germand
tJ () IIIJUDRDACI I I]AZA REALA A IDEOLOCIEI 67

prictatca ltrivuti ttrlri cuincidc incii intru totul cu lllunca :
in mica iirdustritr gi irt toatzi agricultura de pind acunl,
proprietittea cste conseciltta necesare a uneltelor de pro-
duitie clatc. Contradic{ia dintre unealta de produc{ie 9i
proprietatea ltrivlta in lllarca industrie este un. produs
ilrof riu lrccstciit, pentrLl 1;roduccreil. clruitl eit trcbuie si
iic-dei,r loarte rlczvollatii. Dcci abia o datri cu nlarea in-,
dustric trstt llosibilii gi cles[iin{area proprietzifii private.
In ntarea intlustric gi in concurenli, toate condif iiie
de existenfa, iiniitirile, uniialeralitatea indivizilor sint -
contopilc in ccle-clor-rir fornie simple : proprietate privatd
dc iniiivizi, ca o lunte aparte'alilturi de ei, din cauzi cir
inclivizii, ale clror forle sint, traiiesc' iniprigtia{i 9i in
'sintunii
opozi{ie cu alfii, in. timp.ce, p9 d.. altd, parte,. aceste
idrte forfe reale numai- in cidrul relafiilor ,9i lega-
turilor clintre' acc;ti indivizi. Deci, pc il. o llartc, o to-
talitatc de for{e pr<;ductivc care au irnbr;icat oarecunl o
forn:i obiectivii $i nu nrai Isint] pentru indivizij ingigi
forfe ale inclivizilor,. ci ale proprietifii private, adicS',u19,
inclivizilor numai in tnlsura in caf e ei sint proprietari
privafi. In nici o perioadd anterioari forfele productive
nu au imbracat aceast-I formii indiicrent:i fa{i de rela- .

gi nruuca. O clatii r)Lt lxrnii, toate lorntele de schinrb 9i {iile dintre inclivizi ca indivizi, pentru cd in-fa{ainseqi rela{iile
scltinrbul insr-r1i apltr pe ntru indivizi ca intimplatoare. l,or erau inca mdrginite. Pe dc altd parte, acestor
Rezitla dci:i iir uaiura banilor ca toate relafiile cle pini forfe productive s{I' majoritatea indivizilor de care s-au
ircLlln ilLr iost nruniti rcla{ii intre ir-rciivizi in condifii de- rr$t iccste forfc Ei care, lipsifi de oricc. confinut lgal al
lcrrtrittatc, i:tr llu itttrc indivizi ca indivizi. Accstc coll- vidlii, au devenit astiel indivizi abstrac{i, iiind insri Pu.?i
dilii sinl rcdLrsc la clouii la ntunczi acumulatii, res' tocmai prin acest iapl in . situafia cfc a intra in rela{ii
lrectiv proprietate privatii, gi la tnuncd realI. Cind unii unii cu alfii ca indiuizi.
riin ele disparc, scitirtrbul stagneazI Economigtii moderni,' Singura legituri pe care ei o mai au cu for{ele PIo-
de pilrla Sistrondi, Clterbulicz ctc., opun associalion dcs ductive"gi cu [ropria'lor existenli, munca, a,.pierdut pini
indiviclus * lui associatiou dcs capitaux r*. Pc clc altl Si attarenta db activitate propric r;i Ic nienfinc cxisLcnla
parte,.. indiviz.ii inqipi , sinL^ cornplct^ suborclouafi. diviz,iunii nuniii nr'.itilind-u. Pc cind-in-peri<,radcle anterioarc activi'
nruncii li, prin accasta, sint pugi in cea ltlai clelllini clc' tatea prolllie gi llroclucerca villii tnatcrialc .9raLi separa.Lc
pcnde.r.rfli unii. falli dc alfii. In ntiisura in carc, in caclrul prin tiptut ce reveneau unor persoanc
-
diferite, iar.proclu-
nruncii, proprietatea privatii este oltusl muncii, ea se dez- [.i., ui.1ii materiale trecea, ilin- cauza mlrginirii indi-
volta din necesiiatci.L acurnularii. Ea mai pdstreazd incii viziior in$iqi, clrept un mod inlerior de activitate PrqPrt^e,
la inceput forma cortrunitiifii, clar in dezvoltarca ulterioara acum ele' se clesilart una de alta atit de mult, incit in
'materiali apare
sc apropic tot mai trult rle forma ntodernd a proprietdfii genere viafa scop, , iar producerea
.caprezent
private. Diviziunca rnuncii irnplicti de la bun inceput 9i icestei viefi materiale, munca (in singura . formi
<liviziunea cotdiliiktr tlc trttutcti, a uneltelor ;i a nlateria' posibilii de activitate proprie,. dar, dupd cum vedem, o
lelor, o clatai tru accasta farinii{area capitalului acumulat iormi negativl) , apare ca mijloc.
intrt: diitrrifi proprietari gi prin aceasta separarea capi- s-a aiuns cleci atit de departe, incit i.ndivizii trebuie
talului gi a trturtcii, gi diferitele iorme ale proprietd{ii si-Ei insuEeasca totalitatea existenti a lorfelor productive
insiipi. Cu c-it sc dezvolta mai nrult cliviziunea muncii pi nu humai pentru a ajunge la o aclivitate pr.oprie, ci, in ge-
r:ri cit crc'qtc acLlu'rularrea, cu atit urai puternic se dezvgliir nere, pentiu a-gi asigura existenla. Aceasti insugire estS
gi accasta separarc. r\'lttnca instiqi poate cxista numai pre- .onailionati in'primirl rincl cle obiectr.rl care urricazi a fi
-Aici accasti sellararc
suprunind i*uEit-- de ioilele productive, dezvoltate.ca o totalitate
se vidcsc, atradar, douir lucruri. In primul rind, $i' cire exista numai^'in caclrul unor relali'i acest universale'
punct
!lgle_d. produclic apar ca total independente Ei rupte Aceastl insugire trebuie sI aibi deci ciriar din
cle veclerc utl caracter universal, coresptrnzator forfelor
prcl-
* asoci('rca intlivizilor. - Nola 7 rud. in slllC
tt - asocicrca caoitalirrilor. cluctive gi circulafiei. Insuqirca acestor lorfe nu cste
- - Nolc frod
5r

:"r*&r. *, ..# {rre.",:*r', ia$ jtiir'{$ir'r:iP'^' -t.tffi

68 FEUERBACH
altccva rlecil dezvcrl Ialca allti tudini Ior individuale, corespun-
zatoare uneltelor niateriale de Producfie. Insuqirea unei to-
talitd{i de unelte de productie este chiar gi pentru acest
s.implufapt - de aptitudini la in-
dezvoltarea unei totalita{i
divizii ingigi.- Aceastr i'nsugire este apoi condifionata de indi-
vizii care iEi insupcsc ccva. Numai ploletarii moderni, cu cle-
sdvirgire excluEi de la orice activitate proprie, sint in stare
sI-gi impuni activitatea proprie totald, care nu'm,ai e limi-
tatd Ei care constd in insuEirea unei totaliteti de forf,o produc-
tive. gi.in dezvoltarea unei totalitS{i. de aptitudini,- presu-
pusd de aceastd insuqire. Toate insugirile revolutionare
anterioare au fost limitate. Indivizii a cdror activitate pro-
piie g fost mdrginiti printr-o unealti da produc{ie rirar-
giniti gi prin relafii restrinse gi-au insuqit aceastd unealtii
de producfie mdrginitd gi de aceea n-au ajuns decit la o
noui limitare. Uneltele lor de producJie au devenit pro-
prietatea lor, clar bi ingiqi au' rdmas subordoniti ciiul-
ziunii muncii gi propriilor lor unelte de produc{ie. La
toate insugirile de pina acum, o masi de indivizi a rdmas
subordonatd unei singure unelte de produc{ie ; la insu-
girea de citre proletariat, fiecirui individ trebuie si i se
subordoneze o nrasi dc unelte de producfie, iar proprie-
tatea trebuie subordonatr tuturor. Rcla{iile moderhe -uni-
vcrsalc nLr pot fi subordonate indivizilor in alt fel decit
tlacr sinL subordonate tuturor. mai este con-
- Insugirea
di{ionati $! de felLrl in care urmeazd, si fie iniiptuitd. Ea
nu poate fi infiptuitri decit printr-o asociere, care prin
insugi caracterul proletariatului nu poate fi, la rindul €i,
decit o. asociere universal5, precum qi printr-o revolu{ie,
in care pe de o parte este rdsturnatl puterea atit a mo-
dului de producfie Ei de schimb cit gi a structurii sociale
de pini acum, iar pe de alti parte se dezvoltd caracterul
universal Ei 'energia proletariatului, necesard pentru in-
flptuirea acestei insugiri. In cursul acestei revolu{ii, pro-
letariatul se dezbari de'tot ce i-a mai rimas din starea
sa sociala de pini acum.
Abia pe aceastd treaptd activitatea proprie coincide
cu viata materiall, ceea ce corespunde dezvoltdrii indi-
vizilor in indivizi totali gi dezbaririi lor de orice primi-
iivitatc ; iar atunci tratrslc-rrrrarea muncii in activitate pro-
"i
\l
BAZA REALA A IDEOLOGIEI ti9
prie coincide cu transformarea .rela{iiior concli{ionate dc pini
acum in relatii intre indivizi c3 :0tare. O dati cu insuEirea
tolalit5{ii for{elor productive de citre indivizii asociafi, pro-
prietatea privatl inceteazl si mai existe. In timp ce in
istori,a de'pinI acum o condifie sau alta aplrea intotdeauna
ca intimplitoare, acum a devenit intimplStoare izolarca
insdgi a indivizilor Ei profesiunea particularl a fieclrui itt-
divid in parte.
' Pe indivizii care nu mai sini 'subordonafi diviziunii
muncii, filozotii gi i-au reprezentat ca un ideal denumit
,,omul"
'gi intregul proces descris- de noi l-au conceput
ca proces de dezvoltare ,,a omului", astlel cI' inclivizilor
de pini acllm le-a fost subsfituit pe tc.rate treptele isto-
rice ,,omul", prezenfat drept for{a rnotrice a' istoriei. Intre-
gul proces a fost astf'el conceput ca un proces de autoinstriii-
nare ,,2 omului". Acest lucru s-a produs in special clin
cauzd ci individul mijlociu de pe o trcaptl ultcrioari [,,
fost] totdeauna substituit celui de pe treapta antcrioarl,
iar congtiinta ulterioard Ia fost] atribuitd indivizilor an-
teriori. Prin aceasti inversare, care din capul locului facc
abstraciie de condi{iile reale, a fost posibil sd se' trans-
lorm.e inircaga istor:ie intr-un proccs de clezvoltarc a
conEtiin{ci. .
Din conccpf ia istoricl expusi sc nrai clblin, in Iinc,
urmdtoarele rezultate: 1) In dezvoltarca for{elor produc-
tive intervine o treapth pe care iau nagtcre forte de pro-
ducfie gi mijloace de schimb care tn cadrul relafiilor exis-
tente aduc numai nenorociri, care nu mai sint for{e de
produc{ie, ci forte cle distrugere (maginile gi banii),
gi, legat de aceasta, faptul ci apare o clasir care trebuie
sd duci toate poverile societif ii - f 5ri si se bucure de
avantajele ei, care este eliminatd din societate, este im-
pinsd la opozifia cea mai hotdritd fafd de toate cclelalte
clase ; o clasi care formeazi majoritatea tuturor nrem-
brilor societi{ii gi de la care pornegte conqtiin{a ci cste
necesarl o revolufie radicald, conEtiin{a comunisti, care
se poate, firegte, dezvolta gi la alte clase prin in{elegerea
situafiei acestei clase; 2) condi{iile in care pot ti [olosite
anumite forfe de producfie sint condifiilc. donrinafici unci
anumite clase'sociale, a cirei forfa socialS, provenitii din
 IU trEUEIII]ACI{
s.ituatia
-ei dc
'' listrl in iorma ili are exprcsia pructic-idea-
dc prol)rictari,
siat respcctivl. Din iceast:i cauz[ orice
lupti revolu{ionari se indreaptei impotriva unei clase do-.
minante . pinii atunci ' ; - 3) in toa[e revolu{iile de pin:i,
acunr, felul cle activitate'a,ramas mereu neaiins gi a'fost.
vorba nrinrai de o altii distribuire a acestei activitdfi, de
o noui. fgpartizare a nruncii la alte persoane, in 'fimp
ce, rcvolufia ct-lrrunistii se ridicii inrpotriva clultti cle acti-
vitate de , piiri ltunci, inlatura ilLLtnca ;i 'desfiinleazd
f
o osebirea dintre- individui-persoana 9i individul-intirnplare
clata cu dc,nrina{ia oriciror clase insegi clasele, d'eoarece
ea este iniaptuit:1 rle clasa caro in Societate nu mai e con-
sideratii drcp't cla-szi, nu este recul-loscuta drept clasi, ci este
cxprcsia clr.str:irlirii tuturur'clasclor,
-nafionalitnfiior etc.
inriuntrul socicti{ii actuale ; $i 4) atit fetriru producerea in
niasi a accstei con;tiiir{e conlun:ste cit-gi pentiu iniaptuirea
' cauzei inseli este ncccslrri o sctrimbare in rxrilsi a oameni-
lor, carc nLl sc l)oiltc iniiilltui decif in cursnl unci rniqciri
lrracticc, in crrrsul unei reuolulii,. revolutia este deci nece-
sari rru nLlnlai pcrrtru cii clasa.donilnantd nu poate fi f6stur-
natd in nici rrn alt rrrocl, ci 5i pentru cd clasa cure rustoarnu
poate si se dcscoloroscasci nuniai in cursul ro'olufiei de
' intrcgul pulrcg.ai vcclri 9i sa devinei capibila sii intenreieze
, r.l socitttatc norrl. \ l
LC.l COI{UNrSr\,ruL
PI{ODUCEITIi,\ IIOIT}IEI IUII,AIIILOR CA ATARE
comunisrrrLrl sc tleosebegtc de toate nrigcirile premergi-
toare prin acega c..i el revol.Lr{ioneazi bazele tutuior relalii-
lor de produc{ie gi de circula{ie anterioare gi trate azd pen-
tru prinra oarzi toatc prcnri.scle spontane in mod congtient
ca 1le crea{ii uleo:rrnc.nilor de pini acum, le dezbraci cle ca-
racl.crul lor.slrorit:rn ;i le supune puterii inclivizilor uni{i.
De rccea oricnt:rrt::r sa este in cscn{i economica, realizarea
nr;ltcrialii a contli{iilor accstei asocieri ; ea face din condi-
{iile existcnte condiiii ale asocicrii. Realitatea pe care o fru-
repte comunisrnul este tocmai baza reali care urmeazi sI
* Oanicriii ilLl irrtcrcsul s:i ntcn Iini starea actuali
(Notti nturginulti a lui Alurx).
': l;,i?+ {4--ff# '+r
d !, -li ,d*;' Ti ",'
COMUNIS^{UL. pRODUCEREA FORi\llll RELATIILOR CA ATARE
zidirniceasci tot ceea ce e clat inclcpencicnt clc inclivizi, in
mlsura in care existentul nu este nici el altceva decit un
proclus al rela{iilor de pind aclrm cfinirc indivizii.tnqigi. A$?'
clar, in mod practic,
-de comunigtii trateazd condifiiic creatc tle
producf ia gi rela{iile de pinri acum ca neorganicc, , f ziri
li-gi inchipuie totuEi ci a fost planul, mgnilca gcnel'a.{iilor.
anterioare-de a le furniza niaterialul 9i llrei sa creadd cI
ele au fost neorganice pentru indivizii care lc-au creat. Dc-
nu este o deoscbire logicd, ci un fapt istoric. Aceastd deo-
sebire are un sens diferit in dileritele'epoci, de exemplu.:
starea a fost in secolul al XVIIl-lea ceva intitnplritor l)en-
tru individ, plus ou moins chiar gi familia- E o cieosebire
pe care nu noi trebuie s-o faceur pentru fiecare ep99d, ci
ile care fiecare epocl o face ea insdgi intre elementetq..Pg
care le gdseEte, gi o face nu pornind de la logici, ci silitd
de conflictele ttiatcriale alc viefii. Ceea ce cpocii dc rnai tir-
ziu ii apare, in opozifie cu epo'ca anterioarti, ca intinrpll'
tor, deci gi unele dintre elementele transrnise de epoc.a an-
terioard, este o formI a relatiilor care a corespuns unei anu-
mite dezvoltari a lor{elor, productive. Raportul lorfelor de
producfie fatii de forma rclafiilor este raportul fortriei rcla-
iiitor fafn de activitatea sau manifestarea indivizilor.
(Fclrma dc bazai a acestei activitifi cste, fire;tc, cea ntate'
rialI, de carc depind toate celelaltc : cea spirituall, llolilicl,
religioasi etc. Diferitele feluri de organizare a vietii mate'
riale depind, firegte, totdeauna de necesitdfile care s-au dez'
voltat, Si atit crearea cit gi satisfacerea acestor necesit5fi
sint ele insegi un proces istoric pe care nu-l intilnim la nici
o oaie ;i la nici un ciine Iprincipalul argument sus{inut cu
inddritnicie de Stirner adaersus hominem *] , degi desigur
oile gi ciinii sint in forma lor actuala, malgr6 eux **, pro-
dusul unui proces istoric). Cii tirnp nu it apzirut incl con-
tradic{ia,'condifiile in care au loc rela{iile dintre indivizi
sint.condi{ii care fin de individualitatea lor, ele nu sint ex-
ferioare lor ci sint singurele condi{ii in care aceqti indivizi
determinafi, care existl in cadrui unor relafii cleterminate,
igi pot produce via{a materiald gi ccea ce e legai de ea, sint
a producf iei, t- impotriuu ontului. Nota Tral.
** - lor.
inrlifcrcnt dc voin{a Nota Trod.
- -

72 FEUERBACTI
deci conditiile activilrifii^lor proprii gi sint produse cle
aceastd activitate propric. Cit timp n-a apiirut inci contra-
dic{ia, conditia determinatd in care ei produc corespuncle
deci condi{ionririi lor reaie, existen{ei loi unilaterale,^a ci-
rci unilateralitate se manifestd abia prin aparifia contra-
.rlicfiei gi cxisti'dcci pentru cei de mai tirziu. Aceasti con-
dif ie apare,.atunci qa o crtuqi intimpldtoare, iar congtiinf a
cr ea conslituie o crtr-rgi este atribuitr epocii anterioa're.
Aceste diferite concli{ii, care la inceput apar drept conditii
ale activitatii proprii, iar mai tirziu ca nigfe citug6 ale aces-
teia, alcituiesc in intreaga dezvoltare istoricl o scrie coe-
renti rle forrne cle relatii a cdror legaturd constd in abeea -
cd in locul formei de relafii anterioare, devenitd crtusi,
este pusd.o formzi nour, care'corespunde forfelor prodric-
tive mai dezvoltate gi astlel unui fel mai-avahsat ile acti-
vitate proprie a inclivizilor, care, a son tour *, devine ci-
lurd Ei este.apoi lnlocuiti prin alta. Deoarece pe fiecare
treaptr
aceste condifii corespund dezvoltirii corespunzi-
toare a forfelor productive, iitoria lor este totodati istoria
for{elor p.roductive in clezvoltare preluate de fiecare gene-
iatig lguir.iar prin.aceasta ea este istoria dezvoltdrii f-orfe-
lor indivizilor ingiEi.
Deoarece aceastl dezvoltare are loc_ in mocl spontdn,
adici nu e subordonati unui plan de ansamblu al^inclivi-
zilor liber asociafi, ea-pornegtd de la diferite localitifi, tri-
na{iuni, ramuri de muncd etc., fiecare dezvoltinciu-se,
!rli,
la incep.ut, independent de celelalte,.intrind abia treptat in,
legdtura cu celelalte. Aceasti dezvoltare se produce'numai
cu foarte mare incetineald; diteritele trepte'gi interese nu
sint niciodatr cu desdvirEire invinse, ci numai subordonate
.
interesului invingrtor gi mai ddinuiesc secole de-a rindul
alSturi de acesta. Rezultd de aici ci chiar iniuntrul unei
1a{iu1i indivizii se dezvolti in mod cu totul diferit, chiar
daca facenr abstrac{ie de situa{ia lor materiald, gi cr un in-
teres anterior a crrui formr specificd de relafii bste inldtu-
rata de o alta formi care apailine unui interes ulterior mai
dispune incd mult timp de b putere tradi{ionali in comuni-
tatea aparcnti (stat, drept) devenitd de sine stititoare
fa{a de inclivizi, o putcre care, in ultimi instan}i, nu poate
* irn-tcren cu totul nou, in Gcrtttania populalia inifiala a rltttas llL'
- la rindul ei. Noto Tratl.
\
',.'.,-.
COMUI.iISATUL. PRODUCEREA FORMEI RELATIII-OR CN ATAI{E 1,,
fi stiirimata dcciL prin rcvolulic. La fcl sc cxplica dc ce
in unele puncte ,care permit o sinictizare mai gene-
ralii congtiinfa poate parea uneori mai inaintata decit
relafiile empirice, contemporane, astfel czi in luptele dintr-o
epoci mai tirzie se poate pune 'bazi pe teoreticieni an-
tcriori ca autoritifi in materie.
merge foarte repede in {ari carc, - In scltintb, clezvoltarca
ca America de Nord,
pornesc de 1a inceput intr-o epoca istorici mai dezvoltata.
Astfel de {ari nu 'au alte premise naturalc in aIari de
indivizii care se stabilesc acolo silif i de formele de re-
lafii din vecltiie firi, f<-rrtrte care nu corespund necesita{i-
lor lor. Ele incep deci cu indivizii cei ntai avansa{i din
vechile {iri Ei deci cu iormele cle rela{ii cele mai dezvol-
tate corespunzltoare acestor indivizi, iuci inainte ca aceste
forme de relafii si se ii putut impunc in vecliiie fari ".
Este cazul tuturor coloniilor, in ntisura in carc nu sint sim-
ple baze militare sau colrlercialc. Cartagina, coloniilc gre- -
ce$ti Ei Islanda in secolele al Xl-lea Ei al XI l-lea constituie
exemple in aceastd privint5. O situafie similarti are loc in
cazuf cuceririlor, cind in-fara cuceritd este 'transplantati
de-a gata o fortna de rela{ii dezvoltata pe alte meleagtrri ;
pe cind in patrie ea mai era incii impovirati de intercse-gi
'ea poate
iciafii din cpocile prccedentc, aici 5i trcbrrie sii fie
impusd in intrcginte Ei in ciuda oricarc-rr picdici, chiar daczi
ar-[i numai pentru a asigura cuccritorilor o llutcre trainicii.
(Anglia qi Neapole dupa cucerirea nornrandi, prin care au
primlt forma cea mai desivirgitl de organizare feudali).
Dupd concep{ia noastri, toate ciocnirile din istorie i$i
au decl originei'in con,tradic{ia dintre for{ele productlve $i
forma rela[i,ilor. De altfel, pentru ca intr-o {ari aceastd col-l-
tradictie sd ducd la ciocniri, nu e necesar ca ea si fie im-
pinsi pini la extrem chiar in acea {ara. Concurenfa cu fa-
iile mai dezvoltate din punct de vedcre inclustrial, provo-
catl de rela{ii interna{ionale largite, este suficientir pentru
a produce o contradicfie aseminitoare qi in {arile cu indus-
* [ncrgia pcrsonali a indivizilor dife'ritelor na{iuni
mani gi aniericani - gel'
energic datorata pur qi simplu incrucigarii de
rasc -
popoare striine transplantatc pe un tcrcn evoluat, tl r\ntcrica pc
Ioc, (No/a lui Mttrx Si Engels).
 FEUERBACH
tric nrai lrulin clc'zvolLatii (de exerrrplu prolciariaIul latent
din Gernrani:r ;i-a [acLrt apari{ia datoriti concurenfei indus-
triei engleze)
Aceiisti contrariic{ie clintre forfele productive Ei forma
reia{iilor, citre, dultri cum arl vdzut,'s-a mai ivit de multe
ori in istoria clc pina Acunr fiirii insl sri-i pericliteze teme-
lia, a trcbuit s:i izbucnearsci cle fiecare datir sub forma unei
revolufii, inrbrircincl clivcrse fonne sccundare, ca totalitate
de ciot:r.riri, cirlcniri :rlc diIeritelor clase, contradicfie a con-
gtiintei, lupta de idei etc., ltrpta politici etc. Pornind fu la
un punct cle vedcrc rnarginit, una dintre aceste forme'se-
currd:ire poaie ii lual:i izolat gi consideratd drept bazd a
acestor revolufii, llicru cu atit mai ugor cu cit indivizii de
la care au pornit rcvolufiile gi-au frcut ei ingigi iluzii asu-
pra .proprici lor activititi, iluzii corespLlnzdtoare graclului
lor cle culturii .,si treptci de dezvoltare isiorici.
'flunslorr]rarca lor{clor
llersonale (a relaf iilor) in forfe
obicctive plin rliviziunca nruncii nu poate fi suprimati pri'n
acerla ci oanrenii iqi scot din cap reprezentarea generald a
accstei . translormiri, ci numai prin accea ci indivizii i.ri
subordorleala clin nou aceste iorie obiective gi desfiinleaz,it
diviziunca rluncii. Lucrul uccsta nu e cu putin{r -fiecaic]farr co-
nrLrnitate. i\bia in comunitate [cu alfii, incjivicl
.[arc] pLrtin{ii sii-gi clczvollc rnultilatcrai uptitudinilc; abia
in conrirnitatc dci'inc dcci posibilii libcrtati:a personall. In
. surogatclc dc comunitaif i de pina acLrm, in staI etc.,.liberta-
tea persunali a e.ristat nunrai pentru indivizii care s-au dez-
voltat in condi{iilc clasci donrinante, gi .numai in mdsura in'
care au fost indivizi ai acestei clase. Comunitatea aparentd
in care s-au unit indivizii pini acum s-a auionomizaf de fie-
c?,r9 dat:i fa{i de ci, gi, fiind unirea unei clase inrpotriva
altcia, ea a lost pentru clasa donrinati nu nulrai o cbmuni-
tate cu totul iluzorie, ci chiar o noui cdtuEa. In aclevdrata
conrunilate, inclivizii dobindesc in gi prin asocierea lor tot-
odatzi gi libertatca lor.
Din intreaga,explngfe de pini acum rezultr ci relafiile'
in care au intrat indivizii unei clase Ei care au fost condi-
{ionate clc interesele lor comune fafa de un ter.{ au constituit
intotdeauna o comunitute careia acegti inclivizi i-au apar-
{i.nLri numai-ca indivizi mijlocii, numai in mdsura in iare
ei au trait in condifiilc de-existcn{ii ale clasei lor, au fost
'\s.€s "'lir:*r?'
;.':::..4
COA1UNISITUL, I'IIODUCEREA FOITMEI ITELATIILOR CA A'TAIiD l.)
rela{ii la care ei au participat nu ca inciivizi, ci ca nrembii
ai ciasei. In schimb,- in comunitatea proletarilor revolutio'
nari, care instituie un control asupra condifiilor lor de exis-
tenfd gi asupra celor ale tuturor membrilor societdiii, lucrtt-
rile'stau exact invers ; indivizii participl la aceastd comuni-
tate ca indivizi. Tocmai asocierea indivizilor este aceea care
(firegte, cu premisa unor for{e prgductive. dezvoltate ca
dcr"i; puns concii{iile dezvoltlrii gi migcdrii libere a indi-
viziloi iub controlul lor. Aceste condi{ii, care pind acum- au
fost l5sate la voia intimpldrii, au clpltat o existen{a auto-
nomd fafa de indivizi, ca urmare atit. a separlrii lor ca in'
divizi cit Ei a asocierii lor, inipusd de diviziunea muncii,
leglturi
dar deveniizi
- datoritadesepardrii
strainl lor. Asocierea
indivizilor
pin:i acum (nicidecum - oarbitrari,
cum e prezentatl, dc exemplu, in ,,C'.rntrat social", cl nece-
sara) a iost nuntai o asociere in vedr:rea acestor condi{ii, in
cadrul clrora indivizii s-au bucurat apoi de intimlllare (cotn-
ltarir, de excmplu, iormarea statului nord:allcr,iczln Ei a re-
fublicilor sud-americane). Acest drept d9 o te'bucura nes-
lingherit de intimplare in cadrul anumitor condifii se..nu-
rnei pina acum libertate personal[. - Acesle condifii de
existcnfl nu sint, firegte, ilecit respectivele forfe de produc'
{ie gi forme ale relafiilor.
DacI privirn lilozoiic aceastir dezvoltare'a indivizilor
in cadrul condifiilor de-existenfd conrune ale stlrilor 9i cl11-
selor care s-au. succedat in istorie gi in cadrul reprezentl'
rilor generale impuse lor de aceste condifii, atunci le pq-
tem inchipui desigur lesne cd in aceqti indivizi s-a dezvol-
tat specia sau omul, sau cd ei au dezvoltat omul ; o inchi-
puire prin care se dau citeva palme zdravene istoriei *. Pu'
tem concepe apoi 'aceste stdri gi clase diferite ca spccificari
ale'expresiei generale, ca subimpdr{iri ale speciei, ca f,aze
de clezvoltare ale omului.
- Aceasti,subordonare a indivizilor faf:i de anumite clase
nu'podtc fi suprimatl pina ce nu s-a format o clasl care nu
I 1 Tcza clcs intilniti la sfintul Max ca oricine cstc cct'a cc cste
gra(ic sta tului este in fond acela.li lucru cu teza cd burghezul este
,l.ttl
numai utr exetttplar al speciei burglrezilor; o teza care presupune
cI c/csc brlrghezilor ar fi cxistat incti inainte de indivizii care o
r.i
,i compun. (Nctta lui Marx gl Engels),
i;;
."1
'i
;
.+
.'l
= ,-;-.Ffjrgf -'a",;EgY,.'r*
.t.,.
#
li; ji.
iir
ll i t
It :
ll' , /u FEUERBACIJ
lir'
li ,

til! corluNIsMUL, PRODUCEREA FORI{EI RELATIILOR C,r ATARE

77
li r ;
:

mai are de promovat i'potriva clasei clominante nici un

in_
terc's speci:rl de clas5.
Indivizii au pornit intotdeauna de la ei inEigi, dar bine- s.pecific. ce-i drept, iobagii care fugeau de pe nroqii consi-
in{eles de la ei .ingiEi a$a cum erau in cadrur'.birJitiiroi'.i cicrau fosla lor-stare de iobrlgie ca ceva intfnrplaitor pentru
rela{iilor lor istorice date, nu cle la inaiuiJri ;;i;;:i il; personalitatea lor. Prin aceasta, ei nu procedau insi decit
sensul ideologilor. In cursul.qicrezvoltirii istorice inse'Ei
B

i', r ca-orice clasi care se libereazd de o crtuEa, gi, in aiari de

t'!r I mai datoritr autonomizirii relafiilor sociaie, inevitabiiito.- aceasta, ei nu se liberau ca claszi, ci ca persoane izolate.
cadrul diviziunii. muncii, apare o deosebir.lnli. ;i;i;';.;:in
l;t. l r\poi, ci nu ie,seau din sfera sistcniului dc stirri, ci formau
l; ,r
tt
sonalr a ficcirui indi'id -,si via{a lui suborclonati unei'ri- numai o nouri stare, piistrindu-pi Ei in noua lor sitrrafic fc-
't.'
J muri de munci oarecare qi condiliilo. .or.rprnzdtoare u..r- 'lul anterior de niunczi pe care il perfec{ionAu, clibcrinclu-i dc
cI.tu.Eele de pini atunci, care nu Imai] corespuncjeau gradu-
I
a.
teia. (Acest lucru nu treb,ie interpretat in scnsul .i,-
exemplu, rentierul, capitalistul- etc. ir inceta cle a ,ri J.
lli' :,I
lui de dezvoltare la care ajunseseri *.
,j..
:l
,

, i'
persoane ; ci cr. pe.rsonalitatea lor este condi{ionatd gi de-
ri insd, propria lor condifie de viafa, lltunca,- ljcntru proictari,
gi, o datir cu ca,
il.t totalitatea condifiilor de existenfa ale societifii actuale au
.

.. terminatii de rela{ii dc clasl bine cleteimi-nate, iai-cie6sebi-

f. rea se manifestl clevenit un lucru intimplator, asupra cziruia proletarii inclivi-
l
:l; .1-bi., 1n ?pozif
ig gu o altd clase, gi p;;tr;
{
ei . ingi5i .bia atu'ci ^
cincr crad fatinren[; . In car.rrur' stdrii du.ali nu au nici un control, qi asupra ciruia nici o organi-
'ri .i (gi rnai mLrlt incr in cacrrur tritrurui) aCeJt fapt este zare sociald nu le poate da vrcun- coritrol, iar contrurdic{ia
cuns' un nobil,.dc cxcmplu, ranririincl intcltcicauna incl '
q
as- dintre personalitatca prolctarului indii'idual ,',si condi{ia clc
i
,i; bil, un roturier* intotcleiuna un roturier,-iceasti calitate un no- viafd impusa lui, adica munca, ii apare lui insugi in llocl
t- fij'r], indcpqld.cnt de celelarte rla{ii ate sate, l"i.i--rr;il;: evident, cu atit mai mult cu cit e saciilicat inczi clin lincrcfe
; gata de indivirlualitatea sa. Deoiebir.u -oiht.. gi e lipsit de posibilita;tea de a ajunge inaunlrul cla-sei salc
i; persoani gi inclivirl ca elcment componenr at ciasei-;;;ca
in,liuia la condi{,ii care s5-l ridice in rinclul celcilalte clase.
- Pe
,

i. I

terul intimplitor,.al condi{iiror cl.e viili pentiu
ivcqte abia o dati.crr a.1,i,i'i1ia clasci,'.,,'i" .rte <in,r:"ia,1.
ci insigi rrn
produ,g al burghczici. Abia concurcrilr rupta dintre incli-
si
yi?r_ d'^naEtere gi dezvolta> accst caracter^ intimpieior'il
atare. De accca, r.rl], donrina{ia- burgheziei, indiviiii igi in-
c.li]p.uie_ca sint mai liberi ca inainte,?eoir.t. p.ntru
ei'con-
di{iile de vialr sint intimplitoare ;' in realiiite, .i sint,
reEtc,, r,ri liberi, deoarece sint nrult mai subordonati
lqlin
unei for{e obicctivc. Deosebirea cle stare ,o.iuta l;;;^1" ;;i:
glenf, rnai ales in antagonis.mul crintre-bu;g[.;l;"$i"p"--
letariat. cind starea tirgove{ilor, corporafiile etc. s-au ridi-
cat irnpotriva iurarlc, conclitia existentci lor _ Dro-
'cbilinrii
prieiatea mobiliari -si munca.mcateEugir;;t;i,-;;;; .*i[ii-
serd in stare latentr inci inaintba'cjJsprinderii loi a. Iii-
tcmul feudal apirut ca ceva pozitiv, ca ceva care s-a
impus irnpotriva - aproprieti!ii iunciare feuclale,.fapt pentru
care a Ei adoptat la inccput tot lornra feuclali, c]ar intrlun fel
t
- om de rind. Nota Trart.
cind, agadar, iobagii fugifi nu voiau decit si-gi dezvoltc
liber qi sa'qi promovezc condi{iile' lor dc viafii cxistcnte $i
ajungeau dcci in ultinrri instarrfii nunriti lrinii llr nlunca
libcri, prolclarii, ;lentru a-gi a[irr]ta l)crsorralitatca, trcbrrie
si desiiinfczc (au[heben) propria lor condifie dc existenfa
de pind aclinr, adicd rlunca, care esle totoclatir condifia de
existenfi a intregii societa{i de pinii acunt. Ei sc gr'rscsc,
ri-
prin urmare, in direct;i oltozi{ie cu forma in care inclivizii
societ5fii se manifestau ca totalitate, cu stalul, gi trebuie
sd rdstoarne statul pentru a-Ei impune personalitatea.
* Nu trebuie uitat ci insirsi necesitatca iol;agului de a cxista
gi faptul ca nrarea gospodaric dcvcrrisc cu ncputinl:i au dus ta inr-
plrlirea de allotments Ioturi] la iobagi gi au rctlus foartc curinrl
obligaliile iobagilor fa{n dc stdpinul feudal la o mcdic dc dari in
naturir gi dc prestalii sub forml dc clici, ceca cc a dat iobagului
posibilitatca sa acumulezc proprictafi rnobiliarc qi i-a u$urat astfcl
Iuga de pe proprietatea staptnului, cl,eschizindu-i perspcctiva de
a-gi cigtiga existen{a oa tirgovet. Acest lucru a dus 9i la diferenlieri
intre iobagi, astfel incit iobagii fugifi de pe nrogii erau deja scrni-
tirgovc{i. Estc rle asemcnca cvidrnt ca faranii iobagi carc cunoqtcarr
o ntescrie aveau cele rnai multe ganse sir agoniscascii o prolrrietatc
rttobiliari. (Nota lui Marx Si Engels).