A fost o data un om sarac, care avea o sotie si multi copii.

Barbatul muncea din zori si pana in seara si tot nu avea nimica.

Copiii se culcau in fiecare zi cu burtile goale si cu lacrimi in ochi.
Doar fata cea mai mare, care era tare isteata, le mai alina necazul fratilor sai, spunandu-le sa aiba rabdare, ca intr-o zi vo
manaca si ei pe saturate. Intr-o zi boierul pe mosia caruia se afla biata familie de saraci il chama la el pe om si ii zise:
- Vad ca esti tare harnic si muncesti toata ziua, dar tot sarac ai ramas. Iti voi da o bucata de pamant, care sa fie a ta, sa o
lucrezi pentru tine si sa faci un bordei pentru familia ta. Omul sarac multumi boierului si pleca sa-si aleaga un loc pentru
bordei.
Nimeri tocmai langa casa unui taran bogat si tafnos, care se cam manie cand vazu cine ii vor fi vecinii. Pana sa se insere
saracul isi sapa groapa pentru bordei. Peste noapte, se intampla ca o vita a taranului cel bogat sa cada in acea groapa si s
moara.
Cand vazu bogatul a doua zi ca i-a pierit o vita, il insfaca pe taran si il tara dupa el la curtea boierului, sa le faca judecata
Aici povestira cele intamplate si bogatul ii ceru boierului sa-l sileasca pe omul cel sarac sa-i plateasca vita, ca doar din pric
lui a murit.
Saracul spusese ca a lui era groapa, dar nici prin gand nu-i trecuse sa faca rau vitei, de unde avea sa stie ca va cadea in
ea, si apoi nu avea nici un ban, nu putea in nici un chip sa plateasca.
Boierul era in mare dilema. Nu stia cui sa-i dea dreptul.
Dupa ce se gandi o buna bucata de vreme, le spuse:
- Eu am sa va pun trei intrebari. Peste trei zile voi veti veni sa-mi dati raspunsurile. Cel cara va raspunde mai bine, a acel
sa fie dreptate. Prima intrebare:
Ce este mai gras in lume?
A doua intrebare:
Ce alearga mai iute?
A treia intrebare:
Ce este mai bun?
Taranul cel bogat se duse linistit acasa gandindu-se pe loc la raspunsurile ce le va da.
In schimb saracul era amarat si nu stia ce va face daca nu va putea sa raspunda corect.
Acasa povesti cele intamplate si copiii se apucara de plans impreuna cu el. Doar fata cea mare il ruga sa-i spuna si ei
intrebarile, ca poate le va dezlega ea intelesul. Omul ii spusese tot ce poftea dar prea mari sperante nu isi punea in fata.
Dupa trei zile taranul cel sarac se pregatea sa mearga la boier cu raspunsurile pe care i le-a spus fata. Nu era prea conv
ca erau raspunsurile corecte, dar oricum alta idee mai buna nu avea, ce altceva putea sa faca.
La prima intrebare taranul bogat a raspuns ca cel mai gras din lume este porcul lui care are o grasime de o palma. Boieru
nu a fost multumit de raspuns. Saracul a spus ca cel mai gras este pamantul, ca el ne da toate bunatatile pe care le avem.
Boierul l-a aprobat.
Apoi bogatasul a spus ca cel mai repede alearga calul sau, iar saracul a afirmat ca nimic nu poate fi mai iute ca gandul.
Boierul a fost mirat de intelepciunea saracului. Bogatasul a raspuns la a treia intrebare ca pe lume cea mai buna este
judecata dreapta a boierului, dar acesta nu a fost magulit de linguseala. Omul sarac a zis ca pe lume cel mai bun este
Dumnezeu. Boierul l-a intrebat pe om cine i-a dezlegat ghicitorile iar el a recunoscut ca fata lui.
Boierul a vrut sa o cunoasca pe fata cea inteleapta si i-a poruncit taranului sa o trimita la el, dar ea sa nu vina oricum, ci s
nu fie nici imbracata si nici dezbracata, nici calare si nici pe jos, nici pe drum si nici langa drum. Omul sarac iar s-a intristat,
dar fata parea sa nu-si faca nici o grija.
A doua zi boierul vazu ca de casa lui se apropie o aratare ciudata.
Era fata saracului pe un tap, iar picioarele ii atarnau atingand pamantul, asa ca nu era nici calare si nici pe jos. Tapul nu
tinea drumul drept, ci trecea de colo-colo sa manance iarba de pe marginea cararii sau vreo ramura de langa garduri, deci
venea nici pe drum nici langa drum. Mai avea o plasa aruncata pe dansa, ne fiind astfel nici imbracata nici dezbracata.
Boierul porunci sa fie lasati liberi doi caini uriasi, care se repezira la fata. Insa ea era pregatita si pentru aceasta si a dat
drumul la doua pisicipe care la adusese de acasa si le tinu tot drumul in brate. Acum boierul nu mai avea ce face, trebui sa
primeasca.
A hotarat sa o marite pe fata cea inteleapta cu un slujitor de-al lui. Dar dupa ce fata a fost spalata si imbracata in haine
scumpe era atat de frumoasa, ca boierul a si cerut-o de mireasa pentru el. Fata a primit, insa boierul a pus-o sa jure ca nu
judeca niciodata in lipsa lui.
A trecut un timp de la nunta fetei cu boierul si pe cand doamna era singura acasa, au venit doi tarani pentru judecata.
Femeia le spusese sa vina in alta zi, dar ei tot au vrut sa-si povesteasca pricina. Primul taran zise:
- Pe drum mi s-a rupt o roata de la caruta si taranul acesta mi-a imprumutat una. Aseara iapa mea a fatat un manz…
- Nici pomeneala ! roata mea a fatat manzul, deci e manzul meu. -zise al doilea taran.
Cucoana le zise ca nu poate judeca ea si sa vina cand sotul ei va fi acasa, ca acum e plecat sa vada un lan de malai pe
care il au langa un lac si broastele tot ies si mananca malaiul.
Taranii au intrebat cu mirare cum se poate una ca asta, iar ea le-a raspuns ca daca roata poate sa fete manji, apoi e o
nimica toata ca broastele sa iasa din lac si sa pasca malaiul. Atunci taranii au inteles despre ce e vorba si i-au multumit pen
judecata, impacandu-se si manzul ramanand la cel cu iapa.
Boierul, cand a aflat de cele intamplate, s-a maniat ca sotia lui si-a incalcat fagaduiala. I-a zis sa mearga inapoi la tatal sa
dar poate sa-si ia cu dansa ce ii place cel mai mult din casa lui. Nevasta a raspuns ca nu a vrut sa faca judecata, doar le-a
spus taranilor unde ii este barbatul, dar daca el doreste sa o alunge, ea se va supune dorintei sale. Ii mai ceru boierului sa
dea o ultima petrecere pentru dansa in casa lui. La petrecere nevasta ii tot turna vin boierului pana acesta s-a imbatat si a
adormit. Cand s-a trezit a doua zi nu stia unde se afla. Sotia il lamuri ca sunt in casa tatalui ei si pentru ca i-a dat voie sa-si
duca ce ii este mai drag din casa boierului, ea si-a luat barbatul ca nimic nu ii era mai drag decat el. Boierul incepu sa rada
saruta sotia cea inteleapta si au plecat fericiti acasa la ei.