Ursul si vulpea

de Grigore Alexandrescu

Ce bine au sa mearga trebile in padure,

Pe imparatul tigru cand il vom rasturna
Si noi vom guverna -
Zicea unei vulpi ursul - c-oricine o sa jure
Ca nu s-a pomenit
Un timp mai fericit.

- Si-n ce o sa stea oare

Binele acest mare?
Il intreba.
In toate,
Mai ales in dreptate:
Abuzul, talharia avem sa le starpim,
Si legea criminala s-o imbunatatim;
Caci pe vinovati tigrul intai ii judeca
A-apoi ii sugruma.
- Dar voi ce-o sa le faceti?
- Noi o sa-i sugrumam
S-apoi sa-i judecam.

Cutare sau cutare,

Care se cred in stare
Lumea a guverna,
Daca din intamplare
Ar face incercare,
Tot astfel ar urma.
Morala acestei fabule este ca intotdeauna persoanele lipsite de scrupule, rau voitoare, lipsite de
caracter sau educatie, de ajung sa detina puterea vor continua sa se comporte la fel de rau sau
chiar si mai rau decat inainte. Ajungand la putere ei nu vor anihila elementele negative, ci din
contra le vor accentua in folos personal ori pentru a si satisface propiile sale orgolii.

Personajele sunt: ursul, vulpea si tigrul. Ursul simbolizeaza politicianul corupt care doreste sa
ajunga la putere cu orice pret. El promite imbunatatirea situatiei tarii, aplicand insa o lege
stramba si nedreapta Tigrul, care este imparat este de fapt drept, el aplicand judecata dreapta.
Tigrul astfel simbolizeaza judecatorul impartial care slujeste interesele poporului sau.

Ursul si vulpea

Grigore Alexandrescu

-apartenenta la fabula-

In opinia mea, opera epica ,,Ursul si vulpea'', de Grigore Alexandrescu, este o fabula, deoarece sunt
satirizate defectele umane, prin intermediul unor personaje din lumea animalelor, carora li se
atribuie, prin personificare, insusiri omenesti.

In primul rand, opera ,,Ursul si vulpea'', de Grigore Alexandrescu, este alcatuita din doua secvente,
de dimensiuni inegale:prima contine intamplarea propriu-zisa, prezentata prin alegorie: decizia
animalelor dintr-o padure de a-l schimba de la tron pe imparatul Tigru, care nu este capabil sa
conduca, deoarece este dominat de abuz,talharie si legea criminala; iar morala care este explicita,
scotand in evidenta statutul social al oamenilor politici, incapabili sa conduca si sa schimbe lumea.

In al doilea rand, figura de stil predominanta este personificarea:,,zicea unei vulpi ursul'', iar modul
de expunere este dialogul, care se imbina armonios cu naratiunea.Opera,,Ursul si vulpea'',
satirizeaza defecte general-umane, cu scopul de a le indrepta:vulpea, ursul-tipii naivilor, credulilor,
iar tigrul-tipul ipocritului, parvenitului,demagogului,prefacutului.

In concluzie, intrunind toate aceste caracteristici, opera epica,, ,,Ursul si vulpea'', de Grigore
Alexandrescu, este o fabula.
 Privighetoarea si magarul
de Grigore Alexandrescu
Nenorocita privighetoare
Canta-n padure a ei durere,
Natura-ntreaga da ascultare,
Tot imprejuru-i era tacere.

Altii in locu-mi ar descri poate

Acele tonuri neimitate,
Glasul acela-nmladietor,
Ce c-o-ntorsura lina, usoara,
Treptat se urca si se coboara,
Plin de simtire, plin de amor.

Eu va spui numai ca despartirea

Si suvenire pline de jale,
Ca nedreptatea, nelegiuirea,
Erau sujetul cantarii sale.

Un magar mare ce-o ascultase,

Si ca un aspru judecator

Capul pleostise, sau ridicase

Cate-o ureche,-n semn de favor.

Iesi-nainte sa-i dea povata,

Si c-o neroada incredintare:
Am fost, ii zise, aci de fata,
Dar, zau, nu-mi place a ta cantare.

Cu toate-acestea, am nadejdi bune,

De nu iti pare lucru prea greu,
La niste reguli a te supune,
Luand de pilda cantecul meu.

Atunci incepe cu bucurie

Un cantec jalnic si necioplit, Incat de aspra lui armonie,
Toata padurea s-a ingrozit.

Privighetoarea, fara sfiala,

Zise: Povata e in zadar;
Caci de-as urma-o, nu e-ndoiala
Ca eu in locu-ti n-as fi magar.

Privighetoarea canta in padure. Dupa ce termina, un magar aflat in preajma ii spune ca

nu se pricepe si ii canta el un "cantec jalnic si necioplit", drept exemplu de urmat.

Ultima strofa- care este si morala fabulei - ne spune ca fiecare se naste cu anumite
talente si calitati si trebuie sa isi cunoasca limitele, fara invidie i. Privighetoarea este
constienta de propria valoare si nu vrea sa urmeze sfatul magarului

1. a se culca pe o ureche, a trage cu urechea

2. Virgula desparte vorbirea directa de cea indirecta si separa propozitia incidenta de restul enuntului.
3. canta tacere
4. Adjectivul nenorocita exprima povara privighetoarei de a-si canta durerea.
imagine5. tot imprejuru-i era tacere auditiva
capul pleostise, sau imagine vizualaradicase
6. Comparatia ca un aspru judecator arata revolta poetului la adresa indraznelii magarului de a
critica suava privighetoare, idee intarita prin epitetul aspru.
7. Titlul pune in relatie de coordonare cele doua personaje principale ale fabulei, anuntand
antiteza ce urmeaza sa ia amploare pe parcursul poeziei.
8. Ultima strofa a poeziei contine morala. Concentrand-o in imagini vizuale si figuri de stil, poetul ne
transmite ideea demonstrata pe tot parcursul poeziei, anume nevoia de a critica resimtita de cele mai
multe ori in mod nejustificat si absurd, prin raportarea la propria persoana.
9. Desi prezinta structura unei poezii, opera nu intruneste trasaturile genului liric. Poetul nu pune
accentul pe imagini artistice si figuri de stil, ci pe prezentarea alegorica a unei intamplari, modul de
expunere nefiind descrierea, ci naratiunea, trasatura tipica a genului epic. De asemenea, observam
accentul pus pe personajele ce reprezinta timpuri umane. Fiind vorba de personaje-animale, ajungem
la concluzia ca poezia este o fabula, specia literara ce apartine genului epic.