Cocostârcul și vulpea.

Fabulă de Gheorghe Asachi

Marcu Anastasia
 Cocostârcul și vulpea.
Cocostârcul călători
La prânz de vulpe să cheamă,
Dar în loc d-ospăț cu spori,
Pe disc lat găsește o zamă
Limpede și chiar lătură,
Fără vo dumicătură.
Pasărea cu lungul plisc,
Vrând să mânce, toată-n disc,
Ostenește sărmănica
Și nu-nghite mai nemica;
Vulpea însă unde-atinge
Soarbe tot și-n urmă linge.
Cocostârcul supărat
Astă festă n-au uitat
Ș-a-nturna vrând neplăcută
Daună care au pățit,
Pe cea vulpe prefăcută
La o masă au poftit.
Vulpea vine chiar l-amiază
Și la vatr-amu s-așază,
Unde un miros priincios
Minea vulpei prânz gustos.
Dar bucate
Delicate
Vede-nchise întru un vaz
Ce-i cu lung și-ngust grumaz.
În el pliscul bine-ncape
Ca bucatele să pape,
Dar căscatul vulpei bot
Stă de prânz departe-un cot;
Deci cu foame și rușine
Leghioaia ni rămâne.
Cel ce vre pe-un alt s-înșele
Dese sufere mai rele.
 Analiza fabulei.
Titlul
Titlul fabulei ,,Cocostârcul și
vulpea” este enunțiativ, constatând
din numirea celor două personaje
ale fabulei.
 Structura fabulei Structura narativă a fabulei

1.Situaţia iniţială
2.Elementul declanșator al
1 Situația inițială în fabulă este invitația la masă. acțiunii
2 Elementul declanșator al acțiunii – Momentul când 3.Desfășurarea acțiunii
vulpea îi pusese și cocostârcului o farfurie plată . 4.Situația dificilă–Momentul
de suspans
3 Desfășurarea acțiunii – Poftirea la masă de către 5.Situația finală
cocostârc.
4 Situația dificilă – Momentul când vulpea văzuse
mîncarea într-un vas.
5 Situația finală – Vulpea rămâne înfometată și plină de
rușine.
 Morala fabulei
Morala: Cum e bună ziua, așa e și
mulțumita.

În text morala sub formă de versuri:

,,Cel ce vrea pe-un alt s-înşele/ Dese
sufere mai rele.”

Morala fabulei ,după părerea mea, este -ce

ție nu-ți place, altuia nu face.
 Personajele fabulei
La fel ca și în restul fabulelor, personajele reprezintă calitățile
umane. Din această cauză, fabula are rolul de a satiriza tipologii
de oameni, defecte umane prin intermediul unor personaje din
lumea plantelor, a lucrurilor și animalelor.

Personajele principale a acestei fabule sunt animale, care

reprezintă tipologii diferite de oameni:
Cocostârcul este tipologia omului naiv, credul..
Vulpea la rândul său este tipologia omului lingușitor, hapsân.
 Moravuri în fabulă

După părerea mea, în această operă Gheorghe Asachi nu a reflectat

moravuri pozitive, fiindcă atât vulpea cât și cocostârcul înfățișează
defectele omului. Cocostârcul chiar dacă este naiv și credul , el îi
răsplătește vulpei cu aceeași monedă, ceea ce denotă faptul că el nu
are încredere în sine, pare jalnic. La fel și vulpea, ea este tipul omului
viclean , plin de indiferență față de cei din jur.
 Figuri de stil

Epitet : ,, Pe cea vulpe prefăcută”

Vulpea este descrisă fiind prefăcută pentru a reda imaginea de
înșelare.
Personificare: ,,Vulpea vine chiar l-amiază/Şi la vatr-amu
s-aşează,”
După cum cunoștem personificarea ilustrează acțiunile omenești
asupra unor obiecte , animale, plante. Ar fi un miracol ca vulpea
în realitate să se poată așeza pe vre-un scaun.
 Apartenența la clasicism.
Clasicismul are ca o caracteristică: Cadrul de desășurare a ceea
ce gândesc și înfăptuiesc personajele este unul decorativ, rece și
indiferent, fără vreo influență asupra acestora. La fel și în
fabula ,,Cocostârcul și vulpea” scrisă de Gheorghe Asachi se
ilustrează gândirea personajelor într-un mod rece citez ,, Pe cea
vulpe prefăcută” , ,, Vulpea însă unde-atinge/ Soarbe tot şi-n
urmă linge.”, aceste versuri ne dovadă legătura rece a autorului
către personajul său. După cum cunoaștem curentul literar
,,clasicismul” pune accept pe rațiune , în fabulă la fel se revede
această trăsătură în momentul cînd cocostârcul îi răsplăti vulpei
cu aceeași monedă citez ,, Cocostârcul supărat/ Astă festă n-au
uitat”. O trăsătură a clasicismului ar mai fi și cultul pentru adevăr,
opera lui Asachi exprimă la fel un adevăr, și anume adevărul
gândirii omului , adevărul defectelor.