"Fata ii era insa juvenila si prelunga, aproape feminina din pricina suvitelor mari de par

ce-i cadeau de sub sapca, dar culoarea maslinie a obrazului si taietura nasului corectau
printr-o nota voluntara intaia impresie. Din chipul dezorientat cum trecea de pe un trotuar
pe altul in cautarea unui anumit numar, se vedea ca nu cunostea casa pe care o cauta.
Strada era pustie si lumea parea adormita, fiindca lampile de prin case erau stinse sau
ascunse in mari globuri de sticla mata, ca sa nu dea caldura. In aceasta obscuritate, strada
avea un aspect bizar. Nicio casa nu era prea inalta, si aproape niciuna nu avea cat
superior."

"Mai departe, spre inima stepei, se pierd si ultimele tufisuri. Ramane campul gol, fara un
pic de umbra. Este stepa ierboasa . Omul insa intervine. Schimba fata locurilor cu
ajutorul unuia din arborii cei mai de pret la noi prin foloasele ce le poate da. Salcamul,
adus in Europa din partile de rasarit ale Statelor Unite ale Americii. A ajuns azi un arbore
foarte raspandit, folosit de la ses la munte, din stepele rasaritene pana la capatul apusean
al Europei. Pentru noi e o binefacere. Fara exagerare, poate fi asemanat, ca folosinta, cu
unii palmieri din insulele Oceanului Pacific, fara de care populatia de acolo nu poate trai,
dand umbra, material de constructie si hrana. Asa e si salcamul la noi. Sufera caldura ,
seceta , dar nu se lasa biruit nici de frigul iernii."