Temmes

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
Str. G-ral Berthelot nr. 28-30, Bucureşti 70738, Tel. 01/314.50.50; 01/315.74.30 int.110, 173 Fax. 01/313.55.47
Nr. 27581 din 15.03.2002
TEMATICA
pentru faza naţională a concursului pe meserii
Meseriile pentru care se organizează concurs:

Nr. Domeniul Meseria
Crt.
1. Mecanica 1.1. Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic.
1.2. Mecanic în industria construcţiilor de maşini
1.3. Mecanic motoare termice
1.4. Sudor
1.5. Strungar
1.6. Tinichigiu vopsitor auto
1.7. Mecanic auto
1.8. Mecanic agricol
2. Electromecanic 2.1. Electromecanic maşini şi echipamente electrice
2.2. Electromecanic material rulant
2.3. Electromecanic reparaţii maşini şi echipamente electrocasnice.
3. Electronică, automatizări şi 3.1. Electronist aparate şi echipamente pentru radio şi TV
Informatică tehnologică
industrială
4. Electric 4.1. Electrician constructor
4.2. Electrician instalaţii şi echipamente electrice industriale
4.3. Electrician exploatare centrale, staţii şi reţele electrice
4.4. Electrician auto
5. Construcţii şi 5.1. Dulgher tâmplar-parchetar
Lucrări publice 5.2. Zidar -pietrar – tencuitor
5.3. Zugrav – ipsosar – vopsitor – tapetar
5.4. Instalator instalaţii tehnico - sanitare şi de gaze
6. Comert si servicii 6.1. Comeciant – vânzător mărfuri alimentare
6.2. Comerciant – vânzător mărfuri nealimentare
7. Alimentatie publica, turism 7.1. Cofetar – patiser
si activitati conexe 7.2. Ospătar (chelner) vânzător în unităţi de alimentaţie publică
7.3. Bucătar
8. Industrie alimentara 8.1. Brutar –patiser –preparator produse făinoase
8.2. Preparator în industria cărnii şi peştelui
9. Fabricarea produselor din 9.1. Tâmplar universal
lemn
10. Industrie textilă şi pielărie 10.1. Confecţioner produse textile
1. DOMENIUL DE BAZĂ: MECANICĂ
1
1.1. MESERIA – Lăcătuş construcţii metalice şi utilaj tehnologic
1.PROBA TEORETICĂ
Modulul 1: Desenul de ansamblu
1. Ajustaje şi sistemul de ajustaje -caracteristici ce definesc sistemul de ajustaje; -clasificarea ajustajelor;
-tipuri de ajustaje: cu joc, cu strângere, intermediare.
2. Întocmirea desenului de ansamblu -generalităţi; -reguli de reprezentare pentru desenele de ansamblu; -
poziţionarea pieselor componente ale desenului de ansamblu; -cotarea desenului de ansamblu; -tabelul de
componenţă; -notarea pe desene a materialelor pentru executarea pieselor componente dintr-un ansamblu, -
simbolizarea ajustajelor; -domeniile de utilizare a tipurilor de ajustaje.
Modulul 2 : Utilaje tehnologice pentru industria chimică
1.Utilajul tehnologic şi instalaţiile chimice -rolul utilajului tehnologic; -forme geometrice utilizate pentru
construcţia utilajului tehnologic; -învelişuri şi corpuri cu perete gros; -solicitarea utilajului tehnologic;
-stabilirea grosimii peretelui; -materiale utilizate pentru construcţia utilajului chimic.
2. Desfăşurate şi intersecţii: -consideraţii teoretice privind calculul şi construcţia desfăşuratelor; -proiecţia şi
desfăşurarea suprafeţelor cilindrice; -proiecţia şi desfăşurarea suprafeţelor conice; -intersecţii de corpuri
geometrice (intersecţia a doi cilindri, metode de trasare a curbelor de intersecţie)
3. Recipiente sub presiune: -recipiente cu perete subţire; -recipiente cu perete gros; -natura substanţelor
prelucrate în recipiente; -construcţia recipientelor cu perete subţire (corpul cilindric, funduri şi capace, flanşe,
racorduri, guri de vizitare, suporturi, bosaje, mantale şi serpentine de răcire, armături, controlul execuţiei
recipientelor sub presiune, recipiente din metale neferoase şi din materiale nemetalice); -construcţia
recipientelor cu perete subţire turnate; -încercarea hidraulică şi pneumatică; -construcţia recipientelor cu perete
gros (execuţia corpurilor cu perete gros, etanşări şi închideri de înaltă presiune.
4. Aparate pentru transfer termic: -schimbătoare de căldură (destinaţie, tipuri constructive, descriere);
-subansamblurile aparatelor tubulare (capace de distribuţie, camere de distribuţie, fascicule tubulare);
-piesele componente ale aparatelor de transfer (plăci tubulare, elemente de distanţare);
-evaporatoare (rol funcţional, tipuri constructive, descriere, părţi componente).
5. Cazane de abur: -funcţionarea cazanelor de abur; -parametrii principali ai cazanelor de abur; -clasificarea
cazanelor de abur; -tipuri principale de cazane de abur (cazane ignitubulare, cazane acvatubulare, cazane
speciale); -instalaţiile anexe ale cazanelor de abur (instalaţii pentru alimentarea cu combustibil, instalaţii pentru
evacuarea cenuşei, instalaţii de alimentare cu apă, armăturile cazanelor cu abur, aparate de măsură şi control).
6. Separatoare de picături: -rol funcţional, tipuri constructive, descriere; -separatorul inerţial; -separatorul
centrifug; -separatorul de suprafaţă.
7.Recipiente cu dispozitiv de amestecare: -generalităţi; -subansamburile reactoarelor (agitatoare şi
amestecătoare, grupul de acţionare, lagăre de capăt, cutii de etanşare); -tehnologia de asamblare a reactoarelor.
8.Aparate de tip coloană: -rolul aparatelor de tip coloană; -coloane cu umplutură (tipuri de corpuri de
umplere, încărcarea şi descărcarea umpluturii, suporturi pentru umplutură, dispozitive pentru redistribuirea
lichidului, dispozitive de stropire, racorduri pentru intrarea, redistribuirea şi ieşirea vaporilor / gazelor şi pentru
ieşirea lichidului); -construcţia coloanelor cu umplutură; -coloane cu talere (circulaţia lichidului şi a vaporilor
sau gazelor în coloană, talere cu clopote, talere cu elemente în formă de S, talere cu supape, talere sită, fixarea
talerelor în coloană, precizia execuţiei şi montării talerelor); -corpul coloanei; -rezemarea coloanei;
-amenajări exterioare.
9.Utilaje pentru decantare, filtrare şi centrifugare: -sisteme lichide eterogene; -sedimentarea, decantarea,
filtrarea, centrifugarea; -utilaje pentru sedimentarea şi decantarea suspensiilor (decantorul simplu cu funcţionare
intermitentă, decantorul dreptunghiular cu funcţionare continuă, decantorul vertical); -utilaje pentru filtrarea
suspensiilor (materiale filtrante, tipuri constructive de filtre); -centrifuge (clasificare, centrifuge filtrante,
centrifuge de sedimentare, supracentrifuge).
10.Utilaje pentru separarea sistemelor gazoase eterogene: -sisteme gazoase eterogene; -desprăfuirea uscată a
gazelor (camere de sedimentare, camere de sedimentare cu poliţe, separatoare de praf bazate pe inerţie,
separatoare de
praf prin centrifugare; -purificarea umedă a gazelor (separatorul cu spumă, separatorul de praf Venturi);
-filtrarea gazelor (filtre cu ţesături, filtre cu strat vărsat); -filtrarea electrică (generalităţi, construcţia
electrofiltrului); -desprăfuirea sonică.
PROBA PRACTICĂ
1.Operaţii în vederea pregătirii materialelor şi semifabricatelor: Îndreptarea, Trasarea, Debitarea, Îndoirea.
2. Polizarea metalelor.
3. Pilirea metalelor.
4. Găurire.
5. Filetare.
2
6. Asamblări nedemontabile şi demontabile.
NOTĂ: Proba practică va consta în executarea unei piese după schiţă. Realizarea piesei necesitând combinarea
mai multor operaţii.
1.2. MESERIA – Mecanic în industria construcţiilor de maşini
PROBA TEORETICĂ
Modulul 1: Întreţinerea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
1.Curăţirea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor: - Materiale folosite la curăţire. - Realizarea operaţiilor de
curăţire si spălare.
2.Ungerea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor - Importanţa ungerii. - Lubrifianţi: definiţie, tipuri, proprietăţi,
alegerea corectă a acestora. - Organizarea ungerii. - Sisteme si metode de ungere a M.U.I.:
a) sisteme pentru ungere: individuală, periodică sau continuă; centralizată, periodică sau continuă; combinată.
b) metode de ungere: individuală; centralizată; fără presiune; sub presiune; în circuit închis; în circuit deschis;
- Tehnologia ungerii:
a) ungerea organelor de maşini;
b) ungerea maşinilor de ridicat si transportat;
c) ungerea compresoarelor;
d) ungerea maşinilor unelte.
- Controlul ungerii maşinilor, utilajelor si instalaţiilor.
- NTSM si PSI specifice întreţinerii maşinilor, utilajelor si instalaţiilor
Modulul 2: Pregătirea maşinilor, utilajelor si instalaţiilor pentru reparaţii
Operaţii pregătitoare în vederea reparării:
- Primirea maşinilor, utilajelor si instalaţiilor pentru reparare (constatarea stării tehnice).
- Demontarea M.U.I. folosind metoda în front sau pe bandă: demontarea organelor filetate; demontarea
îmbinărilor cu pană; demontarea îmbinărilor cu ştifturi si cuie spintecate; demontarea rulmenţilor; demontarea
lagărelor cu alunecare si a bucşelor; demontarea îmbinărilor etanşe; demontarea instalaţiei electrice.
- Spălarea si curăţirea pieselor: metode mecanice si fizico-chimice
- Constatarea defectelor pieselor demontate.
- Sortarea pieselor.
- Transportul pieselor si subansamblurilor (mecanisme de ridicat si transportat adecvate).
-NTSM specifice
Modulul 3: Recondiţionarea pieselor uzate din componenţa maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
1. Recondiţionarea maşinilor, utilajelor si instalaţiilor.
Procedee de recondiţionare a pieselor uzate:
a) recondiţionarea pieselor prin operaţii de lăcătuşerie si prelucrări mecanice;
b) recondiţionarea pieselor prin sudare;
c) recondiţionarea pieselor prin deformare plastică;
d) recondiţionarea pieselor prin folosirea pieselor suplimentare;
e) recondiţionarea prin înlocuirea parţială a pieselor;
f) recondiţionarea prin procedeul ştiftuirii;
g) recondiţionarea pieselor uzate prin acoperiri galvanice cu crom, fier, cupru;
h) recondiţionarea pieselor uzate prin metalizare.
Modulul 4: Repararea mecanismelor maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor
1.Repararea mecanismelor de transmitere a mişcării de rotaţie: - Repararea mecanismelor de transmisie cu
roţi dinţate. - Repararea mecanismelor de transmisie cu curele. - Repararea mecanismelor de transmisie cu lanţ.
- Repararea angrenajelor melcate. - Repararea camelor, excentricelor şi a crucilor de Malta.
2.Repararea mecanismelor de transformare a mişcării - Repararea mecanismelor şurub - piuliţă.
Modulul 5: Repararea organelor de maşini, utilaje si instalaţii
1. Repararea organelor de transmitere a mişcării de rotaţie
-Repararea arborilor drepţi si osiilor prin: rectificare; cromare; acoperire cu fier; metalizare; bucşare; sudare
-Repararea arborilor cotiţi.
-Repararea lagărelor cu alunecare.
-Repararea si înlocuirea rulmenţilor.
-Repararea cuplajelor, ambreiajelor si frânelor;
3
2.Repararea pieselor cu suprafeţe de ghidare: -Repararea ghidajelor prin: răzuirea manuală; rabotare sau
frezare; rectificare
Modulul 6: Repararea instalaţiilor hidraulice si pneumatice si a echipamentului electric
1.Întreţinerea si repararea instalaţiilor hidraulice si pneumatice
- Întreţinerea instalaţiilor hidro-pneumatice.
- Repararea pompelor
- Repararea motoarelor hidraulice si pneumatice.
- Repararea distribuitoarelor de comandă si acţionare.
- Repararea conductelor si a pieselor de legătură.
- Repararea rezervoarelor.
- Măsuri de tehnica securităţii muncii la repararea instalaţiilor hidraulice si pneumatice.
2. Întreţinerea si repararea echipamentului electric
- Întreţinerea echipamentului electric al M.U.I.
- Repararea elementelor de comandă: butoane de comandă; limitatoare de cursă
- Repararea elementelor de conectare manuale: contactele elementelor de conectare manuale;
PROBA PRACTICĂ
1. Operaţii de lăcătuşerie
2. Constatarea defectelor pieselor demontate
3. Demontarea organelor filetate
4. Demontarea lagărelor
5. Recondiţionarea pieselor prin operaţii de lăcătuşerie şi prelucrări mecanice
6. Recondiţionarea pieselor prin sudare
7. Recondiţionarea prin înlocuirea parţială a pieselor
8. Repararea mecanismelor de transmitere a mişcării de rotaţie
9. Întreţinerea şi repararea instalaţiilor hidraulice şi pneumatice
10. Întreţinerea şi repararea echipamentului electric
1.3. MESERIA - Mecanic motoare termice
PROBA TEORETICĂ
1.De la disciplina „Construcţia şi funcţionarea motoarelor cu ardere internă” -
anul II de studii, modulele:
- Noţiuni generale despre motoarele cu ardere internă (integral);
- Ciclurile motoarelor cu ardere internă (integral);
- Procese termice în motoarele cu ardere internă (integral);
- Mecanismul motor (integral);
- Sistemul de distribuţie (integral);
- Instalaţia de alimentare a motoarelor cu ardere internă (integral);
- Instalaţia de ungere (integral);
- Instalaţia de răcire (integral);
- Instalaţia de aprindere (integral);
- Pornirea (integral);
2.De la specializarea în meserie – anul III de studii, modulele:
- Uzura pieselor (integral);
- Întreţinerea şi repararea mecanismului motor (integral);
- Întreţinerea şi repararea sistemului de distribuţie a gazelor (integral);
- Întreţinerea şi repararea instalaţiei de alimentare (integral);
- Întreţinerea şi repararea sistemului de ungere (integral);
- Întreţinerea şi repararea instalaţiei de răcire (integral).
PROBA PRACTICĂ
a) Executarea unei lucrări practice selectate dintre:

1. Înlocuirea garniturii de chiulasă (norma de timp: 60 de minute);
2. Asamblarea bielei cu pistonul şi a grupului piston (norma de timp: 30 de minute pentru o asamblare);
3. Reglarea jocului termic al distribuţiei (norma de timp: 60 de minute);
4
4. Înlocuirea lanţului de acţionare a arborelui cu came şi punerea la punct a distribuţiei (norma de timp: 60
de minute);
5. Înlocuirea arborelui cu came (norma de timp: 60 de minute);
6. Demontarea, repararea şi montarea pompei de alimentare cu membrană (norma de timp: 30 de minute);
7. Demontarea, repararea şi montarea pompei de alimentare cu piston (norma de timp: 30 de minute);
8. Demontarea, repararea, montarea şi reglarea carburatorului (norma de timp: 45 de minute);
9. Demontarea, repararea, montarea şi reglarea pompei de injecţie cu elemenţi de pompare în linie (norma
de timp: 60 de minute);
10. Demontarea, repararea, montarea şi reglarea pompei de injecţie cu distribuitor hidraulic rotativ (norma
11. Înlocuirea filtrului de motorină (norma de timp: 20 de minute);
12. Înlocuirea pompei de ulei (norma de timp: 45 de minute);
13. Demontarea, repararea şi montarea pompei de ulei cu roţi dinţate cilindrice cu angrenare exterioară
(norma de timp: 45 de minute);
14. Demontarea, repararea şi montarea pompei de lichid (norma de timp: 45 de minute);
15. Înlocuirea termostatului şi eliminarea aerului din instalaţia de răcire cu lichid (norma de timp: 20 de
minute);
La evaluarea lucrării practice se vor avea în vedere următoarele competenţe de execuţie:
a) Organizarea ergonomică a locului de muncă;
b) Încadrarea în normele de timp;
c) Respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de prevenire şi stingere
a incendiilor;
d) Folosirea eficientă a timpului de muncă;
e) Depistarea rapidă şi eficientă a defecţiunilor;
f) Prezentarea de soluţii alternative pentru remedierea defecţiunilor;
g) Utilizarea corespunzătoare a S. D. V. –urilor;
h) Analiza şi compararea rezultatelor măsurătorilor;
i) Respectarea normelor de calitate a execuţiei.
1.4. MESERIA – Sudor

PROBA TEORETICĂ
Modulul 1. Procedee de sudare cu arc electric
A.Sudarea cu arc electric cu electrod învelit
1.Postul de sudare cu electrod învelit: dotare, amplasare, pregătirea pentru sudare, NTSM, Electrozi înveliţi
pentru sudarea cu arc electric, Tehnologia sudării cu electrod învelit : regim de sudare tehnica sudării în funcţie
de poziţie şi materialul de bază
2.Tehnologia de execuţie a construcţiilor sudate cu arc electric: Fazele procesului tehnologic, Sudarea
construcţiilor metalice, conductelor şi organelor de maşini,
3. Procedee productive de sudare cu electrozi înveliţi:
• Noţiunea de productivitate de sudare
• Procedee de mărire a productivităţii : cu fascicul de electrozi, cu arc înecat , cu electrozi cu pătrundere
adâncă, mecanizată cu electrozi înveliţi, cu arc trifazat
B .Sudarea cu arc electric în apă
Domenii de utilizare, tehnologie
Modulul 2. Procedee speciale de sudare
1. Sudarea în baie de zgură
-Consideraţii generale : schema, procesul de lucru, domenii de utilizare, Instalaţii pentru sudarea în baie de
zgură,
-Tehnologia sudării în baie de zgură : parametrii regimului de sudare, tehnica de lucru.
-Variante : sudarea cu electrozi lamelari, sudarea cu ajutaje fuzibile, sudarea in baie de zgură cu electrozi
înveliţi.
-Încărcarea prin sudare în baie de zgură.
2. Sudarea cu plasmă
• Generalităţi
• Generatoare de plasmă
• Tehnica de lucru
• Procedee moderne de sudare cu plasmă : procedeu de sudare cu plasmă folosind curent pulsat, procedeu de
sudare PLASMAMIG, sudarea cu plasmă şi sârme încălzite
5
• Încărcarea prin sudare cu plasmă
Modulul 3 : sudarea prin presiune
A. Sudarea prin presiune prin rezistenţă elecrică
1. Clasificarea procedeelor. Definiţie. Particularităţi
2. Construcţia utilajelor pentru sudarea prin presiune
• Părţi componente: Electrozii (cuiele de contact), Portelectrozii, Consolele, Legături flexibile
• Transformatoarele maşinilor
• Dispozitive pentru aplicarea forţei de strângere şi refulare
• Dispozitive de comandă: Întrerupătoare, Limitatoare de timp, Modulatoare de tensiune.
3.Sudarea cap la cap
• Principiul procedeului. Consideraţii teoretice. Variante de sudare.
• Organizarea locului de muncă.
• Schema de principiu a sudării prin presiune cap la cap.
• Maşini pentru sudare cap la cap : maşini cu comandă manuală, maşini automate, maşini cu destinaţie
specială.
• Tehnologia sudării cap la cap în stare solidă (prin refulare): pregătirea pieselor, parametrii regimului
tehnologic, puterea electrică specifică, rezistenţa îmbinării, defectele îmbinărilor sudate.
• Tehnologia sudării electrice cap la cap prin topire intermediară: variante de sudare, pregătirea pieselor,
parametrii regimului tehnologic, puterea electrică specifică, rezistenţa îmbinării sudate, defectele sudurilor,
particularităţi de sudare a unor metale şi aliaje.
• Aplicaţii ale sudării cap la cap : sudarea genţilor de roţi, sudarea zalelor de lanţ, sudarea ţevilor de oţel,
sudarea tablelor subţiri, confecţionarea sculelor din două aliaje diferite prin sudare.
4. Sudarea prin puncte: Principiul procedeului. Consideraţii teoretice. Variante de sudare. Organizarea locului
de muncă. Schema sudării electrice prin puncte. Maşini pentru sudarea prin puncte : maşini de putere mică,
mijlocie şi mare; caracteristici, prese de sudare; caracteristici. Tehnologia sudării prin puncte: principalele
variante pentru sudarea prin puncte şi în relief, pregătirea pieselor, parametrii regimului tehnologic, alegerea
parametrilor de sudare după condiţiile îndeplinite de material, defectele sudurilor prin puncte, sudarea prin
puncte a unor materiale importante, aplicaţii ale sudării prin puncte.
5. Sudarea în linie: Principiul procedeului. Consideraţii teoretice. Variante de sudare. Organizarea locului de
muncă. Schema sudării în linie. Maşini pentru sudarea în linie : maşini cu destinaţie specială, maşini speciale.
Tehnologia sudării în linie: pregătirea materialelor, parametrii regimului tehnologic, defectele sudurilor în linie,
aplicaţii ale sudurii în linie.
6. Sudarea cu curenţi de înaltă frecvenţă: Particularităţile procedeului, Variante de sudare cu curenţi de
înaltă frecvenţă, Aplicaţii ale procedeului.
7. Sudarea cu energie înmagazinată: Principiul procedeului, Schema sudării cu energie înmagazinată de un
condensator, Maşini de sudare, Aplicaţii ale procedeului.
8. Sudarea în relief: Principiul procedeului, Schema sudării în relief, Aplicaţii: sudarea în T, alte
aplicaţii.
9. Sudarea cap la cap cu role: Schema sudării cap la cap cu role, Aplicaţii :obţinerea ţevilor sudate din oţel
moale.
10. NTSM, PSI şi protecţia mediului la sudarea prin presiune prin rezistenţă electrică
- măsuri generale
- măsuri specifice fiecărui procedeu
- ventilaţia la locul de muncă
Modulul 4: Controlul îmbinărilor sudate
1. Defectele îmbinărilor sudate
• Definiţie. Clasificarea defectelor.
• Simbolizarea grupelor de defecte ale îmbinărilor sudate prin topire
• Fisuri (crăpături): Particularităţi, Cauze, metode de prevenire, oţeluri susceptibile la fisurare.
• Goluri (pori şi sufluri): cauzele apariţiei golurilor, consecinţele asupra îmbinării sudate, metode de evitare
pentru diferite procedee de sudare.
• Incluziuni solide: natura incluziunilor, influenţa asupra comportării în exploatare a îmbinărilor sudate,
cauzele apariţiei incluziunilor, metode de evitare, metode de remediere
• Lipsa de pătrundere şi lipsa de topire: caracterizarea defectului , efectele asupra îmbinărilor sudate, cauzele
defectelor, metode de evitare, metode de remediere a defectelor
• Defecte de formă: lăţimea neregulată a cusăturii, supraînălţare şi convexitate excesivă, abateri ale poziţiei
semifabricatelor faţă de prescripţiile tehnice, alte defecte de formă.
6
• Alte defecte a îmbinărilor sudate: supraîncălzirea, arderea , formarea unor compuşi cu fragilitate ridicată sau
rezistenţă mică la coroziune.
2. Controlul îmbinărilor sudate. Noţiuni generale.
• Etapele controlului îmbinărilor sudate
• Clasificarea metodelor de control
Reguli generale de control
3. Controlul dimensional şi de suprafaţă
• Controlul pregătirii semifabricatelor şi a rostului îmbinării
• Controlul dimensional al sudurii
• Controlul formei şi poziţiei îmbinărilor sudate
• Controlul aspectului exterior
• Controlul cu lichide penetrante al aspectului exterior: Particularităţi, Metode de control, Tehnica
controlului, Sensibilitatea metodei, Recomandări privind admisibilitatea defectelor.
PROBA PRACTICĂ
1. Sudură în I cu margini răsfrânte.
2. Sudură în I.
3. Sudură în I pe ambele părţi.
4. Sudură de colţ cu margini suprapuse.
5. Sudură pe muchie.
6. Sudură de colţ în L.
7. Sudură în K.
8. Sudură de colţ întreruptă faţă în faţă.
9. Sudură cap la cap în V.
10. Sudură de colţ întreruptă dispusă în zig-zag.
11. Sudură de muchie specială.
12. Sudură cap la cap în ½ V.
13. Sudură cap la cap în I a două table cu grosimi diferite.
14. Sudură de colţ a unui ştuţ de ţeavă pe un suport de tablă.
15. Sudură a două ştuţuri de ţeavă cap la cap.
16. Sudură în I cu margini răsfrânte.
17. Sudură în I.
18. Sudură în I pe ambele părţi.
19. Sudură de colţ cu margini suprapuse.
20. Sudură pe muchie.
21. Sudură de colţ în L.
22. Sudură în K.
23. Sudură de colţ întreruptă faţă în faţă.
24. Sudură cap la cap în V.
25. Sudură de colţ întreruptă dispusă în zig-zag.
26. Sudură de muchie specială.
27. Sudură cap la cap în ½ V.
28. Sudură cap la cap în I a două table cu grosimi diferite.
29. Sudură de colţ a unui ştuţ de ţeavă pe un suport de tablă.
30. Sudură a două ştuţuri de ţeavă cap la cap.
NOTĂ: Proba practică va consta în executarea unei îmbinări sudate prin combinarea mai multor procedee
1.5 MESERIA – Strungar
PROBA TEORETICĂ
Modulul 1: PRELUCRĂRI ŞI TEHNOLOGII PE STRUNGUL NORMAL
1.Strungul normal. Schema cinematicã, elemente constructive şi funcţionale
2.Dispozitive folosite la operaţiile de strunjire executate pe strungul normal
3.Scule aşchietoare, criterii de alegere elemente geometrice şi constructiv
4.Regimuri de aşchiere folosite
5.Normarea tehnicã şi de timp la operaţiile de strunjire
6.Elaborarea documentaţiei tehnice la operaţiile de strunjire
7
7.Strunjirea suprafeţelor conice interioare şi exterioare: metode şi tehnologii de prelucrare, calculul conicitãţii,
calculul mãrimii deplasãrii pãpuşii mobile la executarea unei suprafeţe conice, prin deplasarea transversalã a
pãpuşii mobile.
8.Strunjirea suprafeţelor profilate: Metode de strunjire: cu cuţite profilate, cu cuţite normale, prin combinarea
avansurilor.
9.Strunjirea suprafeţelor elicoidale pe strungul normal: tipuri de filete, clasificare, elemente caracteristice,
metode şi tehnologii de prelucrare a filetelor, triunghiulare, trapezoidale şi pãtrate, conice, modul, cu mai multe
începuturi.
10.Controlul şi verificarea suprafeţelor strunjite
11. NTSM la strunjire
Modulul 2: PRELUCRÃRI ŞI TEHNOLOGII PE STRUNGURI FRONTALE ŞI CARUSEL
1. Strunguri frontale: domeniu de utilizare; clasificare; particularitãţi constructive faţã de strungurile
normale;scheme structurale.
Modulul 3: PRELUCRÃRI ŞI TEHNOLOGII PE STRUNGUL REVOLVER
1.Strunguri revolver. Generalitãţi, clasificare, principii constructive şi funcţionale, domenii de utilizare.
2. Scheme cinematice, lanţuri cinematice.
3. Metode de prelucrarea: suprafeţelor de rotaţie exterioare; suprafeţelor de rotaţie interioare; suprafeţelor
exterioare in interioare simultan; canalelor şi retezarea; suprafeţelor conice şi profilate; filetelor.
4. Scheme de reglare
5. Controlul suprafeţelor prelucrate
6. NTSM
Modulul 5: PRELUCRÃRI ŞI TEHNOLOGII PE STRUNGURI CU MAI MULTE CUŢITE
1. Strunguri cu mai multe cuţite. Clasificare, domeniu de utilizare economicã
2. Cinematica strungului cu mai multe cuţite pentru: prelucrarea axelor, prelucrarea axelor cu came, prelucrarea
arborilor cotiţi
3. Reglarea strungului cu mai multe cuţite şi calcularea regimului de aşchiere şi a roţilor de schimb.
4. Metode de lucru
5.Controlul suprafeţelor prelucrate
6. NTSM
Modulul 6: PRELUCRÃRI ŞI TEHNOLOGII PE STRUNGUL DE COPIAT
1. Principii constructive şi funcţionale ale strungului de copiat hidraulic cu comandã dupã program
2. Domenii de utilizare economicã
Modulul 8: STRUNGURI AUTOMATE CU COMANDÃ NUMERICÃ
1. Introducere în programarea numerică: -modalitãţi de comandã a unei maşini unelte, posibilitãţi de
programare a maşinii unelte, maşina unealtã cu comandã numericã şi fluxul informaţional pentru executarea
unei piese,
2. Comanda numerică şi deplasările pe axele maşinii unelte: -sisteme de coordonate, originea sistemului de
coordonate, axele comandate numeric (mişcãri rectilinii, mişcãri circulare), exemplificãri la strunguri normale,
carusel, legãtura dintre axele comandate, comandã punct cu punct, comandã de prelucrare liniarã, comandã de
conturare, sisteme de mãsurã a deplasãrii: traductoare, ansamblu cinematic de mãsurã.
3. Echipamente de comandă numerică: circulaţia şi prelucrarea informaţiei, introducerea datelor, corecţia de
sculã, mãsurarea poziţiei , tipuri de echipamente şi funcţiunile.
PROBA PRACTICĂ
1. Prelucrarea prin strunjire:
- a suprafeţelor frontale;
- a suprafeţelor cilindrice exterioare;
- a suprafeţelor cilindrice interioare;
- a suprafeţelor conice;
- a suprafeţelor sferice.
2. Prelucrarea prin strunjire a suprafeţelor profilate interioare şi exterioare.
3. Găurirea şi prelucrarea găurilor.
4. Filetarea exterioară şi interioară.
NOTĂ: Proba practică va consta în executarea unei piese după schiţă . Realizarea piesei necesitând combinarea
mai multor operaţii.
8
1.6. MESERIA - Tinichigiu vopsitor auto
PROBA TEORETICĂ
1. Cadrul-definitie, constructie, clasificare, conditii impuse

2. Caroserii de automobile
3. Lucrari de reparare a cadrului
4. Lucrari de reparare a caroseriei
5. Aparate, utilaje si instalatii folosite in procesul de vopsire
6. Materiale pentru vopsire
7. Pregatirea suprafetelor pentru vopsire
8. Tehnologii de vopsire
9. Tehnologii de protectie anticorosiva si terosonica
10. Normele de tehnica securitatii muncii si prevenirea si stingerea incendiilor in atelierul de tinichigerie
11. Normele de tehnica securitatii muncii si prevenirea si stingerea incendiilor in lacatuserie
12. Chestionar de legislaţie rutieră (se vor utiliza chestionare diferite din seturile
apărute la Editura Naţional din Bucureşti în anii 1999, 2000, 2001, 2002; timp de
lucru: 30 de minute)
PROBA PRACTICA
1.Repararea unui lonjeron folosind elemente de întărire: Depistarea locului defectiunii, Indreptare, Curatire,
Pregatirea elementului de intarire, fixarea elementului de intarire, Curatarea de zgura, verificare protectia
anticorosiva
2.Repararea podelei prin peticire: 1.depistarea locului defectiunii, 2.curatarea locului, 3.decuparea zonei,
4.pregatirea unui sablon, 5.executarea petecului, 6.sudarea, 7.protejarea anticorosiva a zonei
3.Repararea pragului prin peticire : depistarea locului defectiunii, curatirea locului, depistarea zonei,
pregatirea petecului, sudarea, protectia anticorosiva .
4.Repararea panourilor de usi: constatarea defectului, demontarea subansamblurilor macaralei geamului,
captuselii usii, indreptarea panoului,grunduirea zonei reparate, montarea subansamblurilor demontate anterior
5.Reglarea usii autoturismului Dacia 1300: demontarea zavorului usii, slabirea suruburilor balamalelor,
reglarea jocurilor usii, montarea si reglarea zavorului .
6.Repararea radiatorului de racire cu tevi fisurate: depistarea zonei fisurate, dezlipirea tevilor fisurate,
inlocuirea sau anularea tevilor, verificarea radiatorului.
7.Repararea rezervorului de combustibil: depistarea zonei defecte, curatirea zonei defecte, decaparea zonei,
acoperirea zonei prin cositorire, verificarea etanseitatii, protectia anticorosiva.
8.Inlocuirea geamului de parbriz: curatirea ramei, curatirea chederului, imbracarea geamului cu cheder,
introducerea cardanului de bumbac pe cheder, montarea ansamblului, verificarea montajului, 7. montarea
inimii chederului si a ornamentelor.
9.Repararea aripii fata : curatirea zonei deformate, indreptarea zonei deformate, grunduirea, antifonare
interioara, chituirea si slefuirea, vopsirea aripii.
10.Repararea aripii spate: curatirea zonei deformate, indreptarea zonei deformate, grunduirea, antifonare
interioara, chituirea si slefuirea, vopsirea aripii.
11.Repararea aripii deformate cu intinderea tablei: curatirea zonei, incalzirea zonei, indreptarea, grunduire,
antifonarea interioara, chituire, slefuire.
12.Repararea aripii avand portiunii lipsa: curatirea zonei, decuparea pentru obtinerea unei forme regulate,
executarea petecului, sudarea petecului, finisarea cordonului de sudura, grunduire, antifonare interioara,
chituire, slefuire, vopsire.
Probă practică de conducere a autovehiculelor din categoriile B (autoturism Dacia) şi C (autocamion
Roman), în poligon (îndemânare) având, ca obiective, executarea următoarelor manevre (în conformitate cu
prevederile legale privind instruirea):
1. Mersul sinuos;
2. Întoarcerea din trei mişcări;
3. Gararea cu faţa;
4. Gararea cu spatele;
5. Mersul înapoi;
6. Parcarea laterală;
7. Oprirea şi punerea în mişcare din rampă a autovehiculului.
9
Norma de timp: 4 minute pentru categoria B şi 5 minute pentru categoria C
1.7 MESERIA - Mecanic auto
2. PROBA TEORETICĂ
1.De la disciplina „Construcţia şi funcţionarea motoarelor cu ardere internă” -
anul II de studii, modulele:
- Noţiuni generale despre motoarele cu ardere internă (integral);
- Ciclurile motoarelor cu ardere internă (integral);
- Procese termice în motoarele cu ardere internă (integral);
- Mecanismul motor (integral);
- Sistemul de distribuţie (integral);
- Instalaţia de alimentare a motoarelor cu ardere internă (integral);
- Instalaţia de ungere (integral);
- Instalaţia de răcire (integral);
- Instalaţia de aprindere (integral);
- Pornirea (integral);
3. De la specializarea în meserie – anul III de studii, modulele:
- Repararea, întreţinerea şi rodajul motoarelor (integral);
- Transmisia automobilelor (integral);
- Punţile faţă/spate (integral);
- Sistemul de frânare (integral);
- Sistemul de direcţie (integral).
4. Chestionar de legislaţie rutieră (se vor utiliza chestionare diferite din seturile
apărute la Editura Naţional din Bucureşti în anii 1999, 2000, 2001, 2002; timp de lucru: 30 de minute).
2.PROBA PRACTICĂ
a) Executarea unei lucrări practice selectate dintre:
17. Reglarea jocului termic al distribuţiei (norma de timp: 60 de minute);
18. Înlocuirea lanţului de acţionare a arborelui cu came şi punerea la punct a distribuţiei (norma de timp: 60
de minute);
20. Demontarea, repararea şi montarea pompei de alimentare cu membrană (norma de timp: 30 de minute);
22. Demontarea, repararea, reglarea şi montarea carburatorului (norma de timp: 45 de minute);
24. Înlocuirea pompei de ulei (norma de timp: 45 de minute);
25. Înlocuirea termostatului şi eliminarea aerului din instalaţia de răcire cu lichid (norma de timp: 20 de
minute);
26. Înlocuirea contactelor ruptorului şi reglarea jocului dintre acestea (norma de timp: 25 de minute);
27. Înlocuirea cablului de acţionare şi reglarea jocului liber al ambreiajului mecanic monodisc simplu cu arc
diafragmă (norma de timp: 25 de minute);
28. Reglarea jocului liber al ambreiajului mecanic monodisc simplu cu arcuri periferice şi cu mecanism de
acţionare hidraulică (norma de timp: 25 de minute);
29. Înlocuirea garniturilor (plăcuţelor) de fricţiune ale frânei cu disc deschisă (norma de timp: 45 de
minute);
30. Înlocuirea garniturilor de fricţiune ale saboţilor frânei cu tambur şi saboţi interiori (norma de timp: 60
de minute);
31. Înlocuirea garniturilor de etanşare ale pompei centrale de frână a instalaţiei de frânare cu acţionare
hidraulică (norma de timp: 60 de minute);
32. Înlocuirea cilindrului receptor şi eliminarea aerului din instalaţia de frânare cu acţionare hidraulică
33. Înlocuirea cablului de acţionare şi reglarea funcţionării frânei de ajutor cu acţionare mecanică (norma de
timp: 60 de minute);
34. Înlocuirea pivoţilor (inferior şi superior) ai punţii din faţă articulată cu mecanism patrulater (norma de
timp: 60 de minute);
10
35. Înlocuirea bieletei de direcţie a mecanismului de direcţie echipat cu casetă de direcţie cu pinion şi
cremalieră (norma de timp: 25 de minute);
36. Montarea şi demontarea compresorului instalaţiei de frânare cu acţionare pneumatică (norma de timp:
30 de minute).
a incendiilor;
b) Probă practică de conducere a autovehiculelor din categoriile B (autoturism Dacia) şi C (autocamion
Roman), în poligon (îndemânare) având, ca obiective, executarea
următoarelor manevre (în conformitate cu prevederile legale privind instruirea):
2. Mersul sinuos;
3. Întoarcerea din trei mişcări;
4. Gararea cu faţa;
5. Gararea cu spatele;
6. Mersul înapoi;
7. Parcarea laterală;
8. Oprirea şi punerea în mişcare din rampă a autovehiculului.
Norma de timp: 4 minute pentru categoria B şi 5 minute pentru categoria C.
1.8. MESERIA - Mecanic agricol
PROBA TEORETICĂ
1. Tractoare, anul II de studii (integral);
2. Maşini şi instalaţii în agricultură, anul II de studii (integral);
3. Repararea tractoarelor, anul III de studii (integral);
4. Maşini de recoltat şi plantat, anul III de studii (integral);
5. Maşini pentru recoltarea bolilor şi dăunătorilor, anul III de studii (integral);
6. Maşini de recoltat, anul III de studii (integral).
2. PROBA PRACTICĂ
1. Asamblarea pistonului cu biela şi cu segmenţii (norma de timp: 60 de minute);
3. Reglarea jocului termic al distribuţiei (norma de timp: 60 de minute pentru toate supapele);
4. Înlocuirea lanţului de acţionare a arborelui cu came şi punerea la punct a distribuţiei (norma de timp:
60 de minute);
7. Demontarea, repararea, montarea şi reglarea pompei de injecţie cu elemenţi de pompare în linie (norma
9. Demontarea, repararea şi montarea pompei de ulei cu roţi dinţate cilindrice cu angrenare exterioară
10. Demontarea, repararea şi montarea pompei de lichid (norma de timp: 45 de minute);
11. Reglarea jocului liber al ambreiajului tractorului U-650 M (norma de timp: 30 de minute);
12. Reglarea frânelor tractorului U-650 M (norma de timp: 60 de minute).
a incendiilor;
11
12
2. DOMENIUL ELECTROMECANIC
2.1. MESERIA – Electromecanic maşini şi echipamente electrice
PROBA TEORETICĂ
1. Tehnologia asamblărilor şi încercările maşinilor electrice rotative
1.1. Tehnologia de fabricaţie a miezurilor magnetice: aspecte generale; confecţionarea tolelor; împachetarea
miezurilor pentru flux constant şi variabil; norme de tehnica securităţii muncii.
1.2. Tehnologia bobinării: materiale; clasificarea bobinelor; utilaje şi dispozitive folosite; executarea
bobinelor; izolarea bobinajelor; încercările bobinajelor.
1.3. Tehnologia impregnărilor şi acoperirii bobinajelor şi miezurilor magnetice: rolul impregnării şi
acoperirii înfăşurărilor şi miezurilor; conţinutul procesului de impregnare; norme de tehnica securităţii muncii.
1.4. Tehnologia de fabricaţie a căilor de curent şi elementelor de contact: clasificarea colectoarelor;
tehnologia de fabricaţie a inelelor colectoare, periilor şi portperiilor, contactelor electrice; etapele de asamblare a
colectoarelor.
1.5. Tehnologia de asamblare şi încercările maşinilor electrice rotative: noţiuni generale; asamblarea
rotoarelor; asamblarea statoarelor; asamblarea scuturilor şi a lagărelor; schema de asamblare şi verificare a
asablării; încercările finale ale maşinilor electrice rotative.
1.6. Defecte şi regimuri anormale de funcţionare ale maşinilor electrice rotative, cauze şi remedierea lor:
defecte şi regimuri anormale de funcţionare, comune maşinilor electrice rotative; defecte şi regimuri anormale
de funcţionare ale maşinilor de curent continuu; defecte şi regimuri anormale de funcţionare ale motoarelor
asincrone; defecte şi regimuri anormale de funcţionare ale maşinilor sincrone; norme de tehnica securităţii
muncii la repararea maşinilor electrice.
2. Tehnologia asamblărilor şi încercările transformatoarelor electrice
2.1. Tehnologia de fabricaţie a miezurilor magnetice: aspecte generale; confecţionarea tolelor; împachetarea
miezurilor; norme de tehnica securităţii muncii.
2.2. Tehnologia bobinării înfăşurărilor transformatoarelor electrice: materiale; clasificarea bobinelor;
utilaje şi dispozitive folosite; executarea bobinelor de transformator; impregnarea şi acoperirea bobinelor;
încercările bobinajelor.
3. Tehnologia asamblărilor şi încercările aparatelor electrice
3.1. Tehnologia de fabricaţie a miezurilor magnetice: tipuri constructive de electromagneţi; procesul
tehnologic de fabricaţie al miezurilor magnetice pentru aparate electrice; norme de tehnica securităţii muncii la
fabricarea miezurilor magnetice.
3.2. Tehnologia bobinării aparatelor electrice: generalităţi; conductoare pentru bobinaje; izolaţia bobinajelor;
fabricarea bobinelor concentrate; bobinarea cu bobine concentrate; controlul şi încercările bobonelor; norme de
tehnica securităţii muncii la bobinaje.
3.3. Tehnologia impregnărilor şi acoperirii înfăşurărilor şi miezurilor magnetice: generalităţi; - tehnologia
impregnărilor şi instalaţiile necesare; lăcuirea miezurilor magnetice; norme de tehnica securităţii muncii la
impregnare.
3.4. Tehnologia de fabricaţie a căilor de curent şi elementelor de contact: generalităţi; tipuri de contacte;
forma contactelor; materiale pentru contacte; tehnologia de fabricaţie a contactelor; tehnologia de fabricaţie a
rezistenţelor electrice.
3.5. Tehnologia de asamblare şi încercările aparatelor electrice: tehnologia de asamblare a aparatelor de
conectare şi deconectare (întreruptoare electrice, separatoare electrice); tehnologia de asamblare a aparatelor de
pornire şi reglare a maşinilor electrice (autotransformatorul de pornire, reostate de pornire); norme de tehnica
securităţii muncii la asamblare.
3.6. Defectele şi regimurile anormale de funcţionare ale aparatelor electrice, cauze şi remedierea lor:
generalităţi; defecte şi regimuri anomale de funcţionare ale întreruptoarelor electrice de înaltă tensiune; defecte
şi regimuri anomale de funcţionare ale separatoarelor electrice; defecte şi regimuri anomale de funcţionare ale
întreruptoarelor şi contactoarelor elctrice de joasă tensiune; norme de tehnica securităţii muncii la lucrările de
montaj şi reparaţii ale aparatelor electrice.
4. Întreţinerea, exploatarea şi repararea maşinilor şi echipamentelor electromecanice
4.1. Probleme generale ale tehnologiei construcţiei echipamentelor industriale: Organizarea şi desfăşurarea
procesului de producţie, procesul şi fluxul tehnologic; Precizia de prelucrare şi calitatea suprafeţelor prelucrate
mecanic; Dispozitivele folosite în construcţia maşinilor şi aparatelor electrice.
4.2. Părţi mecanice folosite în construcţia echipamentelor industriale: Pregătitoare în vederea prelucrării
arborilor, carcaselor, scuturilor, lagărelor, cuvelor; Procesul tehnologic de prelucrare a: arborilor, carcaselor,
scuturilor, lagărelor, cuvelor.
13
4.3. Tehnologia finisărilor: coroziunea; cauzele producerii coroziunii; metode de prevenirea coroziunii;
procesul tehnologic al finisării şi acoperirii suprafeţelor prin acoperiri galvanice, tratamente termice, vopsire
ungere.
4.4. Ambalarea, transportul şi depozitarea maşinilor electrice: ambalarea; tipuri de ambalare şi condiţii
inpuse; mijloace de transport pentru maşini electrice; condiţii de depozitare şi conservare a maşinilor electrice;
fixarea produselor; marcarea ambalajelor; norme şi standarde pentru marcare; mijloace de transport (clasificare,
descriere, domenii de utilizare); sisteme de ancorare şi asigurare în timpul transportului; recepţia la primirea
maşinilor şi aparatelor electrice.
4.5. Instalarea şi punerea în funcţiune a maşinilor electrice şi aparatelor elctrice: condiţii ce trebuie
îndeplinite la instalarea şi punerea în funcţiune a maşinilor electrice; metode pentru verificarea stării de izolaţie;
metode de uscare.
4.6. Exploatarea şi întreţinerea maşinilor electrice şi aparatelor electrice: reguli de exploatare a maşinilor
electrice; reguli de întreţinere a maşinilor electrice; reguli de exploatare a aparatelor electrice; reguli de
întreţinere a aparatelor electrice.
4.7. Organizarea întreţinerii şi reparării maşinilor şi aparatelor electrice: clasificarea reparaţiilor;
organizarea executării lucrărilor de reparaţii.
4.8. Aspecte privind economia de energie: noţiuni de energetică generală; resursele şi sursele energetice;
curba de consum şi de sarcină; măsuri de utilizare raţională a energiei caracteristice unităţilor economice şi
personalului de exploatare şi întreţinere; mijloace specializate pentru îmbunătăţirea factorului de putere.
4.9. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la maşinile şi aparatele electrice: activitatea de stingere a
incendiilor la locul de muncă; obligaţiile comisiei tehnice.
PROBA PRACTICĂ
1. Fabricarea miezurilor magnetice: confecţionarea tolelor; împachetarea miezurilor; lăcuirea miezurilor
magnetice.
2. Executarea bobinelor pentru diferite maşini şi aparate electrice: citirea/identificarea schemelor de bobinaj;
alegerea utilajelor şi dispozitivelor; executarea bobinelor; izolarea bobinelor.
3. Fabricarea elementelor de contact: realizarea lamelelor colectoare; asamblarea colectorului; realizarea
legăturilor echipotenţiale.
4. Verificarea miezurilor magnetice pentru diferite maşini şi aparate electrice
5. Verificarea înfăşurărilor pentru transformatoarele electrice
6. Verificarea înfăşurărilor pentru maşinile electrice rotative
7. Depistarea defectelor miezurilor magnetice
ale transformatoarelor electrice;
ale maşinilor electrice rotative.
8. Depistarea defectelor înfăşurărilor electrice:
ale transformatoarelor electrice;
ale maşinilor electrice rotative.
BIBLIOGRAFIA
Bibliografia valabilă este cea indicată în curriculum şcolar în vigoare completată de manualele pentru şcoala
profesională, aprobate prin ordin de ministru
2.2 MESERIA – Electromecanic material rulant
PROBA TEORETICĂ
1. Rolul constructiv şi funcţional al: osiilor montate, cutiilor de osii, bogiurilor, şasiurilor, aparatelor de
ciocnire, tracţiune şi legare, cutiei locomotivelor;
2. Defectele, remedierile şi verificările: osiilor montate, cutiilor de osie, bogiurilor, şasiurilor, aparatelor de
ciocnire, tracţiune şi legare, cutiei locomotivelor;
3. Prezentarea generala a sistemelor de frânare: rolul şi importanţa sistemului de frânare, principiul frânării
trenurilor, elemente de calcul privind frânarea, tipuri de instalaţii de frânare;
4. Instalaţii pentru producerea şi înmagazinarea aerului comprimat: rolul, tipurile, caracteristicile
compresoarelor, defecţiuni specifice, remedierea defecţiunilor;
5. Echipamente pentru comanda frânarii: echipamentul pentru comanda frânării indirecte (robinetul KD),
echipamentul pentru comanda frânării directe (robinetul Oerlikon Fd1), construcţia, funcţionarea, defecţiuni,
remedierea defecţiunilor, probare pe stand.
6. Partea pneumatica a instalaţiei de frâna de pe vehicul (construcţie, funcţionare, defecţiuni, remediere,
probare): instalaţia Hildebrandt – Knorr; instalaţia KE 1; instalaţia KE 2c – ALP; instalaţia KE - GPR – A;
14
instalaţia KE - GPR – D; instalaţia KE - GPR - D – Mg; instalaţia de frânare a locomotivelor; instalaţia de
frânare pe vagoanele străine; echipamentele auxiliare ale instalaţiei de frânare.
7. Partea mecanică a instalaţiei de frâna de pe vehicul: timoneria frânei (rolul, construcţia, raportul de
amplificare, randamentul, reglarea, defecţiuni, remedieri); regulatoare automate pe timonerie (rol, tipuri,
defecţiuni, remediere, probe); schimbătoare de regim GOL-ÎNCĂRCAT (rol, construcţie, funcţionare, reglare,
verificare); timoneria frânei de mână (tipuri, construcţie, funcţionare, reglare).
8. Prezentarea generală a locomotivelor diesel (LD): tipuri constructive (LDM, LDE, LDH); notaţia
simbolică (formula osiilor) şi marcare codificată.
9. Motoare termice pentru tracţiune: rol, tipuri, caracteristici constructiv–funcţionale, echipamente auxiliare;
10. Elementele fixe ale MD: rol, părţi componente, caracteristici constructive şi funcţionale, tehnologii de
execuţie şi de montare-demontare; defecte şi uzuri frecvente: cauze; remedieri şi reparaţii.
11. Elementele mobile ale MD: rol, caracteristici constructiv–funcţionale, tehnologii de montare–demontare;
depistare defecte şi uzuri frecvente: cauze; remedieri şi reparaţii.
12. Supraalimentarea MD
13. Turbosuflanta: rol, caracteristici constructiv–funcţionale; tehnologia de revizie în exploatare şi de
montare–demontare; defecţiuni specifice: cauze; remedieri şi reparare
14. Echipamentul de injectie: rol, elementele constructive (pompe de injecţie şi injectoare); caracteristici
constructive şi funcţionale; tehnologia de demontare–montare; revizia şi repararea, uzuri şi defecţiuni: cauze;
remedieri
15. Instalaţiile auxiliare ale MD: rolul instalaţiei termice (apa, răcire, hidrostatica), a instalaţiilor de alimentare
cu combustibil, de ungere; părţile componente şi funcţionale ale fiecărei instalaţii, caracteristicile lor, circuitele
agentului folosit; tehnologii de montare–demontare; periodicitatea întreţinerii şi reparării elementelor
constitutive şi lucrarile prevăzute; defecte şi uzuri frecvente: cauze; modalităţi de remediere
16. Pornirea MD: instalatiile (dispozitivele) de pornire; caracteristici tehnico-constructive si functionale;
tehnologii de intretinere, demontare-montare; defecte si uzuri posibile, cauze; remedieri
17. Reglarea şi protectia MD: rol, tipuri de instalaţii şi dispozitive de reglare şi protecţie; caracteristici
constructive şi funcţionale; tehnologii de montare, demontare, întreţinere şi revizie; uzuri, defecte frecvente,
cauze; remedieri şi reparaţii.
18. Transmisiile pe locomotive: necesitatea, rol, tipuri; caracteristici constructive şi funcţionale; procese
tehnologice de demontare–montare; tehnologii de întreţinere, revizie, reparaţie; defecte şi uzuri frecvente, cauze;
remedieri
19. Echipamentul electric de pe LD: rol, tipuri constructive; caracteristici funcţionale specifice tracţiunii
electrice; defecţiuni, cauze, remedieri
20. Generatorul principal (G.P.) şi auxiliare (G.A.) de pe LDE: rol, tipul generatorului; caracteristici
constructive şi funcţionale; parametrii şi caracteristicile de funcţionare de mers în gol, în sarcina, externă;
caracteristica de reglaj, MD–GP; defecte şi cauze; întreţinere- remedieri
21. Motoarele de tracţiune (MT): rol, parametrii şi caracteristicile de funcţionare
(electromecanice şi mecanice); reglarea turaţiei şi inversarea sensului de mers; defecte mecanice şi electrice la
MT de la LDE; întreţinere- remedieri
22. Suspensia motoarelor de tracţiune şi antrenarea osiilor: rol, tipuri de suspensie; defecţiuni-uzuri–cauze;
remedieri, reparaţii
23. Bateria de acumulatoare: rol, elemente constructive, întreţinere, defecte, cauze, remedieri
24. Circuitele de forţă, auxiliare, de comandă şi protecţie pe LD: rol, particularitaţi constructiv–functionale,
defecţiuni posibile, cauze şi modalităţi de depistare, remedieri
25. Echipamentul hidraulic şi de transmisie mecanica la LDH: rol, caracteristici constructive şi funcţionale,
defecţiuni, cauze, remedieri; întreţinere şi reparaţie
26. Instalaţii de baza a CF electrificate: rol, energoalimentare; sisteme de electrificare feroviară; substaţii de
tracţiune şi suspensia catenarei; tipuri de LE
27. Transformatorul principal: rol; autotransformatorul de tractiune; parametrii şi caracteristicile constructive
şi funcţionale; echipamentul de răcire; uleiul de transformator; defecţiuni şi cauze; modalităţi de remediere
28. Redresoarele: rol; principiul de funcţionare şi schemele de montaj a diodelor într-un redresor; construcţia
redresoarelor pe LE şi protecţiile lor; întreţinere şi revizie; defecte frecvente - cauze; remedieri
29. Motoarele de tractiune: rol, construcţie–funcţionare; parametrii şi caracteristicile electromecanice, de
tracţiune, de putere; funcţionarea la tensiune pulsatorie; întreţinere şi revizie; defecte, uzuri, cauze; remedieri
30. Reglarea vitezei şi a forţei de tracţiune: rol; echipament necesar
31. Ansamblul graduatorului: rol, tipuri; elemente constructive şi parametrii tehnici; funcţionare; defecţiuni –
cauze; revizii – remedieri
32. Frânarea electrica: rol, tipuri; elemente constructive şi parametrii tehnici; caracteristicile de frânare;
funcţionare; defecţiuni–cauze; revizie - remedieri
15
33. Echipamentul electric de pe LE: rol; elemente constructive–funcţionale; defecţiuni – cauze; revizii –
remedieri
34. Pantograful: rol; tipuri; elemente constructive; funcţionare; uzuri, defecte, cauze; remedieri
35. Disjunctorul: rol; tipuri; elemente constructive; funcţionare; uzuri, defecte, cauze; remedieri
36. Circuitele de forţă, auxiliare, de comanda şi de protecţie pe LE: rol; particularităţi constructiv–
functionale; defecţiuni posibile, cauze, modalităţi de depistare; remedieri
PROBA PRACTICĂ
1. Injectorul motorului diesel tip Sulzer 12 LDA 28 – indetificarea defectelor şi modul de remediere al acestora;
2. Pompa de injecţie a motorului tip Sulzer 12 LDA 28 – indetificarea defectelor şi modul de remediere al
acestora;
3. Determinarea defectelor unui ambielaj de motor diesel;
4. Distribuitorul Knorr KE1a – indentificarea camerei de comandă şi a valvei de descărcare şi determinarea
defectelor ce apar la valva de descărcare;
5. Poziţiile manetei robinetului mecanicului Knorr automat D2;
6. Determinarea defectelor triplei valve folosită pe materialul rulant vechi;
7. Înlăturarea defectelor ce apar la releele RI23, RI24;
8. Identificarea nodului şi catodului la o diodă TU38;
9. Măsurarea elementelor geometrice ale profilului de bandaj şi a distanţei dintre feţele interioare ale roţilor;
10. Întreţinerea unui robinet Akrermann;
11. Lucrări la structurile portante ale vehiculelor feroviare: şasiu vagonului, şasiul locomotivei, rama boghiului;
12. Lucrări la osiile montate: vagon, locomotivă ;
13. Lucrări la cutiile de osie: vagon, locomotivă ;
14. Lucrări la suspensie: vagon, locomotivă;
15. Lucrări la aparatul tracţiune: vagon, locomotivă;
16. Lucrări la aparatul de legare: vagon, locomotivă;
17. Lucrări la aparatul de ciocnire: vagon, locomotivă;
18. Lucrări la echipamentul de frână.
BIBLIOGRAFIA
2.3. MESERIA – Electromecanic reparaţii maşini şi echipamente electrocasnice
PROBA TEORETICĂ
1. Aparate electrocasnice pentru pregatirea alimentelor
1.1. Pile electrice şi vase fierbătoare: tipuri constructive; construcţie componente principale; scheme electrice;
funcţionare, exploatare, întreţinere şi reparare.
1.2. Maşini de gătit, cuptoare şi grile electrice: construcţie, componente principale; scheme electrice;
1.3. Aparate cu miscare de rotatie: tipuri constructive; constructie componente principale; functionare,
exploatare, intretinere si reparare
2. Aparate electrocasnice de incalzit si fiare electrice pentru calcat
2.1 Radiatoare electrice: tipuri constructive; construcţie, componente principale; scheme electrice; - funcţionare,
exploatare, întreţinere şi reparare;
2.2 Sobe electrice de încălzit şi încălzitoare de apă: tipuri constructive; componente principale; scheme electrice
şi de construcţie; instalare, funcţionare, exploatare, întreţinere şi reparare.
2.3 Fiare de călcat electrice: tipuri constructive; componente principale; scheme electrice şi de construcţie;
3. Aparate electrocasnice pentru curatanie, ventilatie, terapie si igiena
3.1 Aspiratoare, bătătoare de covoare, lustruitoare de parchet: tipuri constructive, componente principale;
scheme electrice şi de construcţie; funcţionare, exploatare, întreţinere şi reparare,
3.2 Aparate electrocasnice pentru ventilaţie: tipuri constructive; componente principale; scheme electrice şi de
construcţie; instalare, exploatare, funcţionare, întreţinere şi reparare.
4. Aparate electrocasnice: vase fierbătoare; râşniţă pentru cafea RC-2; mixerul; robotul de bucatarie
“Bihoreanca”, “Doina”; centrifuga pentru sucuri “Malina”; radiatoare cu reflector, radiator, turbina; radiator cu
ulei “Favorit”; soba cu ventilator “Calor Confort”; soba “Terel II”; termoplonjoane; încălzitorul de apă “EL-
MET”; încălzitorul de apă sub presiune; fiare de călcat simplu, cu termoregulator, şi cu dispozitive de umezire
“VAPOTERM 1000”; aspiratoare de praf “Record”, “Practic”, “Buran”; bătătorul electric de covoare; aparat
16
pentru lustruit parchetul “EPMA”, “PREDOM-ZELMER”; ventilatoare electrice “VM 3”, “VG 1”, “VG 2”;
hote absorbante “Aspirodor”; - umidificatorul de camera “Zefir”, “NW6”.
5. Compresoare: tipuri constructive; elemente componente; funcţionare, reparare; agenţi frigorifici, intermediari
şi uleiuri frigorifice.
6. Condensatoare şi vaporizatoare: tipuri constructive; elemente componente; funcţionare, reparare.
7. Termostate: tipuri constructive; caracteristici tehnice; funcţionare, reparare.
8. Mobile frigorifice: tipuri constructive; elemente componente; funcţionare, reparare.
9. Maşini pentru prepararea îngheţatei şi sucurilor răcoritoare: construcţie, componente principale;
funcţionare; întreţinere şi reparare.
10. Frigidere casnice: tipuri constructive; scheme electrice şi de poziţionare a componentelor; funcţionare;
instalare, întreţinere şi reparare.
PROBA PRACTICĂ
1. Aspiratoare: schimbat rulmenţi, perii şi derulator; schimbat întrerupător; măsurarea rezistenţei înfăşurării.
2. Mixere: măsurarea rezistenţei înfăşurării; evidenţierea defectelor la perii; evidenţierea defectelor la
comutatorul pentru treptele de turaţie.
3. Prăjitorul de pâine: evidentierea defectelor la electromagentul de ejectare; repararea defectelor la regulatorul
termic
4. Râşniţa electrică: remedirea defectelor la butonul de acţionare; remedierea defectelor la cutite şi ax;
remedierea defectelor la cuzineţi, rulmenti şi perii.
5. Hota absorbanta: schimbarea elementului absorbant; schimbarea elementului de protectie (releul termic) la
motor
6. Fierul de calcat: remedierea defectelor la termostat si la contactele termobimetalului; remedierea defectelor la
temporizator
7. Filtrul de cafea: remedierea defectelor la placa de bază şi la rezistor.
BIBLIOGRAFIA
Bibliografia valabilă este cea indicată în curriculum şcolar în vigoare completată de manualele pentru
şcoala profesională, aprobate prin ordin de ministru
17
3. DOMENIUL ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI ŞI INFORMATICĂ TEHNOLOGICĂ
3.1. MESERIA – Electronist aparate şi echipamente pentru radio şi TV
PROBA TEORETICĂ
1. Fundamente ale electrotehnicii şi măsurări electrice
Introducere în studiul electrotehnicii şi măsurări electrice;
Mărimile fundamentale, legile şi unităţile de măsură ale electrostaticii;
Mărimile fundamentale, legile şi unităţile de măsură ale curentului continuu;
Mărimi fundamentale şi unităţi de măsură ale curentului alternativ sinusoidal;
Efecte şi aplicaţii ale curentului electric;
Comportarea elementelor pasive de circuit în curent continuu şi c.a.;
Inducţia electromagnetică şi aplicaţiile sale;
Tipuri de reţele electrice şi metode de protecţie;
Maşini electrice rotative de c.c. şi c.a.
2. Electronică analogică
3. Introducere în electronica analogică;
4. Tipuri de diode semiconductoare;
5. Aplicaţii ale diodelor;
6. Tranzistoare bipolare;
7. Aplicaţii ale tranzistoarelor bipolare;
8. Tranzistoare bipolare;
9. Tranzistoare unijoncţiune;
10. Aplicaţii ale tranzistoarului unijoncţiune;
11.Tiristoare;
12. Alte dispozitive multijoncţiune;
13. Aplicaţii ale dispozitivelor multijoncţiune.
2. Bazele funcţionării echipamentelor electronice de radio şi TV
2.1. Transmiterea sunetelor la distanţă;
2.2. Circuite de audiofrecvenţă;
2.3. Circuite de radiofrecvenţă;
2.4. Circuite de demodulare.
4. Bazele măsurării în radio şi TV
4.1. Unităţi de măsură ale mărimilor electrice fundamentale. Multiplii şi submultiplii în Sistemul
Internaţional;
4.2. Măsurări electrice în radio şi TV;
4.3. Instrumentul de măsură universal;
4.4. Multimetrul numeric;
4.5. Osciloscopul catodic;
4.6. Vobuloscopul;
4.7. Frecvenţmetrul numeric;
4.8. Tranzistormetrul
5. Echipamente electronice pentru recepţia programelor radio
5.1. Radioreceptoare;
5.2. Blocul de alimentare;
5.3. Blocul AAF;
5.4. Etajul demodulator;
5.5. Amplificatorul de frecvenţă intermediară;
5.6. Etaje de radiofrecvenţă;
5.7. Reglajele RR;
5.8. Stereofonia.
6. Echipamente electronice pentru recepţia programelor TV
6.1. Semnalul de televiziune alb-negru;
6.2. Receptorul TV AN;
6.3. Blocul de electro-alimentare;
6.4. Calea sunet;
18
6.5. Tubul cinescop şi circuitele auxiliatre;
6.6. Etajul de videofrecvenţă;
6.7. Blocul AFI – cale comună;
6.8. Selectorul de canale;
6.9. Reglajul automat al amplificării;
6.10. Sincroprocesorul;
6.11. Generatorul de baleaj pe orizontală;
6.12. Generatorul de baleaj pe verticală.
PROBA PRACTICĂ
1. Tipuri de aparate electrotehnice pentru măsurări curente. Citirea scalelor;
2. Măsurări în curent continuu;
3. Măsurări în curent alternativ;
4. Efecte şi aplicaţii ale curentului electric;
5. Măsurarea elementelor de circuit, a dipolilor şi cuadripolilor;
6. Legea inductanţei electromagnetice. Măsurări la transformatoarelor electrice;
7. Măsurări la reţelele electrice monofazate şi trifazate;
8. Dioda semiconductoare şi circuite cu diode;
9. Tranzistoarele bipolare şi aplicaţiile lor;
10. Construcţia subansamblelor radio;
11. Asamblarea radio.
BIBLIOGRAFIE
1. Bistriceanu, Introducere în electronică şi aplicaţiile ei Ed. MATRIX ROM, Bucureşti
Eleodor 1996
2. Dascălu, D. şi Dispozitive şi circuite electronice Ed. Didactică şi Pedagogică,
colectiv Bucureşti 1982
3. Spânulescu, I. şi Electronică Ed. Didactică şi Pedagogică,
4. Schlett, Z. şi Semiconductoare şi aplicaţii Ed. Facla, Timişoara 1981
Hoffman, I.
5. Găzdaru, C., şi Îndrumar pentru electronişti – Radio şi Ed. Tehnică, Bucureşti 1987
Constantinescu, C. televiziune
6. Damachi, E. Dispozitive semiconductoare multijoncţiune Ed. Tehnică, Bucureşti 1980
7. Cătuneanu, V. şi Construcţia şi tehnologia echipamentelor Ed. Didactică şi Pedagogică,
Strungaru, R. radio şi electronice Bucureşti 1979
8. Catalog Circuite integrate analogice Ed. Tehnică, Bucureşti 1983
9. Spânulescu, I. şi Circuite integrate Editura Ştiinţifică, Bucureşti
Spânulescu, S.I. 1991
10. Spânulescu, I. şi Electronică Editura Didactică şi Pedagogică,
11. Schlett, Z. şi Semiconductoare şi aplicaţii Editura Falca, Timişoara 1981
Hoffman, I.
12. Maican, Sanda Sisteme numerice cu circuite integrate – Editura Tehnică, Bucureşti 1980
culegere de probleme
13. Ardelean, Iulian şi Circuite integrate CMOS – manual de Editura Tehnică, Bucureşti 1986
colectiv utilizare
14. Drăgulănescu, Agenda radioelectronistului – Ediţia a III-a Editura tehnică, Bucureşti 1989
Nicolae
15. Maican, Sanda Sisteme numerice cu circuite integrate Editura tehnică, Bucureşti 1980
16. Brakeslee, T. Proiectarea cu circuite logice MSI şi LSI Editura Tehnică, Bucureşti 1988
standard
17. Sztojanov I. şi De la poarta TTL la microprocesor Editura Tehnică Bucureşti 1987
Borcoci E.
18. Florea, S. Electronică industrială şi automatizări Editura Didactică şi Pedagogică;
Bucureşti; 1980.
19. Papadache, I. Automatizări industriale Editura Tehnică; Bucureşti;
1978
20. Stan, Alexandru Aparate, echipamente şi instalaţii de Editura Didactică şi Pedagogică;
19
Iulian şi colectiv electronică industrială Bucureşti; 1992
21. Rădoi, C-tin Aparate, echipamente şi instalaţii
de Editura Didactică şi Pedagogică;
electronică profesională Bucureşti; 1994.
22. P. Constantin şi Electronica industrială Editura Didactică şi Pedagogică;
colectiv Bucureşti; 1983
23. Gerber, T. Echipamente periferice Editura Didactică şi Pedagogică;
Bucureşti; 1981.
24. Dumitriu, A. Sisteme senzoriale pentru roboţi Editura MEDRO , 1996
25. Trifu, Adriana şi Electronică, automatică, informatică Editura Tehnică
Seefeld, Radu tehnologică industrială, Manual pentru Bucureşti 2001
pregătirea de bază Anul I – Şcoli
profesionale
26. Dănilă, Theodor şi Componente şi circuite electronice – manuale Editura Didactică şi Pedagogică,
Ionescu, Monica Bucureşti, 1973
20
4. DOMENIUL ELECTRIC
4.1. MESERIA – Electrician constructor

PROBA TEORETICĂ
1. Aparate electrice:
1.1. Noţiuni introductive, rolul aparatelor electrice în circuit, clasificarea aparatelor electrice, mărimile
caracteristice ale aparatelor electrice;
1.2. Solicitările la care sunt supuse aparatele electrice: solicitări electrice; solicitări termice; solicitări
electrodinamice; arcul electric; uzura mecanică a aparatelor electrice.
1.3. Aparate electrice folosite în instalaţii de uz casnic, aparate de conectare şi comutare;
1.4. Aparate de protecţie;
1.5. Aparate manuale de conectare şi comutare de joasă tensiune, aparate cu pârghie, întreruptoare şi
comutatoare pachet, întreruptoare şi comutatoare cu came, prize şi fişe industriale;
1.6. Aparate de protecţie: clasificare; siguranţe fuzibile şi automate; relee termice; declanşatoare
electromagnetice la scurtcircuit şi tensiune minimă.
1.7. Instalaţii prefabricate de joasă tensiune: tablouri de distribuţie (pe stelaje metalice, capsulate, debroşabile);
sisteme de distribuţie industrială.
1.8. Aparate pentru comanda manuală a maşinilor electrice: inversoare de sens, comutatoare stea-triunghi;
1.9. Măsuri de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului la montarea şi exploatarea aparatelor electrice de
joasă tensiune;
1.10. Aparate electrice de medie şi înaltă tensiune: separatoare; întreruptoare automate (tipuri constructive,
principiu de funcţionare); separatoare de sarcină; eclatoare şi descărcătoare; bobine de reactanţă; celule de
distribuţie de medie tensiune; măsuri de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului la exploatarea aparatelor
electrice de medie şi înaltă tensiune.
2. Tehnologia montării instalaţiilor electrice interioare de lumină în locuinţe şi clădiri social-culturale:
2.1. Branşamente;
2.2. Alcătuirea instalaţiilor electrice interioare de lumină în locuinţe şi clădiri social-culturale, protecţia
instalaţiilor de lumină în locuinţe şi clădiri social-culturale;
2.3. Tehnologii de montaj: trasarea instalaţiilor electrice; prelucrarea tuburilor de protecţie; prelucrarea
conductoarelor electrice; introducerea conductoarelor electrice în tuburi; aparate utilizate în instalaţiile de
iluminat în locuinţe şi clădiri social-culturale; montarea şi executarea legăturilor în doze; montarea şi
racordarea la instalaţie a corpurilor de iluminat; montarea şi racordarea la instalaţie a tablourilor de
distribuţie.
2.4. Verificarea continuităţii şi rezistenţelor de izolaţie la instalaţiile electrice interioare de lumină în locuinţe şi
clădiri social-culturale;
2.5. Tehnici şi tehnologii moderne de executare a instalaţiilor electrice în locuinţe şi clădiri social-culturale;
2.6. Măsuri specifice de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului la executarea instalaţiilor electrice în
locuinţe şi clădiri social-culturale.
3. Maşini electrice, acţionări şi automatizări:
3.1. Noţiuni de electrotehnică aplicată necesare studierii funcţionării maşinilor electrice: noţiuni de electricitate
şi magnetism; teorema lui Ampere; teorema Biot-Savart şi Laplace; legea fluxului magnetic; curba de
magnetizare; legea inducţiei electromagnetice.
3.2. Definirea maşinii electrice şi a părţilor ei funcţionale;
3.3. Maşini de curent continuu: definiţie; elemente constructive de bază; conexiunile maşinilor de curent
continuu; principiul şi regimurile de funcţionare ale maşinilor de curent continuu; noţiuni privind
înfăşurările maşinilor de curent continuu; comutaţia şi măsuri pentru îmbunătăţirea ei; funcţionarea maşinii
de curent continuu ca generator; tensiunea electromotoare indusă la maşinile de c.c.; ecuaţia tensiunilor la
generatorul de curent continuu; caracteristicile de funcţionare ale generatorului de c.c.; reglajul tensiunii la
borne la generatorul de c.c.; funcţionarea maşinii de c. c. ca motor; cuplul electromagnetic la maşinile de
c.c.. caracteristicile motoarelor de c.c.; pornirea motoarelor de c.c.; reglajul turaţiei la motoarele de c.c.;
funcţionarea maşinii de c.c. în regim de frână; bilanţul de puteri şi randamentul maşinii de c.c.
3.4. Transformatorul electric: definiţii şi elemente constructive de bază; principiul de funcţionare a
transformatorului monofazat; raportul de transformare; bilanţul de puteri şi randamentul transformatorului
monofazat; regimurile şi caracteristicile de funcţionare ale transformatorului monofazat;
3.5. Transformatoare trifazate: generalităţi; construcţia transformatorului trifazat; grupe de conexiuni; relaţii
între tensiuni şi între curenţi; rapoarte de transformare; funcţionarea în paralel a transformatoarelor trifazate;
autotransformatorul şi utilizarea lui; transformatoare de măsură; transformatorul de separaţie.
4. Maşini electrice, instalaţii de acţionări şi automatizări:
21
4.1. Înfăşurările statorului maşinilor de c.a. şi producerea câmpurilor magnetice învârtitoare; câmpuri magnetice
alternative, înfăşurări monofazate şi trifazate;
4.2. Maşina asincronă trifazată: principiul de funcţionare; pierderile, randamentul şi cuplul electromagnetic;
pornirea motorului asincron; reglarea vitezei motorului asincron; schimbarea sensului de rotaţie la motorul
asincron; utilizări ale motorului asincron trifazat;
4.3. Motorul asincron monofazat;
4.4. Maşina sincron: principiul de funcţionare al generatorului sincron; funcţionarea în paralel a generatoarelor
sincrone; principiul de funcţionare al motorului sincron; metode de pornire a motorului sincron; utilizări ale
maşinii sincrone.
4.5. Montajul, exploatarea şi întreţinerea maşinilor electrice de curent alternativ;
5. Instalaţii electrice interioare de joasă tensiune:
5.1. Instalaţii electrice interioare de lumină şi forţă: norme specifice de protecţia muncii , PSI şi protecţia
mediului; materiale utilizate, transport şi depozitare; organizarea locului de muncă; tipuri de încăperi din
punct de vedere al pericolului de incendiu; categorii de consumatori de energie electrică după importanţa şi
siguranţa în funcţionare; gradul de protecţie al echipamentelor electrice; racordarea consumatorilor la
reţeaua de distribuţie, branşamente de j.t.; reţeaua generală de distribuţie; protecţia reţelelor de distribuţie la
consumator; montarea instalaţiilor electrice interioare: prelucrarea tuburilor de protecţie, montarea tuburilor
de protecţie şi a dozelor, prelucrarea conductelor şi a cablurilor electrice, introducerea conductelor electrice
în tuburi şi executarea legăturilor; montarea cablurilor electrice aparent, în tuburi de protecţie, în canale sau
tunele de cabluri, montarea corpurilor de iluminat, montarea şi racordarea aparatelor de conectare, comutare
şi protecţie, montarea şi racordarea la instalaţie a tablourilor de distribuţie; verificarea lucrărilor conform
documentaţiei; punerea sub tensiune.
5.2. Instalaţii de ameliorare a factorului de putere: prevederi specifice de protecţie a muncii şi PSI la instalaţiile
de compensare a factorului de putere; cauzele şi efectele compensării factorului scăzut de putere în
instalaţiile electrice; mijloace pentru ameliorarea factorului de putere; legarea bateriilor de condensatoare;
verificarea respectării prescripţiilor de calitate la executarea instalaţiilor cu condensatoare.
5.3. Instalaţii de protecţie împotriva tensiunilor de atingere periculoase şi a supratensiunilor atmosferice:
efectele curentului electric asupra organismului uman; cazuri de electrocutare; metode de protecţie; priza de
pământ (construcţie, tehnologie de execuţie); protecţia prin legare la pământ (construcţie, tehnologie de
execuţie); verificarea instalaţiilor de protecţie a omului împotriva electrocutării.
6. Linii electrice aeriene şi subterane de joasă tensiune:
6.1. Linii electrice aeriene: conductoare electrice; stâlpii; dispozitivele de prindere a conductoarelor de stâlpi;
tehnologia de montare a LEA (fasonarea, alcătuirea şi plantarea stâlpilor, echiparea stâlpilor; montarea
conductoarelor şi executarea legăturilor electrice); verificarea LEA înainte de punerea sub tensiune;
prevederi de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului la executarea LEA.
6.2. Linii electrice subterane de j.t.: norme specifice de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului;
echipamentul de lucru şi de protecţie; cablurile de energie pentru LES; accesorii pentru joncţiuni şi derivaţii;
tehnologia de montare a LES (executarea şanţurilor, derularea şi pozarea cablurilor, executarea joncţiunilor
şi a ramificaţiilor, executarea profilelor LES, astuparea şanţurilor şi refacerea pavajelor); măsurarea
rezistenţei electrice a conductoarelor LES pentru depistarea locului unui defect, punerea sub tensiune şi
darea în exploatare.
PROBA PRACTICĂ
1. Realizarea legăturilor la un tablou electric;
2. Execuţia practică a montajului pentru pornirea motoarelor asincrone;
3. Executarea conexiunilor unei instalaţii de iluminat şi prize;
4. Executarea practică a montajului de alimentare cu energie electrică prin comutator a două receptoare
conectate în serie;
5. Executarea practică a montajului de alimentare cu energie electrică prin comutator a două receptoare
conectate în paralel;
6. Măsurarea intensităţii curentului (continuu şi alternativ) prin metode indirecte;
7. Măsurarea tensiunii electrice în curent continuu şi alternativ prin metode indirecte;
8. Măsurarea impedanţelor prin metode indirecte.
BIBLIOGRAFIA
Bibliografia valabilă este cea indicată în curriculum şcolar în vigoare completată de manualele
pentru şcoala profesională, aprobate prin ordin de ministru
4.2. MESERIA – Electrician instalaţii şi echipamente electrice industriale
22
PROBA TEORETICĂ
1. Maşina asincronă
1.1. Elemente constructive;
1.2. Principiul de funcţionare;
1.3. Relaţia pentru deducerea turaţiei câmpului învârtitor;
1.4. Definirea alunecări relative;
1.5. Caracteristica mecanică;
1.6. Pornirea maşinii asincrone;
1.7. Inversarea de sens a maşinii asincrone:
2. Maşina sincrona
2.1. Elemente constructive ale maşinii sincrone;
2.2. Noţiunea de unghi intern;
2.3. Principiul de funcţionare al mărimii în regim de generator;
2.4. Principiul de funcţionare al mărimii în regim de motor;
2.5. Punerea în paralel cu reţeaua generatorului sincron trifazat;
2.6. Pornirea motorului sincron trifazat;
2.7. Utilizarea ca element de îmbunătăţire a factorului de putere, a motorului sincron trifazat (compensatorul
sincron).
3. Sisteme de reglare automată
3.1. Noţiuni generale despre sistemele de reglare automată: definirea reglării automate; mărimi caracteristice
pentru reglarea automată; schema funcţională a unui SRA; tipuri de sisteme de reglare automată.
3.2. Elementele sistemelor de reglare automată: structura generală a unui traductor (definiţia, schema bloc);
caracteristicile generale ale traductoarelor; tipuri de traductoare (clasificare); traductoare parametrice
rezistive (reostatice, tensometrice); traductoare parametrice inductive (cu întrefier variabil, de tip
transformator, cu miez mobil); traductoare parametrice capacitive (pentru deplasări liniare sau unghiulare);
amplificatorul (definiţie, schema bloc); tipuri de amplificatoare (clasificare, schema bloc a amplificatorului
cu reacţie, conectarea amplificatorelor electrice); amplificatoare pneumatice şi hidraulice (schema de
principiu, funcţionare).
4. Aparate electrice de medie şi înaltă tensiune
4.1. Separatoare (construcţie, funcţionare, domeniul de utilizare): separatoare cu cuţit; separatoare de tip rotativ;
separatoare de sarcină.
4.2. Întreruptoare automate: Întreruptoare cu acţiune internă; Întreruptoare cu acţiune externă; Întreruptoare
automate cu ulei puţin; Întreruptoare automate cu aer comprimat (pneumatice); Întreruptoare automate cu rupere
în vid; Întreruptoare automate cu hexaflorură de sulf;
4.3. Contoactoare de înaltă tensiune(construcţie, funcţionare) domeniul de utilizare;
4.4. Siguranţe fuzibile de înaltă tensiune;
4.5. Eclatoare şi descărcătoare: Eclatoare de protecţie împotriva supratensiunilor; Descărcatoare tubulare;
Descărcatoare cu rezistenţă variabilă.
4.6. Bobine de reactanţă
5. Instalaţii electrice.
5.1. Recunoaşterea componentelor echipamentelor electrice şi explicarea rolului funcţional al acestora;
5.2. Scheme de conexiuni pentru aparatele electrice, maşini electrice, transformatoare şi echipamente mecanice;
5.3. Metode de verificare ale echipamentelor şi instalaţiilor electrice;
5.4. Sisteme de protecţie pentru echipamente şi instalaţii electrice;
5.5. Tipuri de încercări pentru aparatele elctrice echipamente şi instalaţii electrice;
5.6. Rolul aparatelor de masură, surselor şi echipamentelor în cadrul schemelor de încercări;
5.7. Interpretarea prescripţiilor impuse de STAS şi datele măsurate sau calculate;
5.8. Identificarea defecţiunilor aparatelor, maşinilor electrice de c.c. şi c.a. transformatoarelor;
5.9. Identificarea cauzelor care produc defectele;
5.10. Selecţionarea încercărilor reprezentative după reparare.
PROBA PRACTICĂ
1. Maşini electrice: Încercarea în gol a motorului asincron trifazat cu motorul în scurtcircuit; Încercarea în
scurtcircuit a motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit; Pornirea stea-triunghi a unui motor asincron
trifazat cu conexiune triunghi; Inversarea de sens a unui motor asincron trifazat; Încercarea generatorului
sincron trifazat; Pornirea unui motor sincron trifazat; Încercarea unei maşini sincrone trifazat în regim de
compensator – curba în „V”.
2. Sisteme de reglare automata
23
2.1. Instalaţia pentru reglare automată a tensiunii la bornele unui generator de c.c. (executarea practică a
schemei de funcţionare);
2.2. Traductorul inductiv cu intrefier variabil (executarea practica a schemei de functionare);
2.3. Traductorul reostatic;
2.4. Traductorul parametric capacitiv pentru deplasări liniare sau unghiulare;
2.5. Construcţia unui redresor cu punte redresoare;
2.6. Construcţia unui stabilizator;
2.7. Construcţia unui amplificator simplu (cu un tranzistor bipolar);
2.8. Identificarea elementelor componente a amplificatorului de c.c. cu modulator electronic;
3. Aparate de medie şi înaltă tensiune.
3.1. Identificarea elementelor componente la separatorul tripolar cu cuţit de interior (100 kV, 1000 A);
3.2. Separatorul de sarcină (20 kV, 400 A) asociat cu siguranţe fuzibile;
3.3. Identificarea elemente componente ale camerei de stingere cu autoformare de gaze,
3.4. Întrerupătorul automat cu ulei puţin şi rupere multiplă;
3.5. Întrerupătorul cu jet liber (identificare elemente componente, rolul lor);
3.6. Contactoare de înaltă tensiune şi siguranţe fuzibile (elemente componente şi rolul lor);
3.7. Descărcatorul de rezistenţă variabilă (elemente componente şi rolul lor).
BIBLIOGRAFIA
4.3. MESERIA – Electrician exploatare centrale, staţii şi reţele electrice
PROBA TEORETICĂ
1. Linii electrice aeriene de joasă, medie şi înaltă tensiune
1.1. Linii electrice aeriene: clasificare, elemente componente, construcţie;
1.2. Verificări şi probe la terminarea lucrărilor de montaj: verificarea fundaţiilor, stâlpilor, izolatoarelor şi
conductoarelor, verificarea prizelor de pământ.
2. Linii electrice în cablu de joasă, medie şi înaltă tensiune
2.1. Linii electrice în cablu: clasificare, elemente componente;
2.2. Construcţia LEC: trasarea şi pozarea cablurilor, montarea manşoanelor şi a cutiilor terminale;
2.3. Exploatarea şi întreţinerea LEC: avarii şi deranjamente, încercări şi verificări;
2.4. Măsuri specifice de protecţie a muncii şi de prim-ajutor la exploatarea LEC.
3. Aparate electrice de joasă, medie şi înaltă tensiune
3.1. Aparate electrice: generalităţi, mărimi caracteristice, solicitările aparatelor electrice în timpul
exploatării;
3.2. Aparate electrice de joasă tensiune: aparate de protecţie (siguranţe fuzibile, declanşatoare, relee
termice), aparate pentru comandă manuală (întreruptoare, comutatoare, prize şi fişe industriale), aparate
pentru comandă automat[ (contactoare, întreruptoare, contactoare cu relee, întreruptoare automate de
joasă tensiune);
3.3. Aparate electrice de medie şi înaltă tensiune: parametrii nominali ai aparatelor electrice, întreruptoare
automate, întreruptoare de medie tensiune, întreruptoare de înaltă şi foarte înaltă tensiune, întreruptoare
cu ulei puţin, separatoare, eclatoare şi descărcătoare, bobine de reactanţă;
3.4. Exploatarea şi întreţinerea aparatelor electrice;
3.5. Măsuri specifice de protecţia muncii şi de prim-ajutor la exploatarea aparatelor electrice.
4. Transformatoare electrice
4.1. Generalităţi: definiţii şi elemente constructive de bază, principiul de funcţionare, funcţionarea în gol şi
în scurtcircuit;
4.2. Transformatoare trifazate: schemele şi grupele de conexiune, funcţionarea în paralel a
transformatoarelor trifazate;
4.3. Autotransformatorul şi transformatoare de putere;
4.4. Exploatarea, întreţinerea şi repararea transformatoarelor de putere din staţii şi posturi de transformare:
reparaţia curentă, mijlocie şi capitală, punerea sub tensiune a transformatoarelor, norme de tehnica
securităţii muncii specifice.
5. Maşini electrice de curent continuu şi alternativ
5.1. Maşina de curent continuu: elemente constructive, principiul de funcţionare, pornirea şi reglajul turaţiei;
5.2. Maşina asincronă: elemente constructive, funcţionarea ca motor, pornirea şi schimbarea sensului de
rotaţie, reglajul turaţiei;
5.3. Maşina sincronă: principiul de funcţionare, domenii de utilizare;
24
5.4. Exploatarea motoarelor electrice: alegerea motoarelor electrice, revizia tehnică a motoarelor, norme de
tehnica securităţii muncii.
6. Automatizări
6.1. Generalităţi: obiectul automaticii, tipuri de sisteme de reglare automată;
6.2. Elementele sistemelor de reglare automată: traductoare, amplificatoare, regulatoare, elemente de
execuţie;
6.3. Elemente de telemecanică: funcţiile şi principiul de realizare a sistemelor telemecanice, structura
aparaturii de telemecanică;
6.4. Construcţia şi funcţionarea releelor de protecţie: clasificare, relee electromagnetice, relee
magnetoelectrice, relee de inducţie, relee electronice, relee numerice.
7. Construcţia staţiilor electrice şi a posturilor de transformare
7.1. Staţii electrice interioare: construcţia staţiilor interioare cu instalaţii de tip deschis, construcţia staţiilor
interioare cu instalaţii de tip închis;
7.2. Staţii electrice exterioare: avantaje şi dezavantaje, construcţie;
7.3. Protecţia staţiilor împotriva supratensiunilor.
8. Schemele de conexiuni ale reţelelor electrice, staţiilor electrice şi posturilor de transformare
8.1. Reţele electrice: clasificare, configuraţiile reţelelor electrice de joasă , medie, înaltă şi foarte înaltă
tensiune;
8.2. Scheme de conexiuni: schemele electrice de conexiuni ale staţiilor de transformare ridicătoare, schemele
electrice de conexiuni ale staţiilor de transformare coborâtoare, schemele electrice de conexiuni ale
posturilor de transformare;
9. Acţionări electrice, hidraulice şi pneumatice
9.1. Alegerea motoarelor electrice de acţionare: alegerea tipului constructiv de motor după condiţii de viteză,
alegerea motoarelor în funcţie de caracteristica mecanică a maşinii de lucru, determinarea puterii
motorului electric de acţionare din punct de vedere termic;
9.2. Acţionări cu grupuri de maşini: grupul generator-motor, convertizoare de frecvenţă rotative;
9.3. Acţionări hidraulice şi pneumatice: schema structurală a acţionărilor hidraulice şi pneumatice, elemente
componente ale acţionărilor hidraulice, elemente componente ale acţionărilor pneumatice, exemple.
10. Exploatarea sistemului electroenergetic
10.1. Organizarea exploatării instalaţiilor electrice din staţii: moduri de organizare a exploatării instalaţiilor,
soluţionarea exploatării unui grup de staţii de transformare;
10.2. Sarcinile personalului de serviciu în tură: preluarea şi predarea serviciului, regulamentul general de
manevre în instalaţii.
11. Protecţia şi automatizarea instalaţiilor
11.1. Defecte şi regimuri anormale în instalaţiile electrice: defecte, regimuri anormale, condiţii impuse
funcţionării protecţiei prin relee;
11.2. Circuitele secundare ale instalaţiilor de protecţie prin relee şi automatizare: clasificarea schemelor
circuitelor de comutaţie secundară, sistemul de marcare, scheme de montaj ale circuitelor de comutaţie
secundară;
11.3. Protecţia motoarelor electrice: tipuri de protecţii, protecţia împotriva scurtcircuitelor în motor şi a
suprasarcinilor, protecţia de tensiune minimă;
11.4. Protecţia transformatoarelor şi autotransformatoarelor: tipuri de defecte şi protecţii, protecţia maximală
de curent împotriva scurtcircuitelor exterioare şi a suprasarcinilor;
11.5. Protecţia diferenţială longitudinală;
11.6. Protecţia cu relee de gaze.
PROBA PRACTICĂ
1. Asamblarea unui lanţ de izolare de 110 KV;
2. Măsurarea cu megohmmetru a rezistenţei de izolaţie. Verificarea continuităţii cablului;
3. Măsurarea rezistenţei prizelor de pământ ( P.T, staţii, stâlpi);
4. Realizarea schemei de montaj şi măsurarea energiei electrice active, cu ajutorul transformatorului de
măsură;
5. Scheme de pornire directă a motoarelor asincroane prin intermediul contactoarelor. Comanda la distanţă şi
de pe aparat a contactorului (AC3);
6. Schema pentru inversarea de sens a motorului asincron ( cu ajutorul a două contactoare);
7. Executia practica a montajului pentru pornirea motoarelor asincrone intr-un sens;
8. Executarea conexiunilor unei instalatii de iluminat si prize;
9. Executarea practica a montajului de alimentare cu energie electrica prin comutator a două receptoare
conectate in serie;
10. Executarea practica a montajului de alimentare cu energie electrica prin comutator a două receptoare
conectate in paralel;
25
11. Masurarea intensitatii curentului (continuu si alternativ) prin metode indirecte;
12. Masurarea tensiunii electrice in curent continuu si alternativ prin metode indirecte;
13. Masurarea impedantelor prin metode indirecte .
BIBLIOGRAFIA
4.4. MESERIA – Electrician auto
PROBA TEORETICĂ
1. Rolul şi clasificarea echipamentelor electrice
1.1. Schema generală a circuitului electric al automobilelor şi elementele componente;
1.2. Condiţiile tehnice impuse circuitelor electrice auto;
1.3. Dispunerea şi montarea conductoarelor şi receptoarelor electrice pe automobil;
1.4. Scheme generale ale circuitelor electrice pentru diferite tipuri de automobile;
1.5. Simboluri folosite în schemele circuitelor electrice;
1.6. N.T.S.M. şi P.S.I. specifice.
2. Bateria de acumulatoare
2.1. Definiţia, rolul, parametrii funcţionali şi construcţia bateriei de acumulatoare;
2.2. Formarea şi funcţionarea acumulatoarelor acide cu plăci de plumb;
1.3. Instrucţiuni tehnice de întreţinere a bateriei de acumulatoare;
2.4. Verificarea stării tehnice a bateriei de acumulatoare;
2.5. Defecte, cauze şi moduri de remediere a bateriei de acumulatoare;
2.6. N.T.S.M. şi P.S.I. specifice
3. Alternatoare
3.1. Definiţia, rolul, clasificarea, reprezentarea convenţională şi schemele de conectare a alternatoarelor;
3.2. Construcţia alternatoarelor, tipuri constructive, parametrii funcţionali ai alternatoarelor;
3.3. Instrucţiuni tehnice utilizate la exploatarea şi întreţinerea alternatoarelor;
3.4. Metode şi aparate folosite la repararea alternatoarelor;
3.5. Defecte, cauze şi moduri de remediere a alternatoarelor;
4. Relee regulatoare de tensiune
4.1. Definiţia, rolul şi clasificarea releelor regulatoare de tensiune;
4.2. Tipuri de relee regulatoare de tensiune;
4.3. Rolul, elementele componente şi funcţionarea releelor regulatoare de tensiune;
4.4. Scheme electrice pentru diferite tipuri de relee regulatoare de tensiune;
4.5. Verificarea şi reglarea releelor regulatoare de tensiune;
4.6. Instrucţiuni tehnice utilizate la întreţinerea şi exploatarea releelor regulatoare de tensiune;
4.7. Defecte, cauze şi moduri de remediere a releelor regulatoare de tensiune;
5. Instalaţia de aprindere
5.1. Definiţia, rolul, clasificarea şi elementele componente ale instalaţiei de aprindere;
5.2. Parametrii nominali şi caracteristicile de funcţionare ale instalaţiei de aprindere;
5.3. Metode de îmbunătăţire a parametrilor şi caracteristicilor de funcţionare ale instalaţiei de aprindere;
5.4. Reglarea avansului la aprindere;
5.5. Construcţia elementelor componente ale instalaţiei de aprindere;
5.6. Metode şi aparate folosite la verificarea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de aprindere;
5.7. Defecte, cauze şi mod de remediere a instalaţiei de aprindere;
5.8. N.T.S.M. şi P.S.I. specifice instalaţiei de aprindere
26
6. Instalaţia de pornire
6.1. Rolul, clasificarea şi factorii care influenţează pornirea electrică;
6.2. Construcţia şi funcţionarea instalaţiei de pornire;
6.3. Construcţia şi funcţionarea demaroarelor;
6.4. Reguli de funcţionare şi mecanismele de cuplare ale demaroarelor;
6.5. Regimuri de funcţionare ale demaroarelor;
6.6. Exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de pornire;
6.7. Defecte, cauze şi modul de remediere a instalaţiei de pornire;
6.8. N.T.S.M. şi P.S.I. specifice instalaţiei de pornire.
7. Instalaţia electrică a farurilor
7.1. Rolul, clasificarea şi construcţia farurilor;
7.2. Scheme de conexiuni şi circuitele instalaţiei electrice a farurilor;
7.3. Reglarea şi întreţinerea farurilor;
7.4. Defecte, cauze şi modul de remediere a farurilor;
7.5. N.T.S.M. şi P.S.I. specifice la repararea instalaţiei farurilor
8. Instalaţia electrică pentru iluminarea exterioară şi interioară
8.1. Rolul şi descrierea elementelor componente;
8.2. Scheme de conexiuni şi circuitele instalaţiei de iluminare interioară şi exterioară;
8.3. Exploatarea şi întreţinerea instalaţiei de iluminare interioară şi exterioară;
1.4. Defecte, cauze şi mod de remediere;
8.5. N.T.S.M. şi P.S.I. specifice reparării instalaţiei de iluminare interioară şi exterioară.
9. Instalaţia de semnalizare optică şi acustică
9.1. Rolul, construcţia şi principiul de funcţionare al instalaţiei de semnalizare optică şi de avarie;
9.2. Construcţia şi funcţionarea instalaţiei de semnalizare a frânei de mână trase;
9.3. Construcţia şi funcţionarea instalaţiei de semnalizare a presiunii de ulei insuficiente pentru ungerea
motorului;
9.4. Construcţia şi funcţionarea instalaţiei de semnalizare a supraîncălzirii fluidului din instalaţia de răcire;
9.5. Scheme de conexiuni şi circuitele instalaţiei de semnalizare optică şi de avarie;
9.6. Defectele, cauzele şi modul lor de remediere;
9.7. N.T.S.M. şi P.S.I. specifice la repararea instalaţiei de semnalizare optică şi acustică
10. Întrerupătoare, comutatoare, relee şi casete de siguranţe
10.1. Rolul, clasificarea, descrierea şi utilizarea întrerupătoarelor, comutatoarelor, releelor şi casetelor de
siguranţe;
10.2. Scheme electrice de conectare;
10.3. Rolul, construcţia, tipurile şi calibrarea casetelor de siguranţe;
10.4. Întreţinerea, defectele, cauzele şi modul de remediere a întrerupătoarelor, comutatoarelor, releelor şi
casetelor de siguranţe.
11. Instalaţia electrică a claxoanelor, ştergătoarelor şi spălătoarelor de parbriz
11.1 . Rolul, tipurile constructive şi elementele componente ale claxoanelor;
11.2 . Schemele de conexiuni şi circuitul electric al claxoanelor;
11.3 . Întreţinerea şi repararea claxoanelor;
11.4 . Defectele, cauzele şi modul de remediere a claxoanelor;
11.5 . Rolul, acţionarea şi funcţionarea ştergătoarelor şi spălătoarelor de parbriz;
11.6 . Întreţinerea ştergătoarelor şi spălătoarelor de parbriz;
11.7 . Defectele, cauzele şi remedierea ştergătoarelor şi spălătoarelor de parbriz.
12. Instalaţii electrice auxiliare
12.1. Definiţia şi funcţiile aparatelor auxiliare ale automobilului;
12.2. Rolul, elementele componente şi funcţionarea instalaţiei electrice de climatizare;
12.3. Scheme de conexiuni şi circuitele instalaţiei electrice de climatizare;
12.4. Rolul, elementele componente şi funcţionarea brichetei electrice;
12.5. Rolul şi elementele componente ale electroventilului, radiatorului din sistemul de răcire al motorului;
12.6. Schema de conexiuni şi circuitul instalaţiei electrice de conectare a electroventilului;
12.7. Rolul, montarea şi alimentarea cu energie electrică a echipamentului radio, casetofonului şi televizorului
pe automobil;
12.8. Instalaţii de alarmă;
12.9. Întreţinerea sistemului de condiţionare a aerului;
12.10. Defectele, cauzele şi modul de remediere a instalaţiilor auxiliare
13. Aparate de bord
27
13.1. Rolul, construcţia şi funcţionarea următoarelor aparate de bord: vitezometrul, traductorul şi indicatorul
de temperatură, traductorul şi indicatorul nivelului de combustibil, traductorul şi indicatorul de presiune,
tahometrul;
13.2. Schemele electrice, circuitele şi conexiunile aparatelor de bord.
14. Aparate şi instalaţii pentru controlul şi verificarea echipamentelor electrice
14.1. Funcţionarea testerelor electronice utilizate la diagnosticarea echipamentului electric auto;
14.2. Funcţionarea osciloscopului;
14.3. Standul de diagnosticare a echipamentului electric auto;
14.4. Aparate şi instrumente folosite la diagnosticarea alternatoarelor, regulatoarelor de tensiune, demarorului
şi farurilor.
15. Maşina de curent continuu
15.1. Definiţia, rolul şi clasificarea maşinilor electrice;
15.2. Regimuri de lucru specifice maşinilor electrice;
15.3. Maşina de c.c. (clasificare, mărimi nominale, elemente constructive de bază);
15.4. Tensiunea electromotoare indusă şi cuplul electromagnetic (explicarea fenomenelor);
15.5. Reacţia indusului şi comutaţia;
15.6. Generatorul de c.c.;
15.7. Caracteristica mecanică a motoarelor de c.c cu excitaţie independentă şi serie;
1.8. Pornire motoarelor de c.c.;
15.9. Reglarea vitezei motoarelor de c.c.;
15.10. Frânarea motoarelor de c.c.;
15.11. N.T.S.M. la exploatarea maşinilor de c.c.
16. Transformatorul electric
16.1. Noţiuni introductive despre transformatoare (definiţie, clasificare. elemente constructive);
16.2. Principiul de funcţionare al transformatorului monofazat;
16.3. Încercările transformatorului monofazat şi mărimile caracteristice care se pot determina;
16.4. Transformatoarele trifazate (elemente constructive, conexiuni);
1.5. Autotransformatorul (construcţie, principiu de funcţionare).
17. Maşina electrică sincronă
17.1. Noţiuni generale despre maşina sincronă (definiţie, construcţie);
17.2. Funcţionarea generatorului sincron şi regimurile de funcţionare;
17.3. Pornirea motorului sincron;
17.4. Convertizorul sincron;
17.5. N.T.S.M.
18. Legislaţie rutieră – programa anului al II lea
PROBA PRACTICĂ
1. Verificarea stării tehnice a bateriei de acumulatoare: identificarea bateriei; măsurarea tensiunii
electromotoare în gol, U0, tensiunii la borne, Ub; măsurarea rezistenţei interne; determinarea curentului de
încărcare; măsurarea densităţii.
2. Ridicarea caracteristicilor de încărcare şi descărcare a bateriei de acumulatoare:
U = f(t), ρ = f(t).
3. Verificarea stării de încărcare a bateriei de acumulatoare pe automobil: încercarea în sarcină; măsurarea
gradului de încărcare; verificarea scurgerilor de curent pe baterie şi scăderilor de tensiune pe legături
4. Verificarea rezistenţei ohmice, rezistenţei de izolaţie şi verificarea diodelor la alternatoare: demontarea
alternatorului; masurarea rezistentei ohmice: metoda voltmetru-ampermetru; masurarea rezistentei de izolatie cu
megohmetru; verificarea diodelor cu lampa de control
5. Ridicarea caracteristicii de mers în gol a alternatoarelor.
Ub = f(Ie), Ub = f(n),
6. Verificarea releului regulator de tensiune şi reglarea tensiunii de închidere: determinarea tensiunii de
inchidere si deschidere; determinarea erorilor.
7. Verificarea demarorului cu cuplarea electromagnetică, rezistenţei ohmice şi rezistenţei de izolaţie:
demontarea demarorului; măsurarea rezistenţei ohmmice a înfăşurării de excitaţie; măsurarea rezistenţei de
izolaţie cu megohmmetru; măsurarea rezistenţei ohmice a releului de anclanşare
8. Realizarea instalaţiei de semnalizare optică şi de avarie: realizarea montajului dupa schema electrica;
identificarea bornelor la butonul de avarie.
9. Reglarea farurilor cu panoul optic: realizarea panoului optic; reglarea farurilor; măsurarea intensităţii
luminoase.
10. Realizarea instalaţiei electrice a claxoanelor şi reglarea claxoanelor.
28
11. Realizarea instalaţiei electrice a ştergătoarelor de parbriz cu temporizare: realizarea instalatiei dupa schema
electrica; determinarea temporizarii.
12. Verificarea sistemelor de pornire pe automobil: verificarea tensiunii si a caderilor de tensiune; verificarea
demarorului.
13. Diagnosticarea stari tehnice a elementelor componente ale instalatiei de aprindere: diagnosticarea
contactelor ruptorului; diagnosticarea condensatorului; diagnosticarea bobinei de inductie.
11. Realizarea instalaţiei electrice a ştergătoarelor de parbriz cu temporizare.
12. Probă de îndemânare în poligon.
BIBLIOGRAFIA
29
5. DOMENIUL DE BAZĂ: CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
5.1. MESERIA – Dulgher – tâmplar - parchetar
PROBA TEORETICĂ
Modulul. Lucrari de dulgherie
1.Norme de protectia muncii si PSI si protectia mediului inconjurator la executarea lucrarilor.
2.Organizarea locului de munca.
3.Executarea si montarea elementelor de imprejmuiti.
5.Executarea, montarea si demontarea elementelor de cofraj.
6.Executarea mobilierului simplu pentru organizare de santier.
Modulul.Lucrari de tamplarie.
1.Norme NTSM,PSI si protectia mediului inconjurator la executarea lucrarilor.
2.Organizarea locului de munca.
3.Montarea tamplariei din lemn.
4.Reparatii tamplarie din lemn.
5.Montarea peretilor din lemn si a lambriurilor.
PROBA PRACTICA
I.Tipuri de probe practice
1.Lucrari de tamplarie.
Montarea unei usi simple cu dimensiunile:0,90*2,10m,inclusiv accesoriile,comform documentatiei tehnice.
aplicarea si respectarea normelor de protectie a muncii,PSI si de protectia mediului specifice lucrarilor de
tâmplarie, organizarea locului de munca, pregatirea materialelor si a sculelor necesare, montarea provizorie,
verificarea pozitiei usii, controlul calitatii lucrarii executate.
2. Lucrari de dulgherie
Executarea si montarea cofrajului pentru un stalp cu sectiunea 30*30 cm pe inaltimea de doi metri conform
documentatiei tehnice: aplicarea si respectarea normelor de protectie a munci , PSI si de protectia mediului
specifice lucrarilor de dulgherie; organizara locului de munca; pregatirea materialelor si a sculelor necesare;
pregatirea locului de amplasare a cofrajului, Executarea si montarea provizorie a partilor componente,
verificarea pozitiei cofrajului, fixarea definitiva a cofrajului, verificarea calitati executiei cofrajului.
II Tipuri de performante
Lucrarea practica se va executa intr-un termen dat conform cu fisa tehnologica , elevul avand de indeplinit
urmatoarele exigente :
- foloseste fisa tehnologica
- işi organizeaza frontul de lucru
- respecta normele de protectie a munci si a mediului
- foloseste uneltele, sculele , instrumentele necesare executiei si controlului calitati operatiilor executate
- face masuratori , traseaza conform schitei si face verificari pe parcursul executiei lucrarii
- respecta fazele de executie
- respecta tehnologia de executie
- lucreaza corect si ordonat
5.2. MESERIA –Zidar – Pietrar - Tencuitor
PROBA TEORETICĂ
Disciplina: Tehnologia lucrărilor de construcţii
1. SĂPĂTURI ŞI SPRIJINIRI
1.1. Dispozitive şi instrumente de trasare. Metode de trasare.
1.2. Tipuri de săpături.
1.3. Scule şi utilaje folosite la săpături mecanice şi manuale.
1.4. Tipuri de sprijiniri
1.5. Măsuri specifice de protecţie a muncii şi mediului, specifice lucrărilor de săpături şi sprijiniri
de maluri.
2. COFRAJE
2.1. Tipuri de cofraje.
2.2. Cofraje moderne pentru diferite elemente de construcţii: cofraje pentru fundaţii, stâlpi,
pereţi, grinzi, plăci.
30
2.3. Verificarea calităţii de cofrare şi decofrare.
2.4. Măsuri de tehnica securităţii muncii, P.S.I. şi protecţia mediului specifice lucrărilor de
cofrare şi eşafodaje.
3. LUCRĂRI SIMPLE DE ARMARE
3.1. Reguli constructive de armare.
3.2. Fasonarea armăturilor.
3.3. Dispozitive şi scule necesare realizării armăturilor.
3.4. Verificarea calităţii lucrărilor de armare.
3.5. Măsuri de protecţie a muncii şi mediului specifice lucrărilor de armare.
4. PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI
4.1. Noţiuni generale despre beton.
4.2. Prepararea şi transportul betonului.
4.3. Punerea în operă a betonului.
4.4. Utilaje şi scule specifice lucrărilor de beton.
4.5. Măsuri de protecţie a betonului după turnare şi decofrare.
4.6. Controlul calităţii lucrărilor din beton.
4.7. Reguli de protecţie a muncii specifice lucrărilor de turnare a betonului
5. ZIDĂRII DIN PIATRĂ NATURALĂ ŞI ARTIFICIALĂ
5.1. Noţiuni generale. Clasificare.
5.2. Reguli constructive şi de execuţie pentru zidăria din piatră naturală
5.3. Reguli constructive de execuţie a zidăriei de cărămidă.
5.4. Scule şi dispozitive necesare la executarea zidăriilor.
5.5. Materiale necesare la executarea zidăriilor.
5.6. Verificarea calităţii lucrărilor de zidărie şi a materialelor.
5.7. Reguli de manipulare, transport şi depozitarea materialelor pentru zidării.
5.8. Măsuri de tehnica securităţii muncii şi de protecţia mediului specifice lucrărilor de zidărie din
piatră naturală şi artificială.
6. TENCUIELI
6.1. Clasificarea tencuielilor.
6.2. Mortare pentru tencuieli
6.3. Scule, unelte şi dispozitive pentru verificat lucrările de tencuieli.
6.4. Executarea tencuielilor simple.
6.5. Verificarea calităţii tencuielilor.
6.6. Măsuri de tehnica securităţii muncii, de protecţia mediului şi P.S.I. specifice lucrărilor de
tencuieli.
MODULUL : LUCRĂRI DE ZIDĂRIE
1. Norme NTSM, PSI si de protectia mediului specifice lucrarilor de zidarie
2. Organizarea locului de munca specifica lucrarilor de zidarie:
- materiale necesare
- scule, dispozitive, verificatoare
- schele
- formatii de lucru
3. Zidarii din caramizi pline cu legatura la fiecare rand
3.1 Sisteme de legatura la fiecare rand
3.2 Executarea zidariilor de diferite grosimi:
- zidarii de un sfert de caramida
- zidarii de jumatate de caramida
- zidarii de o caramida
- zidarii de o caramida si jumatate
- zidarii de doua caramizi
3.3 Executarea colturilor, intersectiilor si ramificatiilor
3.4 Verificarea calitatii executiei zidariilor:
- tolerante
- abateri admisibile
- remedieri
4. Zidarii din caramizi pline presate cu legatura la mai multe randuri
4.1 Executarea zidariilor de diferite grosimi:
- zidarii de grosimi de 1/2 caramida
- zidarii de doua caramizi
4.2 Executarea colturilor, intersectiilor, ramificatiilor
31
5. Zidarii din caramizi cu goluri verticale si orizontale
5.1 Executarea zidariilor din caramizi cu goluri de diferite grosimi
5.2 Verificarea calitatii executiei zidariilor
6. Zidarii din caramida plina presata
6.1 Executarea zidariei aparente de o caramida si jumatate
6.2 Executarea placarii cu caramida aparenta
6.3 Rostuirea zidariilor aparente
6.4 Verificarea calitatii executiei zidariilor aparente
7. Zidarii din piatra naturala
7.1 Executarea zidariilor din piatra bruta
7.2 Executarea zidariilor din piatra cioplita
7.3 Executarea zidariilor din piatra prelucrata
8. Zidarii din blocuri din beton usor
8.1 Executarea zidariilor din blocuri mici din beton cu agregate usoare
8.2 Executarea zidariilor din beton celular autoclavizat
8.3 Executarea placarilor elementelor din beton cu placi din b.c.a.
9. Zidarii mixte
9.1 Executarea zidariei din piatra naturala si beton
9.2 Executarea zidariei din piatra naturala si caramida
9.3 Executarea zidariei din piatra naturala, caramida si beton
10. Zidarie armata
10.1 Fasonarea armaturilor pentru zidarii armate
10.2 Executarea zidariilor armate
10.3 Executarea zidariilor in strepi cu stalpisori si centuri din beton armat
verifcarea executiei zidariilor armate
Modulul: Lucrări de tencuieli

1. Norme NTSM, PSI si de protectia mediului specifice lucrarilor de tencuieli
2. Organizarea locului de munca specifica lucrarilor de tencuieli:
- materiale necesare
- scule, dispozitive, verificatoare
- schele
- formatii de lucru
3. Executarea tencuielilor driscuite
3.1 Trasarea suprafetelor
3.2 Aplicarea spritului
3.3 Aplicarea grundului
3.4 Aplicarea stratului vizibil
4. Executarea tencuielilor gletuite
4.1 Executarea gletului pe baza de var
4.2 Executarea gletului pe baza de ipsos
PROBA PRACTICĂ
1. LUCRARI SIMPLE DE ARMARE - Executarea armaturii pentru un buiandrug din beton armat., aplicarea şi
respectarea normelor de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului specifice lucrărilor de armare, organizarea
locului de muncă, pregătirea materialelor, executarea armăturilor conform cu schiţa dată, verificarea calităţii
armăturilor.
2. ZIDĂRII DIN PIATRĂ NATURALĂ SAU ARTIFICIALĂ - Executarea unei zidării de 1 metru înălţime, 1,5
metri lungime şi grosimea de o cărămidă, aplicarea şi respectarea normelor de protecţia muncii, PSI şi protecţia
mediului specifice lucrărilor de zidărie, organizarea locului de muncă, pregătirea materialelor, trasarea zidului,
executarea zidăriei , controlul calităţii lucrării, . Tipuri de probe practice.
3.LUCRĂRI DE ARMARE - Executarea armaturii pentru un buiandrug din beton armat, aplicarea şi respectarea
normelor de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului specifice lucrărilor de armare, organizarea locului de
muncă, pregătirea materialelor, executarea armăturilor conform cu schiţa dată, verificarea calităţii armăturilor.
4.LUCRĂRI DE ZIDĂRIE - a) Executarea unei zidării de 1 metru înălţime, 1,5 metri lungime şi grosimea de o
cărămidă: aplicarea şi respectarea normelor de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului specifice lucrărilor de
zidărie, organizarea locului de muncă, pregătirea materialelor, trasarea zidului, executarea zidăriei , controlul
calităţii lucrării.
b) Executarea unui colţ din zidărie de cărămidă plină cu grosimea de o cărămidă şi jumătate, aplicarea şi
respectarea normelor de protecţia muncii, PSI şi de protecţia mediului specifice lucrărilor de zidărie, organizarea
32
locului de muncă, pregătirea materialelor, trasarea zidăriei, executarea zidăriei, controlul calităţii lucrării
executate.
5.LUCRĂRI DE TENCUIELI - Executarea unei tencuieli drişcuite la pereţi din zidărie de cărămidă, aplicarea şi
respectarea normelor de protecţia muncii şi PSI şi de protecţia mediului specifice lucrărilor de zidărie,
organizarea locului de muncă , pregătirea materialelor, verificarea stratului suport , trasarea tencuielii , aplicarea
stratului şpriţului, aplicarea grundului, aplicarea stratului vizibil.
5.3. MESERIA –Zugrav – Ipsosar – Vopsitor - Tapetar
PROBA TEORETICĂ
MODULUL 1. IPSOSERII
1. Norme de protectia muncii, PSI si protectia mediului
2. Organizarea locului de munca
3. Lucrari de gletuire pe suprafete tencuite: Pregatirea suprafetei, Prepararea compozitiilor pentru gletuire,
Gletuirea, Controlul calitatii lucrarii, Remedierea defectelor.
4. Executarea profilurilor din ipsos trase cu sablonul: Executarea sablonului, Trasarea, Pregatirea peretilor,
Prepararea compozitiilor, Executarea profilurilor din ipsos trase cu sablonul, Finisarea profilurilor, Controlul
calitatii lucrarii, Remedierea defectelor
5. Executarea si montarea pieselor decorative prefabricate din ipsos si din praf de piatra: Confectionarea
tiparelor, Prepararea pastei de ipsos sau a mortarului din praf de piatra, Turnarea pieselor decorative, Finisarea
pieselor decorative, Controlul calitatii pieselor decorative prefabricate, Remedierea defectelor pieselor
decorative prefabricate, Pregatirea suprafetelor elementelor de constructie, Trasarea, Pregatirea pastei adezive,
Montarea pieselor decorative prefabricate din ipsos sau praf de piatra, Controlul calitatii montarii, Remedierea
defectelor de montare.
6. Montarea pieselor decorative imitatie de ipsos (polistiren): Pregatirea suprafetelor elementelor de
constructie, Trasarea, Pregatirea masticului adeziv, Montarea pieselor decorative imitatie de ipsos, Controlul
calitatii montarii, Remedierea defectelor de montare.
MODULUL 2. VOPSITORII
1.Norme de protectia muncii, PSI si protectia mediului inconjurator
3. Lucrari de executare a vopsitoriilor simple
Vopsitorii simple executate pe suprafete gletuite:
• Pregatirea suprafetei, Prepararea materialelor, Realizarea vopsitoriei, Controlul calitatii lucrarii, Remedierea
defectelor
Vopsitorii simple executate pe tamplarie de lemn:
• Pregatirea suprafetelor; Prepararea materialelor, Realizarea vopsitoriei, Controlul calitatii lucrarii,
Remedierea defectelor
Vopsitorii simple executate pe tamplarie metalica
defectelor
4. Lucrari de executare a vopsitoriilor obisnuite
Vopsitorii obisnuite executate pe suprafete gletuite
• Pregatirea suprafetei, Prepararea materialelor, Realizarea vopsitoriei, Controlul calitatii lucrarii,
Vopsitorii obisnuite executate pe tamplarie de lemn
defectelor
Vopsitorii obisnuite executate pe tamplarie metalica
• Pregatirea suprafetelor, Prepararea materialelor, Realizarea vopsitoriei, Controlul calitatii lucrarii
• Remedierea defectelor
5. Lucrari de executare a vopsitoriilor de calitate superioara
Vopsitorii de calitate superioara executate pe suprafete gletuite
• Pregatirea suprafetelor, Prepararea materialelor, Realizarea vopsitoriei, Controlul calitatii lucrarii,
Remedierea defectelor
MODULUL 3. ZUGRĂVELI
1. Norme de protectia muncii, PSI si protectia mediului
3. Lucrari de executare a zugravelilor simple: Pregatirea suprafetei, Prepararea materialelor pentru zugraveli
simple, Realizarea zugravelii, Controlul calitatii lucrarii, Remedierea defectelor
33
PROBA PRACTICĂ
I. IPSOSERII
Executarea gletului de ipsos pe un perete din zidarie de caramida in vederea executarii unei vopsitorii, aplicarea
şi respectarea normelor de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului organizarea locului de muncă, pregătirea
materialelor necesare: pregătirea suprafeţei suport, pregătirea compoziţiilor pentru gletuire, executarea gletului,
controlul calităţii lucrării
II.VOPSITORII
Executarea unei vopsitorii decorative în imitaţie de marmură pe o suprafaţă gletuită: aplicarea şi respectarea
normelor de protecţia muncii, PSI şi protecţia mediului, organizarea locului de muncă, pregătirea materialelor
necesare, verificarea grundului executat anterior, aplicarea vopselei de fond, aplicarea motivelor decorative,
verificarea calităţii lucrării pe faze şi finală.
III.ZUGRĂVELI
Executarea unei zugrăveli în două straturi din lapte de var: aplicarea şi respectarea normelor de protecţia muncii,
PSI şi protecţia mediului, organizarea locului de muncă, pregătirea materialelor necesare, pregătirea suprafeţei
suport, aplicarea straturilor de zugrăveală, verificarea calităţii lucrării pe faza de lucru şi finală .
TIPURI DE PERFORMANŢE:
Lucrarea practică se va executa într-un termen dat conform cu fişa tehnologică, elevul având de îndeplinit
următoarele exigenţe: foloseşte fişa tehnologică, îşi organizează frontul de lucru, respectă normele de protecţia
muncii, foloseşte uneltele, sculele, instrumente necesare execuţiei şi controlului calităţii operaţiilor executate,
alege materialele necesare executării lucrării, verificându-le calitatea, face verificări pe parcursul execuţiei
lucrării, respectă fazele de execuţie, respectă tehnologia de execuţie, lucrează curat şi ordonat.
Evaluarea se va face în funcţie de următoarele cerinţe: încadrarea în timpul impus, aplicarea normelor de
protecţia muncii, organizarea frontului de lucru, alegerea şi pregătirea materialelor corespunzătoare, folosirea
sculelor, uneltelor, instrumentelor de măsurat şi verificat, executarea lucrării conform fişei tehnologice,
autoverificarea execuţiei lucrării
5.4. MESERIA - Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze
PROBA TEORETICĂ
I. Sisteme de alimentare cu apă
1. Definiţia sistemului.
2. Elementele componente şi criteriile de diferenţiere ale sistemelor de alimentare cu apă.
3. Criterii de amplasare a construcţiilor şi instalaţiilor de captare, condiţiile ce trebuie să le
îndeplinească un amplasament corect.
4. Rolul rezervorului cu vacuum, principiul lui de funcţionare la captarea în malul râului.
5. Efectele negative ale fenomenului de cavitaţie.
6. Drenul - clasificare, elemente componente.
7. Clasificarea puţurilor şi principiul de funcţionare al pompei de aspiraţie a puţului.
8. Procesele principale de corectare a calităţii apei: ordinea lor tehnologică, fenomenele fizice pe
care se bazează procesul de sedimentare.
9. Decantorul vertical : elemente componente, principiul de funcţionare.
10. Filtrul lent: elemente componente, fenomene care stau la baza filtrării, fazele şi principiul de
funcţionare , procesul filtrării la filtrele lent şi rapid.
11. Instalaţii hidraulice ale rezervoarelor de înmagazinare şi rolul lor.
12. Execuţie şi montaj a reţelelor exterioare pentru transport şi distribuţie a apei: Conducte din
polietilenă, Probare şi recepţie, Măsuri de protecţia muncii şi a mediului.
II. Tipuri de instalaţii interioare de apă rece şi caldă de consum menajer
1.Instalaţii interioare de încălzire cu apă caldă – rol, materiale, scheme.
2. Tehnologii moderne de execuţie a instalaţiilor de încălzire (materiale, SDV-uri, tehnologii)
3. Microcentrale – caracteristici, domeniu de utilizare
4. Instalaţii interioare de alimenrtare cu apă rece şi caldă de consum menajer – definiţie, materiale
folosite,clasificare.
5. Execuţia instalaţiilor interioare de apă rece şi caldă folosind tehnologia modernă: cu conducte de cupru, cu
conducte multistrat.
6. Măsuri de protecţia muncii şi a mediului
7. Branşament de apă din polietilenă: elemente componente, tehnologie de execuţie.
8. Obiecte sanitare: tipuri moderne şi clasice: montaj cu materiale noi, echipare modernă, comparaţie între nou şi
clasic.
9. Instalaţii interioare de gaze naturale combustibile: elemente componente, scheme funcţionale.
34
10. Prevederi generale, standarde privind execuţia şi exploatarea instalaţiilor de gaze naturale combustibile –
normativul I6
III. Instalaţii interioare de canalizare
1.Instalaţii interioare de canalizare: definiţie, clasificare, elemente componente, scheme funcţionale.
2. Execuţie şi montaj a instalaţiilor interioare de canalizare menajeră şi pluvială: cu materiale clasice,
cu materiale noi, măsuri de protecţia muncii şi a mediului,
IV. Siteme de canalizare
1. Clasificarea sistemelor exterioare de canalizare
2. Scheme de funcţionare: identificarea elementelor componente, rolul lor în instalaţie, construcţii
anexe şi rolul acestora în reţeaua de canalizare
3. Branşamentul: schema de funcţionare, ordinea lucrărilor de branşare.
PROBA PRACTICĂ
I. Tipuri de instalatii de apa rece si calda de consum menajer
Executarea branşamentului de apă rece din polietilenă:
a. Citirea schiţei sau planului;
b. Pregătirea materialelor, sculelor, locului de muncă;
c. Măsurarea, trasarea, debitarea: măsurarea conductei din polietilenă pentru execuţia ramificaţiei;
debitarea conductei cu pânză de bomfaier sau cu role; bavurarea conductei pentru montare
folosind racordul olandez; montarea robinetului de trecere prin intermediul niplului; asamblarea
conductei din polietilenă cu robinetul de trecere.
II. Instalatii interioare de canalizare
1. Montarea lavoarului şi racordarea la instalaţiile de apă rece, apă caldă şi canalizare folosind
materiale noi
Pregătirea ramificaţiilor
a. Alimentare cu apă rece folosind conducte din polietilenă
- măsurarea şi debitarea conductei din polietilenă folosind ferăstrăul sau rolele
- bavurarea conductelor
- racordarea robinetului de trecere şi execuţia racordului olandez la capetele ţevii
b. Pregătirea conductei pentru apă caldă folosind material din cupru
- măsurarea şi debitarea ţevii
- bavurarea ţevii
- curăţirea pentru lipire
- lipirea în teu a niplurilor pentru racordarea robinetului de trecere (la un capăt)
- lipirea niplului pentru montarea racordului flexibil
- finisarea: curăţirea plusului de cositor şi a pastei
2. Montarea vasului WC şi a rezervorului de semiînăţime
a. Poziţionarea vasului conform conductei de canalizare
- cu ieşire laterală
- cu ieşire în jos
b. Montarea rezervorului şi a conductei de spălare (cu dibluri din PVC)
c. Racordarea conductei de spălare la vasul WC folosind polietilenă cu ajutorul manşonului de
spălare
d. Racordarea rezervorului de semiînălţime la coloana de apă rece prin intermediul robinetului
de trecere ( Φ3/8 – sferic)
e. Măsurarea şi debitarea conductei de multistrat de Φ18
f. Montarea racordului olandez
g. Verificarea la presiune a conductei de alimentare cu apă
h. Verificarea în regim de lucru (ţeava de spălare)
i. Montarea capacului W
TIPURI DE PERFORMANŢE
Lucrarea practică se va executa într-un termen dat, elevul având de îndeplinit următoarele exigenţe:
- prezintă fişa tehnologică a lucrării
- foloseşte uneltele, sculele şi dispozitivele de execuţie şi control al calităţii
- alege materialele adecvate lucrării verificându-le calitatea
- face măsurători şi verificări pe parcursul execuţiei lucrării
- respectă fazele de execuţie
- respectă tehnologia de execuţie
- respectă consumurile de materiale practice
- lucrează corect şi ordonat
35
- îşi organizează frontul de lucru
Evaluarea se face astfel:
Pentru proba practică – prin însumarea punctajului realizat la următoarele cerinţe:
a) încadrarea în timpul impus
b) organizarea frontului de lucru
c) alegerea materialelor corespunzătoare
d) folosirea sculelor, uneltelor şi instrumentelor de măsurat şi verificat
e) prelucrarea materialului
f) executarea lucrării la dimensiunile indicate în schiţă
g) executarea lucrării conform fişei tehnologice
h) autoverificarea execuţiei lucrării
36
6. DOMENIUL DE BAZĂ: COMERŢ ŞI SERVICII
6.1. MESERIA – Comerciant vânzător mărfuri alimentare
PROBA SCRISĂ
1. Funcţionalitatea magazinului de mărfuri alimentare
1.1. Amplasarea magazinului de mărfuri alimentare (aria comercială a magazinului de mărfuri alimentare,
estimarea vânzărilor de mărfuri alimentare);
1.2. Ambianţa magazinului de mărfuri alimentare (designul exterior şi interior al unui magazin; vitrinele
exterioare şi interioare le magazinului; accesul în magazin);
1.3. Organizarea fluxurilor de circulaţie în magazinul de mărfuri alimentare;
2. Tipuri clasice de amenajări interioare ale magazinului de mărfuri alimentare
2.1. Principiile de bază în amenajarea magazinului de mărfuri alimentare;
2.2. Principalele forme de vânzare a mărfurilor alimentare.
3. Oferta de mărfuri a magazinului alimentar
3.1. Produse de origine animală:
3.1.1. Carnea proaspătă de măcelărie şi subprodusele comestibile de abator;
3.1.2. Produsele industrializate din carne;
3.1.3. Peştele şi subprodusele din peşte;
3.1.4. Produsele industrializate din peşte;
3.1.5. Laptele;
3.1.6. Conservele din lapte;
3.1.7. Produsele din lapte;
3.1.8. Ouăle
3.2. Produse de origine vegetală:
3.2.1. Mărfurile de morărit şi panificaţie;
3.2.2. Legumele;
3.2.3. Fructele;
3.2.4. Materii prime şi produse zaharoase.
4. Tehnici promoţionale la nivelul magazinului de mărfuri alimentare
4.1. Tehnici de etalare a mărfurilor alimentare în interiorul magazinului;
4.2. Etalarea mărfurilor alimentare în vitrinele exterioare şi interioare ale magazinelor specializate;
4.3. Tehnici de publicitate la locul de vânzare - promovate prin marcă:
- promovarea prin ambalaj;,
- promovarea prin etichetă informativă;
- promovarea prin expoziţii în interiorul magazinului;
- demonstraţiile practice în magazin;
4.4. Mijloacele publicitare utilizate de societăţile specializate în vânzarea mărfurilor alimentare:
- numele şi firma magazinului;
- afişul publicitar, panoul publicitar, zidul publicitar, eşarfele publicitare,
publicitatea în presă, publicitatea pe vehicule, cadoul publicitar.
5. Etica profesională
5.1. Noţiunea de etică;
5.2. Etica profesională a comerciantului vânzător de mărfuri alimentare:
- în raport cu mărfurile;
- în raport cu cumpărătorul;
- în raport cu mijloacele de muncă;
- în raport cu echipa de lucru;
- în raport cu propria persoană;
5.3. Elemente de estetică a comerciantului vânzător de mărfuri alimentare.
6. Tehnici de promovare a vânzărilor în comerţul cu produse alimentare
6.1. Publicitatea prin ziare şi reviste;
6.2. Publicitatea prin mijloace audio-vizuale;
6.3. Publicitatea prin afişe şi firme;
6.4. Publicitatea prin broşuri şi prospecte.
PROBA PRACTICĂ
1. Comercializarea mărfurilor de morărit şi panificaţie;
2. Comercializarea produselor zaharoase;
3. Comercializarea laptelui şi produselor industrializate din lapte;
4. Comercializarea cărnii şi produselor din carne;
37
5. Comercializarea peştelui şi produselor industrializate din peşte.
NOTĂ: La fiecare punct din tematică se va trata:
- organizarea locului de muncă;
- identificarea sortimentului şi a caracteristicilor mărfurilor alimentare;
- tehnici de etalare a mărfurilor la nivelul magazinului;
- comercializarea mărfurilor alimentare;
- norme de protecţie a muncii la locul de vânzare;
- publicitatea la locul de vânzare;
- întocmirea documentelor de evidenţă operativă: comanda, avizul de însoţire a mărfii, factura, nota de
recepţie şi constatare de diferenţe, procesul verbal de custodie, bonul de vânzare, borderoul bonurilor de
vânzare, monetarul, chitanţa fiscală, chitanţa foaie de vărsământ, raportul de gestiune zilnic, raportul de
gestiune periodic, fişa de magazie, CEC-ul, biletul la ordin, cambia;
- calcule economice: calculul preţului cu amănuntul, calculul dobânzilor.
BIBLIOGRAFIE
1. Istrăţoaie, D., Pătruţescu, E., Merceologie, E.D.P. Bucureşti, 1997;
2. Dinu, V., Negrea, M., Bazele merceologiei, Editura ASE, Bucureşti, 2001;
3. Patriche, D. (coordonator), Bazele comerţului, Editura Economică, Bucureşti;
4. Tudose, C. (coordonator), Tehnologia comercializării mărfurilor, E.D.P.,
Bucureşti, 1994;
7. Petre, T., Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Manual pentru clasa a X-a, Editura Niculescu, Bucureşti,
2001;
8. Deaconescu, A., ş.a., Organizarea activităţii unităţilor comerciale - Manual pentru clasa IX-XI, licee
economice, administrative şi servicii, profil comerţ şi şcoli profesionale, E.D.P., Bucureşti, 1995.
9. Florescu, A., Marketing, Editura Marketer, Bucureşti, 1992.
FAZA JUDEŢEANĂ
PROBA SCRISĂ: 1, 2, 3, 4, 6.
PROBA PRACTICĂ: 1, 2, 3, 4, 5.
6.2.MESERIA – Comerciant vânzător mărfuri nealimentare
PROBA SCRISĂ
4. Funcţionalitatea magazinului de mărfuri nealimentare
4.1. Amplasarea magazinului de mărfuri nealimentare;
4.2. Ambianţa exterioară şi interioară a magazinului de mărfuri nealimentare;
4.3. Organizarea fluxurilor de circulaţie în magazinul de mărfuri nealimentare;
5. Tipuri clasice de amenajări interioare ale magazinului de mărfuri nealimentare
5.1. Principiile de bază în amenajarea magazinului de mărfuri nealimentare;
5.2. Principalele forme de vânzare a mărfurilor nealimentare.
6. Oferta de mărfuri a magazinului nealimentar
6.1. Confecţii din ţesături şi tricoturi:
7. condiţii generale de calitate;
8. caracterizarea sortimentului comercial;
9. clasificare;
6.2. Mărfuri din piele:
10. condiţii generale de calitate;
11. caracterizarea sortimentului comercial;
12. clasificare;
6.3. Mărfuri chimice:
- criterii de clasificare a mărfurilor chimice;
- condiţii generale de calitate;
- caracterizarea sortimentului de mărfuri chimice;
- marcarea, ambalarea, transportul şi depozitarea mărfurilor chimice;
6.4. Mărfuri cosmetice:
- materii prime şi auxiliare folosite la fabricarea mărfurilor cosmetice;
- criterii de clasificare a mărfurilor cosmetice;
- condiţii de calitate a mărfurilor cosmetice;
- caracterizarea sortimentului comercial;
- marcarea, ambalarea, transportul şi depozitarea mărfurilor cosmetice.
38
6.5. Mărfuri din ceramică:
- influenţa factorilor de calitate asupra mărfurilor ceramice;
- mărfuri ceramice de uz casnic şi decorativ: clasificare şi sortiment;
- marcarea, ambalarea, transportul şi depozitarea articolelor ceramice de uz casnic şi decorativ.
6.6. Mărfuri electrocasnice:
- caracteristicile tehnico-funcţionale ale acestor grupe de mărfuri pe grupe de destinaţii;
- clasificare;
- condiţii generale de calitate;
- marcarea ambalarea transportul şi depozitarea mărfurilor electrocasnice.
PROBA PRACTICĂ
6. Comercializarea confecţiilor din ţesături şi tricoturi;
7. Comercializarea mărfurilor din piele;
8. Comercializarea mărfurilor chimice;
9. Comercializarea mărfurilor cosmetice;
10. Comercializarea mărfurilor din ceramică;
11. Comercializarea mărfurilor electrocasnice.
NOTĂ: La fiecare punct din tematică se va trata:

1. Particularităţile comercializării mărfurilor nealimentare:
13. organizarea locului de muncă la începerea programului;
14. identificarea sortimentului de mărfuri;
15. verificarea calităţii mărfurilor;
16. tehnici de etalare a mărfurilor la nivelul magazinului;
17. tehnici de abordare a clientului;
18. norme de protecţie a muncii la locul de vânzare;
19. publicitatea la locul de vânzare.
2. Administrarea şi gestionarea stocurilor de mărfuri într-un magazin de mărfuri nealimentare:
- calculul preţului de vânzare;
20. completarea documentelor de evidenţă operativă privind intrările şi ieşirile de mărfuri : avizul de însoţire a
mărfii, factura fiscală, nota de intrare-recepţie, bonul de vânzare, borderoul bonurilor de vânzare, monetarul,
raportul de gestiune zilnic, raportul de gestiune periodic, nota de predare-restituire.
BIBLIOGRAFIE
1. Istrăţoaie, D., Pătruţescu, E., Merceologie, E.D.P. Bucureşti, 1997;
2. Dinu, V., Negrea, M., Bazele merceologiei, Editura ASE, Bucureşti, 2001;
3. Patriche, D. (coordonator), Bazele comerţului, Editura Economică, Bucureşti;
5. Tudose, C. (coordonator), Tehnologia comercializării mărfurilor, E.D.P.,
Bucureşti, 1994;
10. Petre, T., Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Manual pentru clasa a X-a, Editura Niculescu, Bucureşti,
2001;
11. Deaconescu, A., ş.a., Organizarea activităţii unităţilor comerciale - Manual pentru clasa IX-XI, licee
economice, administrative şi servicii, profil comerţ şi şcoli profesionale, E.D.P., Bucureşti, 1995.
FAZA JUDEŢEANĂ:
PROBA SCRISĂ: 1, 2, 3.
PROBA PRACTICĂ: 1, 2, 3, 4, 5, 6.
39
7.DOMENIUL DE BAZĂ: ALIMENTAŢIE PUBLICĂ, TURISM ŞI ACTIVITĂŢI CONEXE
7.1. MESERIA COFETAR-PATISER

PROBA SCRISĂ
1. Elemente de decor pentru prăjituri şi torturi:
1.1. Caracteristici, rol, sortiment;
1.2. Structură şi proces tehnologic;
1.3. Condiţii de calitate, defecte, remedieri;
1.4. Utilizări, ambalare, păstrare;
1.5. Elemente decorative din: cremă; fructe confiate; fondant; ciocolată; zahăr;
martipan; dragan; pastiaj;
1.6. Organizarea locului de munca.
2.Tehnologia de prelucrare a prăjiturilor: caracteristici; sortiment, structură; proces tehnologic; prezentare,
ambalare, servire; condiţii de calitate, defecte, remedieri:
2.1. Prăjituri pe bază de blat;
2.2. Prăjituri pe bază de foi ruladă;
2.3. Prăjituri pe bază de foi Doboş;
2.4. Prăjituri pe bază de coji indiene;
2.5. Prăjituri cu frişcă;
2.6. Prăjituri pe bază de ciocolată.
3.Tehnologia de prelucrare a torturilor: particularităţi; sortiment; structură; proces tehnologic; prezentare,
ambalare, servire; condiţii de calitate, defecte, remedieri; Tehnologii specifice de obţinere a torturilor:
3.1. Pe bază de blat;
3.2. Pe bază de foi;
3.3. Cu frişcă;
3.4. Piese.
4. Norme igienico-sanitare, de protecţie a muncii, de protecţie a mediului şi P.S.I.
PROBA PRACTICĂ
1. Tehnologia de preparare a prăjiturilor: Mocatine, Şnituri diferite, Sonde, Cuibuleţe, Delice, Amandine,
Coşuleţe, Bucureşti, Buturugi, Savarine, Indiene cu frişcă, Rulade cu creme diferite culori, Potcoave,
Primăvara, Doboş, Carpaţi, Indiene cu cremă de cacao, Buzdugan, Ciuperci, Negresa, Pere.
2. Tehnologia de preparare a torturilor: Tort de fructe, Tort cafea, Krant, Tort cu cremă de cacao, Tort Bucureşti,
Tort Doboş, Tort Diplomat, Tort de mere cu frişcă, Buturugă, Tort Cuib, Tort Sonda, Tort special de ciocolată,
Tort fistic, Tort Delice.
NOTĂ: Pentru produsele executate se vor aprecia priceperile şi deprinderile privind:

- igiena personală şi la locul de muncă;
6. organizarea locului de muncă (economia de timp şi materie primă, dotarea
etc.);
- executarea produselor (ordinea operaţiilor, corectitudinea execuţiei, siguranţa în mişcări, etc.);
- aprecierea calităţii materiilor prime, semipreparatelor şi produselor finite;
- prezentarea indicilor de calitate ai produselor finite.
BIBLIOGRAFIE
1.Niculescu, I.N., Bucătăria creativă, Editura CERES, Bucureşti, 1989;
2.Banu, C., Produse alimentare si inocuitatea lor, EdituraTehnică, Bucureşti, 1992;
3.Mihăilescu, A., Tehnologia produselor de cofetărie şi patiserie, E.D.P., Bucureşti, 1999;
4.Pârjol, G., Tehnologia culinară, E.D.P., Bucureşti, 1997;
5.Lăzărescu, A., 100 de reţete de aperitive şi gustări, Editura Prometeu, Bucureşti, 1992;
6. Florea, C., Bucătăria internaţională, Editura Ceres, Bucureşti, 1995;
7. Enescu, I., Principii de igienă alimentară, Editura Sport-Turism, 1981;
8. Mincu, I., Alimentaţie raţională şi sănătate, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984;
9. Niculescu, R., Tehnologia restaurantului, Editura INTER. REBS., Bucureşti, 1998;
10. Lupu, N., Hotelul – economie şi management, Editura All Beck , Bucureşti, 1998.
FAZA JUDEŢEANĂ
PROBA SCRISĂ: 1, 2, 4.
40
PROBA PRACTICĂ: 1.
7.2.MESERIA – Ospătar (chelner), vânzător în unităţi de alimentaţie publică

PROBA SCRISĂ
1. Organizarea sălii pentru servirea consumatorilor:
1.1. Structura şi clasificarea unităţilor de alimentaţie publică;
1.2. Operaţii ce se efectuează la aranjarea salonului, pregătirea obiectelor de inventar, realizarea mice-en-
place-ului.
2. Obiecte de inventar utilizate la servirea preparatelor culinare şi a băuturilor.
3. Organizarea şi tehnica servirii consumatorilor:
3.1. Organizarea şi tehnica servirii micului dejun:
7. sortiment;
8. obiecte de inventar;
9. sisteme de servire aplicate.
3.2. Organizarea şi tehnica servirii dejunului:
10. sortiment;
3.3. Organizarea şi tehnica servirii cinei:
13. sortiment;
4. Sortimentul şi tehnica servirii băuturilor:
4.1. Tipuri de băuturi (nealcoolice, alcoolice, în amestec);
4.2. Reguli generale privind asocierea băuturilor cu preparate culinare şi produse
de patiserie-cofetărie;
4.3. Servirea băuturilor.
5. Reguli de întocmire a meniurilor:
5.1. Structura nutritivă a meniului;
5.2. Ordonarea preparatelor în meniu şi asocierea corespunzătoare cu băuturi;
5.3. Noutatea, sezonalitatea şi puterea de saţietate a meniurilor;
5.4. Întocmirea de liste meniu.
6. Organizarea şi tehnica servirii meselor festive:
6.1. Particularităţile meselor festive;
6.2. Organizarea şi servirea meselor penru banchet;
6.3. Organizarea şi servirea recepţiilor fără scaune;
6.4. Organizarea şi servirea cocteilurilor;
6.5. Organizarea şi servirea meselor de revelion.
7. Norme de protecţie a muncii în sala de servire.
8. Reguli specifice de igienă individuală şi a locului de muncă.
PROBA PRACTICĂ
1. Tehnica servirii băuturilor.
2. Întocmirea listelor meniu pentru diferite tipuri de mese.
3. Tehnica servirii micului dejun:
- aranjarea meselor;
- servirea preparatelor şi băuturilor;
- debarasarea meselor.
4. Tehnica servirii dejunului:
- servirea preparatelor şi băuturilor;
5. Tehnica servirii cinei:
- servirea preparatelor şi a băuturii;
6. Întocmirea documentelor ospătarului (bonul de marcaj, nota de plată, borderoul de încasări).
NOTĂ: Se apreciază priceperile şi deprinderile privind:

41
– igiena personalului la locul de muncă;
- organizarea locului de muncă;
– realizarea mise–en–place–ului;
– reguli de protocol.
BIBLIOGRAFIE
1. Mihăilescu, A., Tehnologia produselor de cofetărie şi patiserie, E.D.P., Bucureşti, 1999;
2. Florea, C., Bugan, M., Teste şi informaţii pentru chelneri, barmani, maitre de hotel,
Editura Gemma Pres, Bucureşti, 1997;
3. Florea, C., Ghidul chelnerului, Editura R.A.I., Bucureşti, 1995.
FAZA JUDEŢEANĂ
PROBA SCRISĂ: 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8.
PROBA PRACTICĂ: 1, 2, 3, 4, 5, 6.
7.3. MESERIA BUCĂTAR

PROBA SCRISĂ
1. Gastrotehnica preparatelor de bază: caracterizarea generală, rolul, clasificarea, tehnologia generală,
tehnologia specifică, condiţii de calitate, defecte posibile, cauze, remedieri, transformări:
1.1. Preparate din carne de bovine;
1.2. Preparate din carne de porcine;
1.3. Preparate din carne de ovine.
2. Gastrotehnica preparatelor din carne tocată: caracterizare, loc în meniu, importanţa pentru organism,
valoarea nutritivă, clasificarea, tehnologia generală, tehnologia specifică, condiţii de calitate, defecte
posibile, cauze, remedieri, transformări:
2.1. Tocături în sos;
2.2. Tocături în foi;
2.3. Legume umplute;
2.4. Tocături în straturi;
2.5. Tocături fripte.
3. Gastrotehnica preparatelor din carne de pasăre: caracterizare, loc în meniu, clasificarea, tehnologia generală,
tehnologia specifică, sortiment, defecte posibile, cauze, remedieri, transformări.
4. Gastrotehnica preparatelor din carne de vânat: caracterizare, importanţa pentru organism, tehnologia
generală, tehnologia specifică, sortiment, condiţii de calitate, defecte posibile, cauze, remedieri,
transformări, digestibilitate:
4.1. Preparate pe bază de carne de iepure;
4.2. Preparate pe bază de carne de căprioară;
4.3. Preparate pe bază de carne de fazan.
5. Gastrotehnica preparatelor din peşte: caracterizare, loc în meniu, valoarea nutritivă, importanţa pentru
organism, tehnologia generală, tehnologia specifică, sortiment, condiţii de calitate, defecte posibile, cauze,
remedieri, transformări, digestibilitate.
6. Gastrotehnica preparatelor din subproduse: caracterizare, loc în meniu, valoarea nutritivă, importanţa pentru
organism, tehnologia generală, tehnologia specifică, sortiment, condiţii de calitate, defecte posibile, cauze,
remedieri, transformări, digestibilitate:
6.1. Preparate pe bază de creier;
6.2. Preparate pe bază de ficat;
6.3. Preparate pe bază de limbă;
6.4. Preparate pe bază de rinichi.
7. Gastrotehnica fripturilor: caracterizare generală, loc în meniu, importanţa pentru organism, asocierea cu alte
preparate, tehnologia generală, tehnologia specifică, sortiment, condiţii de calitate, defecte posibile, cauze,
remedieri, digestibilitate:
7.1. Fripturi la frigare;
7.2. Fripturi la grătar;
7.3. Fripturi la cuptor;
7.4. Fripturi la tigaie;
7.5. Fripturi la proţap.
8. Gastrotehnica dulciurilor de bucătărie: caracterizare, clasificare, loc în meniu, tehnologia generală,
tehnologia specifică, sortiment, defecte posibile, cauze, remedieri, transformări, digestibilitate:
8.1. Dulciuri pe bază de făinoase şi lapte;
42
8.2. Dulciuri pe bază de ouă şi lapte;
8.3. Dulciuri pe bază de aluaturi;
1.4. Dulciuri pe bază de fructe.
9. Norme de protecţie a muncii ce trebuie respectate în bucătărie şi la utilizarea echipamentelor specifice.
10. 10. Norme igienico-sanitare ale bucătarului.
PROBA PRACTICĂ
1. Preparate de bază:
1.1. Preparate din carne de bovine:
- papricaş cu carne de vită şi găluşte;
- ghiveci naţional;
- mazăre (fasole verde) cu carne de vită;
1.2. Preparate din carne de porcine:
- castraveţi cu carne de porc;
- rulouri cu ciuperci;
- escalop de porc cu sos de vin;
1.3. Preparate din carne de ovine:
- stufat de miel;
- spanac cu carne de miel;
- tocană cu carne de berbec şi cartofi;
- legume cu carne de berbec;
2. Preparate din carne de pasăre:
- anghemacht;
- blanchet de pui cu orez;
- ostropel;
- pui cu roşii (cu măsline);
3. Preparate din peşte:
- marinată cu stavrid;
- plachie de stavrid;
- stavrid (crap) pescăresc;
4. Preparate din subproduse:
- limbă cu ciuperci;
- limbă cu măsline;
- rizoto cu ficăţel de pasăre;
- ciulama de rinichi cu mămăliguţă;
5. Preparate din carne tocată:
- chifteluţe marinate;
- friptură tocată berlineză;
- pârjoale moldoveneşti;
- sarmale în foi de varză (foi de viţă);
- musaca de cartofi;
- varză cu carne tocată la cuptor;
6. Fripturi:
- biftec cu ouă;
- pulpă de porc la tavă;
- muşchi de vită în foietaj;
- şniţel pane, parizian, someşan;
- cotlet de porc cu sos picant;
7. Dulciuri de bucătărie:
– budincă din orez cu mere;
- cremă de zahăr caramel;
- lapte de pasăre;
- colţunaşi cu brânză de vaci;
- papanaşi.
NOTĂ: Pentru produsele executate se vor aprecia priceperile şi deprinderile privind:

- igiena personală şi la locul de muncă;
- organizarea locului de muncă (economia de timp şi materia primă, dotare etc.);
- executarea produselor (ordinea operaţiilor, corectitudinea execuţiei, siguranţa în mişcări etc.);
- aprecierea calităţii materiei prime, semipreparatelor şi produselor finite.
43
BIBLIOGRAFIE
1.Niculescu, I.N., Bucătăria creativă, Editura CERES, Bucureşti, 1989;
2.Banu, C., Produse alimentare si inocuitatea lor, EdituraTehnică, Bucureşti, 1992;
3.Mihăilescu, A., Tehnologia produselor de cofetărie şi patiserie, E.D.P., Bucureşti, 1999;
4.Pârjol, G., Tehnologia culinară, E.D.P., Bucureşti, 1997;
5.Lăzărescu, A., 100 de reţete de aperitive şi gustări, Editura Prometeu, Bucureşti, 1992;
6. Florea, C., Bucătăria internaţională, Editura Ceres, Bucureşti, 1995;
7. Enescu, I., Principii de igienă alimentară, Editura Sport-Turism, 1981;
8. Mincu, I., Alimentaţie raţională şi sănătate, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1984;
9. Niculescu, R., Tehnologia restaurantului, Editura INTER. REBS., Bucureşti, 1998;
10. Lupu, N., Hotelul – economie şi management, Editura All Beck , Bucureşti, 1998.
FAZA JUDEŢEANĂ:
PROBA SCRISĂ: 1, 2, 3, 5, 6, 8, 9, 10.
PROBA PRACTICĂ: 1, 2, 3, 4, 5.
44
8. DOMENIUL DE BAZĂ: INDUSTRIE ALIMENTARĂ
8.1. MESERIA – Brutar-patiser-preparator produse făinoase

PROBA TEORETICĂ
1. Materii prime folosite în panificaţie
a. Făina de grâu:
- caracteristicile fizice ale făinii;
- însuşirile tehnologice ale făinii;
b. Afânătorii biochimici : drojdia de panificaţie;
c. Sarea comestibilă;
d. Apa tehnologică;
2. Depozitarea materiilor prime
a. Procesele care au loc în făina depozitată;
b. Depozitarea drojdiei comprimate;
c. Depozitarea sării;
3. Pregătirea materiilor prime
a. Pregătirea făinii:
-amestecarea făinii;
-cernerea făinii (cernătorul vibrator, cernătorul vertical);
b. Pregătirea drojdiei de panificaţie. Agitatorul mecanic simplu.
c. Pregătirea sării. Dizolvatorul cu agitator.
4. Fabricarea pâinii şi produselor de franzelărie
a. Schema tehnologică pentru fabricarea pâinii şi a produselor de franzelărie;
b. Metode de preparare a aluatului:metoda directă, metoda indirectă;
c. Frământarea aluatului:
-regimul tehnologic la frământare;
-utilaje de frământare: malaxorul cu braţ ramificat;
d. Fermentarea aluatului:
-regimul tehnologic la fermentare;
-instalaţii pentru fermentare;
e. Coacerea pâinii şi a produselor de franzelărie:
-operaţii premergătoare coacerii ;
-regimul de coacere;
-cuptorul tunel cu bandă;
f. Ambalarea şi depozitarea produselor::
-răcirea produselor;
-condiţii pentru depozitarea şi păstrarea produselor de panificaţie;
5. Tehnologia de fabricare a aluatului foietat.
PROBA PRACTICĂ
1. Deservirea frământătoarelor de aluat şi norme de protecţie a muncii;
- Prelucrarea manuală a aluatului (divizarea, cântărirea, modelarea: franzelă, rotundă, împletită în 3,4,5) şi
norme de protecţie a muncii;
2. Deservirea utilajelor folosite pentru prelucrarea aluatului (presa manuală pentru divizat bucăţi mici,
dospitorul mobil) şi norme de protecţie a muncii;
3. Deservirea cuptorului tunel cu bandă şi norme de protecţie a muncii;
4. Efectuarea operaţiilor specifice de fabricare a aluatului foietat.
45
8.2. MESERIA – Preparator în industria cărnii şi a peştelui
PROBA TEORETICĂ
1.Tăierea animalelor
a. pregătirea animalelor pentru tăiere;
b. asomarea animalelor: definiţie, procedee, dispozitive, metode de asomare pentru bovine şi
porcine;
c. jugularea şi sângerarea animalelor: definiţie, condiţii de realizare a operaţiilor, procedee,
dispozitive pentru bovine şi porcine;
d. jupuirea animalelor: definiţie, procedee;
e. opărirea, depilarea şi pârlirea animalelor: definişie, importanţă, procedee, utilaje;
f. eviscerarea bovinelor şi porcinelor: definiţie, conţinutul operaţiei, condiţii de realizare;
g. porţionarea carcaselor de bovine şi porcine: importanţa şi conţinutul operaţiei;
h. toaletarea carcaselor: conţinutul toaletării uscate şi umede;
i. controlul şi marcarea carcaselor: controlul cantitativ, sanitar-veterinar, marcare după destinaţia
cărnii;
j. norme de protecţia muncii în abatoare;
2. Tehnologia generală de obţinere a preparatelor din carne :
Schema tehnologică generală, descrierea conţinutului operaţiilor tehnologice, utilaje folosite,
NPM.
3. Obţinerea sortimentelor de preparate din carne tip prospături şi semiafumate.
PROBA PRACTICĂ
1. Tranşarea, dozarea şi alesul cărnii de vită şi de porc.

2. Deservirea utilajelor pentru obţinerea preparatelor din carne: volf, cuter, malaxor, şprit de umplere.
3. Calculul materiilor prime şi auxiliare la fabricarea preparatelor din carne.
4. Pregătirea compoziţiei cu respectarea reţetelor de fabricaţie şi a instrucţiunilor tehnologice. Umplerea.
Legarea.
46
9. DOMENIUL DE BAZĂ: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
9.1. MESERIA – Tâmplar universal

PROBA TEORETICĂ
1.Studiul lemnului
a.Structura macroscopică a lemnului;
b.Defectele lemnului (de structură, noduri şi crăpături);
c.Proprietăţile fizice ale lemnului (masa volumică, umiditatea, umflarea si contragerea);
2.Desen tehnic
a.Reprezentarea asamblării elementelor si complexelor specifice construcţiei produselor finite din lemn : cu cep
drept la 900 (cep străpuns, deschis, ascuns, semiascuns), cu cep drept la 450 (deschis, cu cepuri rotunde, la 1/3
din grosime), innădiri în lăţime (cu cepuri rotunde aplicate, cu canturi profilate în lamba şi uluc).
b.Reprezentarea mobilierului din cadre (taburet, masa);
c.Reprezentarea mobilei corp (noptiera, dulap);
3. Mobila corp si mobila din cadre
a. Construcţia mobilei: principii de dimensionare; clasificarea mobilei; terminologia părţilor componente ale
mobilei corp şi din cadre (reper simplu, reper complex, subansamblu, ansamblu); soluţii de protejare şi
consolidare a canturilor panourilor din PAL; reprezentarea în desen a asamblărilor fixe şi demontabile la mobila
corp şi mobila din cadre; toleranţe şi ajustaje folosite la fabricarea mobilei.
b.Debitarea cherestelei şi a semifabricatelor superioare pe baza de lemn: operaţii de debitare; calculul adaosului
de prelucrare; utilaje pentru debitare (ferăstraie circulare tip PAH-2, CTAM-m, ferăstraul panglică FP-8) –
construcţie, funcţionare, reglare, NTSM; scule pentru debitare (discuri tăietoare, pânze pentru decupare);
indicatori economici la debitare (Iu , η , Cs , P);
c. Prelucrarea mecanica a reperelor din lemn masiv: operaţii de : îndreptare, rindeluire la grosime, rindeluire pe
4 feţe, cepuire, burghiere, scobire, frezare si strunjire; utilaje si agregate (maşina de îndreptat MI-500, maşina de
rindeluit MRG-8, masina de cepuit simpla, maşina de burghiat şi scobit orizontală tip GSO, maşina de frezat
MNF-10, strungul SL-2, agregatul IP-4) – construcţie, funcţionare, reglare, NTSM; scule folosite (cuţite plane,
freze, burghie, cuţite pentru strung); defecte, cauze si remedierea lor.
d.Asamblarea elementelor prin încleiere: asamblarea ramelor. bordurarea canturilor panourilor; furniruirea
suprafeţelor (pregătirea suprafeţelor, pregătirea furnirului, pregătirea si aplicarea adezivului, formarea
pachetului, presarea, condiţionarea, defecte de furniruire); instalaţii şi utilaje folosite (prese cu acţionare
pneumatică, presa cu încălzire în CIF, maşina de şlefuit cu trei cilindri, foarfeca ghilotina, maşina de îmbinat cu
hârtie gumată, maşina de aplicat adeziv MAA, presa hidraulică PH-6) – construcţie, funcţionare, reglare,
NTSM; defecte, cauze si remedierea lor.
e.Prelucrarea mecanică a panourilor: operaţii : tunderea furnirului, formatizare profilare, furniruire pe cant,
burghiere. agregate folosite (agregatul de formatizat şi profilat canturi CPC 25, agregatul de furniruit şi prelucrat
canturi, agregatul multiplu de burghiat panouri) – construcţie, funcţionare, reglare, NTSM; defecte, cauze si
remedierea lor;
f.Şlefuirea lemnului masiv şi a panourilor: calitatea suprafeţelor şlefuite; alegerea corectă a abrazivilor;
materiale abrazive - caracteristici (duritate, granulatie); utilaje folosite (tip SBO, SCV) - construcţie,
funcţionare, reglare, NTSM; defecte, cauze şi remedierea lor;
g.Finisarea mobilei: pregătirea suprafeţelor pentru finisare; aplicarea materialelor de finisare (pulverizare,
turnare); uscarea peliculelor de lacuri; prelucrarea peliculelor de lacuri; instalaţii şi utilaje folosite
(pulverizatorul, maşina de turnat lac, camera de uscare): construcţie, functţonare, reglare, NTSM; defecte,
cauze si remedierea lor;
h.Asamblarea (montarea) mobilei: sisteme de montare; succesiunea operaţiilor de montare la mobila corp şi din
cadre; instalaţii, dispozitive, unelte pentru asamblarea mobilei corp şi din cadre;
4. Mobila din PAL înnobilat şi în construcţie mixtă:
a. Utilizarea semifabricatelor superioare înnobilate;
b. Soluţii constructive specifice;
c. Condiţii specifice de prelucrare;
d. Mobilier în construcţie mixtă.
PROBA PRACTICĂ
Proba practică constă în executarea unei lucrări de complexitate corespunzătoare curriculumului şcolar.
10. DOMENIUL DE BAZĂ: INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE
47
10.1. MESERIA – Confecţioner produse textile
Proba teoretică
Cap. I. Noţiuni generale despre îmbrăcăminte – clasificări, funcţii.
Cap. II. Materiale textile: 1. Materiale de bază: ţesături şi tricoturi; 2. Materiale auxiliare: căptuşeli, întărituri,
aţa de cusut.
Cap. III. Procesul de producţie – definiţie, etape, operaţii.
Cap. IV. Maşini simple de cusut: 1. Maşina pentru tighel simplu – caracteristici tehnice, organe de lucru,
mecanismul acului, mecanismul apucătorului, funcţionarea şi deservirea maşinii. 2. Maşini pentru tighel dublu;
3. Maşina pentru tighel zig – zag; 4. Întreţinerea maşinilor simple de cusut, intervenţii accidentale; 5. Norme de
protecţia muncii la maşinile simple de cusut.
Cap. V. Înmagazinarea şi recepţia materialelor: 1. Înmagazinarea - condiţii impuse înmagazinării;
2. Recepţia materialelor – recepţia cantitativă; - recepţia calitativă.
Cap. VI. Pregătirea materialelor pentru croit: Şablonarea materialelor – definiţie, condiţii tehnice,
metode şi procedee de încadrare; Şpănuirea materialelor – definiţie, condiţii tehnice, faze de lucru la
şpănuirea manuală.
Cap. VII. Croirea materialelor textile: 1.Secţionarea şpanului – definiţie, condiţii tehnice;
2.Decuparea detaliilor – definiţie, condiţii tehnice; 3. Controlul semifabricatelor şi formarea
pachetelor.
Cap. VIII. Utilaje pentru confecţionarea îmbrăcămintei din tricot: 1. Cusături elastice –
clasificare, caracteristici, identificare, utilizări; 2. Maşina triploc – caracteristici tehnice, organe de
lucru, mecanismul acului, mecanismul apucătoarelor, funcţionarea şi deservirea maşinii; 3. Masina
Uberdec – caracteristici tehnice, organe de lucru; 4. Maşina de încheiat ochi la ochi – caracteristici
tehnice, organe de lucru.
Cap. IX. Variante tehnologice de realizare a reperelor: 1. Tehnologia prelucrării buzunarelor; 2.
Tehnologia prelucrării gulerelor; 3. Tehnologia prelucrării piepţilor.
Cap. X. Documentaţia tehnică industrială: 1. Elementele documentaţiei tehnice – definiţie, rol; 2.
Şabloane - tipuri de şabloane, mod de realizare şi marcare a şabloanelor; 3. Norme interne de
confecţionare – conţinut, utilizări; 4. Proces tehnologic de confecţionare – enumerarea, definirea şi
stabilirea elementelor procesului tehnologic de confecţionare.
Cap. XI. Confecţionarea şi finisarea produselor textile de complexitate medie: 1. Maşini pentru
butoniere drepte – caracteristici tehnice, organe de lucru; 2. Variante tehnologice de asamblare a
produselor de complexitate medie: fuste, bluze, pantaloni, produse din tricot.
PROBA PRACTICĂ
Confecţionarea produselor: fustă, bluză, cămaşă de noapte, pijamale pentru femei şi bărbaţi, salopete
bărbaţi, halate pentru femei şi bărbaţi, pantaloni pentru femei şi bărbaţi.
Bibliografia valabilă este cea indicată în curriculumul şcolar în vigoare completată de

manualele pentru şcoală profesională, aprobate prin ordin de ministru.
DIRECTOR GENERAL,
Liliana Preoteasa
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT,

ŞEF DE SERVICIU,
Nicolae I. Nicolae
Silviu Cristian Mirescu
INSPECTOR DE SPECIALITATE, INSPECTOR DE SPECIALITATE, INSPECTOR DE SPECIALITATE,

Dragoş Cosma Constantin Popescu Romiţa Ţiglea-Lupaşcu
48
INSPECTOR DE SPECIALITATE, INSPECTOR DE SPECIALITATE,
Mihaela Tania Sandu Gabriela Scarlat
49

Temmes

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Temmes

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Nr. 27581 din 15.03.2002

Meseriile pentru care se organizează concurs:

1. DOMENIUL DE BAZĂ: MECANICĂ

1.2. MESERIA – Mecanic în industria construcţiilor de maşini

1.3. MESERIA - Mecanic motoare termice

a) Executarea unei lucrări practice selectate dintre:

1.4. MESERIA – Sudor

1.5 MESERIA – Strungar

1. Cadrul-definitie, constructie, clasificare, conditii impuse

1.7 MESERIA - Mecanic auto

1.8. MESERIA - Mecanic agricol

2.1. MESERIA – Electromecanic maşini şi echipamente electrice

2.2 MESERIA – Electromecanic material rulant

2.3. MESERIA – Electromecanic reparaţii maşini şi echipamente electrocasnice

3.1. MESERIA – Electronist aparate şi echipamente pentru radio şi TV

4.1. MESERIA – Electrician constructor

4.2. MESERIA – Electrician instalaţii şi echipamente electrice industriale

4.3. MESERIA – Electrician exploatare centrale, staţii şi reţele electrice

4.4. MESERIA – Electrician auto

5.1. MESERIA – Dulgher – tâmplar - parchetar

5.2. MESERIA –Zidar – Pietrar - Tencuitor

Modulul: Lucrări de tencuieli

5.3. MESERIA –Zugrav – Ipsosar – Vopsitor - Tapetar

5.4. MESERIA - Instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze

6.2.MESERIA – Comerciant vânzător mărfuri nealimentare

NOTĂ: La fiecare punct din tematică se va trata:

7.1. MESERIA COFETAR-PATISER

NOTĂ: Pentru produsele executate se vor aprecia priceperile şi deprinderile privind:

7.2.MESERIA – Ospătar (chelner), vânzător în unităţi de alimentaţie publică

NOTĂ: Se apreciază priceperile şi deprinderile privind:

7.3. MESERIA BUCĂTAR

NOTĂ: Pentru produsele executate se vor aprecia priceperile şi deprinderile privind:

8.1. MESERIA – Brutar-patiser-preparator produse făinoase

1. Tranşarea, dozarea şi alesul cărnii de vită şi de porc.

9.1. MESERIA – Tâmplar universal

Bibliografia valabilă este cea indicată în curriculumul şcolar în vigoare completată de

DIRECTOR GENERAL ADJUNCT,

INSPECTOR DE SPECIALITATE, INSPECTOR DE SPECIALITATE, INSPECTOR DE SPECIALITATE,

S-ar putea să vă placă și