Multimedia © Georgeta Drulă 1

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării

MULTIMEDIA

Titular: Conf. dr. Georgeta DRULĂ

TUTORAT 1:
Definiţie. Aplicaţii. Caracteristici ale documentului multimedia.
Etape în realizarea documentului multimedia
Echipa de realizatori
Interfeţe pentru documentul multimedia online şi offline

TUTORAT 2:
Componente multimedia: Imaginea fixă.
Componente multimedia: Animaţia
Componente multimedia: Sunetul
Componente multimedia: Video

TUTORAT 3:
Asamblarea unui document multimedia offline cu Director
Realizarea unui document multimedia online

Obiective curs:
- Cunoaşterea etapelor de numerizare şi a caracteristicilor componentelor
multimedia digitale ce participă la realizarea documentelor multimedia;
- Cunoaşterea caracteristicilor şi modalităţilor de lucru cu documentul
multimedia online şi offline, cu suport de difuzare reţeaua Internet şi suportul optic de
distribuţie CD-ROM.
Multimedia © Georgeta Drulă 2

TUTORAT 1

1.1 Definiţie. Aplicaţii. Caracteristici ale documentului multimedia.

Etapele realizării unui document multimedia.
Echipa de realizatori.

Multimedia se referă la ansamblul mijloacelor şi mediilor de

comunicare prin care informaţiile pot fi percepute vizual şi auditiv, în diferite forme
de prezentare prin intermediul calculatorului şi dă individului capacitatea de
cunoaştere şi informare în mod rapid şi facil.

Momentul apariţiei domeniului multimedia a fost marcat de transformarea

mediilor de la analog la digital, de diversificarea canalelor de comunicare, de
interactivitate, de succesele înregistrate în reducerea volumului de date prin procese
de compresie şi compactare care au marcat instalarea definitivă a multimediei în
cotidian. Domeniile înrudite ale multimediei sunt desktop publishing şi prezentările
asistate de calculator.
Dezvoltarea tehnologiilor multimedia cunoscute, mai ales, sub formă de CD-
ROM şi server Internet, a fost precedată şi de alte transformări tehnologice, cum ar fi:
- dezvoltarea tehnologiilor optico-numerice de stocare, a suporţilor de stocare de
mare capacitate;
- dezvoltarea metodelor şi tehnicilor de compresie şi decompresie a datelor de toate
tipurile;
- dezvoltarea tuturor echipamentelor şi perifericelor necesare captării, editării şi
redării conţinutului multimedia;
- dezvoltarea tehnologiilor de transfer a informaţiei, a sistemelor de distribuţie şi a
reţelelor de difuzare.
Se poate considera că multimedia este consecinţa firească a unei evoluţii
tehnologice, informatice şi telematice.

1.1.1 Definiţii ale MULTIMEDIEI

Fiind o noţiune la intersecţia mai multor domenii, multimedia cunoaşte o mare
varietate de definiţii şi criterii de clasificare.
► Astfel, în Cartea Albă elaborată de Interactive Multimedia Association din
SUA, o aplicaţie multimedia interactivă este definită ca o aplicaţie ce permite
Multimedia © Georgeta Drulă 3

utilizatorului să reacţioneze “în propriul ritm” şi combină textul cu sunetul, imaginea

fotografică, animaţia sau video. Această definiţie urmăreşte criteriul interactivităţii.
► Din punct de vedere informatic, multimedia este o combinaţie de medii de
natură diferită şi de elemente de interacţiune ce sunt accesibile omului prin
intermediul calculatorului. Combinarea acestor elemente este făcută de un software
author sau de un limbaj de programare.
► Din punctul de vedere al domeniului pe care îl poate acoperi, multimedia se
regăseşte la intersecţia dintre informatică, telecomunicaţii şi audio-vizual. Întâlnirea
acestora este facilitată de existenţa suporţilor de stocare digitali.
► O altă categorie de definiţii ia în considerare staţia de lucru de la care se
poate accesa o aplicaţie multimedia şi care poate fi: un terminal, o consolă de tip
teleconferinţă sau un chioşc interactiv pentru instruire sau informare. Aceste periferice
impun moduri specifice de operare, acces şi vizualizare a informaţiei multimedia.
► După tipul de aplicaţii şi posibilităţile de distribuţie a documentelor,
multimedia este on-line permiţând tele-cumpărături, tele-educaţie, tele-bancă, tele-
viziune interactivă, ceea ce poziţionează multimedia la intersecţia dintre reţelele de
difuzare şi cele de transmisie, dintre reţele de tranzacţii şi cele de informare şi
multimedia off-line. Cele două tehnologii pe care se bazează multimedia on-line şi
off-line este Internetul şi Cd-ul sau DVD-ul.
► După modul în care organizează informaţia, multimedia este considerată
un mediu “n-dimensional”, ce se bazează pe tehnici de structurare şi distribuire a
informaţiei cunoscute sub denumirea de hipertext şi hipermedia. Aceste tehnici au
determinat un mod specific de parcurgere sau navigare a documentului multimedia ce
se desfăşoară după un scenariu sau storyboard.
► Din punct de vedere tehnic, multimedia este percepută ca ansamblul
componentelor hardware ce permit captarea, editarea şi redarea conţinutului
multimedia.

1.1.2 Aplicaţii multimedia

Aplicaţiile multimedia sunt apreciate luând în considerare câteva dimensiuni
specifice, care sunt:
- publicul care le accesează. După acest criteriu aplicaţiile multimedia sunt de
interes public sau de interes personal, ca de exemplu: bornele interactive de
informare, aplicaţii de prezentare şi de instruire, publicaţii şi biblioteci
multimedia, jocuri şi aplicaţii de divertisment.
- profesionalismul sau generalitatea informaţiei difuzate;
- zona de acces. După acest criteriu aplicaţiile sunt locale sau telematice.
- gradul de interactivitate.
Aplicaţiile multimedia în comunicare se regăsesc mai ales pentru prezentare şi
reclamă. Datorită eficienţei comunicării, tehnicile multimedia sunt mult apreciate în
activităţile de marketing, permiţând demonstaraţii autolansabile sau parcurse după
legături generate de utilizator. Fiecare document este adresat unei audienţe şi unui
Multimedia © Georgeta Drulă 4

canal de distribuţie diferit. Multimedia dezvoltă medii noi interactive, oferind

materiale mai multe şi mai detaliate, ea adaugă valoare unui produs tradiţional şi
transmite produsele în forme deosebite şi pe suporţi uşor de accesat. Astfel, un
dicţionar poate fi parcurs cu imagini instantanee, explicaţii verbale. Audienţa
aplicaţiilor multimedia din acest domeniu poate fi una specializată, cu necesităţi
deosebite sau de masă.
Aplicaţiile multimedia în jurnalism au o eficienţă deosebită în înlocuirea
colecţiilor mari de date cu biblioteci digitale de materiale textuale sau imagine ce se
pot accesa rapid şi într-o formă convenabilă. Tehnologiile multimedia asigură
informarea rapidă a jurnalistului, documentarea sa în mod facil şi, mai ales, complet,
într-un timp scurt.

1.1.3 Documentul multimedia

Definiţie generală a DOCUMENTULUI MULTIMEDIA

Un document multimedia conţine obiecte media de natură diferită între care se
stabilesc anumite relaţii de secvenţiere şi prezentate, bazate pe anumite specificaţii
temporale, spaţiale sau de condiţionare.

► Caracteristicile documentului
Documentul multimedia are o serie de caracteristici deosebite faţă de alte
tipuri de documente:
- este descris prin interactivitate, distributivitate şi deschidere,
- are o structură hipertext / hipermedia,
- componentele sale sunt elemente media digitale de natură diferită, dar şi elemente
necesare pentru structurarea, sincronizarea sau prezentarea documentului şi
elemente de interactivitate ce asigură interacţiunea cu utilizatorul,
- dinamicitate,
- Citirea lui se face din aproape în aproape prin procesul de „navigare”,

Un document multimedia pe CD-ROM este definit de caracteristici speciale:

- are o structură hipermedia cu legături ce se stabilesc între anumite obiecte, într-un
anumit context. Această structură permite crearea de versiuni diferite ale aceluiaşi
document, vizualizări multiple cu subseturi sau căi de navigare numeroase.
- deţine o sincronizare inter-medii obţinută ca legătură între obiectele dependente
sau independente şi o sincronizare intramediu stocată în procesul de captare a
acestuia;
- este un document dinamic datorită dependenţei de timp. Crearea şi parcurgerea sa
este dată de contextul de derulare.
Multimedia © Georgeta Drulă 5

- are o dimensiune spaţială obţinută prin relaţiile de prezentare a componentelor

media pe suprafaţa ecranului;
- deţine interactivitate şi interacţiune cu utilizatorul;
- prezentarea se face prin interfaţe interactive, intuitive, uşor manevrat de către
utilizator (user-friendly);
- este portabil şi are diferite formate de transfer (fişiere) între platformele calculator.
- are un format unitar de stocare pentru diferite componente media interdependende,
în mişcare;
- datorită complexităţii sale, la redarea şi distribuţia documentului multimedia se
impun operaţii de împachetare şi de compactare a resurselor media necesare, dar şi
a unor resurse ale aplicaţiilor authoring sau ale limbajelor de programare.
- Are trei dimensiuni: logică, temporală şi spaţială:
- Dimensiunea logică vizează structurarea şi organizarea
documentului multimedia cu mai multe componente logice ce se
includ unele pe altele, de obicei într-o formă ierarhică. În acest fel,
crearea şi prezentarea documentului, la un anumit moment dat, se
concentrează doar asupra unei singure componente, cum ar fi de
exemplu o scenă dintr-un scenariu multimedia sau o pagină web.
- Timpul este o dimensiune şi o caracteristică specială a
documentului multimedia, el derulându-se în timp.
- Organizarea spaţială a documentului se realizează pe suprafaţa
ecranului şi crează ceea ce se numeşte interfaţa cu utilizatorul.
Organizarea logică poate fi folosită pentru a sugera informaţia temporală şi spaţială în
mod automat. Aceste dimensiuni asigură complexitatea documentelor multimedia ce
impun o anumită cale în documentare şi în redare.

Paradigma WYSIWYG (What You See Is What You Get) este foarte
folositoare pentru editarea de documente tradiţionale, dar nu mai este aplicabilă şi
pentru documentele multimedia. Datorită dinamicităţii sale şi a obiectelor
componente, dependente în principal de factorul temporal, precum şi din necesitatea
de a le organiza în conformitate cu anumite relaţii şi condiţii, documentul multimedia
nu poate fi creat şi prezentat asemănător celui tradiţional.
Datorită complexităţii sale documentul multimedia se mai numeşte şi proiect.

Caracteristici ale site-urilor – documente multimedia online

Datorită noilor tehnologii, complexitatea aplicaţiilor web a crescut
semnificativ şi se reflectă în folosirea de medii de cele mai diferite feluri, în folosirea
de imagini hartă, formulare de interacţiune, de programe CGI, applete, scripturi sau
foi de stil.
Caracteristicile sistemelor bazate pe web
Documente web simple Documente web avansate
Multimedia © Georgeta Drulă 6

Sunt pagini web simple cu conţinut text. Sunt pagini web complexe.
Informaţia de conţinut este dinamică, se
Conţinutul lor informaţional nu se schimbă,
modifică în timp şi după necesităţile
este static;
utilizatorului;
Apar dificultăţi în navigarea şi regăsirea
Sunt caracterizate de o navigaţie simplă; informaţiei datorită metodelor complexe de
căutare.
Sunt integrate cu baze de date şi alte
Sunt sisteme independente, stand-alone; sisteme de planificare, programare şi
testare.
Cer performanţe înalte şi disponibilitate
Performanţa înaltă nu este o cerinţă majoră;
continuă.
Sunt dezvoltate de un singur individ sau de Cere o echipă mare de dezvoltare cu
o echipă mică; experienţe în zone diferite.
Sunt folosite pentru diseminarea
Apar ca aplicaţii complexe.
informaţiei

Site-urile Web trebuie să deţină atribute ale calităţii cum ar fi:

- uşurinţa în navigare,
- accesibilitate,
- scalabilitate,
- mentenanţă,
- usabilitate,
- compatibilitate,
- interoperabilitate,
- securitate,
- fără a face rabat de la cultură, privaţiune, morală sau aspecte legale.
Îndeplinirea acestor cerinţe sunt obligatoriu legate de respectarea tuturor
etapelor şi subetapelor de realizare a site-urilor, de la faza de proiectare până la cea de
publicare pe un server Web.

Tipuri de site-uri
După tipul de informaţie furnizat, site-ul web este considerat de specialişti ca:
- Site promoţional. Acesta promovează servicii, produse, instituţii, companiiindiferent
de profilul sau activităţile desfăşurate.
- Site informaţional ce publică permanent actualităţi sau informaţii de diferite
categorii. Scopul său este informarea sau divertismentul. Acesta este site-ul cu
conţinut jurnal electronic sau site-ul ce conţine lucrări, cercetări, informări de
specialitate, programe de actualitate, biblioteci virtuale sau jocuri.
- Site tranzacţional sau comercial oferă servicii şi produse, face din utilizatorii de
Internet, consumatori de produse şi servicii. Scopul acestuia este de a vinde. Acest site
urmăreşte să crească profiturile companiei care l-a lansat prin vânzarea unor produse
sau servicii.
Multimedia © Georgeta Drulă 7

Aceste tipuri de siteuri sunt destinate unui public diferit şi se realizează cu

costuri şi timp de lansare diferite. Indiferent de tipul site-ului, este absolut necesar să
se cunoască caracteristicile publicului căruia îi este destinat, mărimea şi complexitatea
sa.

1.1.4 Etape în construirea unui document multimedia

Prin dimensiunea şi dificultatea pe care o prezintă, aplicaţiile multimedia sunt
activităţi de grup, implicând numeroase cunoştinţe specializate.
Procesul de realizare a unui site Web începe prin a defini strategia şi scopul
site-ului, apoi acesta se proiectează prin stabilirea modului în care el arată şi
funcţionează. Până la scrierea şi editarea efectivă a paginilor Web cu ajutorul softului
specific HTML, realizarea site-ului este un proces complex de analiză a condiţiilor şi
datelor necesare. Faza de producţie sau dezvoltare propriu-zisă constă în construcţia
site-ului şi codificarea HTML a paginilor. Site-ul realizat este testat pentru
funcţionalitate, verificat pentru a regăsi obiectivele definite şi apoi, publicat.
Aceleaşi etape trebuie parcurse şi pentru documentul offline, numai că se
lucrează cu un soft authoring.
Etapele de bază ce trebuie parcurse în construirea unui document multimedia
sunt:

I. Planificarea şi identificarea necesităţilor şi costurilor.

Această etapă cuprinde activităţi de tipul:
- identificarea tipului de soft authoring (de realizare a documentului
multimedia) care să corespundă mesajului şi obiectivelor de realizat;
- stabilirea instrumentelor de scriere, a elementelor grafice, muzicale, video
necesare;
- dezvoltarea unui scenariu grafic de desfăşurare a documentului;
- dezvoltarea unei structuri şi a unui sistem de navigare care să permită
utilizatorului să viziteze conţinutul şi să recepţioneze corect mesajul;
- estimarea timpului necesar pentru pregătirea tuturor elementelor;
- crearea unui mic prototip care să dovedească conceptul.
Documentul multimedia indifferent de tipul său se realizează prin metode diferite
având însă, un plan, un scenariu şi o structură ce permit ca mesajul documentului să
ajungă nealterat la utilizatorii finali. O altă componentă importantă a unui document
multimedia este creativitatea. Un obiectiv foarte important este ca documentul să
realizeze necesităţile utilizatorului final şi să fie puternic interactiv. Pentru o bună
organizare a documentului şi a activităţilor ce ţin de realizarea lui, se obişnuieşte să se
traseze schema generală a ideilor incluse. Apoi, se analizează fiecare componentă
multimedia a documentului şi se generează un plan de acţiune ce va deveni o hartă a
traseului ce trebuie parcurs în producţie.
Multimedia © Georgeta Drulă 8

Această etapă este crucială în dezvoltarea efectivă a unui site web. Planificarea
şi organizarea corespunzătoare a unui site asigură îndeplinirea condiţiilor de timp, de
calitate şi a obiectivelor acestuia. În această fază se examinează cerinţele site-ului,
profilul audienţei şi obiectivele sale, trebuie construită harta navigaţională,. Se iau în
considerare şi cerinţele tehnice, cum ar fi: accesul utilizator, browser-i necesari, plug-
inuri, restricţii la descărcare (download). Numai după organizarea informaţiei şi
determinarea structurii operaţionale se poate crea efectiv site-ul. Argumentul acestei
etape este cel al înţelegerii comparaţiei dintre un site Web şi o pagină web.
Principalele probleme de rezolvat în această etapă sunt:
- Alegerea tipului de site (informaţional, comercial), a temei şi dimensiunii sale;
- Determinarea obiectivelor site-ului.
Întotdeauna trebuie să existe o motivaţie pentru realizarea site-ului, despre ce
urmează să se realizeze cu acest site. Aceste obiective trebuie să fie, în permanenţă, în
atenţia Web masterului, în toate fazele de realizare a site-ului. Obiectivele sunt
importante în a focaliza şi ţinti site-ul către anumite necesităţi particulare. Astfel, site-
urile care furnizează informaţii despre anumite subiecte specifice ar trebui să aibă un
mod de prezentare şi de navigare diferit în comparaţie cu un site care urmează să
vândă produse. Complexitatea obiectivelor propuse vor afecta modul în care va fi
navigat site-ul, conţinutul acestuia, modul său de prezentare.
- Stabilirea audinţei.
După stabilirea obiectivelor site-ul Web, trebuie văzut care este publicul căruia
i se adresează acesta, cine ar fi interesat de citirea lui şi în ce condiţii. Utilizatorii
folosesc browseri diferiţi, sunt conectaţi la viteze diferite, au sisteme de operare şi
monitoare diferite şi au nevoie de plug-inuri pentru redarea de conţinuturi diverse.
Toţi aceşti factori pot afecta redarea site-ului. Apoi, în funcţie de publicul ales, trebuie
determinate elementele de interes pentru acesta.
- Cercetarea condiţiilor tehnice de derulare a siteului (tipuri de reţele, browsere,
editoare).
Alegerea browserului este o problemă foarte importantă când se proiectează
paginile web, deoarece informaţia din paginile web poate avea de suferit la
vizualizarea în condiţii diferite, la clienţii potenţiali. În plus, vizualizarea corectă a
paginii atât la autor cât şi la utilizator nu depinde numai de browseri, ci şi de sistemul
de operare, de rezoluţia monitorului, de capacităţile lor grafice. Pentru a ne asigura că
siteul va fi consultat în condiţii bune, de cât mai mulţi utilizatori, el se va verifica pe
mai mult decât un browser. Alegerea browserului şi a facilităţilor lui este foarte
importantă pentru vizualizarea site-ului.
- Crearea site-ului trebuie să asigure şi compatibilitatea browserilor.
Ideal este să se construiască site-ul pentru cât mai mulţi browseri, îndeplinind
condiţiile întâlnite la cei mai mulţi dintre ei. Există peste 24 de browseri Web diferiţi,
mulţi dintre ei cu mai multe versiuni. Chiar dacă se au în vedere doar browserii cei
mai folosiţi, Netscape Navigator şi Internet Explorer, aceştia sunt implementaţi în
versiuni diferite. De aceea, trebuie creată o bază minimă de compatibilitate a site-ului
Multimedia © Georgeta Drulă 9

din punct de vedere al browserilor. Este bine dacă Web masterul poate obţine un
feedback de la audienţă, pentru aceasta furnizând, de obicei, o adresă de email. Site-
urile mai complexe din punctul de vedere al prezentării, ce folosesc animaţie, conţinut
multimedia şi interacţiune respectă mai puţin criteriul de compatibilitate între
browseri. Astfel, nu toţi browserii pot executa JavaScript, dar toţi pot citi text fără
probleme. Pe de altă parte, un site numai de text este puţin atractiv şi mai puţin
eficient în transmiterea informaţiei. De aceea, trebuie asigurat un balans între
compatibilitatea browserilor şi eficienţa prezentării informaţiei. O idee ar fi să se
creeze versiuni multiple pentru aceeaşi pagină, în funcţie de browserul regăsit la
utilizator.
- Alegerea serverului pe care se va face stocarea.
Spaţiul disponibil pe care ni-l oferă serverul poate condiţiona dimensiunea şi
calitatea site-ului. Astfel, pe un server propriu, spaţiul nu este practic limitat, în timp
ce pentru un server oferit prin serviciile Web, spaţiul de stocare este limitat la un
număr de MB (poate fi 6, 10, 20 MB sau mai mult).
- Obţinerea unui feedback (prin e-mail sau prin formular) al modului în care a fost
percepută informaţia, adică despre publicul care contactează site-ul.
- Organizarea structurii site-ului.
Documentul Web este constituit din numeroase fişiere între care se stabilesc
legături. De aceea, este foarte important să se stabilească de la început ierarhia de
foldere şi poziţiile fişierelor în aceste foldere. În mod obişnuit, se crează un folder
unde se pun toate fişierele site-ului local. Aceste fişiere sunt apoi copiate pe un server
Web, pentru a putea fi văzute şi citite de utilizatorii reţelei Internet. În cadrul
folderului site-ului se pot crea subfoldere pe criterii de conţinut unde sunt puse toate
paginile create pe acelaşi subiect, pe criterii de medii pentru sunete, secvenţe video
sau imagini. Folosirea subfolderelor se face numai când este necesar, mai ales atunci,
când se lucrează cu un număr mare de fişiere în cadrul site-urilor complexe. Această
organizare face site-ul mai uşor de întreţinut şi de navigat. Structura site-ului pe staţia
client şi la server trebuie să fie aceeaşi (fig.).
Site 1 Site 2

Site1 (root folder) Site2 (root folder)

Informaţii generale Informaţii generale

Catalog Medii diferite

Medii diferite Catalog

Medii diferite
 Multimedia © Georgeta Drulă 10

Fig. Organizarea site-ului pe structura de foldere şi fişiere

II. Proiectarea. Această etapă în realizarea documentelor multimedia este legată de

definirea structurii şi conţinutului scenelor (pentru documentele offline) sau paginilor
sale (pentru documentele online).
- Se întocmeşte un plan al structurii de scene şi conţinutul documentului
multimedia. Definirea structurii se face pornind de la obiectele sau elementele
multimedia componente. Planul de structură al documentului multimedia se
numeşte hartă navigaţională şi el stabileşte conexiunile şi legăturile dintre
diferitele componente ale documentului şi ajută la organizarea conţinutului pe
baza unui scenariu ce se parcurge la nivelul interfeţei interactive cu
utilizatorul. Cele mai frecvente structuri de documente multimedia sunt cele
de tip liniar, ierarhic sau graf. Modalitatea de navigare aleasă va determina
parcurgerea documentului prin interfaţa utilizator şi desemnează structura
navigaţională a acestuia.

a) Structura liniară cu succesiune

scena1 scena2 scena3 scena4 de scene

Scena1

Scena2 Scena3 b) Structura ierarhică de scene a

documentului multimedia

Scena22 Scena23 scena31 scena3

Scena2 Scena3 c) Structura graf de legare a sce-

nelor din documentul multimedia

Scena1
Scena7

Scena4 Scena5
Multimedia © Georgeta Drulă 11

- Harta navigaţională urmăreşte scenariul sau storyboardul documentului.

Scenariul este prezentat prin descrierea în mare detaliu a fiecărei componente
de conţinut a documentului (scenă sau pagină web). La rândul lor, scenele
conţin imagini, animaţii, secvenţe video, sunete şi texte.
- Desenarea interfeţei utilizator este o altă etapă a fazei a II-a de realizare a
unui document multimedia. Interfaţa multimedia trebuie să se bucure de
maximum de interactivitate, furnizând acces la conţinut şi utilizare uşoară pe
diferite nivele de cunoaştere. Este important să se menţină uşor de înţeles
structurile şi conceptele documentului. Interfaţa cu utilizatorul trebuie să fie
consistentă ca aspect şi comportament, trebuie să ia în considerare folosirea
contrastelor, folosirea corespunzătoare a spaţiului alb de pe ecran, a culorilor
şi a scărilor de gri, a umbrelor şi nuanţelor, a diferitelor forme, a textului
invers pentru accentuarea textului şi graficii, folosirea obiectelor cu umbră 2D
şi 3D.

Site-ul, ca document multimedia online, începe cu construirea unei hărţi

navigaţionale care arată modalităţile de legare şi de prezentare a site-ului, de navigare
a acestuia, componentele de conţinut (elementele grafice, media, textele), temele,
culorile din fiecare pagină a site-ului. Harta navigaţională poate fi desenată manual
sau cu un soft de desenare specializat. Această etapă presupune pregătirea
conţinutului paginilor, stabilirea elementelor comune tuturor paginilor web şi modul
lor de prezentare (logosul firmei, al instituţiei, produsului sau serviciului prezentat,
data actualizării şi autorul paginii). De asemenea, sunt luate în considerare
modalităţile de feedback ale paginilor şi elementele de prezentare. Feedbackul
furnizează o modalitate pe care vizitatorii o au pentru a contacta web masterul.
Harta navigaţională asigură menţinerea consistenţei în prezentarea şi
proiectarea site-ului. Utilizatorul ar putea fi derutat dacă la deschiderea fiecărei pagini
din site-ul Web va regăsi o prezentare diferită sau dacă elementele de navigare se
regăsesc în locuri diferite pe fiecare pagină. Pentru aceasta este necesară harta
navigaţională. Ea va urmări traseele posibile pe care utilizatorul le poate parcurge la
deschiderea site-ului. Pe această hartă se vor însemna modalităţile oferite
utilizatorului de a afla unde se regăseşte în site şi cum să se întoarcă la nivelurile
superioare. Astfel, se poate furniza un index care ar ajuta vizitatorii să regăsească
rapid informaţia pe care o caută.
Multimedia © Georgeta Drulă 12

Titlu1
Titlu2 Index.html
Titlu3 (homepage)

Titlu1 Titlu2 Titlu3

Conţinut Conţinut Conţinut
multimedia multimedia multimedia
subiect 1 subiect 2 subiect 3

Titlu4
Imagine –
Conţinut
detaliu subiect
multimedia temă
3
subiect 4
Exemplu de întocmire a unei hărţi navigaţionale

Captarea conţinutului site-ului. După crearea hărţii navigaţionale, se poate

trece la captarea conţinutului multimedia al site-ului: imagini, texte, animaţii Flash,
Shockwave, grafică, video, sunete, elemente de dinamicitate (scripturi Java,
JavaScript, PERL, CGI). Aceste componente se realizează prin programe specializate
şi se salvează în fişiere ce sunt apelate de codul HTML. Ele trebuie să fie deja create
când site-ul începe să fie realizat. Toate aceste fişiere se organizează în structura de
foldere a site-ului înainte de dezvoltarea propriu-zisă a acestuia.

III. Producţia documentului multimedia

Această etapă presupune realizarea propriu-zisă a documentului pe baza unei
bune organizări în timp şi spaţiu a componentelor media şi de interacţiune cu
utilizatorul în cadrul scenelor.
În această etapă se colectează sub formă de fişiere toate componentele
multimedia. Crearea conţinutului multimedia este etapa cu cel mai mare consum de
timp în organizarea documentului. Captarea şi editarea diferitelor medii presupune
lucrul cu un număr mare de echipamente, de soft-uri specializate, de tipuri şi formate
de fişiere. Producţia – asamblarea documentului multimedia offline se face cu un soft
author, cum ar fi Macromedia Director sau Authorware. Documentul realizat va fi
difuzat pe un suport optic de mare capacitate.
Dezvoltarea site-ului constă în adăugarea şi organizarea de conţinut variat în
paginile Web folosind un soft de editare HTML specializat. Adăugarea de
componente multimedia şi de elemente de design va genera codul HTML al fiecărei
pagini a site-ului. Suplimentar, sunt adăugate elemente de formatare a componentelor
Multimedia © Georgeta Drulă 13

şi a paginilor, imagini hartă sau rollover, imagini animate în diferite formate, elemente
de programare (applete şi scripturi), elemente de legare şi structurare. Elementele de
conţinut stabilesc legături de navigare. La dezvoltarea site-ului pot fi luate în
considerare template-uri şi biblioteci de elemente. Template-urile sunt folosite pentru
caracteristicile de prezentare comune ale paginilor site-ului Web. Crearea şi aplicarea
template-ului pe pagină sunt urmate de realizarea acesteia.
Conţinutul unei pagini este inclus direct în editorul HTML, aşa cum este cazul
textului sau a elementelor de interacţiune (butoane de comandă, butoane radio sau
checkbox, zone de text sau de opţiune) sau prin legarea fişierelor ce conţin
componente multimedia. Imaginea, sunetul sau video sunt captate prin programe
software specializate, capabile să scoată un format de fişier media, recunoscut pe
reţeaua de calculatoare.
Multe dintre paginile Web sunt statice, conţinând doar text şi imagini.
Creşterea atractivităţii şi eficienţei unui site este asigurată însă, prin introducerea de
elemente de interactivitate şi dinamism care au ca scop captarea interesului
utilizatorului. În plus, vizitatorilor li se pot furniza elemente de feedback, li se poate
da posibilitatea de a demonstra concepte, de a valida date din formulare electronice
fără a contacta serverul. Interactivitatea şi animaţia este inclusă în paginile Web
apelând la tehnica layer-elor, la scripturi şi applete. Acestea sunt aplicate sub formă de
comportamente elementelor paginii Web, ce răspund la anumite evenimente.
Un site bine realizat şi calitativ trebuie să răspundă întotdeauna criteriilor:
informative, de atractivitate şi efectivitate. Atractivitatea site-ului are în vedere
respectarea principiilor de design ale interfeţei acestuia. Criteriul informativ se
bazează pe principiul “say what need to say”, adică concizia şi claritatea informaţiei,
dar şi menţinerea unor pagini distincte ale documentului, legate în primul rând de
conţinut. Efectivitatea siteului se referă la modificările care se fac în cadrul acestuia,
atâta timp cât există un anumit scop, adică să se folosească pagini separate pentru
subiecte sau capitole separate, să se menţină validitatea legăturilor între pagini, să se
folosească grafică în măsura în care este necesar.

IV. Testarea documentului multimedia

- Această etapă constă în verificarea funcţionării corecte a documentului şi
verificarea îndeplinirii obiectivelor pentru care s-a realizat acest document.
Înainte de a publica site-ul pe un server Web, el este testat local. Testarea se
face în diferiţi browseri şi urmăreşte aspectul şi conţinutul paginilor, legăturile dintre
acestea. Testarea site-ului mai urmăreşte compatibilitatea dintre browseri,
reglementarea condiţiilor de formatare a elementelor paginilor, verificarea legăturilor
din pagini şi între pagini, verificarea timpului de descărcare a site-ului.
Multimedia © Georgeta Drulă 14

V. Distribuţia documentului pe un suport de mare capacitate sau publicarea lui

pe Internet
- Înainte de distribuţia efectivă a documentului offline pe un anumit
suport se execută împachetarea componentelor sale şi crearea unui format
executabil. În această etapă se construieşte un prototip care se testează, după care
se înregistrează un CD master care va fi multiplicat. Se folosesc diferiţi termeni
care indică starea curentă a documentului multimedia pe un CD. Astfel, “ediţia de
bronz” indică faptul că produsul este aproape terminat, “ediţia de aur” este cea
care nu mai trebuie modificată sau corectată după care se reproduc celelate copii.
Ea se mai numeşte şi ediţie „master gold”.
Documentul multimedia final va fi instalat pe diferite calculatoare, de aceea
trebuie pregătite acele fişiere ce permit transferul rapid al documentului de pe CD pe
platforma utilizatorului. Simpla copiere a fişierelor documentului pe hard discul
utilizatorului nu este suficientă pentru o instalare corespunzătoare. De obicei, în
această fază sunt instalate şi fişiere ce aparţin programului author, fişiere de sistem
speciale sau fişiere de execuţie. De aceea, este furnizată o singură unitate de program
care acţionează ca o rutină astfel, încât utilizatorii vor asista la instalarea automată a
documentului pe propriul calculator. Această unitate de program este un fişier
INSTALL.EXE ce creează directoare şi icon-urile potrivite, copiază fişierele de
instalat. Pentru lansarea automată a unui CD se foloseşte fişierul AUTORUN.INF.
Această etapă poate fi consultată şi în documentaţia de instalare a produsului,
în care utilizatorii au descrierea pas cu pas a procedurii ce trebuie urmată. Sunt supuse
atenţiei şi eventualele probleme ce se pot ivi în acest proces ca şi modul lor de
soluţionare. Toate acestea se regăsesc într-un fişier README.TXT sau ReadMeFirst
se va include pe discul de distribuţie a documentului.
Derularea documentelor multimedia offline este susţinută de numeroase
platforme software ce pot include extensii QuickTime pentru filme, extensii pentru
muzică MIDI, fonturi speciale, biblioteci cu legături dinamice, drivere pentru diferite
medii.
Spre deosebire de alte documente, documentul multimedia offline nu are
nevoie de instalarea iniţială a unui soft care să îl poată deschide şi citi. Versiunea
executabilă a documentului este cea care se va instalata pe calculatorul utilizatorului
final.

Distribuirea online constă în publicarea site-ului şi se referă la:

- Transferarea paginilor pe serverul Web astfel, încât utilizatorii pot consulta
informaţia acestora. Această operaţie este executată de un program FTP. Cel mai
eficient mod este de a pune site-ul pe serverul cel mai apropiat. Alegerea serverului
Web pentru stocarea informaţiilor site-ului are în vedere şi criteriile fizice legate de:
tipul de conexiune Internet, lăţimea de bandă furnizată, gradul de utilizare a
serverului, diferite alte servicii oferite de furnizorul de acces Internet (zone CGI,
serveri securizaţi);
Multimedia © Georgeta Drulă 15

- Testarea finală a paginilor web pe server;

- Adăugarea de materialele ajutătoare sau de referinţă pentru subiectul tratat de
site.
Promovarea este etapa care face cunoscută adresa site-ul la utilizatori prin
maşini de căutare, prin mijloace scrise sau audio-video. Pentru ca site-ul să fie găsit
pe Web prin intermediul cuvintelor cheie şi a motoarelor de căutare, el trebuie
încărcat în baza de date a acestora. Aceeaşi operaţie se cere şi pentru directoarele
online de căutare, unde audienţa este mult mai ţintită. De asemenea, se mai practică ca
formă de promovare a site-urilor, punerea de legături către site-urile înrudite
informaţional.

VI. Întreţinerea site-ului

Această etapă constă în menţinerea informaţiei în formă actualizată şi corectă.
Pe structura de foldere şi fişiere existentă a site-ului se poate face actualizarea
folosind un program de tip FTP. Acesta va suprascrie fişierele şi legăturile site-ului
aflat pe serverul Web. Această etapă este specifică pentru documentul multimedia
online, site-ul web.

1.1.5 Echipa de realizatori – profesiile domeniului

Echipa de realizatori a unui document multimedia este una mare şi foarte
specializată. Pentru cele mai multe dintre documente, de dimensiune şi complexitate
medie, doi membrii ai echipei complete sunt suficienţi. Aceştia sunt designerul
multimedia care este şi project managerul şi programatorul multimedia. O echipă
completă de realizatori multimedia include: project manager sau producătorul,
designerul multimedia, scenaristul, specialistul video, specialistul audio şi
programatorul multimedia. În funcţie de amploarea documentului, echipa multimedia
poate fi şi mai consistentă, incluzând desenatori de animaţie, compozitori, ingineri de
efecte speciale, editori, fotografi, etc.. Fiecare membru din echipa unei producţii
multimedia are de îndeplinit obligaţii specifice.
Managerul de document răspunde de dezvoltarea şi implementarea întregului
document, ţine evidenţa întregului, a părţilor lucrate individual de specialişti şi poate
fi specialistul în interfeţe cu utilizatorul.
Designerul multimedia sau designerul interfeţei, chiar şi producătorul,
menţine consistenţa vizuală, folosind numai acele elemente ce suportă întregul mesaj
al programului, asigură căile de navigare, icon-uri cu un înţeles, elementele de pe
ecran, se asigură că subiectul tratat este clar şi bine prezentat. El are în grijă conţinutul
documentului, crează structura, determină elementele de design şi decide mediile cele
mai potrivite pentru prezentarea fiecărei părţi de conţinut, analizează conţinutul
structural şi îl combină cu cele mai potrivite metode de prezentare. El asigură acces la
mediile componente, organizează conţinutul multimedia, permite utilizatorului să
Multimedia © Georgeta Drulă 16

acceseze sau să modifice conţinutul, prezintă conţinutul pe ecran, asigură

documentarea informaţiei, a interacţiunilor şi a mediilor.
Scriitorul multimedia sau scenaristul scrie propuneri, naraţiunile, textul
ecran, dezvoltă caractere documentate pentru un mediu interactiv, crează caracterul,
acţinea, punctul de vedere al scenariului şi interactivitatea.
Programatorul multimedia este denumit şi inginer software şi răspunde de
integrarea tuturor elementelor multimedia ale unui document într-o unitate folosind un
sistem authoring sau un limbaj de programare.

1.2 Criterii pentru selecţia de informaţii

pentru documentele multimedia pe CD-ROM

Durata de viaţă a informaţiei multimedia

Deoarece rolul informaţiei continuă să crească din ce în ce mai mult, gestiunea
duratei de viaţă a acesteia, ca şi alegerea unui support de stocare potrivit sunt două
condiţii obligatorii.
Valoarea informaţiei variază în mod semnificativ de la o întreprindere la alta,
de la un domeniu la altul, ceea ce înseamnă că gestiunea duratei de viaţă a informaţiei
poate avea implicaţii diferite. Educaţia, medicina, cercetarea, mass-media sunt
domenii care cer un conţinut fix ce trebuie păstrat o perioadă mare de timp. Conţinutul
fix crează suport pentru realizarea de materiale noi, pentru luarea de decizii, stabilirea
de diagnostice, evaluarea de situaţii.
Gestiunea duratei de viaţă a informaţiei începe chiar din momentul captării
acesteia, creării ei, urmând fazele de producţie, compresie, analiză şi indexare, apoi
citire şi consumare propriu-zisă. Durata de viaţă a informaţiei se încheie atunci când
aceasta nu mai este utilă, valabilă pentru utilizator. Toate aceste faze înseamnă un
timp relativ mare.
Dar, informaţiile digitale care urmeză să compună documentul multimedia
trebuie alese în concordanţă cu caracteristicile tipului de suport şi cu posibilitatea
acestuia de a permite actualizarea informaţiei. Astfel, pentru un document multimedia
pe CD-ROM, informaţia trebuie să aibă o durată de viaţă relativ mare, actualizarea sa
nefăcându-se uşor şi în plus şi cu cheltuieli mari de resurse umane şi financiare. La
polul opus sunt informaţiile selectate pentru un document multimedia - site Web.
Acestea se pot actualiza rapid, fără cheltuieli mari, deci pot fi utile un tip scurt.

 Volumul informaţiei
Un alt parametru în alegerea informaţiei este volumul acesteia. Suportul de
stocare, server sau CD-ROM, este din nou criteriul alegerii lor. În plus, trebuie să
ţinem cont de faptul că cele două suporturi interacţioneză şi sunt complementare,
oricând pot afla noutăţi dintr-un domeniu, sau subiect făcând de pe un CD-ROM o
conexiune către un site Web cu informaţie actualizată. În favoarea informaţiei de
Multimedia © Georgeta Drulă 17

volum enciclopedic pe CD-ROM pledează şi lăţimile de bandă şi vitezele pentru

transmiterea informaţiei pe reţeaua de calculatoare.

 Combinarea mediilor şi informaţiilor cu un anumit înţeles, cu un anumit scop

Acest criteriu nu ia în considerare doar utilizatorul, ca şi consumator final al
informaţiei, ci şi pe cel care care lansează acest tip de document. La ce foloseşte un
document multimedia? De ce este necesar să-l creez şi unde trebuie să pun informaţia
pentru a putea fi accesată? De ce să aleg Web-ul ca support de stocare şi nu CD-
ROM-ul sau invers? Răspunzând la aceste întrebări mă asigur că voi alege acel tip de
document în concordanţă cu necesităţile reale, că voi crea un conţinut care să aibă un
anumit înţeles şi o valoare în sine, mă asigur că documentul multimedia nu este doar o
colecţie de medii, care se derulează cumva pe ecranul utilizatorului.

 Utilizatorul
Cunoscându-mi foarte bine utilizatorul, voi documenta întotdeauna o interfaţă care să
corespundă aşteptărilor şi necesităţilor lui. De aceea voi lua în considerare toate
criteriile care fac profilul consumatorului, condiţiile în care acesta va accesa
informaţia multimedia asamblată ca document pe CD-ROM sau pe Web, ca site.

1.3 Softul Authoring offline

Softul authoring este un soft care realizează efectiv un document

multimedia offline şi crează condiţiile necesare pentru organizarea, sincronizarea şi
editarea elementelor şi a documentului în ansamblu.

El se foloseşte pentru realizarea interfeţei cu utilizatorul şi a interactivităţii,

pentru asamblarea, integrarea şi redarea documentului pe ecran. Softurile author
lucrează pe ecran, în cadrul scenelor documentului, cu elemente multimedia şi de
interacţiune cu utilizatorul considerate ca obiecte, adică ele au anumite proprietăţi
specifice şi se pot manifesta într-un anumit fel pe ecran.

Clasificarea softului author

Crearea de prezentări multimedia cu softuri authoring se realizează pe baza
unui storyboard.

Storyboard-ul descrie evoluţia documentului şi interactivitatea cu

utilizatorul pe diferite direcţii de evoluţie.
Multimedia © Georgeta Drulă 18

Modul în care este creat acest storyboard, principiul după care sunt legate
scenele unui document între ele, secvenţierea şi organizarea elementelor multimedia a
dus la gruparea softului authoring offline în trei categorii:
- soft bazat pe principiul cărţii, ce formează documentul din scene care se parcurg
ca paginile unei cărţi. Documentul este salvat ca un fişier carte cu secvenţe
organizate după o anumită structură. Cărţile sunt de diferite dimensiuni.

- soft bazat pe axe ale timpului. Elementele componente ale documentului sunt
aşezate şi derulate după o axă a timpului. Documentul este redat cu o anumită
viteză şi cu anumite condiţii impuse. Fiecare componentă a documentului este
definită de un moment de început şi unul de sfârşit, aşezate pe axa timpului.

- soft care-şi organizează derularea pe baza unor organigrame sau scheme

logice create de iconuri predefinite. În aceste documente, elementele multimedia
şi de interacţiune sunt organizate ca obiecte într-un cadru structural de tip
organigramă. Aceste diagrame simplifică organizarea documentului şi afişează
diagrame de curgere a evenimentelor în ramificaţii, folositoare în timpul
dezvoltării şi navigării.

Fiecare dintre aceste categorii şi-au dovedit eficienţa într-o anumită situaţie.
Astfel, mediul profesionist de a crea documente multimedia acceptă softul authoring
bazat pe axa timpului. Pentru procesul educaţional şi pentru documente de
complexitate mai mică se foloseşte softul bazat pe principiul cărţii. Pentru documente
demonstrative, autoderulabile este folosit softul bazat pe organigrame de navigaţie.
Aceste softuri lucrează în două moduri, unul pentru realizarea / crearea documentului
multimedia, altul pentru redarea acestuia.

Funcţii ale softului author

 Editează mediile componente ale unui document multimedia; adică softul author
poate crea şi modifica anumite medii. El conţine diferite editoare specializate
pentru:
- Introducerea şi formatarea textului,
- Retuşul imaginii fotografice;
- Creare de imagini grafice.
- Crearea de secvenţe animate.
 Crează şi modifică (editează) documentul multimedia în ansamblu;
Multimedia © Georgeta Drulă 19

 Organizează şi sincronizează în spaţiu, pe suprafaţa ecranului diferite elemente,

beneficiind de facilităţi de storyboarding; adică softul authoring poate trasa
(desena) harta navigaţională a documentului pe care îl realizează;
 Furnizează un anumit mod de acţiune pentru elementele media componente şi
pentru elementele de interacţiune cu utilizatorul folosind facilităţi de programare
vizuală;
 Organizează interactivitatea în cadrul documentului pe mai multe niveluri astfel,
încât este asigurat controlul curgerii informaţiei. Navigarea prin document este
derulată după ramificaţii simple, condiţionate sau după o logică de programare
complexă.
 Redă rapidă documentul după asamblarea elementelor.
 Distribuie documentul. Softul crează o versiune de execuţie a documentului care
este nemodificabilă de către utilizator.
 Datorită numeroaselor posibilităţi pe care softul authoring le pune la dispoziţia
utilizatorului pentru a compune o prezentare multimedia, el se consideră a fi un
mediu scripting multinivel. Fiecare nivel include caracteristici de interactivitate
diverse în ceea ce priveşte posibilităţile şi complexitatea documentului creat, în
funcţie de zona de aplicaţie.

1.4 Interfeţe multimodale pentru documentele multimedia

Interfaţa om - calculator este definită de limbajul de comunicare

reprezentat de un set de simboluri, convenţii şi semnale vizualizate pe suprafaţa
ecranului şi de perifericele de intrare - ieşire manevrate în această comunicare.

Elementele limbajului de comunicare au un rol important în determinarea

expresivităţii şi aspectului interfeţei. Prin interfaţa cu utilizatorul trebuie asigurate
caracteristicile de utilizabilitate şi accesibilitate ale documentului multimedia.
Tendinţa introdusă de multimedia în această privinţă este aceea de a comunica
cu calculatorul într-un mod cât mai divers şi mai natural.
Trebuie făcută distincţia dintre
modalitate care defineşte tipul de dată de transferat şi
modul de comunicare care determină contextul în care datele sunt interpretate.
Multimedia © Georgeta Drulă 20

Un aspect important al documentui multimedia este acela că el este legat de

numeroasele periferice de captare şi redare de medii, de numeroase
metode prin care se poate realiza comunicarea cu utilizatorul.
Multimedia furnizează interfeţelor cu utilizatorul caracteristici speciale care
asigură modalităţi convenabile şi multiple de acces, navigare şi vizualizare a
documentelor construite după diferite structuri şi, în plus, redarea în condiţii de afişare
în timp real. Pe acest considerent, interfeţele multimedia sunt interfeţe multimodale.
O categorie de interfeţe şi mai specială apare în mediul virtual, unde aplicaţiile
de simulare sunt eliberate de separarea în ferestre a spaţiului ecran, cer afişarea
informaţiilor în timp real şi furnizează mişcare prin manevrarea datelor tri-
dimensionale.

 Multimodalitatea şi multimedia
O interfaţă utilizator pentru un document multimedia este caracterizată ca
interfaţă multimodală, în ideea acceptării şi folosirii de către aceasta a diferite
metafore exprimate prin instrumente specifice, cum ar fi: palete (ferestrele şi
evenimentele), meniuri, butoane de diferite feluri, icon-uri sau liste.
Denumirea de “multi - modală” a interfeţei multimedia arată combinarea mai
multor modalităţi pe care aceasta le poate susţine. Conform fiziologiei simţurilor se
disting trei categorii de modalităţi: vizuale, auditive şi tactile.
Modalităţile de intrare şi de ieşire a datelor sunt legate de periferice noi, cu
funcţii deosebite, necesare documentelor multimedia.

Elemente pentru proiectarea interfeţei cu utilizatorul a paginilor Web

Respectarea principiilor de design ale interfeţei utilizator pentru pagina Web
asigură atractivitatea şi eficienţa acesteia, apreciate prin uşurinţa de a o citi şi a o
folosi. Aceste principii sunt enunţate de diferiţi autori, de diferite organizaţii şi
organisme, care recomandă:
- folosirea de linii orizontale pentru separarea conţinutul paginii Web;
- crearea de pagini multicoloană ce asigură acoperirea cu un conţinut variat şi o
organizare uşoară a paginii;
- alegerea unui format de coloană de dimensiunea conţinutului său;
- controlul curgerii informaţiei prin definirea lăţimii paginii şi a coloanei;
- alegerea unor culori ce fac pagina mai atractivă şi mai uşor de citit;
- folosirea unui corp moderat de caracter care să asigure un text citibil;
- folosirea mai multor pagini, de dimensiune mai mică, legate, în locul unei pagini
foarte lungi;
- folosirea de imagini fixe sau animate, în format mic, care să se încarce repede;
- folosirea de exemple de siteuri pentru pagini personale, business, site-uri ale
comunităţilor, pentru organizaţii;
- folosirea unui contor utilizator;
Multimedia © Georgeta Drulă 21

- folosirea de elemente care dau dinamicitate site-ului: scripturi JavaScript care

asigură schimbarea de aspect şi culoare a paginii, imagini fixe şi animate în acelaşi
format de fişier şi afişate în aceeaşi manieră, componente ActiveX sau applete Java,
tabele pentru aliniamente şi efecte de multicolonaj, legarea spre baze de date.

Alte câteva recomandări se referă la modul în care este proiectat site-ul şi este
construită harta navigaţională a acestuia.
- Aspectul şi conţinutul site-ului trebuie să fie în concordanţă cu scopul său
(informativ, divertisment, comercial) şi cu publicul căruia îi este destinat;
- În mod obişnuit, informaţia este structurată pe cel puţin două nivele ierarhice, pagina
index sau homepage şi pagini de nivel 2. De asemenea, se obişnuieşte să se pună cât
mai multă informaţie la începutul ierarhiei pentru ca cititorul să poată sorta rapid
informaţia primită. O bună prezentare a informaţiei este legată de separarea ei în
subiecte, tematici, capitole şi subcapitole, iar subiectele de mică întindere se pun de
obicei în aceiaşi pagină Web. Pagina trebuie să includă întotdeauna o legătură de
întoarcere la nivelul superior al site-ului prin care cititorul poate ajunge rapid la
început. Trebuie puse toate legăturile care pot ajuta la construirea unui tabel de
conţinut ce duc cititorul către alte secţiuni, către paginile următoare sau precedente.
Acest tabel este pus la începutul paginii astfel, încât cititorii să ştie, în permanenţă,
unde anume se găsesc în site. În construirea legăturilor, cel mai potrivit mod este de a
folosi ca ancore cuvinte sau fraze care au un anumit înţeles pentru parcurgerea în
continuare a informaţiei.
- Trebuie avut în vedere că utilizatorul poate începe parcurgerea site-ul pornind din
orice pagină şi poate urmări diferite trasee în funcţie de contextul dorit. În aceste
condiţii, pentru navigarea eficientă a siteului este necesară planificarea numărului de
linkuri şi validarea acestora conform unor reguli de bază.
- Complexitatea paginii este direct proporţională cu timpul necesar creării şi încărcării
elementelor ei. De aceea, este important să se aleagă un număr potrivit de imagini,
sunete şi filme în pagini.
- Este recomandat să nu se creeze documente Web cu caracteristici de conţinut şi
aspect ce nu pot fi vizualizate de majoritatea browserilor. Pentru acele elemente ce nu
pot fi vizualizate de anumiţi browseri să se folosească întotdeauna text alternativ,
explicativ. În plus, trebuie să se ţină seama de faptul că utilizatorii pot ignora o serie
de setări pe care autorii paginilor Web le-au stabilit, cum ar fi: modificarea şi
dimensiunilor fonturilor, culorile şi backgroundurile paginii.
- Trebuie luat în considerare întotdeauna faptul că dimensiunea ecranului
utilizatorului, rezoluţia, numărul de culori admise sunt diferite de cele ale ecranului pe
care s-a realizat siteul, chiar dacă browserul folosit este acelaşi. De aceea, ar trebui
alese caracteristicile întâlnite la majoritatea monitoarelor, cum ar fi rezoluţia de 800 *
600 pixeli pentru ecranele de 15 – 19 inch.
- Pagina siteului trebuie dimensionată în funcţie de dimensiunea ecranului. Astfel,
informaţia poate fi prezentată pe scurt, segmentată în părţi bine delimitate care fac
Multimedia © Georgeta Drulă 22

mai uşoară concizia paginilor. O regulă pentru scrierea unei pagini este aceea că ea nu
trebuie să depăşească 2 - 3 ecrane, inclusiv legăturile locale de la începutul sau de la
sfârşitul său. La o pagină mai mare decât o fereastră, cititorul trebuie să-şi amintească
prea multă informaţie care a fost deja afişată pe ecran. În plus, citirea pe verticală a
paginilor lungi este însoţită de procesul de defilare care schimbă conţinutul ecranului,
lăsându-l pe cititor inundat de o informaţie nestructurată.
- Este recomandat ca informaţia de aceeaşi natură sau apropiată să fie inclusă în
aceeaşi pagină, mai ales dacă această pagină ar putea fi şi imprimată sau salvată ca
text de către cititor. Pentru a asigura o bună interfaţă a pagini în citirea pe ecran,
imprimare şi salvare în fişiere este recomandat ca pagina electronică să nu depăşească
2 - 3 pagini imprimate. Această regulă este valabilă şi pentru graficele sau figurile
inline. O soluţie la o pagină ecran mai lungă de 2 – 3 pagini imprimate este să se
furnizeze un link către un fişier separat ce conţine numai textul în lungimea sa totală,
într-o singură pagină.
- Aspectul paginii este influenţat şi îmbunătăţit prin folosirea graficii şi a culorii, de
variaţiile dimensiunii fontului, de folosirea textului alternativ pentru elementele
grafice neafişabile, de ţinerea textului cât mai scurt fără defilare. S-a constatat că
cititorii evită textul lung considerându-l neesenţial şi se limitează de cele mai multe
ori la citirea textului care face legăturile, chiar înainte de a-şi alege destinaţia.
- Pentru păstrarea consistenţei site-ului este recomandat să se folosească doar câteva
stiluri de titluri şi subtitluri necesare pentru a organiza conţinutul în toate paginile
sale. Editoarele HTML permit aplicarea a şase niveluri de titluri, dar care nu trebuie
folosite toate într-o pagină. De asemenea, aceste stiluri de titluri trebuie folosite în
ordine, cu un nivel titlu la început şi, eventual, urmat de alte două subtitluri. În plus,
browserele folosesc diferit spaţierea şi fonturile, iar nivelurile titlu trebuie folosite
pentru a indica structura.
- Trebuie evitată folosirea excesivă a caracterelor îngroşate, a textelor scrise numai cu
majusculă, înclinate şi a fonturi multiple. Aceste caracteristici se aplică doar pentru a
întrerupe monotonia şi pentru a crea un aspect vizual care să-l ajute pe cititor în
parcurgerea textului pe ecran. Ele se pot înlocui de cele mai multe ori cu liste
ordonate sau neordonate sau cu paragrafe bloc care micşorează lăţimea rândului text,
menţine marginile textului mai clar, face pagina mai uşor de parcurs.
- Se pot insera linii orizontale pentru separarea vizuală a secţiunilor documentului, dar
nu se folosesc linii albe sau rigle orizontale peste tot în pagină. Ideea este de a
menţine lungimea paginii la minimum.
- Este foarte tentant să se includă numeroase fonturi şi stiluri în paginile web dar,
scopul lor este de a face o pagină mai uşor de citit, cu un conţinut focalizat pe un
anumit public. Astfel, anumiţi browseri permit folosirea de opţiuni configurabile de
către utilizatori, printre care şi alegerea unui font pentru a-şi vizualiza pagina. O bună
tipografie ţine de contrastul vizual dintre un font şi un altul şi de contrastul dintre
blocurile text şi spaţiul alb înconjurător. Există câteva principii tipografice de bază ce
fac pagina uşor de citit: evitarea folosirii de stiluri în exces, folosirea de corpuri
Multimedia © Georgeta Drulă 23

diferite, folosirea moderată a contrastelor, dar nu eliminarea lor. De aceea, este bine să
se aleagă câteva stiluri de titluri pentru organizarea conţinutului şi apoi, folosirea lor
în mod consistent. Folosirea uniformă, regulată a unor forme ajută cititorii să
identifice rapid locaţia şi organizarea informaţiei şi creşte legibilitatea paginilor.
- Se folosesc elementele tipografice deosebite pentru a trasa diferite căi de navigare în
pagină. Astfel, cititorul va remarca mai întâi aceste căi şi contrastele paginii şi nu
titlurile sau alte detalii, deoarece el scanează pagina din punct de vedere grafic,
identificându-i formele apoi, începe că parcurgă şi să decodifice tipul şi elementele
paginii.
- Spre deosebire de o carte care este proiectată liniar în conţinut, un autor Web nu
poate fi niciodată sigur care sunt paginile pe care cititorul le vede înainte de pagina
curentă. De aceea, o titulatură consistentă pusă la partea superioară a paginii Web
permite utilizatorilor să cunoască imediat care este scopul principal al documentului şi
care este relaţia paginii în legătură cu altele. În plus, grafica plasată deasupra
titulaturii principale nu trebuie să fie prea mare pentru a nu forţa ieşirea titlului paginii
din dimensiunea unui ecran standard (800 x 600 pixeli).
- Folosirea de grafice în pagină aduce multă atractivitate vizuală, conţinut
informaţional, şi determină înţelegerea în mod mai dificil a mesajului transmis. Ideea
este de a ţine imaginile în dimensiune cât mai mică. Astfel, ar trebui ca dimensiunea
tuturor fişierelor de imagini folosite pe o pagină Web să nu depăşească 30K. Pentru
afişarea imaginilor de dimensiune mare este recomandată folosirea unei legături de la
o imagine de dimensiune mică la o copie a aceleiaşi imagini, dar la dimensiunea
completă. Reducerea dimensiunii fişierelor imagine se poate face prin tratarea lor de
către programe ce elimină culorile nefolosite.
- Folosirea backgroundurilor trebuie făcută astfel, încât textul, informaţiile să rămână
citibile. Nu este permis ca backgroundul să interfere cu mesajul transmis către cititor.
În plus, contrastul culorii nu este totdeauna suficient (background deschis pentru text
închis şi invers). Un background imagine ar trebui să aibă un contrast mic, dar această
soluţie nu oferă un efect prea folositor. Backgroundurile color sunt foarte avantajoase
pentru a pune paginile într-o prezentare, în coeziune, cele pastel fiind cele mai bune
pentru citirea unei cantităţi mari de text. Dacă se vizualizează mai multe imagini,
backgroundul negru va avea un efect mai mare, asemănător unei galerii. Folosirea de
backgrounduri din piese texturate generează un efect de mişcare, de “curgere”, făcând
textul mai greu de citit. Backgroundul alb poate face textul să arate bine şi
documentul curat, dar nu este recomandat pentru un număr mai mare de pagini, fiind
obositor pentru ochi.
- Să se folosească imaginile recunoscute de cei mai mulţi dintre browseri, cu
formatele GIF (CompuServe Graphics Interchange Format) cu extensie .GIF şi JPEG
(Joint Photographic Experts Group) cu extensie .JPG. Ambele formate imagine ar
trebui să folosească harta de culoare RGB (red-green-blue). Pentru situaţiile în care
browserul nu le poate afişa sau când imaginile nu se pot încărca din diferite motive,
este bine să se folosească textul alternativ. Se recomandă folosirea formatului GIF
Multimedia © Georgeta Drulă 24

pentru imaginile inline, desene line art, logo-uri şi backgrounduri ecran. Pentru
minimizarea timpului de descărcare a imaginilor se pot folosi fişiere GIF suprapuse.
În situaţia în care o imagine se repetă de mai multe ori în pagină, este mai bine ca ea
să fie inclusă printr-o legătură altfel, browserul o va reîncărca de câte ori este folosită.
Prin specificarea în pixeli a spaţiului pe care trebuie să îl ocupe o imagine (folosind
opţiunea Image Properties) va creşte viteza sa de descărcare, întrucât serverul nu
trebuie să mai ceară dimensiunea imaginii pentru a o transmite clientului.
- Ideal ar fi ca fiecare pagină să conţină numele autorului, organizaţiei, elementele de
navigaţie (link-uri sau icon-uri), informaţii de copyright şi data de modificare /
actualizare. De asemenea, o pagină Web bine proiectată trebuie să conţină informaţii
de contact. Astfel, se poate furniza o legătură către o adresă email la care cititorii pot
trimite comentarii, feedback-uri despre site.

Temă:
1. Alege un site web şi un CD-ROM multimedia. Analizează-le pe
fiecare în parte, luând în considerare aceleaşi criterii de evaluare.
Precizează şi criteriul de evaluare luat în considerare.
2. Propuneţi 2 subiecte care se pretează a fi stocate ca aplicaţii
multimedia pe CD-ROM şi 2 pe Web.