Sunteți pe pagina 1din 28

Sir JOHN AMBROSE FLEMI NG

Istoria moderna a eleclronicii incepe practie Aplicarea diodei lui Fleming a fost aproape
cu apari~ia tuburilor electronice cu vid , acestea imediata, mnd utilizata in numeroase dispozitive
asigurand 0 dezvoltare "cxploziv§" a domeniului. eleclrice , la scurt limp de ta inventarea sa. Unul
de neimaginat p~ma atunei. 0 prima "piatra " la dintre primele radioreceptoare care au folosit tubul
temelia electronicii a pus-o inginerul electric englez cu dol elcctrozi a fost receptorul cu dioda Marconi-
John Ambrose Fleming, inventatorul diodei cu Fleming. Acesl lucru a marcat ceea ce am pulea
vid , primul tub electronic aparul. denumi Tnceputul ~revolulie j" comunica~lilor fara fir
Fleming s-a nascu t la 29 noiembrie 1849, (wireless).
la Lancaster, Anglia . i n ceca ce prive~te studiile Urmatorul mare pas Tn dezvoltarea tuburi!or
sale, acesta a absolvit University College, cu vid I-a constiluit inventarea de catre Lee de
Cambridge University. Forest a triodei cu vid (denumita in epoca audion),
John Fleming a incepu t pri n a fi consu ltant pentru care aces ta a solicitat breve t pe 13
la Edison Electric Lig ht Company, fii nd apoi un noiembrie 1906.
popular profesor la University Coll eg e. John Fleming a fast ridicat la rangul de
Desi realizarile sale s-au manifestat in mai cavaler, in anu1 1929.
multc dom~nii, cum ar fj iJuminatul electric, telefonia Dintre multele sale l ucrari publicate
~i tefegrafia fara fir, totu~i renumele sau deosebit enumeram ; "Cincisprezece ani de electricitate"
i-a fost asigurat de inventarea diodei cu vid. (1921) ~i "Propagarea curen!ilor electrici in
(denumita ~i tub termoionic, Kenotron sau Jampa conductorii de telefon si telegraf' (1911).
Fleming). Fleming a murit pe 18 aprilie 1945 la
Daca ne referim la aceasta uria~a invenlie, Sidmonlh , Devon, prin maroa sa inventie a diodei
care a deschis era tuburilor electronice cu vid , cu vid punandu·~i 0 amprenta deosebita asupra
trebuie sa menHonam ca , de fapt, prima idee dezvoltarii ulterioare a electronicii, multi istorici ai
referitoare la posibili tatea deteqiei curentului stiintei considerand anu11904 al realizarii acesteia
electric a apar1inut legendarului savant american ca anul de inceput al electronicli moderne (an in
Thomas Alva Edison, inventatorul becului electric care noua ~tiinta nu primise inca denumirea de
cu filament incandescent, in 1879. Conlinuandu- "electronica") .
~j expe rimentarile, Edison a descoperit, in anul Desi Edison s-a apropiat foarte mult de
1883, ca becul S3U electric prezenta ~i propriela\i princi piul d~ func!ionare ~i domeniul de aplicare al
de detectie a electronilor, acestia circu land prin diodei cel de detectie, el nu si-a dus ce rcetarile
spatiul vida t daa r de la fi l ament~1 incandescanl la pan I'a capat, considerand ef~ctu l care Ii paarta
a
o piaca de metal situata i n interiorul tubulu i. numele ca 0 anomalie, neban uind extraordinarele
Aceasta descope r ire es te cunoscula sub implicati i ale acestuia. ii revine lui John Ambrose
denumirea de efectul Edison. Din paca le pentru Fleming, repulat leoretlcian , dar ~i experimentator
. .
el Edison nu si-a continuat cercetarile in acesl englez , meri tul de a fi intelcs fenomenu l ~i de a 1'-'
sens , John Ambrose Fleming flind cel care a crea renumita "valva a lui Fleming ", denumita
descoperit in 1889 ca efectul Edison poate fi utilizat astfel tocma i pentru ca nu permitea trecerea
la delectia undelor radio. Dezvoltarea de caire curentului electric decat intr-un singu r sens.
Fleming' a tubului cu vid cu doi electrozi , denumit Contemporanii lui Fleming i·au repro~at
dioda . s-a produs in anul 1904 , in timp ce-~i acestuia ca a Uicut 0 inventie care "plutea in ae(',
desfasura aclivitalea la ~ Marconi Company". Tn dar in acest sens eJ are at~t precursori (Newton) ,
urmatorii ani , Fleming a adus mulle imbuniHa!iri cal si urrnasi (Einstein) celebri, carora Ii s-a
diodei sale , incluzand utilizarea filamentelor de repro~at , la li'm pullor, acela~i lucru. Acest fapt nu
tungsten ~i adaugarea Tn tub a unui camp, prin are insa niei 0 semnificatie Sl nu stirbeste cu nimic
care sa se elimine corpurile incarcate electric care meritele lui Fleming, ~ti~ t fiind f~ptul ~a inventiile
afectau functiona rea dispozitivului. Fleming a din domeniul stiin tific si cel te hnic, in special cele •
solicitat breve tul de inventie pentru dioda sa cu mai complexe', nu 'apa~ aleato riu, ci sunt rezuJtatu l
vid la 25 ianuarie 1908 obti~andu-Ila
. . 13 noiembrie acumularilor cuno~t in! elor in epoca respecliva.
1905 (cu numarul 803.684) sub den umirea de
"Iampa radio Fleming ". $erba n Naicu

Redactor se!
. : ing. SERBAN
, NAICU
FLUCTUOMETRU
Aurelian Liiziiroiu
ing. Ciitiilin Liiziiroiu
Introducere in pozitia de redare. Se fixeaza La modul general, imaginea
Un paramet ru important al generatorul de semnal pe frecventa de neclara 9i instabila care se vede pe
aparatelor de inregistrarefredare a 3150 Hz ~i se regleaza tensiunea de ecranul osciloscopului in timpul redarii
semnalelor audio (magnetofoane, je~ire a acestuia pentru a fi egala cu benzii magnetice caracterizeaza pe
casetofoane , pick-up-uri , proiectoare cea prezenta la ie9irea de linie a deptin (pe langa eventuale alte
cinematografice) este fluctua!ia de magnetofonului/casetofonuluL Se deficiente) [ipsa de acuralete.
viteza indusa de mecanismu l de com uta periodic osciloscopul 9i Amplificatoru l conectat in paralel cu
antrenare al acestor aparate asupra amplificatorul la ie9irea celor doua osciloscopul permite, prin intermediul
purtatorului de informape (banda surse de semnaJ. Oe9i cere doua perceppei auditive, evidenperea
magnetica, disc, film) . Fluctua~ia de semnale sun! identice ca frecventa 9i diferentelor dintre semnale!e provenite
viteza se manifesta ca 0 modula~ie de amplitudine, veti fi surprinsi de de la cele doua surse ~i stabilirea unor
frecven18 parazita, iar masurarea diferen~ele care apar tntre ele. T~ timp corela\ii suplimentare Tnlre u ceea ce se
obiectiva a acesteia se face prin ce semnalul proveni! de la generator vede~ ~i u ceea ce se aude~.
intermediul unui aparat specia lizat, este stabi!, sinusoida fiind perfect Dupa cum este de presupus,
denumit fiuctuometru. conturata, clara, la semnalul provenit dife r en~ele depi nd de ca lit at ea
de la magnelofon/casetofon semnalul magnetofonuJuilcasetofonului folosit in
G]--<2 o este instabil iar sinusoid a neclara acest experiment ~i ete vor fi mini me
Instabilitatea pe verticala (shimmer) se in cazu l unui magnetofon profesiona l.

~
datoreaza neuniformilatii depunerii A~a cum am aratat anterior,

Figura 1
> stratului magnetic pe banda sau a f1uctua\ia de viteza este 0 modu lalie
efectului "drop-out", iar instabilitatea pe. de frecvenla parazita, datorata unor
orizontala (jitter) este datorata abate ri periodice de la viteza de
in cele ce urmeaza vom f1uctua\iei de viteza. Prin conectarea an trenare standard ~i care se
incerca sa detaliem unele aspecte adecvataageneratoru l uidesemna l~i manifesta perceptual ca variapi
referiloare la f1uctualia de viteza. Orice a magnetofonului la osciloscop, pute!i dezagreabile ale inallimii sunetului. Mai
aparat de inregistrare/redare a obline figuri Lissa jous care vor precis, fluctuatia de vi t eza este
semnalelorde audiofrecvenla prezinta eviden!ia ~i mai pregnant instabilitatea perceputa subiectiv Tn mod diferi!, Tn
un grad de f1uctua\ie mai mic sau mai prod usa de f1uctualia de viteza. funclie de cauzele care 0 provoaca ~i
mare, in funclie de clasa aparatului, de ....- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ,
efectuarea periodica a unor verificari
~i reglaje, sau de uzura fizica a pieselor VANzARI MICROCONTROLLERE DIN 5ERIA PIC 51 AMTEL
,
din structura sistemului mecanic de
antrenare . in prospecteJe aces tor
aparate figureaza inlotdeauna
valoarea factorului f1uctualiei de viteza. • INSCRIPTOARE (E) EPROM S I M ICROCONTROLLERE +
SOFnNARE; ,
Din nefericire, de~i acest parametru
are 0 importanla majora, nu
intotdeauna i se acorda suficienta • MEDII DE DEZVOLTARE . COMPILATOARE C SIBASIC. CD·URI
atenlie. Fara a minimaliza catu~i de PROMOTIONALE; •
pulin ceilal!i parametri, subliniem ca
fluctualiei de viteza ii revine un loc • DOCUMENTATII PE HARTlE SI SUB FORMA ELECTRONICA (SI iN
UMBA ROMANA); ' ,
important in gradul de acu rate!e a
sunetului perceput. Pen\ru a justifica
aceasta afirmalie ~i pentru a intelege • FOU l PEEL SIUCONATE PENTRU EXECUTIA CABLAJELOR
mai bine ce este fluctualia ~i cum se (NECES ITA DOAR SCANARE DupA MODEL. IM PRIMARE LASER.
manifesta, va propunem un experiment TERMOFIXARE 9 1CORODARE);
simplu. Conectati intre ele un
generator de semnal sinusoidal, un • SPRAY·URI FOTOSENSIB ILE PENTRU REAUZAREA CABLAJELOR;
magnetofon/casetofon , un osciloscop
~j un amplificator, a~a cum se arata in • HARTl E CALC SPECIALA PENTRU REAUZAREA MAsTILOR DE
figura 1. Se inca rca magnetofonull FOTO IMPRIMARE; .
casetofonu l cu 0 banda pe care s-a
inregistrat un semnal sinusoidal cu
frecventa de 3150 Hz (la un nivel de tel. 094-885605, e-mail:aftehnica@p5net.ro-informa!ii suplimentare,
inregistrare de aproximativ -6+-10d8), oferts detaJiata ~i pre!uri la http://WVVW.p5net.ro/aftehnica
~i se pune magnetofonullcasetofonul

TEHNIUM • Nr. 6/2000 1


AUDIO
de structura sunetului ascultat. in in unele cazuri la cateva mii de Hz), cuprinsa Intre 20+200Hz sau mai mult,
func!ie de cauza care a determina , influenteaza in mod diferit percep!ia . va determina cele mai bizare senza!ii
fluctua\ia de viteza paate fi Fluctua!ia eu periodicitate lenta , auditive, greu de descris.
caracterizata prin periodicitate , cuprinsa intre 0,1 +8Hz, este perceputa Senzalia p erceptuala
profunzime 9i prin forma semnalului ca 0 ondula!ie periodica a inaltimii. determinata de f1uctua~ia de viteza
modulator paraziL Periodicitatea Fluctua!ia cuprinsa Intre 10+20 Hz este (acesta fiind termenul actual, corect)
abaterii de viteza, cuprinsa, in general, perceputa ca vibra!ie sau tremolo, iar a impus de-a lungul timpului !?i alte
intre D, 1Hz 9i 200Hz (dar paate ajunge fluctuatia rapids eu periodicitate denumiri ale acesteia , ca de exemplu
~ u mior1aiala ~ !?i "detona!ie" la care insa
+ s-a renuntat ulterior.
T~ majoritatea prospectelor
actuale, factorul de fluctuatie, exprimat
+ in procente, este notat Wow & flutter.
denumire care include a1tH fluctua!ia
lenta (wow) , cat !?i pe aceea rapida
(flutter).
Este momentul sa ariHam ca
'.
aparatul auditiv uman prezinta 0
sensibilitate deosebita pentru fluctua!ia
~ de viteza cu periodicitate de 2+10Hz,
H cu un maxim la 4Hz. Efectul este!?i mai
pronuntat cand semnalul supus
fluctuatiei de viteza are frecven!a de
circa 3000Hz. Pragul de discriminare
a fluctua!iei depinde de natura
sunetului ascultat. Cu cat sunetele sunt
mai lungi !?i mai pure, cu atat
sensibilitatea este mai ridicata, pragul
de discriminare fiind situ at in jurul
valorii de ±O,05%. in anumite situa!ii!?i
la anumi!i ascultatori. Pragul cel mai
scazut poate at inge ±1 %, in cazul
audierii unui programvorbit . in anumite
situa!ii.
Pentru a putea raspunde
exigen~elor percepluale, exisla norme
inlernationale prin care se stabilesc
va lorile admisibile ate fluctuaVei , in
functie de clasa aparatului!?i de viteza
• de antrenare. Conform norme lor
DIN45511, fluctuatia de vitez§. a
mag n eta faa ne lor/case tof oane 10 r
obi!?nuite, exprimata in procente, nu
trebuie sa depa!:,easca valorile de mai
jos, raportate la vitezele standard:
o
1,9cm/sec... ±O,2%

9,5cm/sec ... ±D.3%
4,75cm/sec .. .±D,6%
2,38cmlsec ... ±1%
Precizam ca aparatele din
categoria HI-FI nu lreb uie sa
depa!?easca valoarea de ±O, 1%. Un
magnetofon profesional , de exemplu
NAGRA IV D, atinge valoarea de
±O,06% la viteza de 19cm/sec ~i
±O,04% la viteza de 38,1cm/sec
(masurate conform slandardului
DIN455D7). La pick-up-urile obisnuite,
faclorul de fluctuatie este cuprin's intre
0,15+0,2%. Realiza.riJe moderne -
direct drive - cu sisteme sofisticate de
2 TEHNIUM • Nr. 6/2000
AUDIO
de filtrare trece-jos, inseriate, La
• ie~irea aeeslora 5e ob~ine un semnal
M'.oIC401 1 V.MC401 I , cvasisinusoidal cu amplitudinea de
'''' '" 7 1Vw, suficient pentru atacul intrMlor
de linie ale magnetofoanelor.
Fluctuometru l propriu-zis are
Fig ura 3 in compone n!a sa urmaloarele elaje:
- preamplificatorul fermater, realizatcu
tranzistoarele T1 ~i T2 , de tip BC237
-.en~nere constanta a luratiei, pilotate importante brOGurj func!ionale ale ~i respectiv BC517. Oriee semnal cu
;>e cuart, ating 0,025% (pondera!). oricarui fluctuometru esle generatorul amplitudine mai mare de 10+15mV,
'.tareamajoritateamagnetofoaneloqii de semnal cu frecventa el alon, ap1)cat la intrarea aceslui elaj, esle
casetofoanelor deck, de c1asa, au respectiv 3150 Hz conform transformal in impulsuri dreptun-
i3Clorul de fluc1ua!ie cuprins intre 0,05 standardului DIN, de a carui stabilita!e ghlulare cu durata de eirca 50j.ls. Etajul
s 0.1% (ponderat). iar piek-up-urile deplnde preeizla masuratorilor realizeaza ~i fune!la de limitare, a~a
A ire 0.03 ~ i 0,08% (ponderat). ef eetuate . Menponam ca toa te inca! indica!iile fluetuometrului nu sunt
Unele magnetofoane deck 9i f1uctuometrele sau benzile magnetice afectate de varia!iile de amplitudine ale
_ k-up-uri. de varf, au factorul de 9i discuri le test au ca referin!a semnalului aplica! la intrare;
:uctua!ie de 0,02% (ponderat). Am freeven!a etalon de 3150Hz. La - monoslabilul, realizat eu doua po'1i
'3cut enumerarea de mai sus pentru a aceasta valoare a frecven!ei, percep!ia NAND ale cireuitului integrat
iliariza cititorul cu valorile factorului auditiva umana prezinta a sensibilitate MMC4011. lmpulsurile dreptunghiulare
oe fluctua \ie al aparatelor actua le, dar maxima de discriminare a varia!iilorde de la ie~irea preamplificatorului-
So pentru a atrage aten!ia ca evaluarea freeven}§. . formator, prezente pe eolectorul
c:orecta a acestuia se peate face numai Generalorul de semnal etaton tranzisloru lui T2, declangeaz8
-.,cazul specificarii exprese a modului al f1uctuometrului prezentat mai jos monostabilut, care produce la randul
sau normei conform carora s-a facut esterealizalcuun cua'1 de3,2768MHz sau impulsuri drept unghiulare cu
masuratoarea, indical in paranteze.ln 9i doua circuite in tegrate CMOS. durata de circa 1 60~(s:
acest fel se atrage aten!ia 9i asupra Cua'1ul este introdus intr-o configura!ie - integraloru l, realizat dintr-o simpla
faptului ca s-au folosit fluctuometre cu de oScilator, realizata cu a poarta a ee lula RC de tip treee-jos , care
anumite caracteristici dinamice cireuitului integral MMC4011. 0 alta transforma impulsurile inlr-o tensiune
normale, care ~in cant de criteriile poarta din ac ela~; circuit integral este variabHa, a carei valoare este
subiective ale perceptiei auditive. folosita ca buffer. Semn alul determinata de frecven~a sem nalu lui
Realizarea unui asem enea dreptunghiular cu freeven\a de aplicat la intrarea preamplificatorului-
·luetuometru , eare indica va lori 3,2768MHz este aplicat pe intrarea formator;
absolute 9i precise ale factorului de divizorului binar MMC4040, coneetat - amplificatoru l de c.c realizat cu
fluctuat!e , este abordata numai de in configura!ie de divizor cu 1040. in circuitul integrat 741 , necesar pentru
firmele specializate . Flu ctuometrele aceasla silua!ie, se ob!ine !a ie9irea amplificarea varia\i ilor mid de tensiune
mal simple, construile de amatori, pot divizorului frecven!a etaton de 3150Hz, prezente la le~lrea integratorului, pana
AnSa oferi indicaFi prin compara!ie, cu a stabilitate exeelenta . De altfel , Ja 0 va loare eompatibila eu
vedindu-se deosebit de utile pentru acesta este punctul forte al schemei. func!ionarea unui instrument de
evaluarea obiectiva a unor interven!ii Semna lul dreptunghiular cu masura,
Ia aparaleJe care reclama aces! lucru. frecven!a de 3150 Hz ~i amplitudinea ~ inslrumentul indicator, care permite
Dintre cele cateva scheme de de 12Vvv este aplical celordoua celule citirea devia!iei de frecven!a. A9a dupa
'kJctuometre publicate in diferite reviste , - - - - -- - - - - -- - - - - - - - - ' ' - - - -- '----'---'-,
de-a lu ngut anilor, am re!inut pe cea
mai simpla, u.or abordabila de caire
AD ELECTRO COM
orice constructor amator.
Descrierea schemei COMPONENTE ELECTRONICE SI ELECTRI CE
Sch ema completa a RADIO - T V. '
ftuctuometrului , prezentata in fi9ura 2, AUDIO - VIDEO
este preluata 9i adaptata dupa revista ACCESORII GSM
Funkschau. Principalele blocuri COMPONENTE SI CONSUMABILE
func!ionale sunt: generatorul etaton, CALCULATOARE
Ouctuome trul propriu~zis ~i sursa APARATE DE MAsURA SI CONTROL
stabiliza!a de alimentare. La randul LlTERATURA DE SPECIALITATE
sau, f1uctuometrul este compus din
urmatoarele etaje: rormatorul si nuso- OFERIM SPATIU
idalldreptunghiular, monostabitu l,
, iN CONSIGNATIE
,
integratoruJ, amplificatorul de tensiune Str. Calea Grivi\ei nr. 34, Bucure~ti, sector 1
~i instrumentul indicator. Tel: 01/650.32.70
U nul dinlre cele mai
TEHNIUM • Nr. 6/2000 3

.
c
AUDIO
cum se vede in schema , autorii au Generatorul permite, prin instrumentul se deplaseaza la cap de
fo losit un instrument de masura comutare, ob!inerea a trei frecvente, scala ~i se face etalonarea, atribuind
universal (avometru, multimetru), respectiv 3150Hz±31 ,5Hz, eeea ce indicatiilor sealei de 10Vechivalen!ele
cuplat pe scala de 10V. corespu nde unei abateri de ±1% fa~a procentuale.
Toate etaj ele mai sus de frecventa eta Ion. Acesle frecven~e In cazul fo!osirii generatorului
mentionate ~i generatoru l de semnal sunt uti le pentru etalonarea etalon propus de noi, este neeesara
etalon se alimenteaza de la 0 sursa ins1rumentului indicator. Men~ionam ca. mai intai reglarea unuia dintre cei 1rei
bine stabilizata de 12V. Au to rii i n montajul experimental realizat de semireglabili (preferabil cel din mijloc,
recomanda folosirea circuitului integral noi , am folosit ea instrument indicator in figura 3) pentru ca generatorul sa
78112 (stabilizator pentru un microampermetru prevazut cu produca frecventa etalon de 3150Hz.
I max =100mA), dar se poate folosi rezistenta adi\ionala adeeva1a . Se aplica acest semnal la intra rea
oricare alt stabil izalor de 12V. Oat fiind Reglaje ~i mod de utilizare fluctuometrului ~i se regleaza
consumul relativ redus al aparatu lui, Reg lajul fluctuometrului este semireglabilul SR1 (din figura 2) pima
circa 25·:·30mA, el poate fi alimentat destul de simplu. Se pune comutatorul eand indieatorul instrumentului se
chiar de la un stabi lizator 13A723. de la ie9irea generatoruiui etalon in deplaseaza la jumatatea scalei . Apoi,
Mentionam ca absolut toal e pozitia 8 ~i se regleaza semireglabilul prin intermediul comutatorului S din ".
componenlele active ~i pasive foloslle SR 1 pant! cand indicatorul figura3seintroducperandincircuitul
in conslruc!ia aceslui fluctuometru sunl instrumentului se aduce la jumatatea generatorului ceila!!i doi semireglabili,
din produc!ia indigena . Cuar(ul este de scalei, respectiv la indicatia 5V. Apoi care se regleaza pfma se obtine
tiput celor care se folosese in unele se trece comutatorul in pozi\ia A ~i se deviapa totala a indicatorului , in
ceasuri digitale. Cele mai scumpe apliea la intra rea fluetuometrului un ambele sensuri. Se masoara cu un
componenie , aproximativ 3/4 din pre!u l semnal cu amplitudinea de 50+500mV freeven!metru digital frecven!a
fluctuometrului, sunt acelea care intra de la un generator de audiofrecven~a. corespunzatoare celor doua pozitii ~i
in componenta generatorului elalon , Pentru inceput, semnalul va avea se ealculeaza procentele abaterii fata
mai precis cuar1ul 9i circuilul integrat frec v en~a de 3150Hz, pentru care de freeventa etalon de 3150Hz,
MMC4040. instrumentul indicator se va afla la procentecareseatribuie indicatiilorde
Pentru cei care nu au inca r:N -v +v
aceste componente , propunem 0
solutie mull mai ieftina, experimentata
..co 1M1,
de noi ~ i care poate fi adoptata pentru
inceput, de~i nu prezinta stabilitatea
,"P~
"eN , BE565
8

cuar1ului. Dupa cum se vede in f ig ura


""
3, este Yorba de un generator eu doua
porti ~i un buffer, provenite dintr-un " , 5 3 2K
circuit integrat MMC4011. Realizat cu 0",
rezistoare RPM , sem ireglab ili
CERMET ~i condensator cu styroflex ,
Figura 4 " •
I
l uF

se obtine 0 deriva de circa ±1 Hz pentru jumatatea scalei. Apoi se mic~oreaza/ pe scala instrumentufui de masura.
mare~te freeven,a pana cand
Q
temperatura ambianta de 20°C±2 C. Este necesar, inainte de arice
Se impune tolu~i verifiearea periodiea indicatorul alinge cele doua limite ale masuratoare , sa se verifice daca prin
a aeestui generator cu ajutorul unui sealei. 5e masoara eu precizie comutarea generatorului pe cele trei
frecventmetru digital freeventa generatorului pentru care ..
freevente indicatorul se deplaseaza in
dreptul celor trei repere de referin~a
• Vanzari de componente electronice, accesorii audio-video,
.
uumatatea scalei si cele doua limite ale
"
electrotehnice , automatizari; acesteia). In caz contrar, S8 refae
reglajele, apeland la un frecventmetru
• DOGumentatie, cataloage , d 'lrti, reviste , CO-ROM-uri din
digital.
domeniul electron icii;
1n vederea utilizarii
• Oferim spatiu in 'consignatie pentru prod use electronice, f1uctuometrului. S8 pune comutatorul
de la ie~irea generatoru lui in pozi\ia A
electrotehnice , calcu lato are;
~j S8 inregistreaza semnalul cu
• Accesorli pentru telefoane mobile GSM. frecventa eta Ion pe 0 banda
magnetica, cu nivel de inregislrare a
=PRETURI MICI ("STUDENTE~T I") - dB. Redand aceasta. banda pe un
magnetofon a carui ie~ire de linie se
cupleaza la intrarea fluctuometrului, se
~'L\;o;.~ S.C. STAR 5s .d
YM
<J J\ ';. B-dul lu liu Maniu, nr2, Bucure~ti masoara factorul de fluctuatie sau se

:(S~l) (Vis - a - vis de Facultatea de Electronica) fac aprecieri in urma interventii lor
efectuate asupra sistemului mecanic
~, '7
H
Statia de metrou "Pol itehnica
,~.~' Tel. 098.60 .26. 25 producator de fluctuatie. Ideal ar fi ca
inregistrarea benzii cu frecventa etalon
4 TEHNIUM • Nr. 6/2000
AUDIO
sa se faea pe un magnetofon cu factor componentelor pasive asociale veo- verificarea periodica a fluctuapei de
de nuctua\ie foarte redus. Daca acest ului fii filtrului trece-jos de la ie~irc sun! v iteza a magnelofoanelorl
lucru nu esle posibil ~i inregistrarea se stabi lite in concordan!a cu aplica!ia in casetofoanelor ~i pick-up-urilor sau in
efectueaza pe magnetofonul supus discu!ie. Semna lul modu la t are depistarea cauzelor apariliei unor
verificarilor. sunt neeesare mai multe f recven!a de 3150 Hz (semnalul fluctua!ii excesive, precum ~i penlru
seturi de masuratori, pentru evitarea eta!on) , iar pentru cel modulator am evalu are a rezultatelor in urma
unor erari . ales frecven!a maxima de 80Hz. inlervenliilor.
Aparatul pe care iI prezenlam Demodulatorul cu PLL Precizam ca la fluctuoscop am
in continuare, propus !?i experimental prezinta avanlajul, pe langa faplu! ca limitat frecven!a semnalului demodulat
de nOi, I-a m nurni! fluctuoscop . varia!iile de amplitudine ale purtatoarei fa aproximativ 80 Hz, considerand
Precizam ca et esla ulil in cazu l unor nu afecteaza produsul demodu lat, cl! fJuclua!iile care depa~esc aceas!a
deranjamente care indue f1uctu8\ii acordul pe frecven!a purtatoare nu este valoare ca atipice. A!ragem aten!ia ca
mari, ce depa~esc valorile nannale ale critic, deoarece aUlI banda de captura pot exista ~i fluctua!ii cu frecven~a
ractorului de fluclua!ie. Cuplat cu un cat ~i cea de urmarire au valori mutt ridicata , care provin, de regula, de la
osciloscop, aparatul prezenlal mai jos mai mari decal cele necesare aceslei vibra!ii ale benzii magnetice ~i care nu
perm ite v izu ali zarea pe ecranul aplica!ii. Pornind de la aceasta schema Irebuie neglijate.
osciloscopului a periodicita.!ii ~i formei simpla, se pot imagina diverse alte Pe parcursul acestui material
de unda a modula\iei parazite , oferind con figura!ii de folosire a PLL-ului nu am facut referiri la factorul de
in acest fel delalii utile prin care se pol pentru utilizarea lu i ca demodulator de nuctuape al aparatelor ullramodeme de
I , cu privire fluctua!ie. inregis!rareiredare audio, mai precis al
piesa mecanica a carei uzural Montajul din figura 4 se player-elor CD ~i al magnetofoanelor
deformare/excentricitate determina alimenteaza de la 0 sursa de te nsiune OAT (Digital Audio Tape). De mulle ori,
apari~ia fluctuatiei excesive . Afia de bipola ra cu valoarea de ±6+±6V. el nu figureaza in prospectele acestor
exemplu, daca se conslata 0 Tnainte de folos ire, se regleaza aparate, dintr~un motiv foarte simplu:
periodicitate de circa 2+3Hz fii 0 forma semireglabilul SR 1, pa na cand un factorul de fluctuaVe esle atat de mic
cvasisinusoidala, se poate presupune frecventmelru digital conectat pe pinii (sub 0,00001 %), inca! nu poate fi
ca fluctua!ia ifii are originea in 4+5 , va indica frecven!a de oscila!ie masurat nici cu cele mai sofisticale
deforma rea rolei presoare . Aceea~i libera a VCO-ului , egala cu 3150Hz. nucluome!re. De alUel , la asemenea
periodicitate, dar cu forma de impuls Concluzii valori exlrem de reduse , masurarea
scurt se poale datora unei deformari in materialul de fa!a au fost racto rului de fluctua\ie nici nu ar avea
specifice a rolei presoare, care apare prezentate doua aparate simple, dar vreo semnificatie practica, poate doar
atunci cand magnetofonul ramane de 0 importanta ractiea rna ·ora in una pur comerciala .
acti0nat in poziPa red are timp
indelungat, fara ca el sa func!ioneze .
o fluctua!ie cu periodicitate sub 1 Hz
poate avea originea in frecarea
neuniforma a unui tambur pe rola
corespunzatoare (sa u in
Your Internet Business Solution
excentricitatea platanului unui pick-up).
o fluclua!ie cu periodicitate de
10+20Hz poale sa apara dalorila unei
excentricit<3ti a unei role de antrenare
6J ~
E-mail
m
Netscape
intermediare. Axul unui motor, cu joc
Dnter~x~r
~ CQ;D
in lagare, poate fi de originea unor
• ftuclua!ii cu periodicitale ridicata
(20+50Hz).
Ideea realizarii aceslui aparat WebTalk RealAudjo
ne-a fast sugerata de insa~i defini~a

~~
fluctua!iei, considerata ca modula!ie de
frecven!<'l parazita . Deci , pentru Numai prin noi aveti acces la
observarea caracteristicilorsemnalului Internet din toata ,tara. cu vitez8 News '"
modulator-parazit , este necesara
rea lizarea unui demodu la tor de
maxima si costuri minime! ,..,.." <. fi!ii1I
frecventa . Aceasta func!ie esle 0
aplicatie specificl! a circuitelor de tip
PLL. (Phase Locked Loop). in figura
4 este indicala schema unui asemenea
demodulator de frecven~a , realizat cu
InterCompTriil
~
circuitul integral PLL de tip jlE565 , a
Tel: 01-323 8255 Fax: 01-3239191
carui ie~ire se conecleaza la un Email: office@starnets.ro
osciloscop de carilale. Valorile http://www.starnets.ro HOT J AVA
TEHNIUM • Nr. 6/2000 5
• CQ-YO
DECODAREA EMISIUNILOR RADIO-PACHET SUB WINDOWS
dr.ing. ~erban Radu lonescuN03AVO
Catalin lonescu/Y03GDK
Preocuparea de utilizare in cat programarea in limbaj de asamblare fabrican!ii p lacilor, viteza mare de
mai mare masura a resurselor hard ~i avea inca multi adep!i. transfer DMA ~i puterea de catcu l
soft disponibite in calculatoarele Evolu!ia ~i larga raspandire sporita a unita!ilor centrale, permit , de
personale moderne. este 0 directie de actuals a sistemelor de operare exemplu, func!ionarea in timp real a
ac li vitale care gase~te 0 buna Windows ~i a mediilor integrate de demodulatorului AFSK cu schema bloc
justificare in domeniul comunica!iilorde dezvoltare a aplica!iilor pentru ele, a din figura 3.
amatori. Transmisiile numerice de tip alras , cum era de a~teptat. aten~ia Conversia analog-numerica a
rad io-p achet sunt un fcarte bun radioamatorilor, dar succesul repurtat semnalului preluat direct de la
exemp lu de aplica!ie in care de solu!la BAYCOM nu a fost pe deplin demodulatorul din radioreceptor, sau
catculatorul personal paate prelu a egalat. Dificultatea provine din modu l de la ie~irea de aud iofrecven\a a
integral in prezent. cu parametrii intim de func~ionare al sistemului de acestuia, este realizata in pfaca de ••
calila!iv! faarte buni, func!ionalitatea ope rare (genera rea , gestionarea ~i sunet, in format PCM liniar pe 16 bi!i
unul controlor de nod terminal (TNC). tratarea mesajelor) ce controleaza ~i
V ,'I la 0 frecventa de esantionare

"'
ErrKsie Emis\e
Rx-Tx Rx-Tx
~~ --- - ---- ~--- --- ---
,
-- --- - - -- -~---------
_cr ,

D"m<x'''''cr •
...-- --- ---,•
Soue1c1l """"""" ,..- ------ .,• """"'''''
• • • ",",," •

COM: COM •

ModemAFSK
• RS232 ,
,
- - -- PC
'line out"

RS232 ••
----
"= ,,
~,




PC
Figura 1
""'""" """"" FIQuro 2
Desigur, tendinta nu este f1miteaza strict accesul utiJizatorutui in fs=44, 1kHz ~i este urmala in program
noua, utilizatorii de radio-pachet avand timp real la periferice (porturi), allrel de 0 filtrare trece-banda cu mIre FIR
de mult limp la dispozi\ie solulii de tip decat prin intermediul driver-elor. Dar (BOOHz+1500Hz cu 101 prize pentru
BAYCOM, ilustrate prin schema bloc scrierea acestora pentru Windows este viteza de 300bps, 9i 400Hz+2600Hz
din figura 1. o "arta" , iar "uneltele" sunt foarte eu 31 prize pentru viteza de 1200bps).
Varianta s-a rapandit foarte eostisitoare. Totu~i , evolutia arhiteeturii Pentru vileza de 300bps, demodularea
repede deoarece calculatoru l calculatoarelor personale ~i a semnalului AFSK utiHzeaza metoda
nemaifiind un simplu terminal alta- sistemelor de operare spre apliea!ii masurarii duratelor alternan!elor
numeric ca in cazul folosirii unui TNC multimedia ofera acurn posibilitatea semnalului, iar pentru vileza de
extern , elimina necesitatea acestuia materializarii solu!iei bloedin tigura 2. 1200bps s-a apelat la 0 metoda
din urma , jar cerintele impuse lui erau pentru comuniea!ij radio-pachet ~i nu diferen~iala cu 0 intarziere Td=7/fs , l?i
minime. Mul9 radioamatori, printre care numai , care face inulila prezen\a ehiar - continuare In pagina 17·
l?i subsemna~ii au utilizal in aceasta ~i a modemului AFSK extern.
configura~ ie calculaloare XT la 10MHz. Fune!iile AP I de eomanda ~i Rx [WR·3OO(JI.DSPI
----------- -~-------
Era epoea in care pe pia!a control a funetionarii placilorde sunet,
De"""""'cr •
ca lculatoarelor personale domina
sistemul de ope rare DOS. iar
prin intermediul carora programatorii
se interfa\eaza cu driver-ele scrise de
- - - --
_____ .1• ___
"""""_..
_

..... ~ Q ~ s • .JO(lpb<
CAN nC32045

NSK C
""-=- I~I ........... AX.25

os, ADSP-2105

..... ~ ?\,
~ r-< S I ' 12OOpl)s'
I - --
'" ~ ... ~
Figura 3 Figura 4 ~
PC
"
6 TEHNIUM • Nr. 6/2000
CQ-YO
TRANSCEIVER FM CU SINTEzA DE FRECVENTA
, PE 144-146MHz
losif CuibusN05AT
, '
Mihai Piinu~N050CP
,.., +l2VRX

, "..
,,,,T '00 680
II""T
18K 33K
,," - , 10T788

,
,,,,,I ,
" 'M
m
0
'lief :L2

fi
II.

'1IoF """ """ l00.. 22OpF

r'~~
81"99
l3: 2x1N 4 145
47
''''I
5...2Spf

I ,,,,
2.>I1N4148
'''' "'"
'''''''
MC3357 16 ,
" , , , ,

,-
, 7 5

o
--~---1------+----->--1---->--------->-~~~--~~----+--'~-o+l2V~
""
OZ5V6
I 2 2UF
. I '''' '''''''
2:6161
Figura 1
1IC110

., "
"" 4,luF
470 770

""
3K3 3301<
"'"
• 'M ''''''' "'"
2.>clN.4148
AFOOT
BC173 BC172 330K 3301(
''I
,""" 3<3 ' 68" .,,' 560

I I 3

""'I
"" Figura 3

I-.,-C:r------<i--D-0 - - 0 +GENERATOR
l'NTX

TEHNIUM • Nr. 6/2000 7


• CQ-YO
Prezentu l transceiver fungioneaza in
banda de UKW ~ i cuprinde banda de 144+146
MHz in pa!?i de 12,5kHz, in doua trepte (144-
145 M Hz!?i 145-146 respectiv pana la 145 ,9875
kHz), prin intermediul celor doua comutatoare
BCD.
Transceiverul a fa st Gonstruit pe baza
documenta~iei concepute de YOSAT?i cuprinde
urmatoarele unitaii:
- unitate de recepiie;
- unitate de emisie;
- amplificator de microfon ~i generator de beep;
- sintetizor de frecvenie;
- unitate de coma ndii TX-RX;
- etaj final de amplificare RF-5W.
Partea de recePiie este realizata Tn jurul ~
CI Me 3357 (fi gu ra 1), un circuit cu dubla
schimbare de frecvenia , unde prima FI este de
10 ,7MHz, iar a doua F l este 455kHz .
Amplificatorul de joasa frecvenia este realizat cu
C I LM386. Preamplificatorul ~ i primul mixer sunt
realizate cu tranzistoa re MOS FET din seria BF
960 - 981.
Sensibilitalea receptorului este mai mica
de O,251lV
Partea de emisie contine un CI S042P
(figu ra 2) ca mixer echilibrat ~i oscilator local de
10,7MHz, din care rezulta semnal RF in banda
de lucru . Dupa trecerea semnalului prin filtrul
trece~banda realizatdin doua celule , aces!a esle
amplificatin continuare cu 3 etaje amplificatoare,
ajungand la a putere de ie~ire de aproximativ
5W cu tranzistoarele 2N3375 9i 2N3632 .
Amplificatorul de microfon (fig ura 3)
este realizal cu tranzistoare in 3 elaje i n montaj
dasic, iar generatorul de 1750 Hz cu C1555.
Sintetizorul de frecven!e se compune din
doua parti:
1. partea digitale.;
2. partea de radiofrecventa .
Partea digitaJa conti ne oscilatorul cu
cuart ~ i divizoare pana la 6,25kHz, divizoare
programabile pentru frecventa VCO ob\inuta
dupa mixare cu un oscilato r de referin!a. Partea
de radiofrecventa contine oscilatorul VCO, urmat
de un etaj amplificator, oscilator de referin!a cu
cuart ~i de un etaj multiplicator de frecven!e,
mixer 9i amplificator al frecven!ei de diferen!a
i nl re cele doua oscilatoare, con!infmd doua etaje
amplificatoare.
Unitatea de comanda (figura 4) contine
doua tranzistoa re ~i releul de comanda Tx~ Rx
actiona! de la un microintrerupator montat pe
carcasa microfonului.
intregu l transceiver este realizal din
piese cu pre!uri foarte sce.zute, penlru invesli!ie
cal mai mica, dar cu posi bilitatea cuprinderii
complete a benzii de 1 44~ 1 4 6 MHz in trepte de
12,5kHz.
Men!ionam ca materialul prezentat nu contine 9i
etajul final de Sw.
8 TEHNIUM • Nc. 6/2000
CQ-YO ===============================

·•


~
a

~ i! 1

'" I,
•1

J~ '.

TEHNIUM • Nr. 6/2000 9


CQ-YO
CIRCUITE CU CALARE PE FAZA - PLL

ing. Nicolae Sfetcu


in general, un circuit cu calare Astfel, se pot folosi drept (prin 03+06) caire integrator. Oaca
pe faza (PLL-Phase Locked Loop) esle convertoare frecven~a-tensiune (FVC), intrarile F ~i F2 sunt acelea~i ~i
un servosistem . un fe edba ck care cu avantajul eliminarii limitarilor clasice, frontu rile cre~catoare ale intrarii F
opereazc3 cu frecven\e ~i faze. PLL sau a compromisurilor realizate pentru determina fronturi crescatoare ale F2 ,
sun! foa rte ut ile in sistemele de osci la!iile ~i viteza de raspuns. frecven!a de lucru a 01 va fi
comunica~ii, unde extrag semnalele li1)iaritatea aces tor FVC po ate fi prop0r1ionala cu eroare de faza. Astfel,
slabe din fondul de zgomot puternic. re alizata mai bine decat a semnalul de eroare transmis la
in continuare vom prezenta un tip de convertoarelor c1asice ~i poate depasi intagrator va descre~te pana apropae
PLL care nu poate luera cu semnale usor limita de 0,01 %. Alte avantaje vor de zero, cand buc!a va fi finalizat
de nivel mic pe fondul unui zgomot fi eviden!iate pe parcurs. blocarea fazei ~i eroarea de fazEl dintre
puternic, dar are alte avantaje . Aces! Circuitul de baza aratat in F1,.., ~i F2 este nula . Acum, in aceste
circuit necesita frecvente de intrare figura 1 coniine toate blocurile condi!ii , la 01 vor rezulta 30ns de
~c urate " precum undele dreptun- func~ionale ale unui PLL standard. pulsuri pozitive ~i efectul net ~vazut" de
ghiulare, sau Irenurile de pulsuri. Delec!ia de frecven!a ~i faza nu se integratoreste eel de sarcina neta nula .
Aces! PLL poate sa
opereze realizeaza printr-un detector in Ce!e 30ns de pulsuri la Q1 ~i/Q2 permit
fntr-un interval larg de frecvente, mull cuadratura, ci cu ajutorul unui flip-flop ambelor flip-flop-uri sa Ii se ~tearga
mai mare de 1-2 octave, respectiv dual, tip D, standard. Cand frecventa memoria (prin CLEAR) ~i sa fie
peste 3 decade. la intrare este mai mare ca F2, 01 va pregatite pentru ciclul urmator.
Tensiunea la ie9ire faspunde fi fOr"!at sa ramana in starea ~1" pe 0 Integratoru l de eroare
rapid la schimbarile in frecventa, fara perioada de limp majoritara, rezultand utilizeaza curentul care circula prin R1
micile oscila!ii inerente la PLL o bi~nuit. astfe! un semnal de eroa re pozitiva ~i R2, in func!ie de ie~irile de semnal
ale flip-flo p-ului, 01 sau 102. De
DftECTOfl DE FAlJ\ SI FRECVENTA
~
",
y +'" INTEGRATOR DE EROAAE
R1
RJ
''''' ~h 120K
C,
", CUX;X
'"
m'
DI
"lEI
MMC
4013
C"""I
0'
/QI_
":'!"'D'
I~ ":'!
.. '"
,..D5
101
..jf I "
t~
4,f.')
I I • ":'!
,.'"
Cf
:!
I ....L.. '"
w
PRE2
"'_ . 13K

.. D2
....L.. ":'!
"09
r
A'

+ [llF3s:..,.
ClOCl< elK:!
,. IQ2 ~

~,
~
101
~ D

" _ .1 ""'-
"'
120K
+'- N,

C1JTI L 22K ~tion::llal

DMZO~DE

.,
FfI;:CVENlA

MMC4027
'0
01'110"",

TIN
I 1':.22K
I",~
I
lOOK '
5OO<1f

--;
"
' 6K8
r:"
ol

-
I 'OOK ~ '11 ; lov(Y)Q.">; j
4.7nF
f---l
I t'- FlLmu 51 BUFfER DE IESillE
3
~i lrf

l2
To~ ro1;jslorli SU1l :t 10% carbon ,
(cele marcel!! • OIJ coeflclerlt
6e lemp. l%):
Toote d;odele sunt 11'141448;
..r. 'OK .. ,,'N"Wi 200K 200<
fo~
+Vs _ +5..15Voc:
.vs .. -13V..-1B'/cc.
I .
."
p -- c; J} + p~356
I
Figura 1 """
;s•. ;; ,,"pF

10 TEHNIUM. Nr. 6/2000


CQ-YO
r--,.-Q'" rezultand 0 varia~ie mai mare a ie~iri i
. 7K integratorului ~j 0 varia~ i e mai mare a
frecven!ei. Cand rrecven~ este astfel
-'" lN41A8 corectata. $i se modifica perioada unui
So.no de C\Xl:!n! 11
ciclu, la frecvente m ici poate fi
"" "''', Con9Clol lc lu)
~ IocUIU Rl ~supraco rectata" ~i eroarea de faza a
A3 2 SIno cia cuenll2 ciclu lui urmator poate fi cel pulin la fel
+ CUlIICIar Ie (bl
.., Ioc\J U R2 de mare ca eroarea de faza in i~ala, dar
2'" cu semn schlm bat. Pentru a evita
IN41 48
aceasta $i a mentine stabilitatea buclei
." la freeven!e mai mici de 0.5+1kHz, R1

,. PU:3!!i6.~ 41nt:::;
UK
""
'-----+--.... ""
--0.,. $i R2 pot fi erescute la 1.5MQ, dar
raspunsu l la treapta va fi incetinit
ti';ii·"""""~
_ i!!.1"I!
PN - 2Nmlolc.
.. .. 2N2212 ale.; propor1ional. Pentru a ob~jne un interval
Figura 2 larg de frecvente (20:1) $i viteza optima
pentru toate frecveniele, trebuie ca 11
exemplu. cand F1N este mai mare:;oi acum opereatil putin peste un interval si 12 sa fie proportional i cu frecventa.
0 1 este in starea ~ 1 ~. 11 va curge prin
de freeven te de circa 3:1. Daca Intrucat V1 est~ in mod n orrr~al
04, 05 si 06 si va determina 0 iesire frecve n~a scade sub 3kHz, dl 9tigul in proportional cu F1N se pot obtine u$or
a
mai neg~tiva integratorului. in acest bucia devine excesiv!?i curenlii 11 :?i 12 surse de curent 11 $i 12 care sa fie
mod se asigura a viteza de raspuns devin suficient de mari pentru a cauza proportionale cu F. Circuitul din figura
mai mare a VFC 9i se aduce F2 pana instabilitatea buclei. Ca~tjgul in bucla 2 poate fi conectat la un PL L de baza,
la intra rea F. De notat eEl A 1 nu cre$te la frecve n ~e mal mici, pentru ca i n locul lui R1 $1 R2 fiind mai bun ~i
integreaza acest curent numai in C1 : o eroare de raz~ jni~al dat~ va cauza av~nd 0 stabilitate a buGlei i ntr-un
R3 in sene cu C1 , determina un a vans integra rea curentului determinat de R1 interva l al fre cve nie i 30: 1, intre
de faza in raspunsul budei, care este sau R2 pentru un ti mp mai indelungat, 330 Hz+ 10kHz . Pentru rez ultate
esen)ar I penrusa
t t bTt Ilaeat bueel.I · C2 ,
... , ""
,"""'"

"
~ ""
..
de valoara mica, in paralele cu R3, nu l~= =~ ,3
este importa nt , da r determina 0
'"
~»- ~~
imbunata.!ire a tensiunii la ie~ire .
le~ire e integratorulu( V 1, este
cuplats la un VFC. le$irea VFC este .
"" + ~, ':.?~~ ale (jIlTl(JlaJ;
l,A2.AJ .. l /4!1M324;
trimisa inapoi la F2 , ca frecvenla de
~:b:
wI .,.VI '" - + 7 ' J , , 1 6 V c : ; ; a m k
~ "1"ICICCIe " _ 008IIdr0! de :~a
reactle, direct sau (opponal) printr-un
divizor de frecvenia. De obicei se
rolose$te 0 divizare cu 2, 3 10 sau 16.
DETECTOR DE ~AZASI FRECVENTA
Tensiunea de ie$ire a lntegratorului va
I,

Lli>
fi proportionala eu intrarea F1 N
"" :f:4.7>.1'
1
liniaritatea depinzand de posjbirita~le It>
"
VFC. Astrel , tensiunea de ie~ire a
integratorului , V1, se poate utiliza ca
""""""
d""~
3
"Me
"''6 13
:.
O::?~"08 Al \I2 .. + 5\lmcx
ie$ire a unui VFC ultraliniar. Totu~i , pe Frooctb
r
~1 --
perioada pulsurilor scurte cand flip - II
nop-ul este $ters (CLEAR) el jnsu~i va I' l' I'
aparea 0 mica perturbare la ie~irea lui ...... +
"" ~
Al . Valoarea medie p~t ratica a acestui
zgomot poate fi foarte mica, de obicei
0,5+5mV, dar amplitudinea picului ,
- /"
care uneori atinge 10+l 00mV, poate fi
deranjanta in unele circuite, ~i nu se
poate adauga nici 0 filtrare ,.,., VFg: ? -= ...
001

"
t
s uplimentara in bu cla principala,
""00
"'Ol
~ ~-t?
pentru ca orice intarziere pe drumul FREC'v'ENtA
5
catre VFC va determina 0 instabilitate .,331 , '"
a buclei, dar se poate utiliza, pentru
ie~ire , separa!, un filtru ~i un buffer care
sa lucreze pe bucla secundara . Astfel,
r-
/ '!) 11
I.L :1'
;:;'"
• '"
11,,",=

'''''''
...'"''
'10<
eu A2 s-a realizat un filtru activ simplu 1~ ,I"""
eu 2 poli, care taie oscilaiiile sta!ionare " 1%
-'-
~i zgomotul sub 1mVw.
>\\#.'Q't)~
1."
Circuitul PLL prezental pans Figura 3

TEHNIUM. Nr, 6/2000 11

-
=

CQ-YO
imbum"ita.!ite in intervalul de frecven!e Penlru a obtine 0 buna clI acuratetea lui VO nu va fi importanta.
30:1, se schimM. R3, reziSlen!a de stabilitate a budei intr-un multiplicator coslurile reducandu-se astfel
amortizare din figu ra 1, de la 47kU la de frecven~a cu n=2, trebuie men!ionat considerabil.
100kQ. Totu~i, daca intervalul de ca un VFC de 20kHz urmat de un in figura 3 este prezentat un
freCVen\8 esle mai mic (de exemplu, circuit +2 are exact acelea~i cerin~e de circuit PLL cu alimentare simpla, care
2: 1 sau 3 :1), rezistori constan\i pentru raspuns in bucla ~i stabilitate ca un sa se poata alimenta la baterii cand
R1 !)Ii R2, sau surse de curenl foarte VFC de 10kHz, pentru ca in realitate cerin~e l e a impun . Acest circuit va
simple, pot da faspunsuri adecvate in acesta chiar este un VFC de 10kHz. functiana corect intr-un inteval de
multe sisteme. Pentru a aeoperi Astfel, frecven!a minima si maxima a freeven!a de 10:1, intre 1kHz+10kHz,
intervale de frecven!a mai largi decal F2 va determina ca~ti gul budei ~ i darraspunsul sau nu este a!?a de rapid
30: 1 cu un faspuns optirn, se prefera componentele de amortizare ca eel al cireuitului de baza din fig ura
circuitele PLL de precizie. necesare. 1. Mativul este folosirea delectorului de
Uneari esle nevoie de un Pentru a adapta circuitul la 0 freeven~a MMC4046. cand se
multipticator de frecven\a la ie!j>ire de bucla tensiune-frecventa de 1kHz. se realizeaza un frant F1N !?i in locul
2, 3, 10 sau n ori mai mari ded'lt cele schimbfl C1 :;;i C2 cu valori de 10 ori pulsului de reac!ie F, de la pi nul 10 al
de la intrare. Aceasta se realizeaza mai mari decat cele din figura 1 CI MMC 4046 circula curen! catre C1,
u~or prin introducerea , in bucle de Pcntru 100kHz, se realizeaza 0 prin R1=1 kQ. Aces! curent nu poale fi
reac\ie, a unui divizor de frecven\a +n. multiplicare suplimentara a acestar cantrolat sau manipulat intr-un inlerval
De asemenea, se poate introduce !j>i campanenta cu un factor de 10. mare, precum 11, din fi gura 1. Rezulta
un divizor de freeven!a +m in locul Da~ PLL este utilizat in primul di raspunsul aceslui PLL nu esle la
frecven~ei de intrare, pentru a obtine 0 rand ca multiplicator de frecven!a. nu fel de neled sau rapid ca al circuitului
scalare mai tina , caz in care frecven~a trebuie folosile componente stabile, cu de baz.a, dar se comporta mai bine
de ie!?ire va fi FIN(n/m). coeficienli de temperatura mici, pentru decat cele mai multe VFC. La fel ca in

DElECTOR DE FI'ZA 51 fRECVl:NIA


."
R2
1201<

mo- t-'' ' ' ' ' ' '--HCU<I "'"C Q'I---+-<-""-5-,_-fi'~~ ) ~
D1 4013
1K - '= ~ !':DJ
PREI QfA 1 INTEGAATOR DE EfIClAA!:
-'= --

lK 22K
""'" 221lK
- '=

,-~
"'"
"
p mV)
15K
-b ~
~
~
~

- '- --""
1-- "" 1M331

,1 J

"1< lOO1(

fllffiU IESI'l:E OPTiONAL
+V. a +17.V.. 15Vcc;
-lis = ·14 .. -16Vcc;
RatSTOli morccfl ' " 1% coo!Iclen1 de Tornp.!
Totl ramlor'l ou tclel<:l'1lc :!: 10%:
toote diodaIa .. 1N4146:
Tofj IcJ'Il. f\PN .. 2N3904;
TQ1 Iron. PI\P .. 2NJ906.
Figura 4
Al.A3 .. 1ILF356: A2. .. BM308; M .. &<\741.

12 TEHNIUM • Nr. 6/2000
LABORATOR===============================
GENERATOR DE FUNCTII IN DOMENIUL 2Hz~200kHz,
. '
COMANDAT IN TENSIUNE
ing. !jlerban Naicu
Ut il itatea prezentei unu! mono li t ic , capabil sa genereze ten siune (VCO) este de tipu l cu
generator de func!ii (de semnale) in semnale sinusoidale, dreptunghiulare, conde nsato r f lotant. Curen tu l de
laboratoru l electronistului nu mal Iriunghiulare, sub forma de rampa sau i ncarca re/descarca re al acestuia,
tr!=!buie demonstrata, fiind de la sine Irenuri de im pu lsuri de a mare respectiv frecven\a de oscila\ie sunt
in!eleasa. stabilitate. Cu ajutorul unei tensiuni dependente de valoarea rezisten!ei
Schema generatorulu i de externe se poale face modula~i a exteme de lemporizare conectala la
funclii prezentata in acest material semnalelor de ie~ire atal in unul dintre pinii 7 sau 8.
ofera semnale de forma sinusoidala amplitudine, cat ~i in frecven!a. Comanda in curent a
sau triunghiulara . de amplitudine Gama de frecven!a a oscilatorului comandat in tensiune se
constant1!l, putand furniza - pe la 0 generatorului XR2206 poate fi aleasa fac e fie prin rez isten!e le de
ie~ire ' auxiliara - ~i semnale in domeniul 0,01 Hz.;..1MHz, in func!ie temporiza re conectate la pinii 7 sau 8,
rectangulare (dreptunghiulare). 0 de configura!ia externa a circuitului de fie printr-o lensiune aplicata pe aceste
particularitate a montajului consUl in comandit terminale, prin intermediul unor
aeeea ca esla eomanda! in tensiune. Dupa cum se observa in rezisten!e de limitate. In ultimul caz se
Tn centrul realizarii schemel schema bloc prezentata. circuitul poate ob!ine modula!ia de frecven!A,
eneratorului S8 aM circuitul integrat integ ral monolitic XR2206 este dar baleiajul de frecven!fi esle limital
XR2206, generator de funqii monolitic, compus, in principal, din urmaloarele la un domeniu de 6: 1. Daca unul dintre
realizat de firma americana EXAR. etaje funcponale : un osci lator rezistoarele de tempofiz a re se
Tnainte de a abarda realizarea comandat in tensiune (VC O) , un inlocuie!?te eu un generator de curent
construc!iei de fata, in vederea unei multipHcator analogic !?i un generator comandat, modula!ia de frecven\a
mal bune fami liarizari Cll circuitul sinusoidal. poate atinge dome niul maxim de
XR2206, recomandam cititorilor no~tri Oscilatorul comandat in baleiaj de 2000: 1.
sa reciteasca articolele: ~ Generatoru l
de func!ii XR2?'16" -A, Ulzaroiu, revista
Tehnium n. ,4 ,5,6,7-8 / 1998 ~i " ....""""'OR
1 lntaeMA

~ Generatorul eomplet de semnale (de "" '''' SI GENERATOR


"'T
fune!ii) cu XR2206~ - ~ . Naieu, revista "'" 15 """""'"
Tehnium 9/1998.
Pentru eei care nu dispun de
aeeste numere din revista, pentru a Ie
inlesni totu~i realizarea generatorului
de fa!a. prezenlam pe seurt circuilul
•....... .m.
J.
'" """'"
,.
13

I-
yv LJ
Iosiro II
soumungn:

integral XR2206.
Schema bloc a eircuilului
integral monolitie XR2206 este
\'CO .a?
.~
'4
...,,'
lQ.....,.VreI
prezentata in figura 1.
nt:u'e fSK ---.. 9
f-<
Circuitul poale fi livrat in ",
UoM. """"'"Jl>-
, ~+Vec
capsula ceramica (XR2206 CN) sau
f(io) - + I XR2206!
capsula de plastic (XR2206 CP). ~V$$(GNDI
Circuitul integral de tip
XR2206 esle un generator de func!ii Figura 1

cazul PL L de baz8, d e!eetorul multiplicator de frecven!fi. Una din cele - fli p-flap-uTile din detector au 0 poarta
genereaza un curent care trebuie mai impo rtante utilizari ale unei G1, pentru a Ie !?terge (CLEAR), penlru
integrat in C1 (R2 determine avansul conversii frecven!a-tensiune este raspunsuri mai rapide;
de faza necesar). A1 fu nc~ioneaza ea demodularea freeven\ei unui VFC. - curenpi integra!i de A 1 sunt dirijap prin
un buffer simplu pentru integratorul R1 . care se poate gasi la inaM tensiune T 1. T2 !?i T3, T4 pentru ca tranzistorii
C1. A3 (optional) poate da un semnal in faza , izofata prin fotoizolalori, sau sunt mal rapizj decal diodele. de~i au
mai bine filtrat la ie~ire , iar A2 recep!ia unui semnal teletransmis. Un pierderi mult mal mari;
deserve~te T1 ob!inand cu C6 un FVC de aeesttip poate avea olargime - VFC folose!?te ea un ampliflcator
curent propol1ionaf cu V2. CI LM331 de banda adecvata demodularii unui operational integrator, pentru a ob!ine
ac!ioneazA cu VFC , iar ie~irea F este aslfel de semnal. o nelin iarilate mai mica de 0,0 1%;
exact propor!ionala cu curentul de Tn figura 4 se prezinta un PLL - G2 este bine sa fie utilizat ca invertor,
colector al T1. La fel ca la circuitul de de precizie, care func!ioneatil foarte pentru a inversa semnalul pe pinul 3
baza, acest PLL se poate folosi ca VFC asemanator cu un PLL de baza, eu af CI LM331, evi~ nd astrel 0 intarziere
rapid !?i fara zgomot, sau ca unele imbunatatiri:
, care ar cauza stabilitfl\ii buclei.
TEHNJUM • Nr. 6/2000 13
~ :-================- LABORATOR
La pinul11 al Cl XR2206 este 11* ie 9i re pentru se mnalele C2, C3 sau C4, situat intre pinii 5 ~i 6
livrat semnalul dreptunghiular, livrat de dreptunghiulare (cu colectorul in gol); ai CI XR2206. Plaja de frecvenF3 a
catre vco, prin intermediu l unui 12~ tensiune de alimentare negativa generatorului nostru, cuprinsa Tntre
tranzistor cu colector in gal. ceea ce (Vss) sau masa (GNO); 2Hz ~i 200kHz este divizata in patru
permite adaptarea la 0 gama larga de 13 ~i 14 ~ reglajul distorsiunilor pentru subdomenii: 2Hz+200Hz; 20Hz+2kHz;
circuite. semnalele sinusoid ale , cu ajutorul 200Hz+20kHz ~i 2k Hz+200kHz. in
La pinul 2 al CI XR2206 se ana semireg labilului de 470Q . Pentru cadrul fiecarui subdomeniu (gama) se
ie~irea pentru semnal sinusoidal sau semnalele triunghiulare rezisten~a face un reglaj continuu, in raportul de
triunghiular, Tn func!ie de pozitia pe devine oa (adica intrerupatorul este 11a100.
care se afla intrerupatorul amplasat deschis); Semnalul dreptunghiular
Tntre pinii 13 ~i 14 ai CI. Cand 15 ~i 16- reglajul simetriei semnalelor (rectangular) este disponibilla pinul11
intrerupatorul este desehis, la pinuJ 2 sinusoidale ~i tr iung hi ulare prin 81CI XR2206, ie~irea de sincronizare.
al CI se livreaza semnal triunghiular, regia rea valorii semireglabilului de Cu ajutorul potentiometru lui
iar cand acesta este inchis 22kQ. P4 se regleaza distorsiunile, iar cu P5
(introducand in circuit semireglabilul Facem remarca urm atoare: se face reg laju l de simet rie a
P4, de 470Q) la pinul 2 se livreaza tensiunea apllcata rezistorului R2, de semnalului. -.
semnal sinusoidal. la pinul 7, nu trebuie sa depa~easca Cea de~a doua sectiune a
Plaja tensiunilor de alimentare valoarea tensiunii de referinta, de la schemei generatoru lu i, situata in
este cuprinsa intre 10V 9i 26V, pinul 10 (U<Vref) . In schimb, aceasta partea stanga ~i realizata in principal
respectiv ±5V ~i ±13V, pentru un curent poate sa fie, fara nici 0 problema, mai cu CI de tip LM358, prezinta un grad
tipic de repaus de 14mA. mica dedit tensiunea de alimentare mai mare de originalitate.
Rolul pinilor CI XR2206 este minima. Circuitul integrat LM358 face

Modulalte de fr acv&n
_ ~1~o_ _ _ __
+ IZV r
WJse

"."
2
3 aon
+
"
10<
Figura 2
urmatorul: Sch e m a ele ct roni ca a parte din seria de amplificatoare
1- intrare de modula!ie in amplitudine generatorului nostru , comand at in opera~ionale duble (duale) de mica
(MA); tensiune, este prezentata Tn figura 2. putere dezvoltata de firma National
2~ ie~i re pentru semnalele sinusoidale Partea din dreapta a schemei Semiconductor, din care fac parte:
~i triunghiulare; reprezinta 0 configura~ie (aproape) LM158/LM258/LM358ILM2904.
3- regtajul amplitudinii semnalelor in dasicadegeneratordefunc!ii, reahzat Dintre ca racteristicile
fune~ie de R1 (60+160mV/kQ), cu circuilul integrat XR2206, care principale ale acestui CI amintim :
respectiv pentru semnalele sinusoidale livreaza la ie~ire (pi nul 2 al CI) semna!e • compensare interna de frecventa
~i triunghiulare; de forma sinusoidala ~i respectiv pentru ca~tig unitar;
4- tensiunea de alimentare pozitiva triunghiulara, in functie de pozitia - ca~tig mare in c.c:100d8;
(+Vcc); intrerupatoru lui I (inchis ~i respectiv • largime de ba nda (Ia ca9tig
5 ~i 6- condensatorul care determina deschis). unitar):1 MHz;
plaja de frecventa (1 nF<C<1 OO~lF); Circuitul integratXR2206 este ~ domeniul tensiunilor de lucru:
7- rezisten!a R2 care determina alimentat, in aceasta schema , cu 0 sursa unica: 3V+32V;
variatia de frecven~a (1 kQ<R2<2MQ); singura tensiune (1 2V) ~ i se creeaza, sursa duala: ±1 ,5V l-±16V;
8- intrare de mod ulatie a frecven!ei dupa cum se va arata in continuare, tensiune de intrare de offset
(liniara); un punet median artificial. scazuta:2mV.
9- intrare de modulatie a frecventei Cu ajutorul comutatorului K se De regula, Tn schemele clasice
(FSK - frequency shift keying); seJecteaza benzile de frecven;a, prin de generatoare de functii, realizate cU
10- tenslune de referin;a (3V); alegerea valorii condensatorului C1 , XR2206, tranzistorul T3 din schema
14 TEHNIUM. Nr. 6/2000
LABORATOR
'" alimentalor esle prezentata in f igura

:J
,,
:mvca : :
,,
220M
e,
76 12 2_ 3. Se utilizeaza un stabilizator integral
de tip /3A7812 , prod us de JP R S
8aneasa SA ~i livrat in capsu lele TO-
25V
I 2
""
220 (variantele 7812A9i 7812C) 9i TO-
13 (variantele 7812 AK ~i 78 12CK).
Figura 3 Cablajul montajului 9i schema
de amplasare a componentelor su nt
noastra esle inlocuit cu un rezistor (a lipi impreuna (prin cositorirea cetor prezentat in f igura 4.
carui valoare determina frecven~a de doufl capsule metalice) cu scopul de Men\ionam ca poten~iometrele
iel?ire), silua! intre pinul 7 al integratului a asigura un bun cuplaj termic care va P2, P3, P4 9i P5 sunt de tip mu lliturfl
~i masa. determina stabilitatea perechii de (10 ture). Poten~iometrul P1 este de tip
Dar, atunci cand frecven!a de tranzistoare. Se poate folosl cu succes logaritmic.
ie~ire esle mare , esle necesar un un tranzistor dublu , dad! se dispune Toate rezistoarele utilizate au
curen! de inlrare de valoare ridicata, de acesta . o putere disipata de O,25W 9i 0
circuitul integral se incalze!?te ~i Pentru reglarea generatorului toleran~a de 5%.
freCven !8 devine instabi la . Daca de curent se utilizeazB poten!iometrul Mai este necesara: utilizarea
utilizam a comanda in curen!, ca in P3 pentru frecven~e inalte (cursorul lui unui comutator cu 4 pozi!ii.
acest caz, vom beneficia de 0 P1 se plaseaza spre R2) 9i cu P2 Bibliografie
stabilitate a frecventei mai mare, De pentru frecven!e joase (cursorul lui P1 -Catalog EXAR;
semenea, comanda in curen! permile se plaseazfl spre R1). Se mal -Circuits lineares speciaux. Generateur
acoperirea unei plaje de frecven~e inlr- utilizeaza un frecven~metru plasat la de fonclions monolithiques XR2206-
un raport de 1 la 10.000, in cadrul unei ie9 ire ~i un vo ltmetru pe cursorul Co mme nt re ali ser et reparer les
game. in cazul nostru , ne-am lImits! la potentiometrului P1. montages electronique, G. Haarman,
o plaja de 1 la 100. Valoarea tensiunii de ie9ire Editions Weka;
Prima sec!iune din circuitul esle de O,55V cu R9=10kQ sau de -Revista Le Ha ul Parleur, nr.1735,
integral LM358 (Ct1/1) constituie, 1,1V cu R9=22kO , aceasta fiind!?i decembrie 1986;
impreuna cu Iranzistorul T 1 ,. un valoarea limita a acestui rezistor. 0 -Revista Electronique pratique, nr.195,
generator de curent. cre~tere a valorii rezistorului R9 duce septembrie 1995;
Tranzistoarele T2, T3 (de tip la deformarea semnalului triunghiular. -Revista Tehnium nr.4,5,6,7·8/1998.
BC550A sau similar, de preferin~fI La frecven!a limila superioara Generatorul de funcpi XR2206-
imperecheate) formeaza 0 oglinda de de 200kHzsemnaiul sinusoidal incepe Aurelian Lazflroiu;
curent, curentul injectat in T2 mnd egal sa fie deformat , iar semnalul -Revista Tehnium nr.9/1998. Generator
cu eel care trece in T3. Generatorul triung h iular i~i pastreaza forma complel de semnale (de func!ii) cu
de cu ren t reprezintfl un convertor corecta. XR2206 ing. gerban Naicu ;
tensiune-curent. MontajuJ se alimenteaza cu 0 -Full Line Condensed Catalog 1999,
Tranzistorul T1 esle de tip tensiune de 12V, avand un consum IPRS Baneasa SA;
BC308 ~i are urmatoarele caracteristici cuprins intre 13+15mA. 0 varianta de
rincipale: P\ot=300mW; V cEo =25V;
c= 100mA; h FE=155+900. Este de tip GNO
pnp ~i poate fi inlocuit cu BC307 ,
..J.,;

BC309 etc. r-----------.~jiiiii!,;iiiii~~iiiii~__,


Tranzisloare!e T2 ~i T3 sunt de
tip BC550A ~i au urmatoarele
caracteristici principale: P 1o\=300mW; I J!!!~f."f:-~~"'!!---[e
V cEo=45V; 'c=100mA; h FE =125+260. II
Sunt de tip npn ~i pot fi inlocuite cu
BC548 , BC549 etc.
Toate tipurile de tranzisloare
enumerate sunt livrate in capsu la TO-
92a ~i sunt fabricate de IPRS Baneasa.
Cea de-a doua jumatate a
circuitului LM358 (C I1 12) esle monlat
in conexiune de urmanre ~i permite

ob~inerea
jumatatea tensiunii de alimentare,
unei tensiuni egale cu
ad ica 6V, care serve9te ca masa, fiind
lJ~~~~!!!~~;~;9~~~~~~~~~~-J
utllizata ata.1 pentru generalorul de
curent, dH ~i pentru reglajul K 6-----"
amplitudinii de ie~ire .
Tranzistoarele T2 ~i T3 se vor Figura 4
TEHNIUM • Nr. 6/2000 15
LABORATOR
VOLTMETRU NUMERIC CU C520D

ing. ~erban Naicu


Acumu latorul electric de pe autove hiculului sa cunoasca in figura. Acest divizor esle astfel incal
autove hicu le, in func!ie de natura permanen!a tensiunea exacta de la tensiunea de pe R2 sa fie 0 sutime din
fabrica!iei, are 0 anumita durata de bornele bateriei. Autoturismu l are tensiunea tolala aplicata la bornele
serviciu, indicata i n ge neral de prev8zut din construc~je un voltmetl1.l divizorului (R 1+R2).
constructor. Dar, aceasta durata de termic, care are precizie destul de Daca tensiunea la borne Ie
via~ poate fi manta sau dimpotriv8, relaliv8. bateriei este de 12,5V, la capetele
mic~orata, de catre posesorul Unii automobi li~ti pasiona~i au rezisten!ei R2 se gase~te a tensiune
autovehiculului, in func\ie de modul dotal deja autoturismele cu indicaloare de 125mY. Aceasta tensiune analogica
cum exploateaza aeeasta baterie de optice cu LED-uri pentru indica rea trebuie transpusa intr -o 3fi~are
acumulatori. tensiunii acumulatorului. Acestea sunt numerica . Rolut conversiei semnalului
Acumulatorul pentru prevazute cu doua sau Irei LED-uri ~i, analogic in valoare numerica it de!ine •
autoturisme con!ine trei sau ~ase in func!ie de modul cum sunt aprinse , circuitul integral Cll, de tipul C520D
celule (6V sau 12 V), fiecare element conducatorul auto !,>tie intre ce limite (echivalent cuAD2020). Acest CI este
avfmd un poten!ial de 2+2,1 V. Sateria se afla tensiunea bateriei. Aceste un convertor analog-digitat de trei digi~.
de 12V se considera descarcata. daca indicatoare optice sunt oricum mai Configura!ia pinitor lui C520D
lensiunea pe fiecare element scade precise decat cele din dotarea (vedere de sus) esle data in figura 2.
sub 1,7+1 ,BV, ded 0 tensiune lolata la autolu rismului, dar prezinta ~i ele un Tensiunea culeasa de pe
borne de 10,2+ 10,3V ~i incarcala cand grad de relativitate. rezisten\a R2 se aplic8 la inlrarea CI1
tensiunea pe element atinge 2,3+2,4V, 1n articolul de fata prezentam (pinii 10-1 1). La ie~irea CI1 (pinii 2,1 ,
deci la bornele baleriei 13,B+14,4V. un voltmetru numeric realizal cu 15, 16) se ob;ine semnalul numeric in
w
"
SOIlS Sv

.~'" 9 .. ~!~f~

"
~.

"'J..::'.l i'0 ~~v:,'"" \I


._- _ Ii
" '"
_Ii
.J!!'
"..'" """"
r.
"' '" """ '"
" Cl(26)

C, " , '" , "' '"


h '- -
,- '-
H~ ,
~' .(I U
\~ 7~3
, -~

.D<- o,
It
1= ;:::
c_, i:::: ;:::
~
H I I ~O ", I-I
-
"''''''' ', I-I r I I I
~~
1~ ~
"""' E ;:::
(D14101
i/ _0
I I _0 _0

I~f
q
1113..l119

~
• I' 10 .1.
~

- 9 "1 111100
H AIIsocJeIo SU"I! M:lE2101 . AR SO\! V [rod lOU venIj. Figura 1

Tensiunea la bornele baleriei circuite integrate ~i tranzisloare, cu un cod BCD, semnal care se aplid\ la
nu trebuie sa depa~easca aceasta grad faarte ridicat de precizie a intrarea C12 (pinii 7, 1, 2, 6). Acest
valoa re de Tncarcare, dar ni ci sa masurarii !,>i a fi~ flrii (zecimi de volt), un circuit integrat este de tip CD B44 7
coboare sub limita minima admisa cansum redus de la sursa de energie (echiva lent c u D147D) , f lind u n
(acesta fiind rolul releului regulator). (baterie), 0 construc!ie compacta, un decodor BCD-7 segmente. Semnalul
Folosirea ~i chiar slocarea bateriei in volum mic !,>i rezisten!8 la !,>ocuri !,>i ob!inut la ie~irea CI2 (pinii 9-15) este
stare descarcata produce deteriorari vibrapi. aplicat afi!,>Oarelor cu 7 segmente de
ireversibile in structura ei , care duc Montajul prezentat este tip MOE 101 .. .4 (cu anod comun) .
nemij locit la scurtarea duratei de co n ceput pentru a echipa Conexiunile pinilor afi!,>oareJor
serviciu. Dupa orice descflrcare autoturismele cu acumulator de 12V, MDE 2101 ... 4 sunt prezenlate i n
importanta bateria trebuie inclircata in dar se poate adapta u~or ~i pentru cele figura 3. Pe primete trei afi~oare va
maxim doua-Irei are. 0 intarziere de de 6 sau 24V. apare valoarea tensiunii masurale pe
cBleva zile produce a distrugere a tn figura 1 esle data schema rezisten\a R2 ~i afi~ala numeric (i n
placilor din care e constituita (in special montajului. cazu l luat: 125). La eel de-al doilea
a celor pozitive). Tensiunea la bornele bateriei afi~or se aprinde punctul zecimal Dp
in concluzie , esle foarle se aplica la capetele divizorului rezistiv (prin tegarea pinului 9 la masa , prin
important penlru con du catorul (R1+R2), cu polaritatea indicala in intermediul R20), penlru a obpne
16 TEHNIUM . Nr. 6/2000
LABORATOR
valoarea a fi ~a ta 12.5. Aces! lucru esle necesar potentiomelrul P2 se face reglajul de
Pe eel de-al patrulea afi~or se pentru a pulea utiliza doar un singur maxim (afi~oa rele trebule sa arale
aprinde i n permanen!a litera U (prin circuitdecodificator ~i nu trei (cale unul 10.0U). Se repeta reglajul. Nu este
legarea pinilor 2 , 7, 8, 10 ~i 13 - penlru fiecare digit). Curentul normal neeesara efecluarea reglajului decat in
corespunzfltor segmentelor b, c, d, e, printr-un segment esle de 10mA. doua puncte data fiind caracteristica
f - la masfl) care simbo lizeazfl Tinand cont de cele afirmate mai sus liniafi~ a convertorului.
tensiunea (vol~i). il yom lua de 30mA. Daca se efectueaza 0
Alimentarea montaju lu i se Avand in vedere ca la un proiectare ingrijita a cablajului pe 0
fa ce de la tens iu nea bateriei de moment dat avem aprinse 7 segmente placu!3 de stec1otextolit, aceasta nu va
acum ul atori prin intermedi ul ~i punctul zecimal, rezuM un curen! depa~i dimensiunile de 7x6cm'2. De la
stabil izatorului serie de tensiune "consumar de 240mA. acest cab laj se pleaca cu f ire

i~ .
A1[IICO DfdA) A3t1lCO IYJA) La curenlul de 30mA, caderea
0","00
AO{OlCOAlA) 15 A2(lICOtwA} de tensiune pe un segment este de
f fN 2,2V. Cacterea de tensiune pe regiunea ,CA"'"
CE a tranzistoarelorT2-T4 la satura~ie • dCATOQ

I[ .
3 GAIN POT
INTEGRAl1NG CAP este foarte mica (aproximativ 0,3V) .
HOlD
12
HIGH INPUT Rezulta valorile rezistoarelor R13-R20.
• DpCATOQ

GROOIID a lQWt<PUT Rl3-R20=(SV-(2,2V-0,3V)/30mA=B3Q. " cCATOQ


"CATOO
ZERO POT _ - . . _....._ _ ZERO POT Pentru calculul rezisten!ei R21
_eMOO
observam ca ultimul afi~or are aprinse
Figura 2
in permanen!3 S segmente. Caderea eCAKX>

realiza! cu tranzistorul T1. Tensiunea de tensiune pe un segment, la curentul


in baza tranzislorului esle stabilizata de 10mA, este 2V. Figura 3
cu dioda zener 0 1. de tip PL5V6Z, iar Rezulta: conductoare la cele patru afi~ oare
tensiunea di n emitor esle de 5V R21=(5V-2V)I50mA=60n . aflate la bordul autoturismului.
(U E=US-U BE=5, 6V-0 ,6=5V). Tranzistoarele T2-T4 se aleg Aceslea se vor fixa pe 0
Rezistenta R3 asigurfl astfel incat sa suporte un curen! maxim placu\fl de stec lotextolit c u
polariza rea bazei tranzistoru lui ~i a de coleclor de 240mA. dimensiunile de 2,5x5cm 2 pe care se
diodei zener. Am calculat-o astfel incat Dupfl terminarea executa rii duc !raseeJe de legatura .
sa permitA trecerea unu i curent de montajului unneatii calibrarea lui care Cu excep!ia C l l (C520D)
30mA. se executa astfel : se aplidlla intrare 0 componentele su nt de fabricatie
Rezulta: tensiune riguros cunoscuta, de romaneasdl.
R3=UII=(12,5-5,6)I30'10"=230n exemplu 10V. Cu un conductor se Usta de materiale
Tensiunea sl abilizata rezul- scurtcircuiteaza rezistenta R2 , la C11=C5200 (A02020); CI2=C08447
tantlt de 5V, care alimenteaza montajul intrarea convertorului Cll se aplica (01470); afi~oare MDE21 01 .. .4 R sau
esla filtrata cu condensatoarele C2 tensiunea zero vol~i. V (ro~ii sau verzi);T1=B D135; T2+T4=
(frecvenle joase) ~i C3 (frecvente Se regleaza din poten~ometru l BC251; 01 =PL5V6Z; C1 =330nF;
inalte). Pl cu care se face calibrarea valori! C2=33~FI16V; C3=100nF; P1= 10kO;
De la pinul 4 al C I1 (MSD - zero (afi~oarele trebuie sa indiee 00.0 P2=22kO;R 1=9k9; R2=1000; R3=
most significant digit) se aplica prin U). Se desface ~trapul de pe R2 , deci 2300; R4=R5=20kO; R6+R9=10kn;
intermediullui R12 0 lensiune negativ8 la intra rea convertorului se aplica Rl0 +R12 =1 kQ; R13+R20=83.Q ;
in baza tranzistorului T2 pentru tensiunea de 100mV. Din R21=600.
aprinderea primului digit din stanga (in , -_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ __
figura 1) . care esle cel mai - urmare din pagina 6 - recePtionat sau numai a rezultatulu i
• semnificativ. In aceasta situa~ie T2 se un filtru post-demodulator trece-jos FIR unei opera!iuni de f iltrare dupa
satureazfl, tensiunea U CE scade spre (B Hz+1200Hz cu 31 prize). Dupa indicative.
zero, decal anodul comun al afi~oru l ui refacerea tactului de bit intr-o bucia o varianta a programului a fost
(pinuI3-14) esle legat la +5V. PLL numerica , dalele extrase sunt adaptata pentru radioreceptorul WR-
La fel se procedeazfl pentru o ferite parpi de program care 3000i·DSP (http://'INoMJ.winradio .com),
digilul cel mai pu~in semni ficativ implementeaza protocolul AX2S. i n care schema din figura 3 a fost
comandat de la pinul S (least significant Un astfel de program, scris i n inclusa in programuJ procesoru lui
digit) prin Rl0 ~i T4, la fel pentru digitul mediu l Borland Delphi ~i destinal numeric de semnal i n virgula fixa
din mijloc. numai monitorizarii traficului radio- ADSP-210S ce are asocial codecul
Cll-CS20 0 are ie~irile pachel desfasu rat in benzile de TLC3204S. figura 4 (e~anti o narea
multiplexate, comanda aprinderea amatori a fost inclus in programul de semnalulu i audio se face cu
celor trei afi~oare pe rand (limp de 0 operare al radioreceptorului WR-1oom aproximativ 19,BkHz).
treime de perioada fiecare) ~i nu toate (http://www.winradio.com). Grafica Urmarite in Irafic pe termen
odata, cu 0 viteza foarte mare pe care programului esle tipicfl Windows'95, iar lung programele se comporta foarte
ochiul amenesc nu 0 percepe, optiunile ap l ica~iei sunt numai eele de bine, chiar atuncr cand ruleaza in
afi~oarele Ie vom vedea tot timpul vitezi! de date ~J crearea unui log pe fundalul attor aplica~i Windows.
aprinse. hard-disc pentru intreg traficul
TEHNIUM • Nr. 6/2000 17
~ LAB ORATOR

DETECTOR DE VOT

Aurelian Uizaroiu
Montajul propus poate fi fologit inchid intrerupatoarele 11·18, LED-ul S8 NAND. Tn acesl ca z se uli lizeaza.
ca detector de vot unanim sau ca stinge. ie~irea de la terminalul 13, iar simbolul
indicator al inchiderii tuturor u~i'orl Daca S8 dore;;te aprinderea grafic al portii esle eel specific funcliei
ferestrelo r dintr~o locuin~a, sau a LED-ul ui c~ nd S8 realizeaza log ice NAND. Tn schema a doua, Gil
portieretor unui autoturism. unanimitatea de vot, CI2 4050 S8 4068 esle folosil ca poartc1 AND. Tn
Detectorul S8 bazeazc1 pe i nlocu ieste cu CI CMOS 4049. aceasta silua~e se falos~te ie~irea de
folosirea une; p0!1i togice cu 8 intrari, tn schema din figura 2 LED* la terminalul 1, ia r simbolul grafic al
de tip AND sau NAND, in func~ie de ul se sli nge cand aricare dintre potiii esle cel specific fungiei logice
ie~i rea utHiza~ . inlrerupaloarele 11 *18 se inch ide. Daca AND.
in schema din figura 1 Cr1 . de se d ore~le aprinderea LED-ului cAnd in func!ie de logica adoptata
tip CMOS 4068, este folosit ca poarta unul dintre eele 8 inlrerupatoare se pe ntru semnalizarea sla rii
NAND. LED·ul canectat la ie~irea GI2 inchide, se inlocu ie~le CI2 4050 cu CI intrerupatoarelor 11 -18. in locul CI2 de
de tip CMOS 4050 se stinge numai in CMOS 4049 . Monlajul poale fi uti! Up CMOS 4049 sau 4050 se pot folosi
cazul in care toate cele 8 penlru supravegherea unor u~ifinlran. tranzistoare pnp!npn, de tip BC177!
intrerupiHoare sunt inch is e. Tn Se poate observa ca, in prima BC 107, coneeta!e corespunzator.
consecjn~ , ~nd to!; partlcipan!ii 13 vot schema , C114068 esle folositca poarta
''N

t....!.:"--' ,,

; "
,•
,
""'"
,
Figura 1

GENERATOR R-C

ing. Drago~ Marinescu


Conform regul1l0r. in Analiza.nd ultimele doua tensiune de ±15V, nivelul tensiunij la
generatoarele de oscilatii armonice, expres ii se vede ea madifieand je~ ire pe frecvenlB de 5kHz a atins 25V,
circuilele care dau frecven!ele l?i valoarea rezistorului R3 se poate scazand apoi la frecven~e mai inaJte.
circuitele care creeaza condiVile pentru
sehimba conditia de aparipe a Practice sunt, de asemenea,
autoexcita rea oscita~iilor nu sunt oscila!iilor, fapt care nu influenteaza generatoarele in care rezistoarete au
independente ~i cu mare greutate asupra frecven!ei generatorului, care fost inlocuite cu condensatoare si
devin compatibile. se stabite~te cu rezisloruf Rl . condensatoarele cu rezistoa re. in
Generatorul a carui schema Alt avantaj al acestui tip de acest caz, co nd iti a de apari!ie a
se prezinta in figu ra 1 elimina aceasta
generator este faptul ea, inseriind oscilatiilor ia forma:
dificultate. ambefe CI, ma.rim tensiunea in banda R3C3=C2R1 R2I(R1+R2)
Caracteristica de transfer pe
larga. pe care 0 au. Tn aceas ta. situa!ie, tiput
Cll de la punctul A la punetul S, se Experimentand montaju l cu circuitutui integrat trebu ie ales !inand
exprima cu rela1ia: daua circuite integrate de tip j3A741 seama de frecven!a superioara de
UB= (( 1 +p (C 1 +C2)R2) / (sau cu un J.-tA747) s-a demonstrat ca lucru.
(1 +p(C1 +C2)R2+p'C1 C2R 1R2»UA= se poate lucra pana. la frecvenlB de Bibtiografle
F1(p)UA, 150kHz. Alimentat de la 0 sursa de Radio, nr.311987
iar caracteristica de transfer de la
punetul S la punetul A, cu rela~a: ,
UA=(pC3R3/(1 +pC3R3»UB=F,(p)uB' •
Candi!ia de apariPe a C3
ascila!iilor armonice esle:
F,(p)' F,(p)=1,
care.• pentru frecventa: R3
f= 1/2.,JR1R2C1C2 f - -C } - - 0 4 ....
se realizeaza daca:
(C1+C2)R2=C3R3.
18 TEHNIUM • Nr. 6/2000
AUTOMATIZARI ==============================
CONVERTOARE TENSIUNE-FRECVENTA
CU EGALIZARE DE SARCINA CU COMPONENTE STANDARD
- .
ing . Gheorghe Pelinescu
Utilizate in sintetizatoarele basculant monostabil esle dec!an:::;at. T=(lo/l)to: f=1IT=l/loxta
numerice de funclii de limp cu perioada se activeaza generatorul de curent Curentul de intrare I este
variabila, convertoarele tensiune- constant la. tensiunea pe determinat de tensiunea de intrare Ui
frecventa au rol determinant in eeea condensatorul C sca.zand liniarin timp :::;i de rezistenta de intra re R (I=UilR).
ce prive~ t e ob\inerea unor valori de la tensiunea Up la tensiunea Uc(to): Procesul de incarcare-descarcare a
.performante pent ru liniaritatea ~i U c( t))=·( 1/C)( '0-' Ito+ Up condensatorului C se repet a.
domeniu l de frecventa ale inlregului La revenirea circuitulu i ob!inandu-se la ie:::;irea convertorului
sistem. bascu lant monostabil, generatorul de impulsuri de durala 10, ce se repeta cu
Datorita faptului ca asigura 0 curent constant esle dezactivat, astfel frecven!a: f=(1/Rxlaxto)Ui=kxU i.
li niaritate teoretica perfec ta, indH condensatorul C se va incarca Daca se men! in constante
convertoarele tensiune-frecventa cu printr-un curent constant I pana la marimile R. lo:::;i to' atunei frecven!a de
egalizare de sarcina sun! realizate ca atingerea din nou a valorii tensiunii de ie:::;ire va fi direct proportionala cu
circuite integrate monolitice de caire prag , Up: tensiunea de intrare Ui. Se remarca
firme de prestigiu, dar prezinta interes Uc(T)=( 1/C)I(T·to)+Uc(to) independenta frecventei de marimea
!?i implementarea lor cu componente La sfar:::;ilul perioadei T, eondensatorului C . practic insa
discrete. tensiunea pe condensalorul C va va loa rea minima a acestuia este
Principalele elemente ale unui reveni la valoarea initiala Up (de unde dictata de cond i!ia de nesaturare a
convertor lensiune-frecven\a cu :::;i denumirea de convertor tensiune- integratorului la momentul to :::;i atunci
egalizare de sarcina: integralorul, frecventa cu egalizare de sarcina) , cand tensiunea de intrare es!e minima .
comparatorul !?i circuitui basculant comparatorul declan:::;and circuitul Condi!ia 110 I> III determina
monostabil. impreuna. cu generatorul basculant monostabil: valoarea minima a rezisten!ei R pentru
de curent constant. sunt indicate in Uc(O)=Uc(T)=Up o valoare maxima impusa (de obicei,
figura 1. Din eele Irei relatii de mai sus 10V) a tensiunii de intrare Ui.
Functionarea este redata in rezulta valoarea perioadei T, respectiv Timpul de raspuns al
diagramele de timp din figura 2. Tn frecventei f, ale impulsu rilor generate comparatorului !rebuie sa fie inferior
intervalul de limp O+to' in care ci rcu itu l la ie:::;irea convertorului: duratei to; insa facloru l limitativ
c
Up __C'- -
- - - - - - - - - - - - - --_- ----
I
I
I I
___ '_,,·-_--
____ _ _ _ ____ L __ __ _
C3M I I
" I
Uccropo·aror I I
I

Figura 1 oh,. b I
I
i
I
I
• I

·15V
lN41A8

". J 10
Figura 2
l..
10K preponderent in cre:::;terea frecvenlei
VI <5V
2N2901
..v maxime de ie:::;ire il constituie raspunsul
10K "'
jo-t:':J-t---H--,
15K integratorului, deoarece in general
l NA1A8 '''''' ampJificatoarele operation ale cu
decalaj redus au 9i banda de frecven!a
MMC4098 ma; redusa .
"' Din ultima relatie rezulta ea
QI----{o) stabilitatea frecventei de iesire este
Rase! +T11
direct legata de stabilitatea marimilor
to
R, 10 9i fata de varia~ia tensiunilor de
"V alimentare, a temperaturit mediulul
.. 6Y ·1 6V Figura 3 ambiant ~i a imbatra:n irii
&M1OB componentelor.
TEHNIUM • Nr. 6/2000 19
Q
AMPLIFICATOR UHF
================== VIDEO-T.V.

ing. Croif Valentin Constantin


Generalita,i fi de mare amplificarea montajului , eel semnal suficient de mare pentru a nu
Tn articolul de faJ.c3 propun celer care inrautate~te calitatea imaginii esle fi nevoi~i sa folosim amplificator cu
interesa\i realizarea unui amplificator zgomotul. Putem intalni siluatii cand un ca?tig fcarte mare , care uneori este
pentru banda IV ~i V TV. Schema de amplificator cu amplificarea ;?:30dB sa greu de realizat, iar pe seama sa cade
fata esle rezu ltatul unor experien!e nu ne satisfaca dorintele din cauza toata vina in cazul unor rezultate
practice in acest domeniu, la care s-a zgomotului prezent pe imagine, proaste.
urmarit imbunata\irea raportului zgomot dat de amplificator, in special Tn concluzie, cu un amplificator
semnal/zgomot. de primul elaj din componenta sa. cu factor de zgomot, F, mic?i a antena
Am observat ca dorinta unor o alta observatie, demna de foarte bun§. , rezultalele sunl mai mult
constructori amatori de a realiza luat i n seama, esle faplul ca trebuie decal salisfacatoafe.
amplificatoare cu c:3?tig mare este sa ne procuram sau sa realizam 0 Personal am folosit a antena '.
uneori nejustificata deoarece, oric~H ar antena foarte buna, care sa asigure un Yagi cu 20 de elemente. Monlajul esle
r-~r-----C-"4"--'--------"-----jr-<>'3 .. <N


l+
m

c. w C16I CI7

BF.'19 1A SFG65
12pFI
L5
'2pfI " ''''
co
I''''
1I2

Figura 2 C9 e13
V pF 2.7pF CI5 001
II
" , '9<'

C, C2 C3 c,
"' " '" 'u

t'1'1'1
uo II n 13
OG" BFr!91A ~R91A

C3
IIpi'"
10

r
tl L2 lJ
2.7:[ I'" Figura 1

Tn figura 3 este prezentata 0 monostabil , pentru sesizarea atingerii se va incarca la 0 lensiune superioara
schema pracUca de convertor valorii tensiunii de prag fiind utilizat valorii de prag (1/3 din tensiunea de
tensiune-frecventa cu egalizare de comparatorul intern. De remarcat ca alimentare) a comparatorului .
sarcina, care prezinta parametri generatorul de curent constant Variantele de convertoare
notabili: 0 liniaritate mai buna de 0,8%, debiteazE! un curent negativ, ceea ce tensiune ~frecve nta prezentate ,
frecven~a maxima. a impulsurilor la permile ca tensiunea de comanda sa conti nand componenle standardizale
ie?ire esle mai mare de 100kHz pentru fie pozitiva (maxim +10V). Din aceasta ieftine, au 0 func!ionare sigura $i se pot
a tensiune de intrare de ~10V, iar cauza, spre deosebire de schema din ingloba in scheme mai complexe sau
raportul dintfe frecventa maxima?i cea figura 3, condensalorul integratorului pol fi realizate sub forma de module
minima esle de 1000. Evide nt, "'- 15V
independente.
stabilitatea frecven!ei esle conditionala
de stabilitatea tensiunilor de 10"
'0' _lSV

alimentare.
Se identifica u?or elementele ·l SV
II
componente prezenlate in figura 1:
+l SV 'OK
integratorul A 1, comparatorul A2 , ' 0' , '5< 2
, 555
5
generatorul de curent constant
campen sat cu temperatura V1 ?i 3 , '"
circuitul basculant monostabil 01 .
l N4148
Dioda V2 permite amorsarea sigura a 20'
oscilatiilor, intrucat monoslabilul este
- lSV
I''''
declan?at pe front.
Pentru frecven~e mai mici de
50kHz se poate realiza un convertor
tensiune-frecventa cu egalizare de
sarcina ?i cu circuitul integral 555,
schema fiind prezentala in figura 4.
Figura 4
Circuitul integrat 555 lucreaza ca . 15V

20 TEHNIUM • Nr. 6/2000


VIDEO-T.V.
un rezulta! experimental, fara amplifrcarea) 1:>i a marT impedanlB sa vorfolosi rezistoare chimice cu pelieula
masuratori de laborator, respectiv de intrare. Sa ob!ine astfel un prim ataj see~ionata in spirala, deoarece sunt
rezultatul unOf modiricfui aduse unor cu zgomot propriu bun. inQuctive ~i au un factor de zgomot
scheme de amplificatoare existente pe Celelalte douel etaje sunt ridieat. Recomand rezistoare cu
pia!8 . realizale cu tranzisloarele BFR91A, peJicula metaUca, deoarece pe langa
• De~i am reaUzal 0 simulare pe ceva mai cunoscule amatorilor. Dalele precizie !?i stabilitate ridicate au un
PC a schemei, rezultatele nu pot fi tehnice ale tranzistorului BFR91 A sunt coeficient de temperatura scazut!,>i un
intotdeauna conforms cu realitatea, pu!in infenoare celor ale lui BFG65, F:S:0,25,NN pentru rezistoare mal mid
deoarece la un astfel de montaj (rna! insa cu mult superioare lui BFY90. sau egale cu 100kQ.
ales rea liza! in re9im de amalar) La dimensionare s-a ~inut cont Condensatoarele, ca !?i
inlervin intotdeauna capacita~i !iii ~i de faptul ca, pentru a asigura 0 rezistoarele, vor avea terminalele
Inductan!e parazite, care modifies stabi litate cat mai buna a tfliate cal mai scurt posibil, de preferat
tapologia reala a schemei ~i implicit amplificatorului, trebuie ca rezistoarele condensatoare fara terminale _Se ~tie
paTarnalrii sal. de reaeye dinlre coleetorul ~i emitorul ca doar ca~iva mm de terminal prezinta
Pe tal domeniul benzii Ulf in tranzistoarelor sa fie cat mai mici fata o inductivitate de ordinul a di!iva nH

""'"
o
F~ra3
general, amplificarea esle mal mare de de rezlstoarele din colectorul la IF Astfel, un condensatarinseriat cu
25d8 !,>i prezinta un factor de zgomot tranzistoarelor (R2, R4 si RB) , terminalul sau peate intra in rezonan!a.
bun, observabil pe ecranul TV. Un alt Deoarece semnalul din colectorul unui Tranzistoarele trebuie lipile cal
element important este sursa de tranzistor se poale intoarce prin mai repede pentru a nu Ie incalzi
alimentare. Ea trebuie sa rle foarte bine rezistorul de reac!ie dintre baza. ~i excesiv ~i a Ie mari iremediabil factorul
filtrata (cu capacita~i de eel pu~in eolector, se reduce mult amplificarea de zgomot propriu.
OOO~F), reglabilfl !,>i stabilizata efectiva a montajuluLAcest neajuns se Toate componentele se var Hpi
eaparat. Domeniul de varia!ie a inlatura prin lmpal1irea 1n doua a MbogatM pe partea de circuit imprimat
tensiunii sursel trebule sa fie 3+9V. rezistorului ~i scurtcircu itarea (binein!eles, pute!i incerca l?i varianta
Optimull-am obpnut pentru 0 tensiune semnalului la masa printr-un mantajului in aer, dar nu pot anticipa
de 5·6V, peste aceasta valoare nu se condensatorcu reactants (Ia frecventa rezultatele).
mai inregi st reaza a modifieare minima de lucru) mult mai mica decat Capsulele tranzistaarelor
sensibila a parametrilor de iel?ire ai rezisten!a rezisloarelor R3, R6 l?i R9. utilizate sunt date in figura 2
amplificatorului. Eventual, in prezen!a De asemenea, s·a tinut coni de faptul Bobinele se vor realiza din
unui semnal foarte puternic, la 0 ca valoarea lui R1, R5!,>i R6 sa nu fie CuEm !?i au urmatoarele date
tensiune de alimentare mare, schema prea mica, deoarece se afta in paralel constructive: L2=L3=L4=L7=1 ,5 spire,
poate intra in oscila\ie. pe impedan~a de intrare a CuEm=O,Bmm in aer pe ¢=3mm;
Oescrierea schemei tranzistoarelor. L 1=2spire, CuEm in aer pe <1>=3mm;
Oupa cum se abserva, Realizare practica L5=L6=L8=L9=3,5spire, CuEm in aer
schema (figura 1) contine trei etaje de Montajul se realizeaza pe a pe <ll=3mm ; L 10 !,>i L 11 sunt linii
amplificare. Primul etaj este realizat cu p1acuta de cablaj graval (op!ional) ca realizate din terminale de componente
tranzislorul T1 de tip BFG65, conceput in figura 3 ~i va fi ecranat pe margini cu diametruf de 1mm, respectiv 1,5mm
de firma Philips special pentru lucrul cu a tabla de AI sau Cu, cu grosimea cu lungimea de 20+22mm ; L 12=20
la frecven!e inalte (fr =7,5GHz !,> i de O,3+0,5mm. spire, CuEm ¢ 3mm; L 12 permile
factorul de zgamat prapriu :S:3d8). Ca la arlce montaj de ali mentarea mantajului cu tensiune
Acest tip de tranzistor se gase!,>te la amplificatorde inalta frecven!<3 !rebuie pozitiva fala de masa, prin cablul
un pre! rezonabil. Curentul de colector luate ni::>te precaupi absolut necesare coaxial ~i totooa18 impiedica scurgerea
al lui T1 este ales mai mic pentru a pentru ca montajul sa nu fie sursa de spre masa a semnalului amplificat de
miCl?ora panta tranzislorului (implicit insucces. Astfel, in nici un caz nu se la antena.
TEHNIUM • Nr. 6/2000 21
~
iNLOCUIREA TRANSFORMATORU LUI DE L1NII
LA T.V. DIAMANT 220
ing. ~erban Naicu
Receptorul de te leviziune electrica a transformalo rului de linii din Dupa lipirea lor!?i introducerea
DIAMANT 220 (FOTON 225), produs TV DIAMANT 220 (fi gura 1a) !?i a bornei de FIT la anodul 2 al TC,
in fosta Uniune Savielica, esle inca transformatorului de linii romanesc lelevizorul se poale porni.
foarte raspandit la popula!ie. Acesta (fig u r a 1 b) care echipeaza Sa urmanm ce modificari s-au
are particularitatea uti l iz~rii pentru televizoarele cu circuite integrate. Tn produs praclic in schema televizorului.
obtinerea foarte inaltei tensiuni (FIT) a cazul acestuia din urma, precizam ca Primarul transformalorului nou
unui dublor de tensiune greu de pinul 9 (prizs mediana) exista doar la (romfmesc) va avea pinii 2-3Iipi~i intre
procurat. ' Iransformaloarele de linil care ei, deci cele doua infasur~ri inseriate,
Transformatorul de linii utiliza! echipeazA lelevizorul cu CI cu consum iar pinul 1 la masa !?i cel~talt capat al
de acest televizor esle si el diferit de redus de energie (cu dioda de FIT bobinei (pinul 4) la pinul 9 marca! pe
transformatoarele de linii folosite in i ncorporata). cablaj legat cu pinul 4 de pe cablaj (Ia
lelevizoarele romane~li ~i la fel de greu
de procurat ca !?i dub!orul.
Transformatoru l de lini i din TV
DIAMANT 220 prezinta 0 i nfa!?urare
care nu e lipi! nici un termina l al
transformatorului nou de linii, deoarece
'.
primara (5-12) !?i Irei infa!?urari pinul 6 al acesl uia , am preclzal
,r-<", secundare: 10-13 (penlru RAA). 4·11 anterior, este Tndoit Tn sus ~i legat la
(tensiune de accelerare) ~i 3-14 (FIT). masa). Pinu l 4 de pe cablaj este
2(NC)
2 Transformatoru l de linii conec!at la KT1 , deci primaru l
romanesc prezi nta 0 i n fa~u r are !ransformalorului de linii (pini; 1-4) a
primara sectionata in doua jumata\i (1- deveni! infa!?urare secundara pentru
2 !?i 3-4) !?i trei infa~uran secundare: ob~inerea lensiunii de +550V (dupa
FIT
bobina de FIT, 7-8 (penlru filament) !?i redresare cu dioda 3D1, alimenland
(r:lubIorJ 5-6 (pentru tensiunea recuperata de pinu! 3 al tubul ui cinescop - grila de
28V). Men\ionam ca cea de-a doua accelerare).
infa~urare, notala 3-4 (legata in paralel Tnfa~ura rea 7-8 (care anterior

,,
, AAA cu prima), esle pentru armonica a III· era destinata alimenlarii filamentului

i[O
: 13
a,
Dups ext rage rea de pe
modulul de baleiaj al teJevizoruJui
DIAMANT 220 a transformatorului
TC) are pinul 8 la masa , iar pinul 7 la
plnul 3 marcat pe cablaj, care a fast
legat cu pinul 10 de pe cablaj (in care
nu pstrunde nici un picioru!? al
~, original (din cauza unei defec~uni a sa transformatorului de linii, deoarece
OJ. Figuro 1 b). sau a dubJorului). se vor opera unele piciorusul corespunzator 3 a fosl Tndoit
modificari. in sus ~i legal cu 2) fumizfmd impulsuri
Deci, in cazu l defectaril uneia 1n fig ura 2a se prezinta partea pentru RAA la cupla w17a , pinul 7.
dintre aceste dous componenle de cablaj originala din zona Tnfssurarea 5-6 a transfor-
(dublor, Irafo linii) depanatorul se ana Iransformatorului de linil de pe TV matorului de linii (destinata anterior
in fala unei probleme greu de DIAMANT 220, iar in fjg ura 2b cum fabricarii tensiunii recuperate de 28V)
solutionat cu materiale autohtone. va arata ea dupa operarea modificarilor va avea pinul 6 la masa, iar pinu l 5 la
Se pune deci intrebarea daca necesare. Se observa ca s-au intrerupt pinu l 5 de pe cablaj , devenind in
se poate uti liza , la acest tip de traseele care legau la masa pinii 3 ~i 9 aceasts situafie primarul transfor-
televizoare, un transformator de linli ai transformatorului de linii, pinul 3 se matorului de linii. EI esle cupla! i n
romflnesc, eliminand in acest fel ~j leaga la pi nul 10, pinul91a pinul4, iar emitorul tranzistoru lui final de linii
necesitatea folosirii unui dublor de pinul 2 1a mass. in rest nu se opereaz~ 3.T10,
tensiune . Acesl lucru esle posibil, nici 0 modificare pe cablajul Sabina de FIT i !?i pastreaza
deoarece bobina de F IT a televizorului. destinatia, fu rn izand foarte Tnalta
transformatorului de IInii romanesc Noul transformator de linii tensiune' (16-18kV) redresata cu TV 18
furnizeaza chiar foarte inalta tensiune (romanesc). Tnainte de introducere, se (incorporata sau nu in Irafo linii)
(dupa redresarea cu dioda TV18) pregate!?te in felul urmator: pinii 2 ~i 3 necesars anodului 2 at TC.
necesars anodului 2 al lubului ai acestuia se indoaie in sus si se
cinescop, spre deosebire de lipescintre ei (nu se introduc in cahlaj) ,
~~' 0 ~,

~-
Iransfonnatorul de linii de la televizorul pinul 6 se indoaie in sus si se lipeste
DIAMANT 220 a carui infa!?urare FIT
fumizeaza doar jumatate din aceasta
la suportuJ de prindere (ra masa) , 'iar
pinul9 (daca exists) se Tndoaie ~i el in ,• ~
tensiune (care este dublata apoi cu sus !?i nu se conecteaza.
multiplicatorul YH9/18 ·03). Dupa aceasta opera\ie ,
X- i
0' o:.i ;:I~20'
Raspunsul la intrebarea de transformatorul se introduce doar cu 5
mal sus esle afirmativ, dar inlocuirea pini in gauri le din cablaj, i ncat sa I'"
.i ~o
10
este posib ila daar dupa efectuarea respecte urmstoarea echivalenla ..
unor modificari pe care Ie prezentam 1(12) . 4(9) , 5(5) , 7(3) 8(2), 'j n
i n continuare. paranteza s-a trecut numarul pinilor 0) , b),
Tn figura 1 prezentam schema marcap pe cablaj la TV .DIAMANT 220. Figura 2
22 TEHNIUM . Nr. 6/2000
VIDEO·T.V. ==============================~

,.
CONVERSIA iN MICROVOLTI
A NIVELURIOR EXPRIMATE IN dBm SI
, dBw
ing. Gheorghe Revenco
"Oecibelul" este 0 unitale de iar formula de legaturs esle: imediat ca aceasta inseam na de fapt
masura adimensionala, care exprima Nivelu l i n dBm=10logl U2/(ZX109 )], circa 10).lV, exprimare ee ne este foarte
logaritmic raportul a doua marimi fizice, unde U esle nivelul exprimat in familiara .
eel mal frecvent fiind rolosit in cazul m icrovol!i, iar Z este impedanta Mal rar se i n la l ne~te ~i
nivelurilor semnalelor electrice. Daca exprimata in Ohmi. Factorul 10 9 exprimarea nillelurilor in ·d Bw~. care
avem , de exemplu, un amplificator la provine de la exprimarea tensiunii Tn difera doar prin faplul ca nivelul de
intrarea cAruia S6 injecteaza puterea microvol~ ~i a puterii in miliwa!i , in loe referin !a ales esle de 1W. A9adar
P1 , iar la ie~ire se ob~ne puterea P2, de vol!i , respectiv wall. "dBw· inseamna "decibeli fa!fl de 1W .
atunei amplificarea in putere va fi , Daca pentru unii radioamatori Rela!ia de Iransformare, care
evident: formula de mai sus nu este prea rezulta lesne din formulele de mai sus,
Ap=P2IP1 . agreabila, Tn schimb nomograma din lIa fi:
Prin definitie, amplificarea in fl gura este practica 9i u90r de utilizat. Nivelul in dBw=n ilielul in dBm-30.
putere. exprimata in "Beli ~ , esle: Ea ne permite lesne sa facem Sensibilitatea reeeptorului din
A=log(P2IP1) . conversia propusa, in ambele sensuri. exemplul de mai sus, exprimata in dBw
Practic insa S8 prefera trasand 0 !lnie dreapta defin ita de lIa fi: -87-30=-117dBw.
losirea submuttiplului de 10 on mai punctul corespunzalor impedantei ~i Rezumand ceJe de mai sus,
mic , deciBelul , notal dB ~i atunei punctul corespunzalor nivelului rezulta ca exisla 0 m ul!ime de
formula de mai sus devine: cunoscut. Astfel, de exemplu , daca in modatila!i de exprimare a nivelurilor
AldBI=10Iog(P2IP1). prospectul unui receplor yom gasi ca semna lelor electrice (m ai sunt ~i
Daca impedantele de intrare sensibilitatea sa este de -87dBm, iar allele), iar rostul incursiunii prin lu mea
~i de ie~ire ale amplificatorului sunt impedan!a la borna de antena este de arid a a formulelor a fost de a ramuri
egale, alunci se poate serie : 50n. apeland la nomograma yom gasi aeesle lucruri. pentru a evita confuziile.
AI dB 1=1 Olog( U2IU 1)'=20Iog(U 21U 1), 101X1 - 50
care 6sle 0 formula mai freeven!
intalnita ~i luata adesea ca relatia de
defini~ie a exprimarii amplificarii in dB,
ceea ce este valabil insa numai daca "
~
impedantele de inlrare ~i ie~ire sunt
egale. =
Daca una din tensiuni, de
."
! ".
exemplu U1, este 19ata ca referinta,
atunci se poate exprima U2 in dB fa~a £<
~
'00
de U1, care trebuie precizat, caci altfel
ivelul ramane nedeterminat. In l
diotehnica astfel de exprimari sunt •
< <
! ~
i
uzuale. De exemplu, daca se ia ca ~

referin~ nivelul de tensiune de 1mY,


un semna! de 1OOmV va avea un nivel
~ "..
exprimat in dB {fata de 1 mY} de
20Iog100=20x2=40dB. "
Tn articolul de fata imi propun ·'00
Tnsa sa lamurim 0 alta exprimare
logaritmica a nivelurilor, derivata din

cele de mai sus, exprimare care este ,
tot mai f recvent intalnita , atal pe , - 11 0

scalele unor generatoare de semnale,


cat mai ales in exprimarea sensibititatii
receptoarelor de trafic, ~i uneori chiar
~i profesioni~tii au dificulta.!i in
echivalarea cu unita\ile de masura
'00
pentru tensiuni. Este yorba de
exprimarea nivelurilor i n "dBm~, ceea ,
... ·130
ce nu esle altceva dedit aplicarea
definiliei initiale, luandu-se ca referinta
,
...
pule rea d'e 1 mW. A~adar ~dBm ·
inseamna "decibeli fata de 1 miliwaW, ., . ,~

TEHNIUM • Nr. 6/2000 23


POSTA
, REDACTIEI
,

Popa Flori n, sat. Caporal V~ mul\umesc pentru urarile pe DI. Bogdan Gagiu - b-dul
A lexa, judoArad. Ai 18 ani 91 te dedari care Ie face!; revistei 9i mie personal. Chi 9inau, m.B, Bucure9ti - ~ Ma bucur
"un fi del eititor ~j binejn~e l es Tn ceea ce prive9te problema sa constat ca mal sun t cameni
constructor al revistei Tehnium". De dvs. , din cauza careia ~patimesc de 7· pasiona~i care duc mai departe revista
curand, ne seTii tu , ai intrat in posesia 8 ani ~, dupa cum ne seriel;, aceea de TEHNIUM - al carui cititer fidel sunt
rna; multor circuite integrate pe care a putea urma cursun de calificare in inca de la aparitia ei in 1970 - 91 imi

n
3
:c'...
, 7108 "
'.
, , " '"'"
"" "., "" "'"
"'"
, ... , ... 'v 'v 'v 'v
i=
'v
M
''''
Ulrf 1 8nF

75 75
permit sa va fac 0 sugestie, care, cred
eu, ar fl benefica pentru cititori :;;i
. '''''
'v anume i nf ii n tarea u nei rubrici a
cititorului i n care sa fie publicate , pe
nu Ie pot; folosi deoarece nu de!ii aces! domaniu , nu po! sa va dau un lange reclamele diverse lor firme
schemele de utilizare. rezultat optimist. Din pacata i n ultimii importatoare de scu le, piese
Si de aceea imi trimiti 0 Usta ani nu s-au mal organizat astfel de electronice, documenta!ie ~i anun!uri
con!ina'nd nu mai putin de 28 circuite cursuri, date fiind costu rile pe care Ie de cereri -oferte. De asemenea se pot
la care so li ci!1 date tehnice. Eu iti implica :;;1 interesul destul de scazut al face :;;i oferte de vanzare-cumparare
propun sa al rabdare sa Ie iei incetul eventualilor cursan!i. pentru aparatura electronica ."
cu incetuL Deocamdata lata raspunsul Va doresc mult succes i n Yom tine cont de propunere
doar pentru primele doua: AN7108!iii continuarea ac!ivitaPi dvs ! dvs.:;;i in funcpe de interesul manifes
AN7112, respectiv schemele lor de Acela{ii lucru , adica organizarea de catre ceilalJi cititor; :;;i de spatiul
ulilizare . Date le tehn ice sunt unor cursuri de electronica solicita :;;i disponibil in ravista, i i yom da curs.
urmatoarele: pentru AN7108 , dl. Cirstea Ion Crine din satul Fole:;;ti Mu1tumirn pentru urarile fticute!
Uccmin=2,4V, Uccnom=4 ,5V, de Sus , com. Tom~ni , Jud. Valcea,
Uccmax=6V, Pout=2xO,1W!iii RL=32Q, precurn si alii cititori. (gerban Naicu)
iar pentru A N71 12: Uccmin=6V, ,"",

Uccnom=9V, Uccmax=14V,
Pout=O.7W!iii RL=16Q. ""•
01. late!? Razvan-Gheorghe, , 'O¥
localitatea Girov,jud. Neamt, cxxl5631 .
Articolul trimis redactiei (~ Regu lator de
,
tens iune joasa") nu co respu nde ''''
"" 2 , "'"
exigentelor de publicare.
01. Zamfir Ion Gabriel. sIr. '"
AN7112
, 'ov
Mia:;unelelor, localitatea Segarcea, jud. 5 3

Dolj, cod 1168. "Am varsta de 25 de


ani !?i citesc revista TEHNIUM de la
, 4711F
WV
''''''
'0'1
. >OK "'"
varsta de 10 ani!?i 0 colectionez de la
"'"
15 ani , cand lucram ca uce nic la
atelierul de repara!i i radi o-TV al
bunicului meu· - ne scrie!i dvs. ''''I " ," ,010
24 TEHNIUM. Nr. 6/2000
TEHNIUM • 6/2000

CUPRINS:

AUDIO

• Fluctuometru - Aurelian Lazaroiu , ing.Calalin Ulzaroiu .. ... ........ ........ ..... .. Pag. 1

CO-YO
• Decodarea ern isiunilor Radio-Pachel sub Windows
- dr ing gerban Radu lonescu , Calalin lonesGu .... .... .. . Pag . 6
• Transceiver FM cu sintez8 de f r ecven~a pe 144 -146MHz
- 105i1 Cu ibw?, Mihai Pimu$.... ..... .. ... .. ". Pag . 7

c • Circui te cu cala re pe faza - PLL - ing.Ni co lae Sfetcu ... ..... .... ..... .... .. .. .... ... Pag .10

LABORATOR

• Gene rator de funqi i in domeni ul 2Hz - 200kHz , comandat in tensiune


- ing . !?erban Naicu............. ....... Pag.13
• Voltmetru numeric cu C5200 - ing. Serban
, Naicu . ... .. . ... .. . ..... Pag .16
• Detector de vol · Aurelian Lazaroiu .... .. .. ...... ... .... ... .. ..... ... . ... ... Pag .18
• Gene rator R-C - ing . Drago~ Marinescu .. ..... .......... ... .Pag .18

AUTOMATIZARI
• Convertoa re tensiune-frecventa cu egalizare de sarcina cu componente standard
• ing Gheorghe Pelinescu . ....... .. ... . .......... .. Pag .19

VIDEO-TV

• Amplificator UH F - ing. Croif Valentin Constantin ........ ..... ..... ... .... . .. . Pag .20
• inlocuirea transformato rului de linii la T.V. Diamant 220
- ing !?erban Naicu... .. ... ... .. ... ..... . .... .. .. ... Pag.22
• Conve rsia Tn microvolti a nivelurilor exprima te Tn d8m ~i d8w
• ing Gheorghe Revenco ..... ... ...... ... .... ..... ......... ..... .... .. Pag.23

• Posta
, redactiei
, .......... .. .... .. .. .. .... .. ... .... .. .... ........ .. .. . ........ .. ... Pag .24

• Va rugam ca materia lel e dumneavoastra pentru publicare sa fie trim ise pe adresa:
Bucure~ti, OP 3, CP 2, cod po~ta 17 3550 sau e-mall: electronica@vQxline.ro. Le a~tep tam
cu deosebit interes.
• Pentru firmele in teresate oferi m spatii publicitare la pre!uri foarte co nven abile .
• Rela!;; la tel efon: 093 .36 .16 .90
,
,

,.
-l1
"... ,II '1\
.~; :

1\
, •• ~

,
" .

,
.~
. ).1
.
• .,
,.
'
.\
•."
,•


; ,
... ,
"

, • •
...