Sunteți pe pagina 1din 68

FONDATĂ IN ANUL 1970

"EVlsrA septembrie
)"I"'ESTRlfI~ 3 2002
Stimaţi cititori, SUMAR
CONSTRUCTORUL iNCEPĂTOR ....... pag. 4-8
Cu părere de rău constatăm că unii dintre dumneavoastră nu Variatoare de tensiune
Protecţie la scurtcircuit
aţi aflat nici până acum că revista TEHNIUM apare trimestrial Variator de turaţie
Începând din acest an. Probabil, respectivii cititori au " ratar' HI-FI ....................................................................... 8-12
numărul 1/2002, În care am făcut precizarea cuvenită, anume că Amplificato r cu tuburi electronice
editorul revistei - SC Presa Naţională SA - a decis realizarea TEHNIUM-INTERNET ........................................ 13-14
Primii paşi spre Internet
trimestrială a lui TEHNIUM, Într-un număr sporit de pagini şi mult LABORATORUL UNIVERSITAR .. ................... 15-16
mai "dens'Ş", cu termenele de apariţie În ultima lună a fiecărui LABORATOR ...... . . .................. 17-26
trimestru. In special probleme de difuzare, de recuperare a banilor Sintetizor de frecvenţe pentru radiotelefoane
din vânzare - dar nu numai - au condus la această decizie, care, . Citizens Banda'
Sursă dublă de tensiune
sperăm şi noi, la fel ca dv. , să fie doar una provizorie.
Temporizator
Ecourile dv. referitoare la numărul precedent sunt Încurajatoare POŞTA REOACŢIEI ......................... ................ 27-30
şi vă mulţumim tuturor pentru aprecieri şi sugestii. Mai puţin RADIOAMATORISM .................... ...................... 31 -34
pentru articolele trimise ... Din păcate, o bună parte din tinerii Transceiver FM pentru banda de 2 m
Convertor 144-28 MHz
cărora ne adresăm nici nu au auzit de TEHNIUM, ori l-au lăsat
ATELIER .. ... .. .. ... .. .. .. ........... ................................ 35-46
deliberat deoparte, În favoarea ':!nor hobby-uri sau preocupări "mai Proiectarea incinte lor acustice
de actualitate", după opinia lor. Incercând să racolez noi colabora- Protecţia motoarelor asincrone la
tori tineri, un fost coleg de facultate - profesor de fizică renumit la intreruperea unei faze
un important liceu bucureştean - mi-a mărturisit Între patru urechi Transformatoare monofazate
de mică putere
că nu are În toată şcoala un elev care să ştie "ţine letconul În DATE DE CATALOG ......................................... 47-48
mână". Nu dau numele şcolii (mă rog, "Colegiu Naţional"), dar mă CONSTRUCŢII iN GOSPODĂRIE ................... 49-56
Întreb şi Îi Întreb pe cei răspunzători de restructurarea Învăţămân­ Construiţi un aparat de sudură
Microhidrocentrală electrică
tului românesc dacă Într-adevăr asta şi-au propus. Dacă da, roa-
AUTO-MOTO ...................................................... 57-62
dele muncii domniilor lor Încep să se va dă cu ochiul liber. Conducerea economică
Desigur, calculatoarele În general şi Internetul În special "ne Tehnologia măsurării concentraţiilor
bat de la o poştă'; şi nu numai pe noi, TEHNIUM, ci tot ceea ce de poluanţi la inspecţiile tehnice
Indicatoare de consum
apare scris pe hârtie. E o mişcare frenetică internaţională, o cre-
Testarea motorului cu analizorul de gaze
dinţă oarbă În omnipotenţa calculatoarelor. Dar, vorba distinsului MODELISM ........................................................ 63-66
domn academician Radu Voi nea, calculatorul nu ne Învaţă şi să Staţie de telecomandă
gândim, să acţionăm. Troliu pentru veliere
S-a mers chiar până acolo Încât am auzit pe televizor opinia
unui reprezentant al Guvernului României cum că Însăşi Biblioteca TEHNIUM
Naţională ar trebui să facă Într-un fel să se scape de cărţile pe Revistă pentru constructorii amatori
suport clasic. Un domn inginer Îmi scrie (Într-un alt context) că, Fondată
in anul 1970
Anul XXXII, nr. 346, septembrie 2002
după părerea lui, toate cărţile sunt inutile, se fac numai ca să se
Editor
facă, pentru că de fapt "totul este pe Interner'. SC Presa Naţională SA
Nu am amintit aceste lucruri În intenţia de a polemiza, de a PiaţaPresei Libere nr. 1, Bucureşti
trage " nostalgic" spuza pe turta noastră, ci din convingerea sin- Redactor-şef: IIz. Alexandru Mărculescu
ceră că suntem martorii - ba chiar actorii, mai mult sau mai puţin Secretariat - machetă artistică: Ion Ivaşcu
conştienţi - ai unei exagerări care ne va costa scump. Redacţia : Piaţa Presei Ubere nr. 1,
Revenind la dialogul nostru, vă cerem iarăşi scuze că nu am Casa Presei Corp C, etaj 1. camera 303
Telelon : 224 .21 .02 Fax: 224.36.31
putut Încă răspunde la toate solicitările dv. , multe dintre ele referi- E-mail : presanationala@yahoo.com
toare la scheme publicate "cândva" În TEHNIUM. Trebuie să Corespondentă
recunoaştem că nu e chiar atât de uşor să răsfoieşti o colecţie de Revista TEHNIUM
Plala Presei Libere nr. 1
32 de ani, şi nici aceea completă. Pe rând, Însă, le vom rezolva, Căsuţa Poştală 68, Bucureşti - 33
unele scheme mai frecvent solicitate le vom republica. De aseme- Abonamente
nea, vom publica şi tabelele de la " Proiectarea incintelor acustice", La orice oficiu poştal
(Nr. 4120 din Catalogul Presei Române
aşteptate cu nerăbdare de mai mulţi cititori. . DTP: Clementlna Geambaşu
Domnul Dragoş Bora din Bacău, redactor la site-ul Editorul şi redaclia işi declină orice
"Fotomagazin ", http //www. fotomagazin.ro. doreşte să prezinte pe responsabilitate In privinţa opiniilor,
recomandări lor şi soluţiilor formulate in
Internet unele din articolele publicate În revista şi almanahul revistă, aceasta revenind integral autorilor.
TEHNIUM. Dacă se menţionează corect sursa, redacţia nu are ISSN 1224-5925
nimic Împotrivă, din contră, se bucură. Totuşi, vă recomandăm, C Toate drepturile rezervate. .
domnl!.le Bora, să cereţi În prealabil şi acordul autorilor În acest Reproducerea integrală sau parţială
este cu desăvârşire interzisă in absenJa
sens. In măsura În care mai este posibil, vă vom pune În legătură aprobării scrise prealabile a editoruluI.
cu ei. Tioarul Romprtnt SA
Aveţi perfectă dreptate, domnule ing. 1. Luca, TEHNIUM trebuie
să conţină şi "altceva" În afară de electronică. Apreciem ca Abonamente la revista ,Tehnium' se pot face ş i
binevenite propunerile dv. de teme - precum combaterea igrasiei, la sediul SC PRESA NAŢIONALĂ SA, Piata Presei Ubere nr. 1
seclor 1, Bucureşti, oficiul poştal nr. 33. ~ela1ii suplimentare
automatizări În agricultură, irigaţii etc. - şi vă aşteptăm cu astfel la telefoanele: 224.21.02: 223.26.83 sau la Ft>:X 224.36.31
de articole, pe care promitem să le publicăm .
Conform art. 205-206 C.P.. intreaga răspundere juridică pent"J
Alexandru Mărculescu continutul articolelor revi ne exclusiv autorilor acestora. '·· 1

TEHNIUM septembrie 2002 3


------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR------------------

direct sau dacă doriţi chiar o uşoară


VARIATOARE extindere a ei, încercaţi să optimizaţi
experimental valorile lui C1 şi A2.

_________ de_________ Cel de al doilea montaj - figura 2


- este bine cunoscut din literatura
de specialitate (montajul "în punte"),
ca deosebit de performant,

- - - -TENSiUNE acoperind practic întreaga plajă de


variaţie posibilă. Faptul că nu a
devenit, totuşi, foarte răspândit se
Pagini realizate de fiz. Alexandru MĂRCULESCU datorează probabil dificultăţii - care
încă mai persistă - de a procura un
În încheierea serialului nostru tatonare experimentală, pentru ca el potenţiometru bobinat P cu valoarea
consacrat variatoarelor de tensiune, să lucreze normal şi să "trăiască" de 25-50 kn şi cu o putere de disi-
vă propun să mai trecem în revistă mai mult. Probleme asemănătoare paţie suficient de mare (peste 5 W)
încă două montaje practice care au întâlnim şi în cazul fierbătoarelor pentru a nu se încălzi periculos la o
făcut "turul de onoare" al publicaţiilor electrice, atunci când folosim căni fun~ţionare îndelungata.
de profil. Şi pe care, bineînţeles , sau vase prea mici în raport cu pu- In rest, schema este simplă, cu
le-am reexperimentat, cu valorile terea lor şi când, prin urmare, fier- componente uşor accesibile, şi nu
indicate ale pieselor, astfel încât citi- berea este prea violentă. necesită reglaje deosebite, doar
torul interesat să aibă la dispozitie o Aşadar, pentru astfel de situaţii o eventuala optimizare experimentală
bază sigură de pornire, chiar dacă plajă de variaţie Pmax/2-P max se a unor valori (A1, R3 şi C1, C2) în
pe parcurs el se va mai confrunta cu justifică perfect, iar de realizat este funcţie de sensibilitatea exem-
unele semne de întrebare sau chiar extrem de simplu: îi oferim con- plarelor de tiristoare folosite.
cu unele nereuşite, ca în orice sumatorului As o semialternanţă După cum se observă din figura
început. întreagă a tensiunii sinusoidale de 2, montajul este simetric (atât ca
Primul montaj - figura 1 - a fost reţea, condusă prin dioda D1, ceea schemă, cât şi în ce priveşte valorile
conceput pentru varierea puterii ce echivalează cu puterea absorbită pieselor), fapt ce presupune şi o pre-
absorbite de un consumator de Pmax/2 (neglijând căderea pe alabilă "împerechere" a tiristoarelor
reţea As de gen "termic" (Iecton diodă), iar cealaltă semialternanţă i-o Th.1 şi, respectiv, Th.2 după sensibi-
electric, fierbător electric, reşou de administrăm prin intermediul varia- litatea de amorsare pe poartă.
voiaj etc.) sau corp de iluminat - torului echipat cu tiristorul Th şi Semialternanţele tensiunii de reţea
deci nepretenţios la forma de undă a piesele aferente. Acest variator - în sunt conduse pe rând de Th.1 şi,
tensiunii de alimentare - în plaja ori- varianta cea mai simplă posibilă - respectiv, de Th.2, unghiul lor de
entativă de la Pmax la Pmax/2, are comanda unghiului de des- deschidere comun fiind reglat din
unde Pmax este puterea nominală a chidere cu un circuit de întârziere cursorul potenţiometrului P. Pentru
consumatorului, absorbită atunci de tip AC, plaja maximă de variaţie polarizarea corectă a celor două cir-
când el se alimentează direct de la fiind obţinută prin optimizarea expe- cuite de poartă (prevăzute cu celule
reţeaua de 220 V/50 Hz. rimentală a valorilor lui A1, A2 şi C1 ,
de defazare sau de întârziere de tip
AC) a fost necesară introducerea
diodelor de separare D1 şi D2, care
pot fi de tip F112, 1N4007, F407 etc.
R. Condensatoarele C1 şi C2 (tatonate
(P.... =600W) experimental între 5 ~F şi 20 ~F) vor
Rf fi polarizate, cu tensiunea de izolaţie
6,2kO
211'
c: de cel puţin 50 V. Condensatoarele
220V- 10",( C3 şi C4, cu valoarea de 1-2,2 ~F,
O, #50V pot fi şi modele nepolarizate, dar ele
695P vor avea tensiunea de Izolaţie de cel
(rad) P puţin 300 V.
25kO Folosind tirlstoare de 10 Al400 V,
bob montate pe radiatoare termice adec-
vate, puterea maximă a consuma-
torului Rs poate fi extinsă uşor până
la 1 kW.
in fine, trebuie să reamintesc că
experimentarea şi exploatarea unor
în funcţie de sensibilitatea exem- astfel de montaje pot prezenta un
Pentru un lecton electric, de plarului de tirlstor folosit. Singura
pildă, montaJul este foarte util real pericol de electrocutare, dacă
piesă care poate ridica probleme de nu se ia"u măsurile de protecţie
deoarece s-a constatat adeseori că procurare este potenţlometrul bobi-
temperatura capului de cupru, la cuvenite. Intre altele, montajul nu se
nat P (25-50 kn), care trebuie să va atinge cu mâna atât timp cât el se
funcţionare îndelungată, creşte mult aibă o putere de dlsipaţie de cel
peste valoarea necesară, capul află alimentat de la reţea, iar la
puţin 3-5 W.
uzându-se astfel prematur (rezis- realizarea finală, bornele/prizele de
Cu valorile Indicate ale pieselor
tenţa de încălzire uşor supra- am obţinut o plajă de variaţie a ten- alimentare şi de ieşire vor fi ferite de
dimensionată, ca efect al ... siunii eficace la bornele consuma- posibilitatea atingerii din exterior de
împrăştierii de fabricaţie pe la "coope-
rativele" producătoare) . Este sufi-
=
torului de Us 150 V-220 V, ceea ce către eventuale persoane neavizate
şi potenţiometrul P va avea un buton
corespunde în putere absorbită
cient să-i reduci tensiunea eficace
de alimentare cu 10-20%, prin
=
aproximativ la Ps P max/2-P max. izolator care să nu permită contactul
Dacă această plajă nu se obţine mâinii cu capul potenţiometrului.

4 TEHNIUM septembrie 2002


------------------ CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR------------------

2
C, CJ
10" F 2,2"F
250V 450V o, Th.2
F/12
KY202H

R, R.
5, lk0/2W 270D
p
220V~ 25kO
R2 (bob)
2701l

RJ
Th. r 5,lkO/2W
KY202H
Sig. 02
JA FI ,2 c, e}
2,2pF 10l'F
450V 250V

Rs
Pmax=600W

PROTECTIE
, la SCURTCIRCUIT
Sursele de tensiune continuă echipate cu tranzis- crească peste valoarea maximă prestabilă Imax ' circui-
toare (obişnuite sau Darlington) pe post de regulator tul de protecţie intervine În sensul blocării tranzistorului
serie sunt Încă foarte răspândite datorită simplităţii lor, serie, .stabilindu-se un "echilibru dinamic" care În final
costului redus şi uşurinţei de procurare a tranzistoarelor are ca efect limitarea curentului de sarcină la valoarea
de putere, dar mai ales datorită plajelor largi de tensiune Imax ' chiar În situaţia extremă a unui scurtcircuit acci-
şi curent - fixe sau reglabile - ce se pot obţine cu aju- dental al bornelor de ieşire. Această situaţie poate dura
torullor. un timp apreciabil, dar nu trebuie să uităm că pe par-
Ele au Însă un dezavantaj major, anume acela că cursul ei, chiar dacă tensiunea la bornele lui Rs devine
tranzistorul serie este extrem de vulnerabil la scurtcir- practic zero, tranzistorul serie va fi solicitat la maximum
cuitl;l.rea accidentală a bornelor de ieşire . O siguranţă din punct de vedere al d i sipaţ i e i termice. De aceea,
fuzibilă obişnuită nu asigură , de regulă, protecţia la scurt- completarea circuitului cu un indicator optic care să
circuit a tranzistoarelor, fiind prea .. leneşă" În comparaţie semnaleze suprasarcina sau scurtcircuitul la ieşire este
cu milisecundele În care se străpung joncţiunile semi- bine venită.
conductoare. De aceea, În decursul timpului s-au con- La rândul ei, această limitare a curentului la o valoare
ceput şi perfecţionat continuu mai multe tipuri de circuite max i mă prestabilită se poate realiza in mai multe moduri,
electronice de protecţi e, dintre care cel mal simplu şi În funcţie şi de schema concretă a stabllizatorului / varl-
accesibil constructorilor Începători este acela cu limitare atorului de tensiune continuă pe care vrem să-I prote-
automată a curentului de ieşire (de sarcină) la o valoare jăm. Una din cele mai simple metode este reamintită in
maximă prestabilită, oferind astfel o protecţie sigură la figura alăturată, unde tranzistorul T este regulatorul
scurtcircuit şi/sau suprasarcină. Atunci când, din diverse serie al sursei de tensiune, Rs este rezistenţa de sarc i nă
motive, curentul prin rezistenţa de sarcină Rs tinde să şi Rs rezistenţa (echivalentă) care polarizează În con-

TEHNIUM septembrie 2002 5


-------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR--------------------

ducţie baza tranzistorului, iar circuitul de protecţie pro- Pentru un calcul orientativ (oricum, valoarea RE se
priu-zis îl constituie componentele suplimentare RE şi retuşează apoi experimental) putem lua aproximativ UD
01 , 02 ... 0n. Aşadar, În serie cu ieşirea sursei (deci În = 0,65 V În cazul diodelor cu siliciu, iar pentru UBE o va-
serie cu Rs) se introduce o rezistenţă RE cu valoarea loare ceva mai mare (tranzistorul fiind În plină con-
prestabilită, având rolul de "traductor de curent". ducţie), de pildă UBE = 0,75 V.
Conform legii lui Ohm, curentul de sarcină Is produce la Mai observăm că În cazul tranzistorului T obişnuit,
=
bornele lui RE o cădere de tensiune URE RExls, care =
numărul minim necesar de diode este n 2 (pentru T de
- aşa cum se observă În figură - se Însumează cu tip Oarlington, numărul minim este n = 3).
căderea de tensiune bază-emitor a tranzistorului, UBE . Pentru exemplificare, să presupunem că dorim limi-
Suma UBE + URE este aplicată În paralel şi grupului tarea curentului la valoarea maximă Imax 1A. Alegem=
serie de diode 01 + 02 + ... + On. Aranjamentul valoric n = 2 (două diode) şi rezultă
(valoarea lui RE şi numărul diodelor, de obicei cu siliciu)
este astfel făcut Încât grupul serie de diode să Înceapă
să intre În conducţie atunci când Intensitatea curentului
de sarcină (care circulă prin RE) atinge valoarea maximă RE = 2 . 0,65 V - 0,75 V = 0,55 a
prestabilită, Imax. in Imediata vecinătate a acestei valori 1A
va interveni limitarea automată prin blocarea parţială a

Rf

+
Re ~ /s
UOI -On
~----~

U. C,
(]) .' . e
D, D2 Dn +

Cl Rs Us

bazei tranzistorului ("negativată" puţin prin 01, 02, ... On Practic vom realiza rezlstorul RE din conductor rezis-
şi Rs), stabilindu-se acel "echilibru dinamic" despre care tiv (nichelină, constantan etc.) cu diametrul suficient de
vorbeam anterior.La echilibru avem: mare pentru a suporta fără Încălzire periculoasă curen-
tul maxim dorit, iar rezistenţa lui ohmică RE o vom
dlmenslona Iniţial ceva mal mare (0,65-0,75 a), urmând
a fi stabilită definitiv prin măsurarea experimentală a
unde am notat cu UD căderea de tensiune În direct pragului Imax la care intervine limitarea. Dacă am luat
pe o diodă (cu siliciu) la Intrarea' În conducţie. pe RE ceva mai mare, desigur, limitarea se va produce
Ţinând cont de expresia amintită a lui URE se deduce la un curent Imax ceva mai mic. Măsurând curentul de
uşor valoarea pe care trebuie să o aibă rezistenţa RE: sarcină Is ' nu ne rămâne decât să micşorăm treptat (prin
tăiere, puţin câte puţin) lungimea conductorului rezistiv
. n·UO - USE
RE=-..=;,....--==- al lui RE'
Imax Un alt exemplu practic de utilizare a acestui circuit de
protecţie este dat În articolul "Variator de turaţie" , unde
in această relaţie RE rezultă În ohmi dacă UD şi UBE tranzistorul regulator serie este de tip Oarlington, motiv
sunt exprimate În volţi, iar Imax În amperi. pentru care s-au folosit trei diode Înseriate.

6 TEHNIUM septembrie 2002


------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR------------------

"Explozia" de motoraşe electrice

VARIATOR
de curent continuu, la tensiuni joase
(de regulă, Între 6V şi 12V), recu-
perate din aparatura electronică
scoasă din uz şi oferite prin tai-
ciocuri la preţuri accesibile, a stârnit
"pofta" constructorilor amatori de
a-şi realiza o minibormaşină elec-
trică, un miniventilator etc.
Nimic mai simplu, numai că pen-
DE TURATIE
,
tru alimentarea unor astfel de pe radiator adecvat, astfel Încât să bobinat P, de 500 il la minimum
aparate avem nevoie de o sursă de pot conta pe un curent maxim de 3W.
tensiune continuă reglabilă (un vari- sarcină de 2A, În plaja de tensiune Protecţia la suprasarcină şi la
ator de tensiune, de curent sau de orientativă 0-15 V. scurtcircuit am realizat-o prin li-
turaţie) În plaja orientativă 0-15 V şi Schema, prezentată alăturat, mitare de curent, după metoda
care să suporte un curent maxim de este extrem de simplă şi nu necesită reamintită chiar la această rubrică,
sarcină În jur de 1,5-2A. În plus, este multe comentariI. Fireşte, am Înseri- În articolul "Protecţie la scurtcircuit",
de preferat ca variatorul să fie pre- at cele două Înfăşurărl secundare aşa că nu o voi mai comenta.
văzut cu protecţie electronică la (respectând obligatoriu sensul de Rezistenţa R2 va avea valoarea
scurtcircuit, măsură obligatorie chiar bobinarel) şi am redresat tensiunea dimensionată experimental În

To
KD3678

PR
91'~
,<,'8 u8M ~
P
2201'~ 500 a
(bob)
+
Rs
5;9·

Tr.
220!~/.?x.9V-J4

În cazul minibormaşinii , al cărei de cca 18 V obţinută, folosind o


funcţie de limita maximă dorită a
motoraş riscă să se ardă la prima punte intenţionat supradimensio-
nată, KBU 8 M (8A11000V) pe radia-
curentului de sarcină. Rezistorul
Înţepenire a burghiului În materialul
tor. După filtrarea cu condensatorul respectiv l-am realizat din sârmă de
de găurit , dacă sursa nu este pre-
C1 de 4700-6800 ~F/35 V am obţi­ constantan cu diametrul de 1 mm,
văzută cu limitare de curent.
nut În gol o tensiune continuă de bobinată "În aer" pe un diametru
Pentru astfel de utilizări mi-am
realizat - şi vi-I propun şi dumnea- circa 25 V. interior de circa 15 mm , cu spirele
distanţate uniform, pentru o cât mai
voastră În cele ce urmează - un Circuitul Darlington, T D' l-am
variator de turaţie echipat cu un montat pe un radiator cu aripioare, uşoară răcire . Rezistenţa sa ohmică

transformator robust, pe miez to- suficient de mare pentru a putea am dimensionat-o iniţial la circa 0,4-
roidal (cu două Înfăşurări identice În disipa termic circa 40 W. Polarizarea 0,5 il, după care am ajustat-o
secundar, de cca 9 V/3A fiecare) şi variabilă a bazei Darlingtonului am experimental (prin scurtare trep-
cu un regulator serie de tip Dar- făcut-o, prin rezistenţa de limitare tată), asfel ca limitarea În curent să
lington (circuitul integrat KD367B), R1, din cursorul potenţiometrului se facă la aproximativ 2A.

TEHNIUM septembrie 2002 7


-----------------------------HI-FI-----------------------------

AMPLIFICATOR CU TUBURI
ELECTRONICE
Prof. ing. Emil MARIAN

Tehnica actuală În domeniul audio a progresat enorm tuburile electronice. Ele se pot recupera din diverse
În privinţa aparatajului electroacustic. Componentele montaje industriale mai vechi, ce astăzi nu mai sunt de
electronice active moderne prezintă În permanenţă per- actualitate (radio, televizoare monocromatice etc.).
formanţe noi, deosebite, incomparabile cu cele de acum Precizăm Însă că cel mai bun lucru este achi-
zece sau douăzeci de ani. Un amplificator audio de pu- ziţionarea unor tuburi electronice noi, care deşi nu se mai
tere Hi-Fi, modern şi totodată actual, nu se mai poate găsesc peste tot În comerţul actual, pot fi procurate la un
astăzi concepe fără "finali" de tip MOSFET, HEXFET preţ de cost mai mic cu cel puţin două ordine de mărime
etc. Pentru constructorul amator din categoria medie decât componentele electronice moderne. Desigur că
apare Însă un impediment major, şi anume: cum, de unii cititori ai acestui articol vor gândi maliţios: ia te uită,
unde ş i "cu câf se pot achiziţiona aceste componente se propune "Întoarcerea" la "tehnica" lui Marconi!
electronice performante? La o analiză mai atentă a Răspunsul autorului este următorul: mari firme de pres-
"problemei", se ajunge la investiţii de ordinul sutelor de tiQiu, producătoare de amplificatoare audio de putere,
dolari, pe care nu Îi are oricine. vand "lejer" un "audio amplifier" cu tuburi la un preţ de
Un considerent major, factor mobilizator care a consti- ordinul miilor sau chiar zecilor de mii de dolari! De ce?!
tuit iniţial formula de definiţie a majorităţii inginerilor din Pentru că un tub electronic, deşi consumă o cantitate
România, a fost următorul : CONSTRUIM CU CE AVEM! de energie electrică mult mai mare decât un tranzistor
Desigur că performanţele , gabaritul şi mulţi alţi para- convenţional , are totuş i unii parametri electrici net supe-
metri secundari ce definesc un aparat electroacustic riori faţă de acesta, şi anume:
modern sunt cu mult superioare unui montaj clasic. - stabilitate În funcţionare net superioară majorităţii
Totuşi, cu puţină "imaginaţie tehnică" se obţine În final tipurilor de tranzistoare;
rezultatul: AMPLIFICATORUL AUDIO CONSTRUIT - derivă termică mai mică faţă de tranzistoare, cu cel
FUNCŢIONEAZĂ HI-FI! puţin un ordin de mărime ;
Din considerentele prezentate, propunem În cele ce - viteza de răspuns SR (slew-rate) la semnalul elec-
urmează realizarea unui amplificator audio de putere tric aplicat cu cel puţin trei ordine de mărime mai mare
care foloseşte drept componente electronice active decât a unui tranzistor;

T3
Tl r-----------------~==~----,PL~
ECC 81

TR2

T2
ECC 83

1 1-32+-72V I

8 TEHNIUM septembrie 2002


----------------------------HI-FI----------------------------

R1
100nJ1W

SOV-
R4
68kn
F1
GND

UA 400V

220 V
SOHz
C1
O,1).lF
630V
=:= UG2200V

R8
28knJ1W

2
- liniaritate perfectă a caracteristicilor de transfer, sară la adaptarea energetică între etajul final şi incinta
evident în cazul unei proiectări competente a montajului. acustică. Unii autori de articole tehnice, care au tratat
Iată "de ce" un amplificator audio cu tuburi electro- întâmplător acest subiect, îi trimit pe constructori (elevi,
nice corect realizat "sună" în majoritatea cazurilor mult studenţi etc.) la firme producătoare de prestigiu
mai bine decât unul cu tranzistoarele convenţionale, (AMPLlMO sau alta asemănătoare) . Evident, stimata
deşi ambele deţin aceeaşi putere nominală. Acest fapt a firmă livrează produsul, dar "te usucă la buzunare"! Iar
fost în timp pe deplin confirmat de audiofilii dotaţi cu pentru două transformatoare de ieşire, onorata firmă "nu
"ureche muzica lă". prea stă de vorbă" cu un constructor amator, chiar dacă
Se menţionează că SR-ul unui tub electronic este acesta are dolarii necesari.
atât de bun că, practic, nu mai permite apariţia distorsiu- Acest fapt "mi-a dat de gândit" şi în final am găsit
nilor de intermodulaţie în zona frecvenţelor înalte soluţia tehn i că practică, bună şi congruentă cu subiectul
(f > 1OkHz) , "mergând" liniar până la 200 kHz! Deoarece acestui articol. Transformatorul de ieşire , corect realizat
limita audio umană se situează la cca 18 kHz, afirmaţia conform indicaţiilor ce se vor prezenta ulterior, poate fi
anterioară este net edificatoare. realizat şi cu materialele "curente" din comerţ, din ţară,
Mai mult, la depăşirea puterii nominale, montajele cu evident respectând toată tehnologia menţionată . Ca
tuburi electronice prezintă distorsiuni de tip S cu două gabarit el este "ceva" mai mare decât un transformator
ordine de mărime mai mici decât montajele cu tranzis- toroidal realizat de firmele străine, dar "îşi face treaba" la
toare c.are "limitează crunt" forma de undă a semnalului fel de bine.
audio. In această situaţie tubul modifică "oarecum" sem- Amplificatorul cu tuburi electronice prezentat deţine
nalul audio, dar nu de aşa natură încât acesta să devină următoarele performanţe :
deranjant la audiţie. Acest fapt este confirmat pe deplin - Puterea nominală sinusoidală PN = 80 W
de unele firme producătoare de aparataj electroacustic. - Puterea maximă PMAX = 140 W
Ele realizează montaje electronice "adaptoare" pentru - Puterea muzicală PIFHM = 210 W
audiţia unor CD-uri (compact disc) şi permit modificarea - Impedanţa de intrare Zi = 200 kil
sunetului "metalic" din zona frecvenţelor înalte, transfor- - Impedanţa de Ieşire Z = 8 n
mându-I într-un sunet "cald" acceptabil şi totodată plăcut - Banda de frecvenţă !:J..f= 16 Hz-45 kHz
pentru audiţie. Montajele conţin "şi" tuburi electronice! - Atenuarea la capetele benzii de frecvenţă A = ± 3 dB
Alţi "cârcotaşi tehnici" pot să comenteze: de unde - =
Tensiunea de intrare Ui 600 mV
procurăm transformatorul de ieşire, componentă elec- - Raport semnal-zgomot SIN ~ 75 dB
trică de bază , deosebit de pretenţioasă? Ea este nece- - Slew-rate SR ~ 200 V/IlS

TEHNIUM septembrie 2002 9


----------------------------HI-FI----------------------------

- Distorsiuni armonice totale THO ~ 0,4%, f =10 kHz, PN - utilizând un osciloscop cu două spoturi, un GAF
- Distorsiuni de intermodulaţie TID ~ 0,05%, (generator de audiofrecvenţă) şi un distorsiometru, se
f = 10 kHz, PN . modifică valoarea condensatorului C2 (Între limitele 10-
Schema electrică a amplificatorului este prezentată 50 pF) până ce, la frcvenţa de 20 kHz, antifazarea este
În fi~ura 1. Semnalul de intrare se aplică, prin inter- pe deplin corectă şi mai ales nu apar distorsiuni (THD
mediul rezistenţei R1, pe grila de comandă a tubului ~0,2%).
electronic ECC 81 (deţine două triode, deci la prima tri- Semnalul de intrare, amplificat şi defazat cu 180°, se
odă) . Funcţionarea acestei duble triode a fost aleasă preia din anozii tubului electronic T1 şi se aplică galva-
astfel Încât să realizeze defazarea semnalului de intrare nic, prin intermediul rezistenţelor R1 O şi R11, pe grilele
cu 180°, În vederea unor prelucrări ulterioare. Etajul tubului electronic T2, de tip ECC 83 (de asemenea o
defazor realizat cu dubla triodă T1 este de tipul celor "cu dublă triodă). Acest etaj prefinal defineşte În funcţionare
grila la masă", cunoscut electroniştilor pentru acurateţea o impedanţă de transfer egală pentru cele două sem-
şi eficienţa lui În funcţionare. Inversarea de fază a sem- nale antifazate, fiind congruent cu toate caracteristicile
nalului de intrare se realizează prin aplicarea În catodul montajelor electronice de tip "contratimp". Cu alte
primei secţiuni a dublei triode ECC 81 a unei părţi din cuvinte, să nu uităm că etajul final, ce va fi prezentat
tensiunea de reacţie negativă preluată de la Înfăşurarea ulterior, trebuie să "vadă" o impedanţă egală pentru cele
secundară a transformatorului de ieşire. Această tensi- două semnale electrice amplificate, identice ca amplitu-
une este amplificată de prima triodă a tubului electronic dine dar În antifază, În toată banda audio. Grupul C5,
T1 şi preluată În antifază de catodul celei de a doua R32 contribuie de asemenea la antifazarea corectă a
secţiuni a lui. Rezultatul final este că În anozii dublei tri- semnalului audio În zona frecvenţe lor Înalte (f> 10 kHz).
ode T1 se regăsesc cele două tensiuni amplificate, Iden- Rezultate optime se pot obţine modificând practic, În
tice ca formă de undă, dar În antifază. Egalitatea ca urma măsurătorilor efectuate, valoarea condensatorului
C5 Între limitele 82 pF + 330 pF.
Etajul final este realizat cu ajutorul tuburi lor electro-
nice T3 şi T4, de tip PL509, şi evident cu toate compo-
nentele electronice pasive aferente. Semnalul audio
amplificat şi corect defazat este transmis la grilele de
comandă ale celor două tuburi electronice T3 şi T4, prin
intermediul condensatoarelor C7 şi C8. Schema elec-
trică a etajului final a fost aleasă din categoria celor "cu
negativare fixă", pentru fiabilitatea sporită şi siguranţa
deplină În funcţionare. Tensiunea de negativare UN =
-32V + -72V. Egalitatea curenţilor anodici de repaus, la
=
valoarea Ea 50 mA, se realizează acţionând cursorul
potenţiometrului semireglabil R 18.
Este indicată măsurarea curenţilor 10 În catozii
tuburilor electronice T3 şi T4, montajul practic realizat
fiind prevăzut cu două cose de Întrerupere a circuitelor
catod-masă montaj. Ele se scurtcircuitează după ter-
minarea măsurătorilor. Rezistenţele R20, R21, R26 şi
R27 reprezintă tehnic o serie de reacţii negative. Ele duc
la sporirea stabilităţii montajului, mai ales la regimuri
tranzitorii de funcţionare.
Schema electrică a surselor de energie electrică
destinate alimentării amplificatorului (pentru varianta
stereo) este prezentată În figura 2. Se observă că ea
include În componenţă:
- tensiunea anodică UA = + 400 V destinată pola-
rizării anozilor tuburilor electronice;
- tensiunea UG2 = + 200 V necesară polarizării grilei
a doua proprII finale lor T3 şi T4 ~T3' şi T4');
- tensiunea de negativare fixă UN = -32 + -72 V
(reglabilă);
- tensiunea de alimentare a filamentelor tuburilor
=
electronice T3, T4, T3' şi T4', Uf1 100 VRMS;
-tensiunea de alimentare a filamentelor tuburilor
=
electronice T1, T2, T1' şi T2', Uf2 6,3 VRMS'
Miezul magnetic al transformatorulUi de reţea se
realizează din tole de tablă silicioasă de tip E + 1,
Întreţesute antiparalel. Dimensionarea lui practică se
amplitudine a celor două tensiuni este primordială. Ea poate face simplu, consultând paginile revistei TEHNI-
este cu uşurinţă de obţinut prin alegerea unui tub elec- UM. Se porneşte de la următoarele date iniţiale de bază:
tronic T1 la care cele două triode să prezinte parametri 1° tensiunea de reţea: 220 V/50 Hz (mon0!r.zată);
electrici identici. 2° secţiunea miezului ma~netic S ~ 40 cm ;
Concomitent, se are grijă ca toleranţa rezistenţe lor 3° inducţia magnetică În miezul magnetic B = 1 + 1,1 T;
R5, R6 şi R8, R9 să fie sub 1%. Dar pentru obţinerea 4° tolele miezului magnetic: tip E + 1;
unei antifazări corecte În toată banda de frecvenţe audio 5° tensiunile şi curenţii livraţi de Înfăşurările secun-
se folosesc două măsuri esenţiale: dare:
- se poate modifica (În limita de ± 5%) valoarea 5.1. tensiunea de 50 VRMS, la un curent de 0,2 A,
rezistenţei R4; destinată În final negativăni fixe ;

TEHNIUM septembrie 2002


10
----------------------------HI-FI----------------------------

5.2. tensiunea de 2 x 150 V, la un curent de 1,BA, tor (şi uneori cel profesionist) o reprezintă realizarea
destinată alimentări i anozilor tuburilor electronice ; transformatorului de ieşire , adaptorul de i mpedanţă din-
5.3. tensiunea de 100V, la un curent de 1,SA, pentru tre etajul final ş i incinta acustică.
filamentele tuburilor T3 , T4 , T3', şi T4'; Transformatorul de ieşire nu se poate construi
5.4. tensiunea de 6,3 V, la un curent de 3A, pentru fi- oricum , el reprezentând o componenta electri că "de
lamentele tuburilor T1, T2 , T1 ' ~i T2'; bază" a amplificatorului cu tuburi electronice.
6· puterea e l ectrică aparenta a transformatorului S ~ Considerentul electrotehnic impus este: un cuplaj "mag-
470 VA. netic" cât mai bun al bobinelor, În scopul obţinerii finale
În funcţie de tipul tolelor din tablă silicioasă pe care a unui câmp magnetic de dispersie min i mă. Datori tă
le puteţ i procura, transformatorul de reţea se poate acestui considerent major, tran.sformatorul de ieşire
dimensiona fără probleme. Vă recomand să "lucraţi" cu prezintă o configuraţie specială. In urma încercări i mai
o de n s i tat~ de curent prin conductoarele de bobinaj J = multor variante constructive practice, Îmbinând perfor-
2,5 A/mm . Urmare a acestui fapt, transformatorul de manţele cu utilul şi posibilităţi de realizare cât mai sim-
reţea nu se încălzeşte mai mult de cca 30· C, utilizarea ple, am ajuns la varianta prezentată În figura 3.
lui fiind de tipul ,,24 ore din 24". Concomitent, alimenta- Analizând această schemă de bobinaj, se observă că
rea cu energie electrică a montajului se menţine la para- Înfăşurările transformatorului au fost "secţionate" , astfel
metrii constanţi prevăzuli iniţial, indiferent de reg imul de Încât În final reactanţele lui "de scăpări" să fie cât mai
lucru al amplificatorului puterea electrică debitată mică , red!Jse.
nominală sau maximă) . Intreţeserea bobinelor Înfăşurărilor primare şi secun-

17

18
,-,--_19

21
22

23

LEGENDĂ
1 - MUFĂ INTRARE 12 - ECRANARE TRANSFORMATOR REŢEA TR R
2 - ECRANARE MODUL L 13 - TRANSFORMATOR REŢEA TR R
14 - ECRANARE TRAFO IEŞIRE TR E2
3 - TUBUL ELECTRONIC TI
16 - TRANSFORMATOR IEŞIRE TR E2
4 - CABLAJ IMPRIMAT MODUL L
17 - ECRANARE MODUL R
5 - TUBUL ELECTRONIC T2 18, 19 -TUBURILE ELECTRONICE T3' ŞI T4'
6,7 - TUBURILE ELECTRONICE T3, T4 20 - TUBUL ELECTRONIC T2'
8 - ECRANARE GENERALĂ 21 - TUBUL ELECTRONIC TI'
9 - ECRANARE TRAFO IEŞIRE TR EI 22 - CABLAJ IMPRIMAT MODUL R
10 - TRANSFORMATOR IEŞIRE TR EI 23 - GRUPUL CONDENSATOARE FILTRAJ

Recomand constructorilor următoarele secţiuni ale dare nu este Întâmplătoare, varianta constructivă finală
conductorului de bobinaj de tip CuEm sau CuET: vizând "realizarea" unei reactanţe de dispersie minime.
I = 0,2A, 0 = 0,3 mm Datele de bobinaj ale bobinei transformatorului de
I = 1,B A, 0 = 1 mm (sau 0 = 0,9 mm) ieşire, alături de numărul de spire, secţiunea conduc-
I = 1,5 A, 0 = 0,9 mm (sau 0 = 1 mm) toarelor de bobinaj şi dimensiunile secţiunii miezului
I = 3A, 0 = 1,3 mm (sau 0 = 1,4 mm) magnetic sunt prezentate În figura 3.
Cu această dimensionare, SIGUR transformatorul de Urmează Însă un considerent major: izolaţia electrică
reţea NU se Încălzeşte şi funcţionează conform pre- dintre straturile de bobinaj . Pentru ca transformatorul de
cizărilor menţi onate anterior. ieşire să prezinte performanţele estimate iniţial, el tre-
O altă problemă esenţial ă pentru constructorul ama- buie să fie realizat astfel :

TEHNIUM septembrie 2002 11


----------------------------HI-FI----------------------------

- Între fiecare două straturi succesive de bobinaj se tuburi lor electronice nu se vor face folosind trasee de
amplasează o folie de material electroizolant (ostafan, cablaj imprimat (În mod sigur apare zgomot de fond de
melinex, triafol, preşpan-ostafan etc.); reţea) . Ele se execută din conductoare cu izolaţie ,
- Între secţiunile distincte ale bobinelor secţionate se "rolu ite", În jurul axei centrale a traseulu i, ce pornesc de
amplasează o folie electroizolantă de triafol (sau altă la pinii cablaj ului alimentatorului până la pinii soclurilor
fol ie electroizolantă asemănătoare) ; tuburilor electronice . De la plăcuţa de cablaj imprimat se
- după realizarea practică a bobinajului, el se porneşte "În jos" cu cablajul alimentării tuburilor elec-
impregnează obligatoriu folosind un lac electroizolant; tronice, pe o distanţă de cca 15 mm , după care se duc
- după amplasarea tolelor de tablă silicioasă E + I şi traseele spre blocul de alimentare cu energie electrică .
strângerea miezului magnetic folosind reperele aferente Se recomandă ecranarea acestor trasee.
(rame de rigidizare , piese de fixare etc.), transformatorul După realizarea practică. a componentelor electrice
se impregnează a doua oară În lac electroizolant; aferente montajului (transformatoare, plăci de cablaj
- Începutul şi sfârşitul unei Înfăşurări se marchează imprimat etc.) acestea se amplasează şi rigidizează pe
foarte clar, folosind tub din PVC colorat sau etichete un şasiu din tablă de fier, acesta având acoperirile gal-
amplasate de terminalele conductorului de bobinaj ; vanice consacrate tehnic (cadmiat, nichelat etc.).
- se montează placa de borne a transformatorului şi , Structura mecanică a şasiului va fi congruentă cu greu-
la cosele marcate cu cifre sau litere, se fac legăturile tatea componentelor electrice îi electronice (ramforsări,
galvanice ale bobinelor; bar.!'l suplimentare de rezistenţa mecanică etc.).
- Începutul şi sfârşitul unei Înfăşurări reprezintă o Inainte de verificările amplificatorului sunt necesare
problemă fundamentală. Orice greşeală de conexiuni următoarele operaţiuni:
Între bobine poate distruge transformatorul; 1° se verifică buna funcţionare a potenţiometrelor
- ultima etapă este verificarea izolaţiei transforma- semireglabile R18 (vezi figura 1) şi R3 (vezi figura 2).
torului , folosind un megaohmmetru cu tensiunea de Altfel, se riscă deteriorarea ireversibilă a etajului final;
lucru de 500V. 2° se porneşte de la o tensiune minimă de negativare
Şi Încă o indicaţie esenţială: la verificarea izolaţiei, UN = -72 V;
toate cosele. aferente Înfăşurărilor se scurtcircuitează 3° se alimentează montajul cu energie electrică, el
(ştrapează). In caz contrar, tensiunea de autoinducţie având iniţial intrările "ştrapate" (puse la masă) prin inter-
aplicată, mai ales În cazul Înfăşurărilor de joasă tensi- mediul unui condensator C = 11!F/1 OOV;
une, se poate multiplica, distrugând un transformator de 4° se verifică prezenţa tensiunilor electrice marcate
altfel realizat corect. Rezistenţa de izolaţie se verifică pe schema electrică a amplificatorului - evident anozii
Între: tuburilor electronice. La o diferenţă mai mare de 3% se
- bobinele transformatorului; modifică:
- fiecare bobină şi "masă" (miezul magnetic) . • 4.1. iniţial valoarea rezistenţei R12 (± 10%);
Ea trebuie să prezinte valori de minimum 10 Mil. In 4.2. ulterior valoarea rezistenţei R28 (± 10%);
caz contrar, transformatorul "cedează" după câteva săp­ 5° se reglează valoarea curentului de repaus 10 = 50
tămâni! Desigur că un constructor amator nu posedă, În mA prin tuburile electronice finale. Sunt necesare două
majoritatea cazurilor, un aparat de măsură de tip miliampermetre. Acţionând potenţiometrul R18 (figura 1)
megaohmmetru. Dar apelând la prieteni sau la o firmă şi ulterior potenţiometrul R3 (figura 2) curenţii anodici de
specializată producătoare de aparataj electrotehnic, cu mers În gol trebuie obligatoriu să aibă valorile 10 1 = 102
un "comision" minim poate face aceste verificări, = 50 mA;
ESENŢIALE pentru buna funcţionare a amplificatorului. 6° se scot (pe rând, la fiecare canal informaţional)
REALIZARE PRACTiCA ŞI REGLAJE ştrapurile de la intrările celor două canale, L şi R, şi se
Cele două secţiuni ale amplificatorului stereo se rea- verifică defazarea semnalului audio util (vezi indicaţiile
lizează practic folosind plăcuţe de cablaj imprimat (sti- anterioare).;
clostratitex placat cu folie de cupru) . Variantele de cablaj 7° dupa reglementarea defazărilor corecte În toată
pot fi multiple. Datorită faptului că nu pot estima gabari- banda audio, modificând practic valorile conden-
tul componentelor electronice pasive pe care construc- satoarelor C2 şi C5 (vezi schema electrică nr. 1) se
torul le posedă, nu am prezentat o schemă de cablaj poate trece la verificări dinamice;
imprimat. Orice constructor electronist o va realiza, 8° se ascultă un program muzical sonor comelex la
ţinând cont de următoarele considerente: puterea nominală a amplificator~ui (cine rezista, evi-
- păstrarea structurii de cuadripol a montajului; dent) Într-o cameră de cca 100 m ;
, - evitarea strictă a buclei de masă (traseu de masă 9° eventuale "corecturi" şi "rectificări" finale sunt con-
gros de minimum 4 mm); gruente cu cele expuse anterior.
- folosirea soclurilor oeramice pentru tuburile elec- Fără a face reclamă , se va observa că montajul
tronice; prezentat îşi justifică pe deplin performanţele, Încadrân -
- distanţa de minimum 120 mm Între tuburile elec- du-se În categoria HI-FI.
tronice, pentru o "ventilaţie" eficientă; .
- ecranarea obligatorie a transformatorului de reţea BIBLIOGRAFIE
şi a transformatoarelor de ieşire (tablă de fier cu
grosimea 0,3-0,5 mm, prevăzută cu găuri 0 0,4 pentru C. LUCA, 1. PRESCURĂ - Stereofonia pentru
aerisire); radioamatori , Ed. Teh-
- cele două transformatoare de ieşire vor avea axele nică, 1971
miezului magnetic perpendiculare faţă de cea a trans- MARCUS JOHN - High Fidelity with electronic
formatorului de reţea. valves - 1982
Un amplasament constructiv practic, care de altfel a JOHN GORGMANN - A new way in audio amplifiers
dat rezultate excelente, este prezentat În figura 4. with electronic valves - Audio
Se remarcă distanţarea dintre tuburile electronice Report 1986
finale (minimum 150 mm) şi amplasamentul transforma- *** - Revista TEHNIUM, seria 1985-2001
toarelor. Conexiunile de alimentare pentru filamentele *** - Almanahul TEHNIUM 1984

TEHNIUM septembrie 2002


12
- - - - - - - - - - - TEHNIUM -INTERNET - - - - - - - - - - -

După cum am descris În cadrul


numărului anterior al revistei
primele etape ale conectări i la
Internet ar consta În ach iziţionarea
unui modem, conectarea calcula-
torului prin intermediul modemului la
linia telefonică , configurarea conexi-
unii şi a driverelor modemului şi În
final, mult-aşteptata conectare' la
Internet.
De asemenea, am mai spus
câteva cuvinte şi despre browserele
de Internet, despre cum sunt vizua-
lizate şi chiar realizate paginile de
web. Student Ştefan BRADEA,
Ei bine, următoarea problemă de Facultatea de Relaţii
tratat În mica noastră incursiune
prin spaţiul virtual al Economice
Inter- Internaţionale,
ASE - Bucureşti

conţinutului pa-
ginilor, şi astfel,
dacă nu ştiai
exact ce să
cauţi, nu aveai

r'iI!!l~~~~ nicIo şansăDin


a ~ăsi. de
fericire însă,
au apărut '
motoarele
de căutare
r _ _- - - apropiate
~- de cele

~~_...;..----::-::~:~~
Înainte
celebrele yahool
din ziua
, hot bot
de azi,
sau
Iycos. O dată cu ele au apărut noi

l
_-----::--;-::;~~- de a lucru,
realizează acest explicaar cum se
fi nece- tehnici
apărute depe a web,
indexa
pe paginile
domenii noude
netului sară o mică lecţie de istorie. La activitate, . gen computere, cultură,
ar fi leli ată de început au fost două : Veron ica sport etc. In plus, spre deosebire de
problema găsirii paginilor de (prescurtare de la Very Easy Wanderer, care reţinea despre o
web necesare, potrivite necesităţilor Rodent-Oriented Netwide to anumită pagină doar numele site-
nO'istre de informare. Computerized Archives) şi Jughead. ului pe Care se află aceasta (de cele
In acest moment, această reJea . Ei sunt strămoşii , fiind creaţi pentru mai multe ori, numele site-ului nu
mondială se prezintă ca un adevarat căutarea în spaţiul Gopher, ŞI el un spune absolut nimic utilizatorului,
uriaş din basme, care creşte şi işr strămoş, însă al atât de popularului fiind doar o Înşiruire de caractere),
creşte Într-o zi cât alţii În şapte. In WWW de azi. Apoi a apărut noile motoare mai adăugau şi o
fieca1'e zi, milioane de pa~ini de web Wanderer, un program care a avut serie de informaţii descriptive despre
sunt create, reactuallzate sau rolul de a Înregistra creşterea web- pagina respectivă. WebCrawler-ul a
şterse. Să nu mai pomenim de cât ului, realizându-se astfel prima bază venit cu ceva şi mai revoluţionar:
de des sunt vizitate unele pagini, de date de web. Pentru prima oară a permitea utilizatorului să caute ter-
milionul de vizitatori nemaifiind un fost pomenit În acest domeniu meni chiar în interiorul paginilorl N-a
luctu atât de imposibil. numele de "robot", program care trecut mult şi a apărut şi posibilitatea
In aceste conditii, un utilizator la realizează s_arcini repetitive la viteze de a găsi pagini care să conţină
Început de drum, fără experienţă În foarte mari. Intre timp, denumirea s-a cuvintele-cheie tastate de utilizator
ale Internetului, cum va găsi ceea ce specializat, astfel că acum vorbim şi nu neapărat alăturate. Altavista oi
îi trebuie ? Cum ne putem orienta de "spiders" (păienjeni) - se plimbă adăugat căutarea pe web pentru
prin hăţişul de linkuri de la o pagină pe "web" ("web" Înseamnă "pânză applet-uri Java, ima~ini chiar, şi a
la alta, fără a mai pierde timpul? de păianjen" În accepţiunea gene- tinut cont şi de particularităţile lim-
Răspunsul este simplu şi deosebit rală, însă termenul este În prezent bilor folosite, astfel Încât dacă
de eficient: folosim un motor de folosit pentru Internet, tocmai căutăm expresia "Cum este vremea
căutare. datorită structurii sale). Pe măsură În Tokio?", să nu primim ca rezultat
ce web-ul a crescut, din ce În ce mai un milion de pagini care să contină
Motoarele de căutare, după greu se putea ţine socoteală noilor cuvântul "Cum", ci În primul rand
cum le recomandă şi numele, sunt pagini apărute, iar programele spi- cuvintele. importante, ca "vremea" şi
nişte programe inteligente care, der, majoritatea scrise prost, nu "Tokio". In plus, au fost adăugate
folosind mai multe tipuri de tehnici făceau decât să îngreuneze traficul şi sfaturi suplimentare pentru
de căutare, găsesc paginile care dat~lor. utilizatori.
corespund criteriilor menţionate de In plus, păienjenii nu aveau Alt motor important este HotBot-
către utilizator. inteligenţa necesară înţelegerii ul: el a apărut În 1996 şi a venit cu

TEHNIUM septembrie 2002 13


- - - - - - - - - - - T E H N I U M -INTERNET - - - - - - - - - - -

un spider care putea să indexeze zil- domnul Newman cu semnul -. Nu vă www.altheweb.com


nic 10 milioane de pagini, putân- garantez 100%, dar n-o să vi se Cuprinde un index de aproxima-
du-şi actualiza baza de date afişeze prea multe site-uri În care să tiv 600 milioane de pagini, fii[ld con-
aproape zilnic, evitând astfel ceea se menţioneze despre vreun film cu siderat cel mai rapid motor. In plus,
ce alte motoare nu reuşeau, şi cei doi. oferă şi o foarte bună ierarhizare a
anume să dea ca rezultat_ pagini În prezent există o multitudine de rezultatelor căutărilor, Tn funcţie de
care nu mai erau disponibile. In prus, motoare de căutare, cu tehnologii relevanţă. Ca opţiuni avansate de
HotBot s-a folosit ŞI de cookies Tn care mai de care mal avansate. Dat căutare, cuprinde posibilitatea de
realizarea de căutări. Cookie-ul este fiind faptul că am terminat cu lecţia limitare pe domenii sau Tn funcţie de
un mic fişier pe care un site, la de istorie despre ele, cel mai bine ar limbă.
Tncărcarea pe browser,TI stQ.chează fi să menţionez cele mai importante www.altavlsta.com
pe calculatorul utilizatorului. In cazul motoare de căutare din prezent şi Este un motor de căutarp care a
HotBot, motorul scria pe cookie-ul câteva caracteristici ale fiecăruia. făcut istorie, ca şi yahoo! In conti-
aferent lui preferinţele de căutare www.google.com nuare, este foarte performant,
ale utilizatorului, astfel Tncât la o Este pentru mulţi utilizatori cel deţinând un index de circa 550 mi-
nouă căutare să ţină minte modul mai uşor de folosit, mai simplu, mai lioane de pagini de web. Ca oPjiuni
preferat de a lucra al utilizatorului. performant motor de căutare . Şi speciale se numără căutarea imi-
Dar cum se desfăşoară o căutare poate cel mai iubit. Ascensiunea lui tată Tn funcţie de dată, locaţie,
simplă pe Internet? V-am tot spus In topul motoare lor de căutare a fost limbă. De asemenea, ca şi Google,
despre cum a avansat tehnologia de extrem de rapidă, Tn câţiva ani are capacitatea de a traduce cuvin-
căutare, Tnsă nu şi cum se face facând un sqlt de la necunoscut la tele-cheie, pe[ltru a găsi rezultate şi
această căutare . cel mai bun. In primul rând, ceea ce Tn alte limbi. In plus, are modul cel
Foarte simplu. Fiecare motor de frapează la acest motor este "aus- mai bun de căutare avansată,
căutare, mai precis site-ul care găz­ teritatea" paginii de web pe care se folosindu-se termeni ca AND, OR,
duieşte acest program, are disponi- află. Pur şi simplu, conţine un titlu AND NOT, NEAR.
bil un câmp liber, asemănător cu cel colorat, spaţiul pentru tastarea ter- www.hotbot.lycos.com
al browserului, Tn care tastăm menilor de căutat, şi câtşva opţiuni Deţine o baza de date de 500 ·
numele unui site pe care vrem să-I entru căutare avansată. In rest nici milioane de pagini, având posibili-
tatea de a limita căutarea Tn funcţie
antenna de dată, locaţie, tipul de fişiere. Este
foarte bun Tn căutarea de fişiere
specifice, având şi o rubrică foarte
bună de ştiri.
* * *
Continuăm prezentarea de site-
uri profilate pe iniţierea Tn tainele
coil headphone electronicii. De această dată vă
prezentăm site-ul www.electronics-
tutorials.com, realizat de către un
australian pe nume lan Purdie.
Site-ul este foarte bine structurat pe
directoare, pe care le puteţi Qăsi Tn
partea stângă a paginii de Intâm-
pinare. Aici se pot găsi domenii pre-
Sch.em cum antene, electronică pentru
Tncepători, unelte pentru electronis-
deschidem . De data asta, Tnsă, vorbă de reclame peste reclame, tul Tncepător, designuri pentru re-
putem introduce orice fel de termen cum putem_ găsi din belşug pe alte ceptoare radio, transmiţătoare,
pe care ÎI căutăm. De exemplu, dacă motoare. In plus, căutarea se oscilatoare, filtre LC, dar şi nu-
avem nevoie de informaţii despre, desfăşoară cu viteza fulgerului, meroase linkuri către alte site-uri de
să zicem, automobilele Toyota, nu rezultatele ei aparând aproape specialitate.
rămâne decât să tastăm cuvintele instantaneu. Autorul a mai pus chiar şi câteva
"automobil" şi "Toyota". Atenţie Tnsă Nu ştiu dacă se laudă sau nu, glume, ca să nu mai VOrbl1Jl şi de
la limba pe care intenţionaţi să o dar cei care stau Tn spatele acestui câteva reţete gastronomice. Insă, cu
folosiţi: după cum ştiţi, site-urile motor declară că au o bază de date aceste două mici excepţii, site-ul
româneşti nu sunt foarte nume- tratează cu mare seriozitate elec-
de mai mult de ·1 miliard de pagini
roase, aşa că o căutare Tn limba tronica, având explicaţii clare pentru
de casă, ca să nu mai vorpim de
română s-ar putea să nu dea rezul- toţi amatorii, de la Tncepători până la
fişiere de tip text (doc, pdf). In plus,
tatul scontat. Puteţi Tncerca Tnsă Tn cei mai avansaţi.
engleză sau franceză, acestea fiind
la căutare se ţine cont şi de limba De exemplu, accesând directorul
, limbile Tn care sunt realizate cele utilizatorului. Să nu uităm şi de fap- Radio Recelver Design, autorul ne
mai multe pagini de web Tn prezent. tul că are suport şi pentru limba explică Tntâi ce reprezintă sistemele
BineTnţeles, există şi căutări mai română, toate opţiunile şi comenzile de recepţie radio, cum funcţionează
complexe: de exemplu, dorim să fiind traduse În dulcele nostru grai. ele Tn general. Apoi explică o serie
găsim informaţii despre filmele Tn De asemenea, face traduceri pentru de modele de radiouri, cum ar fi
care a jucat Robert Redford, Tnsă cuvintele din căutare, astfel că rezul- modelul Crystal sau modelul rege-
fără ca ele să conţină informaţii şi tatele pot fi pagini Tn mai multe limbi. nerativ de receptor radio, mergând
desfre Paul Newman; vom căuta Tn Una peste alta, pare a fi cel mai până la explicarea modelelor de
felu următor : luăm cei doi termeni potrivit motor de căutare pentru uti- receptie radiO Superhetrodyne, AM
doriţi şi Ti unim cu un + (movies + lizatorul de rând, fiind simplu, rapid, sau FM. Şi totul este argumentat din
Robert Redford), apoi TI "scădem" pe nepretenţios. plin cu scheme şi tabele.

14 TEHNIUM septembrie 2002


- - - - - - - - - - LABORATORUL UNIVERSITAR - - - - - - - - - -

Montajul descris în acest articol a fost realizat în Laboratorul de fizică

al Universităţii "Politehnica" Bucure~ti, sub conducerea domnului prof.


dr. ing . fiz. George Ionescu, de către studenţii Cătălin Doro~ şi lulian Litu .

GENERATOR de IMPULS RI
IC,
MMC 4011

10 14 J
IC 2
1" MMC 4017
P,
52 lM 4 7 10 1 5 6 9 11

C, l l l
C2 Cl C
4
100pF S,

1
Generatorul prezentat (figura 1) este cu frecvenţă semnalul de ieşire al generatorului de impulsuri, astfel
reglabilă şi raport impuls/pauză reglabil. EI a fost realizat încât sunt disponibile şi rapoartele impuls/pauză de la
cu numai două circuite integrate CMOS ieftine, MMC 50% la 88,9%.
4011 şi MMC 4017. Montajul se pretează în special pen- În total, generatorul de impulsuri furnizează 8
tru etalonarea aparatelor de măsură, a unghiului de rapoarte diferite impuls/pauză de la 11,1 % la 88,9%.
închidere şi a raportului impuls/pauză . Frecvenţa generatorului poate fi reglată fin cu
Circuitul integrat MMC 4017 (IC2) . este un divizor potenţiometrul de 1MQ aproape trei decade.
zecimal, ale cărui ieşiri zecimale sunt legate printr-un Cu comutatorul S2 se modifică capacitatea multivi-
comutator de selecţie cu intrarea reseI. Prin aceasta bratorului astabil, putând obţine alte game de frecvenţe.
rezultă un divizor reglabil cu factori de divizare între 2 şi Datele din tabelul 1 exemplifică frecvenţele la care
9. Aşa cum se arată în diagrama impulsuri lor din figura ajunge astabilul când se modifică capacitatea.
2, la ieşirile divizorului, nu numai frecvenţa, ci ş i raportul
impuls/pauză este împărţit corespunzător raportului de Tabelul 1
divizare reglal. CAPACITATEA GAMA DE FRECVENŢE
Raportul impuls/pauză la ieşirea O a divizorului (pin 100nF 7Hz .. .200Hz
3) este egal cu 100% împărţit prin raportul reglat al divi-
10nF 70Hz ... 2kHz
zorului. Dacă, de exemplu, ieşirea 5 (pin 1) este legată
prin S 1 cu intrarea reset, atunci raportul impuls/pauiă 1nF 700Hz ... 20kHz
este egal cu 100%/5 = 20%. 100pF 7kHz ... 200kHz
Aceste rapoarte impuls/pauză, reglate fix , sunt inde-
pendente de frecvenţa care este furnizată de multivibra- La stabilirea frecvenţei la ieşire trebuie să fim atenţi
torul astabil construit cu trei porţi NAND (N1, N2, N3) ale dacă frecvenţa oscilatorului (frecvenţa ceas) este diviza-
circuitului MMC 4011 . tă prin raportul de divizare reglat pentru raportul dorit
Cea de a patra poartă a lui MMC 4011 inversează impuls/pauză al lui IC2.

TEHNIUM septembrie 2002 15


- - - - - - - - - - LABORATORUL UNIVERSITAR - - - - - - - - -

Amplitudinea la ieşirea generatorului de impulsuri Tabe/u/2


corespunde tensiunii de funcţionare a circuitelor inte-
grate CMOS, care poate fi Între 3V şi 15V. Ieş i rea A Ieşirea A
50% 50%
Figura 2 reprezintă impulsurile vizualizate la oscilo-
33% 67%
scopul catodic.
25% 75%
În tabelul 2 se dă distribuţia raportiJIui impuls/pauză 20% 80%
pe cele două ieşiri. 16,6% 83,4%

În figurile 3a şi 3b se dau desenul cablajului impri- 14,3% 85,7%


mat (1 :1) şi modul de echipare a plăcii. 12,5% 87,5%
11 ,1% 88,9%

clock

50:-:
W
33:-:
W
25:-:
W I
20:-:
W
16.6:-:
W
14.3:-:
W L
11,'"
W I
2

R2 Rl
oc::::Jo oc::::Jo
II !!n!I
II I!:rnl 0000000
II ~ ICl < IIA

Il)
II ~II 0000000 IIA

a) Il) S2

II
1111 il 11 II b)
Pl
00000000 11+
'L
1 IC2
00000000
<
11-

1îî 1
Sl 111 J
50

3
16 TEHNIUM septembrie 2002
--------------------------LABORATOR--------------------------

'ocr-' 6,9-' 7,29MHz


SINTETIZOR
OF1

',69-1,72 9MHz
rv
rv

OCT
AE
de FRECVENTE
,
(}(}
Z U
OP C<I> pentru
00
'Ra..

OF2
'R[Q

Nrz-ZOOO
RADIOTElEFOANE
1 Iq =2000KHz
"CITIZENS BANDS" Andrei CIONTU - Florin SĂ VULESCU

După cum se ştie, banda de frecvenţe 27,6+27,99 direcţii radio private. Metoda nu foloseşte toate canalele
MHz este o bandă publică rezervată radiotelefoanelor alocate;
particulare pentru radiolegături pe distanţe relativ mici. - prevederea radiotelefoanelor "CS" cu VFO-uri
Pentru folosirea acestei benzi nu este nevoie de auto- acordabile În gamă. Găsirea corespondenţi lor rămâne ,
rizaţie de la IGR, dacă puterea de antenă (baston) nu În acest caz, o problemă dificilă;
depăşeşte 4 W, În banda amintită ("CS") sunt fixate 40 - prevederea radiotelefoanelor "CS" cu sintetizoare
de canale de emisie-recepţie, ecartul de frecvenţă Între ale celor 40 de frecvenţe fixe din tabel, cu comutarea
ele fiind de 10 kHz, Evident, sunt lucruri pe care cei ce facilă a acestora. În acest fel lucrul cu corespondenţii În
operează În această bandă le ştiu foarte bine ("SS-iştii").
reţele radio este foarte comod.
Pentru ceilalţi recomandăm analiza tabelului alăturat.
Pentru legături uşoare cu diverşii corespondenţi,
Schema bloc a sintetizorului
desigur că este nevoie de o Înţelegere prealabilă asupra
canalului, adică a frecvenţei de lucru. Sincronismul celor
doi corespondenţi pe aceeaşi frecvenţă se poate realiza Sintetizorul propus este de tip PLL (fig . 1), realizat cu
În trei moduri : circuite integrate de tip obişnuit (În special CMOS) , Este
- lucrul rad iotelefoanelor În "pereche" identice pe o un produs Încadrabil În categoria "HOME MADE", nefi-
singură frecvenţă (un singur rezonator cu cuarţ) În ind nici prea costisitor.

R:i
+12v
2200
OZ
PL5V1Z la OP
• CI,
Ce 490 "I,S9-1.n9MHz
2

C7
22pF
R7
+u v
100K
C4 C:\
I47nFI1O/olf'
OV
(C v )
+12V
T1nF
2
TEHNIUM septembrie 2002 17
------------------------LABORATOR--------------------------

- - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - vom considera C2 =
plantează) avem:
(nu se mai °
Cv(pF)
20
3
C o = 7,76 + 5,31 = 13 pF
Problema este dacă pentru o variaţie

10
--
~

i"'oo.
a capacităţii diodei
tl.Cv = 1,8 pF, se obţine o variaţie a
frecvenţei OCT de
... t.f =fmax - fmin = 0,39 MHz

o f = 1/2rc \fLc şi tl.f/f = - tl.C/2C


2 5 10 20
şi tl.C = tl.C v / (1 + Cvo / C7)2 (variaţia
lui ~ se datoreşte numai variaţiei lui Cv).
Inlocuind, se obţine:

Sintetizorul se poate realiza Într-o mică boxă anexă tl.C = 1,03 pF şi deci tl.f =1 fmed x tl.CC 1= 0,659 MHz,
la radiotelefon . Comutarea frecvenţe lor se face cu aju-
torul a două comutatoare rotative 1 x 4 (pentru zeci) şi 1
2 °
°
x 1 (pentru unităţi) care indică numărul de ordine al
canalului conform tabelului.
care este mai mult decât necesar (se va micşora nivelul
semnalului de eroare) .
Semnalul din colectorul lui T 1 este aplicat la intrarea
Semnificaţia blocurilor din figura 1 este: unui amplificator (buffer) realizat cu tranzistorul de
OCT = oscilator controlat În tensiune; comutaţie T 2 = 2N2369, care are rolul să ridice nivelul
DF 1 = divizor fix de frecvenţă ("PRESCALER") cu 1O; semnalului la intrarea CI1 = CDB490 (divizor cu 10,
DP = divizor programat În 40 de trepte; TTL).
C0 = comparator de fază; În figura 4a se dă desenul cablaj ului imprimat la
DF2 = divizor fix de frecvenţă; scara 1 : 1 (70 x 30), iar În figura 4b desenul modului de
00 = oscilator cu rezonator cu cuarţ; echipare a plăcii.
AE = amplificator de eroare.
Sintetizorul de frecvenţe de faţă a fost realizat pre- Oivizorul de frecvenţă programabil (OP)
supunând că receptorul din cadrul radiotelefonului CB
are frecvenţa intermediară de 10,7 MHz, care este cazul Frecvenţa de ieşire a OCT (16,9 + 17,29 MHz) fiind
obişnuit (standard) . relativ mare, pentru o funcţionare sigură a circuitelor
integrate CMOS s-a preferat soluţia adoptării unui divi-
OSCILATORUL (OCT) ŞI PRESCALERUL (DF1) zor fix (DF1) cu 10 (prescaler) realizat cu un circuit inte-
Schema de principiu este prezentată În figura 2. grat TTL (CDB490) cu funcţionare sigură la frecvenţele
Oscilatorul RF este de tip Colpitts (care se recomandă din banda OCT.
practic) cu baza la masă. Limitele frecvenţelor de lucru
sunt:
fmin = 27,6 -10,7 = 16,9 MHz;
fmax = 27,99 - 10,7 = 17,29 MHz. CI'
Tranzistorul folosit este 2N918. Pentru C1 = 22 pF şi o o
C 2 = 12 pF, factorul de reacţie este
cr = C2 / C1 = 0,54
o
o
'Ilo
o
o
o
o
o
b)
o o
care se Încadrează În gama recomandată de valori o o
(0,4 + 0,6).
Capacitatea de acord a bobinei de inductanţă L (cu
miez de ferită) este:
C = C1 C2 / (C1 + C2) + C3 + C7 Cv / (C7 + C v)
În care Cv este capacitatea diodei varicap DV (de tip
4
BB 125 A). După cum rezultă din curba din figura 3, pen-
tru tensiunea inversă pe DV de -7 V se obţine Cvo = 7
pF (capacitatea medie) . Dacă tensiunea inversă pe DV
se modifică cu ± 1 V, C v variază cu ± 0,9 pF. Pentru L
alegem valoarea de 7 mH (pentru gama de frecvenţe
10-20 MHz se recomandă 5-10 mH).
Capacitatea medie de acord este:
C o = 1/(2rcfmed)2L; fmed = (fmin + f max) / 2 =
16,645 MHz;
C o = 13 pF.
Analizând schema de principiu din figura 2, dacă
a)

18 TEHNIUM septembrie 2002


--------------------------LABORATOR--------------------------

+12v

Reset
OUT(1KHz)

CIZ
7 ......lI:..O Kz
4040
4 .........GoII-I
21--.:..0
10 14 3

16 12
"9
5 6 8 6
IN 13 5
1
I.Sg-1.729MHl 10
CI:! 7 Ku
4017
4
2
15 14 3
Reset
5
~-
Divizorul programat (DP) va trebui să
realizeze În 40 de trepte divizarea

o
~I O~T
: : 1: :
o C12
o
o

o CIJ
-

o
o
+
~
~.
..
o

__ o CI4
o
~ o

oo
o
o
o
frecvenţelor 1,69 + 1,729 MHz până la
nivelul de 1 kHz. Raportul de divizare Np al
DP trebuie să varieze, deci, În 40 de trepte,
o o o o Între 1690 şi 1729.

--
o o o o o o o
o o o o o o o Vom concepe DP ca având În prima
o o o
r parte un divizor fix cu 1689; În cod binar
1100001'1001", deoarece:
=
1689 2 1u + 29 + 24 + 23 + 20
Cea de-a doua parte a DP va fi un divi-
zor variabil cu 1 + 39. Primul canal de lucru
6 are frecvenţa 16900 kHz (nu se lucrează).
Divizarea cu Np a frecvenţelor de la ieşirea

....
prescalerului (DF 1) are loc conform
relaţiei: .
Np = NpF + NpV = 1689 + (1 + 39)
Deci, mai Întâi se realizează o divizare

.. o
o

o
fixă cu 1689 şi În timp ce numărătorul
rămâne Înc~rcat, logica montajului permite
aceloraşi impulsuri de la intrarea numără­
torului să fie numărate suplimentar (vari-
abil) cu 1 la 39. La realizarea lui Np nece-
sar, ambele numărătoare (fix şi variabil) se
resetează .
Schema de principiu a DP este prezen-
tată În figura 5. Divizorul fix din cadrul divi-

TEHNIUM septembrie 2002 19


-------------------------- LABORATOR--------------------------

+12V CJ
+H Rg 10pF
6.B,uF
10 47K
C, Re
2 CI 7 7
IN O
I
O.1 .u F
PE 565
.;:...:::........---0 OUT
1 C5
( 10 OCT)

P,
+1 2Vo-~:J~--~----_t
5K

+1 2v
7
zorului programat, real izat cu CI2 (MMC 4040), n um ă ră­ Deoarece s-a fo losit sticlotextolitul simplu placat, mon-
tor binar asincron de 12 biţi şi CI3 (MMC 4068) poartă tajul necesită o serie de scurtcircuite (şt ra puri ).
ŞI-NU - ŞI cu 8 intrări care real i zeaz ă logica de
numărare. Compara torul de fază (00) şi amplificatorul de
Circuitele integrate CI4 şi CIS (MMC 4017), numără- eroare (AE)

Schema de principiu este prezentată În figura 7. Este


vorba de folosirea CI = ~ES6S (circuit PLL, până la SOO
kHz). S-a mai adăugat Însă un amplificator-integrator
(cu 5) al semnalului de eroare V (t) realizat cu CI =
CII rod
~A741N (A.O. de J.F.). Acest amp9ificator creşte într-o
mare măsură şi banda de urmărire a circuitului PLL.
Impulsurile tip "meandre" (coeficient de umplere 1/2) ,
8 origine de fază (1 L. O kHz) de la DF2 se aplică pe pinul
S al CI = ~ ES65 , pe când cele care provin de la DP (de

toare Johnson decadice cu zece ieşiri , împreună cu cir-


cuitul integrat CI6 (MMC 4081) patru porţi ŞI-NU cu
două intrăr i şi comutatoarele decadice Ku şi Kz
formează divizorul variabil (DV) .
Succesiunea de impulsuri furnizată de Cl1/pin 11
este trimisă spre DF (CI2Ipin 10) prin poarta ŞI C16-3
b)
sau către DV (CIS/pin 14) în cele două situaţii : NF <
1689, când de la Cl3/pin 13 se aplică ,,1" la poarta C16-
3/pin 6 DF numără NF = 1689, când 010 . 09 . 08 . 07
06 . 04 = 1 acest nivel logic ,, 1" de la Cl3/pin 1
deschide poarta ŞI din CI6-2 , trim iţând succesiunea de
impulsuri către numărătorul decadic CIS/pin 14 al DV.
Totodată , 010 . 09 . 08.07 . 06 . 04 = O de la pinul
,, 13" al C13, invalidează poarta ŞI CI 6-3, oprind astfel
secvenţa de numărare a DF (care rămâne încărcat cu
1689). Funcţie de poz iţiile Ku ş i Kz relatate se adaugă la
raportul general ge divizare, un număr 1 + 39; NDP =
1689 + NDV' Cu poarta ŞI , CI 6-1, când Kz . Ku = 1, se
a)
resetează CI 2, CIS ş i C14, reluându-se ciclul.
De la CI 2/pin 1S se culege frecvenţa fR care se
aplică la comparatorul de fază. În figura 6a se dă
desenul cablajului imprimat al montajului pentru DP la
scara 1 : 1, iar în figura 6b modul de echipare a plăcii. 9
20 TEHNIUM septembrie 2002
--------------------------LABORATOR--------------------------

+12V

OUT ,(lKHz)
CI 9 -2
0 , ,(2 10 )
15
9
10 O,J2 )
10 14
7
°S(2 )
13 OUT 2
8
CI ,O ° 9(2 )
c::::J 12
4040 4
°5(2 )
3
CI 9 -3 2MHz° 8
11 4
° 7(2~)

10
fază variabilă) se aplică pe pinul 2. La ieşire (pinul 7) se tensiunea de eroare, pozitivă sau negativă, este astfel
obţine o tensiune de eroare (variabilă), V7(t) < 0,3 V. Cu procesată În!?ât faCT variază compensator (spre anu-
potenţiometrul P = 5 kn se fixează tensiunea pe pinul 6 larea erorii). In figura 9a se dă desenul cablaj ului impri-
(de polarizare inversă statică a diodei varicap a aCT) În mat (scara 1 : 1, văzut dinspre componente) , iar modul
jurul căreia variază tensiunea de eroare. de echipare a plăcii (60 x 35) , În figura 9b.
Tensiunea la ieşirea comparatorului de fază (C0) din
compunerea ~E565 variază cu defazajul 0 dintre impul- Oscilatorul cu rezonator de cuarţ (00) şi
surile pe pinii 2 şi 5, ca În figura 8. Sistemul În buclă divizorul de frecvenţă fix (OF2)
Închisă de reglaj automat al frecvenţei (RAF) aCT
Schema de principiu este prezentată În figura 10.
Încetează numai când 0 = ~ rad = 90'. Când 0 Ţ. 90' ascilatorul cu rezonator de cuarţ cu fq = 2000 kHz este
realizat cu CI9 = MMC4011 (patru PO'1i NAND cu câte 2
intrări).
Datorită prescalerului DF1 ' cu NF1 = 10, frecvenţa
de referinţă (de comparaţie la C0) trebuie să fie de
1 kHz (pentru un pas de 10 kHz la aCT), şi deci NF2 =

8. ·
o

o
o
00
o
o
o o o CI9 o
000
o o
o
o
o
o
~

OCI1OO
o
o
-oun
o
o
o
o
o
.[ o
o
o o
o Cl110
o
o "
o OUT2
o
2000 (necesar).
Cum: 2000 = 2 10 + 29 + 28 + 27 + 26 + 2 4
circuitul integrat CI 10 = MMC4040 (numărător binar de
12 biţi) va fi resetat, prin intermediul CI 1 MMC4068
(NAND cu 8 intrări), de fiecare dată când este Îndepli-
=
o o
: : o o
nită condiţia logică

[1
o
011 . 010 - 09 - Oş . 07 - 05 = 1
Având În vedere ca frecvenţele fiecărui canal sunt
mai mari cu 0,125 kHz (canal 1, de exemplu, 1690,125
kHz), rezultă necesitatea ca oscilatorul cu rezonator de
b) 11 cuarţ să poată fi ajustat În frecvenţă, lucru uşor de rea-
lizat.
În figura 11 a se dă desenul cablaj ului imprimat (70 x
35), iar În figura 11 b, modul de echipare cu componente.
27 MHz (Specificaţia MPT 1320)
= =
PerQ 4W. Mod modulaţie de frecvenţă (F3E) . f =
27,6 - 27,99 MHz (10 kHz ecart)
Can MHz Can MHz Can MHz Can MHz
1 27,60125 11 27,70125 21 27,80125 31 27,90125
2 27,61125 12 27,71125 22 27,81125 32 27,91125
3 27,62125 13 27,72125 23 27,82125 33 27,92125
4 27,63125 14 27,73125 24 27,83125 34 27,93125
5 27,64125 15 27.74125 25 27,84125 35 27,94125
6 27,65125 16 27,75125 26 27,85125 36 27,95125
7 27,66125 17 27,76125 27 27,86125 37 27,96125
8 27,67125 18 27,77125 28 27,87125 38 27,97125
9 27,68125 19 27,78125 29 27,88125 39 27,98125
10 27,69125 20 27,79125 30 27,89125 40 27,99125

TEHNIUM septembrie 2002 21


-------------------------LABORATOR------------------------
v la o valoare dinainte stabilită.

SURSA DUBLA Deoarece baza fiecărui tranzistor de


protecţie este conectată la termi-
nale "ieşire" (pinii 5 şi 10) În interi-
orul circuitului integrat, conectarea
unor tranzistoare externe În ve-

e TENSIUNE derea asigurării unui curent de


sarcină mare (de ordinul amperilor)
nu se poate face decât folosind
conexiunea de tip super-G (tranzis-
tor extern de tip complementar celui
Prof. Ing. Aurelian Emil MARIAN aflat În circuitul integrat). Sursa de
tensiune de referinţă este realizată
o mare parte din blocurile uni ce comandă intrarea inversoare cu ajutorul diodelor Zenner DZ1 şi
aparatelor electronice folosesc pen- proprie ampllficatorului operaţio­ DZ2' polarizate În zona optimă de
tru alimentarea cu energie electrică nal A-. funcţionare cu ajutorul rezlstenţelor
o sursă de tensiune dublă . Ea este
de cele mai multe ori simetrică faţă
de masa montajului, având rolul de
a păstra În permanenţă egalitatea 5
celor două tensiuni de ieşire (pozi-
tivă şi negativă) . Concomitent, sursa
dublă de tensiune trebuie să fie pre-
văzută şi cu protecţie electronică
rapidă şi eficientă, În cazul apariţiei
la un moment dat a unui
supracurent sau scurtcircuit acci-
dental În timpul funcţionării. Circuitul Tt-
integrat ROB 1468 Îndepl i neşte ce-
rinţele menţionate ~i permite )IH---+ ......-+---1--414
real izarea unui montaj electronic
simplu, compact şi cu performanţe
electrice foarte bune.
Schema bloc a circuitului integrat
ROB 1468 este prezentată În figura
1. Se observă că montajul reprezin-
tă practic două stabilizatoare de ten-
siune de tip serie, interconectate
Între ele În sistemul Master-Slave.
Stabilizarea tensiunii pozitive este ~----~-~rf2
realizată de către tranzistorul u~----~---------<
echivalent T+, comandat de către
amplificatorul operaţional Ar (Mas- Tt-
ter) care sesizează şi menţine con- R
stantă valoarea tensiunii pozitive,
indiferent de consumul de curent din
sarcină. Stabilizarea tensiunii nega-
Rp
tive este realizată de către tranzis- • ___I-.....J(~~I!--+--c:::::J----4....-----.....-_t_f II
torul echivalent T_, comandat de
către amplificatorul operaţional A-,
care, la rândul său, menţine con- o
stantă tensiunea de ieşire negativă.
Amplificatorul operaţional A_ (Slave)
1
are conectată intrarea neinversoare
la masa montajului, iar intrarea in mod practic, după ajustarea la R1 şi R2 ' Deoarece din fabricaţie
inversoare la un divizor de tensiune valoarea dorită a tensiunii pozitive tensiunile diodelor Zen ner prezintă
format din două rezistenţe Regale se ajustează şi valoarea tensiunii o oarecare dispersie, s-a prevăzut
ca valoare, conectate la Jeşirile + şi negative, folosinQ un divizor de ten- posibilitatea intervenţiei din exterior
- ale sursei de tensiune. In acest fel, siune exterior. Intre ieşirile celor (terminalul "ajustare") În vederea
valoarea tensiunii negative ur- două amplificatoare operaţionale şi efectuării unui reglaj precis al tensi-
măreşte şi totodată este menţinută masă s-a prevăzut posibilitatea unii de ieşire. Conexiunile de la
În permanenţă egală cu valoarea conectării din exterior a unor con- capsula circuitului integrat ROB
absolută a tensiunii pozitive. densatoare de corecţie (terminale 1468 (varianta TO 116) sunt urmă­
Deoarece cele două rezistenţe R nu "compensare", pinii 3 şi 12), În ve- toarele:
pot totuşi să fie practic perfect egale, derea eliminării posibilităţii de 1 - Masă ;
s-a prevăzut posibilitatea conectării apariţie a oscilaţiilor. 2 - Echilibrare;
din exterior a unui alt divizor de ten- Circuitul integrat mai include câte 3 - Compensare (+);
siune (Ia terminalul "echilibrare", un tranzistor (T p+ şi T p.) prevăzut 4 - Sesizare (+);
pinul 2), care să permită stabilirea pentru asigurarea protecţiei la 5 - Ieşire (+);
egalităţii stricte a celor două tensi- supracurent prin limitarea acestuia 6 - NC (neconectat);

22 TEHNIUM septembrie 2002


--------------------------LABORATOR--------------------------

7 - Intrare (+) ; integrat ROB 1468, folosită frecvent torului extern , cât şi cel necesar unei
8 - Intra[e (-); pentru alimentarea cu energie elec- funcţionări optime a tranzistoarelor
9-NC; trică a unor amplificatoare ope- finale ech ivalente de pe fiecare
10 - Ieşire (-); raţionale , din montaje electronice, ramură din dotarea internă a circui-
11 - Sesizare (-); Sursa dublă de tensiune prezintă tului integrat ROB 1468,
12 - Compensare (-); următoarele performanţe: Rez i stenţele R3 ş i R4 au fost
13 - NC; - tensiunea de ie~ire: Ue =±1SV; dimensionate astfel Încât protecţi a
14 - Ajustare, - tensiunea de alimentare U_1 = electron i că să intre În funcţiune
Principalii parametri ai circuitului 17V = U_2; atunci când curentul de sarcină a
integrat ROB 1468 sunt următorii: - curentul maxim livrat pe ramu- depăşit valoarea de 600mA (pe ori-
- .tensiuni maxime de intrare: ra pozitivă sau negativă : 1+ =L care din ramurile de alimentare,
±30V; = SOOmA; pozitivă sau negativă) . Pentru asigu-
- curentul maxim de ieşire: -SO, - factorul de stabilitate : rarea unei stabilităţi sporite În
+SOmA; ÂU/U>2000; funcţionare s-au prevăzut două
- puterea maximă disipată : - ondulaţii maxime ale tensiunii tipuri de compensăr i. Conden-
670mW; de ieşire (RIPPLE) : ~ 10mV; satoarele C7 şi C10 amplasate Între
- dezechilibrul tensiunilor de - protecţia: prin limitare de masă şi terminalele "compensare +"
ieşire : ~ 0,3 mV; curent. ş i "compensare -" determină elimi-
- variaţia maximă a tensiunii de Analizând schema electrică se narea posibilităţii de apariţie a unor
ieşire, pentru o modificare a observă că alimentarea sursei de oscilaţii În timpul funcţionări i conti-
tensiunii de intrare de la 18V la tensiune se realizează Între termi- nue, Condensatoarele C8 şi C9 rea-

u....,sv

RI C12
11100 41nf
Ul_

aND
ROB 1468
a
l,ljI
F
I,5A
C14

- ,.1111.. 41nF
uz.. ClI

U-_tsy

2
30V: ~ 10 mV; nalele U:1_ ' U2_ şi masă (GND- Iizează o puternică reacţie negativă
- variaţia maximă a tensiunii de GROUND), folosind o sursă dublă de tip serie, În special la frecvenţele
ieşire pentru o modificare a de tensiune alternativă de 17V, Înalte, pentru fiecare dintre cele
curentului de sarcină În inter- Condensatoarele C1 şi C2 asigură două amplificatoare operaţionale
valul O.. ,SOmA: ~ 10mV; un filtraj de radiofrecvenţă al tensiu- aflate În componenţa circuitului inte-
- rejecţia tensiunii de ondulaţie: nilor alternative de Intrare, Aceste grat. Astfel se elimină cu de-
7SdB; tensiuni sunt redresate de puntea săvârşire posibilitatea apariţiei
- tensiunea minimă UCE apli- redresoare P1' care livrează tensiu- oscilaţiilor În regimurile tranzitorii de
cată tranzistoarelor ecFlivalente nile pozitivă ŞI negativă ce urmează funcţionare a sursei duble de tensi-
de reglaj: 2V; a fi stabilizate, Filtrajul iniţial al tensi- une (pornire, oprire, creşterea
- curentul de mers În gol: 4mA unilor este realizat de grupul de con- rapidă de curent prin sarcină etc,),
de la sursa pozitivă; 3mA de la densatoare C3' C4 pentru tensiunea Divizorul de tensiune RS , R6, R7
sursa negativă ; negativă şi Cs, Ca pentru tensiunea
pozitivă , In scopul asigurării curen-
este prevăzut pentru real iza rea
- coeficientul termic al tensiunii
stabilizate: O,4mV/oC; tului de sarci nă necesar, circuitul reglajului fin al tensiunii negative.
- temperatura maximă a joncţiu- integrat ROB 1468 a fost dotat cu Divizorul R8, R9, R10 este prevăzut
nilor: tmax = 12SoC, tranzistoarele suplimentare externe pentru reglajul fin al tensiunii pozi-
- intervalul temperaturilor de T1 şi T2, Rezistenţele R1 şi R2 tive. Tensiun ile de ieş i re sunt
_ funcţ ionare : O.. , +70°C, _ aflate Între baza şi emitorul tranzis- "netezite" cu ajutorul conden-
In figura 2 este prezentata toarelor T1 şi T2 s-au dimensionat satoarelor C11, C12 (pentru tensi-
schema electrică a unei surse duble astfel Încât s-a acoperit necesarul une pozitivă) şi C13, C14 (pentru
de tensiune care utilizează circuitul de curent, atât cel din baza tranzis- tensiune negativă).

TEHNIUM septembrie 2002 23


l
--------------------------LABORATOR--------------------------

-4 o o

" :x
o o
"
o
3
o

~
o o
o o o
o o o o
o o
o
000000
o
o o
o
o o
o o
o
o o o o
o o

4
o
OlE~~3
o + + +
)-+
1lD~ C4 C5 AS-<:::::>- AI-<:::::>- ro cu
C!J
o

IA0814M ~ (!]
o
0
0 cu o

O(fO~
R7-c:::J- ~ C,,, o

o
~[EEJ~: )- o
5
Realizarea practică şi reglaje se alimentează de la o sursă dublă reglabile se rigidizează cu câte o
Montajul se realizează practic pe de tensiune alternativă Ua = 17V, f = picătură de vopsea. Se menţionează
o plăcuţă de cablaj imprimat din sti- SOHz. Se reglează mai Intâi tensi- că sursa dublă de tensiune se poate
clostraţitex dublu placat cu folie de unea pozitivă la valoarea de 1SV, folosi şi la obţinerea altor tensiuni de
cupru. In figurile 3 şi 4 sunt prezen- prin acţionarea cursorului poten- ieşire În intervalul ±1S, ±24V, modi-
tate cablajele plăcuţei (fig . 3 - ţiometrului semireglabil R9. După ficând Însă corespunzător tensiunea
cablajul dinspre partea fără piese şi aceea se reglează şi valoarea de alternativă de alimentare, astfel
fig. 4 - .cablajul dinspre partea cu -1SV a tensiunii negative, acţionând Încât pe tranzistoarele exterioare să
piese) . In figura S este prezentat cursorul potenţiometrului semi-
existe o cădere de tensiune de mi-
modul de amplasare a componen- reglabil R6. Se conectează la ieşirea
telor electrice pe plăcuţa de cablaj sursei duble două rezistenţe de nimum 3V.
imprimat. circa 10 k!l, repetându-se reglajele
După realizarea cablajului impri- susmenţionate până la obţinerea Bibliografie:
mat, componentele electrice se strictă a celor două tensiuni de ieşire ••• Colecţia revistei TEHNIUM
amplasează cu grijă, efectuând ve- ±1SV. (1980+2000. )
rificarea iniţială electrică şi După aceste reglaje, cursoarele ••• Catalogul de circuite integrate
mecanică a fiecărei piese. Montajul celor două potenţiometre semi- I.P.R.S. Băneasa

24 TEHNIUM septembrie 2002


--------------------------LABORATOR--------------------------

TEMPOAIZATOA
Prof. ing. Aurelian Emil MARIAN

Montajul prezentat permite comanda temporizată a continue stabilizate livrată la emitorul tranzistorului T 1
unor dispozitive şi instalaţii care necesită o acţionare s-a amplasat condensatorul C2'
repetată În timp, remarcându-se printr-o precizie Temporizatorul propriu-zis este realizat cu ajutorul
deosebit de bună În ceea ce priveşte durata temporizării grupului R12' R13' C3 şi al tranzistoarelor T4 şi T5' La
şi perioada acesteia. La realizarea montajului s-a avut În Închiderea CND K1 (comandă semnalizata prin ilu-
vedere alimentarea cu energie electrică de la reţeaua de minarea diodei electroluminescente LED 2), conden-
curent alternativ 220 V/50 Hz, simplitatea constructivă satorul C3 Începe să preia energie electrică de la stabi-
(lipsa transformatorului de reţea, prezent la majoritatea lizatorul de tensiune continuă , Încărcându-se prin inter-
montajelor de acest tip), eficienţa În timp a comenzilor şi mediul grupului _de rezistenţe R12' R13 amplasat În
posibilitatea de reglaj al perioadei de temporizare. serie cu acesta. In momentul În care tensiunea electrică
Montajul deţine următorii parametri: de la bornele condensatorului C3 atinge valoarea de 1,2
- alimentarea: reţeaua de curent alternativ 220 VI 50 V, se creează condiţia intrării În stare de conducţie a
Hz' dubletului de tranzistoare T 3, T4. Ele sunt amplasate In
- cu;ent consumat: Imax = 45 mA; cadrul montajului Într-o configuraţie de tip Darlington. In
- durata temporizăril: reglabilă, to = 1s + 15 s; acest moment (conducţie dublet T 3, T4) dioda LED 3 ilu-
- acţionarea temporizării: 1 contact CND (contact minează, indicând sfârşitul perioadei de temporizare.
normal deschis), ce se Închide manual; Practic, În locul grupului R11 ' LED 3 se va amplasa ele-
- semnalizările optice ale funcţionării: iluminare LED mentul de comandă al acţionării temporizate (un releu la
1 - montajul se află În starea STAND-BY (pregătit care un grup de contacte CND este destinat semnalizării
pentru lucru); iluminare LED 2 - acţionarea comen- optice cu dioda LED 3, un alt montaj electronic etc.) ,
zii START (Începutul temporizării); iluminare LED 3 amplasamentul iniţial servind doar la verificarea practică
- sfârşitul duratei temporizării şi acţionarea monta- a funcţionării montajului. Durata temporizării este
jului temporizat END-WORK; impusă de către timpul de Încărcare a condensatorului
- precizia intervale lor duratei de temporizare ilto = ± C2 până la tensiunea de 1,2 V. Pentru obţinerea unor
0,01 s. diferite temporizări, s-a prevăzut posibilitatea de reglaj
Din schema electrică prezentată alăturat se observă al duratei de temporizare, prin amplasarea În cadrul
că temporizatorul deţine trei blocuri funcţionale distincte,
montajului a potenţiometrului R13' Să nu uităm Însă că,
şi anume:
În mod practic, este necesară uneori o succesiune de
- alimentatorul cu tensiune stabilizată; acţionări temporizate şi, ceea ce este mai important,
- temporizatorul propriu-zis; având ace.eaşi durată de temporizare ulterioară fiecărei
- circuitul de aducere la zero.
acţionări. In vederea Îndeplinirii acestei cerinţe a fost
La realizarea alimentatorului cu tensiune stabilizată
amplasat În montaj un circuit electronic destinat acestui
necesară bunei funcţionări a temporizatorului s-a pornit
scop, şi anume "circuitul de aducere la zero". EI este
de la considerentul de a nu folosi un transformator de realizat cu ajutorul tranzistoarelor T2 şi T3, Împreună cu
reţea, piesă scumpă şi uneori greu de procurat.
componentele electrice pasive aferente. In momentul În
Deoarece consumul montajului este mic (I rnax = 45 care contactul K1 este deschis (starea STAND-BY),
mA), s-a ales o schemă de stabilizator de tenslune.care tranzistor~1 T 2 se află În stare de conducţie: Acest .Iucru
conţine numai componente electrice standardizate
determina starea de conducţle a tranzistoruluI T 3'
active şi pasive. Se observă că tensiunea de la reţeaua Elementele circuitului electric au fost calculate astfel
de alimentare se aplică la intrarea montajului prin inter- Încât tranzistor~1 T3 se. află Î_n stare d~ saturaţie . ~cest
mediul siguranţei fuzibile F1, prevăzută ca protecţie lucru determina o rezistenţa electrica echivalenta de
generală a acestuia. Dioda 01 realizează redresarea ordinul câtorva zeci de ohmi Între emitorul şi colectorul
monoalternanţă a tensiunii alternative de reţea . Dioda tranzistorului T3' Ca urmare a acestui fapt conden·
02 a fost prevăzută p.entru ~sigurar~a co_nd~cţiei unidi- satorul C3 este practic ?onectat la masa montaju!ui, pri~
recţionale a curentulUI electric care Circula prin blocurile intermediul rezistenţei R15 (33~) ŞI al rezistenţei
funcţionale ale montajului. Rezistenţa R1 asigură buna echivalente Rec hCE"(3 (10+20Q) . In cazul În care con-
funcţionare a diode lor 01 şi 02 În ceea ce priveşte densatorul C3 a fost Incărcat iniţial la u~ potenţial ele?-
regimul de comutaţie a acestora, indiferent de regimul tric de 1,2 V, el se va descărca practic Instantaneu prin
de lucru al temporizatorului. Condensatorul Ci are rolul grupul R15' RechCET3' Rezistenţa R15 a fost pre·
de netezire a tensiunii continue pulsatorii obţinute În văzută pentru protecţia tranzistorului T 3 la impulsul de
urma redresării de tip monoalternanţă. Tranzistorul T 1 curent care apare În momentul descarcării conden-
Împreună cu elementele 04' 05' C2 realizează stabi~ satorului Ca. Constanta de timp a circuitului C3' R15'
lizatorul de tensiune continua (U c = 10 V) necesar bunei R ct:lCET3fiind foarte mică (de ordinul microsecunde-
funcţionări a temporizatorului. Stabilizarea tensiunii con- 10~, In cazul În care condensatorul C3 a fost Încărcat el
tinue pulsatorii este realizată de un stabilizator de tensi- se descarcă practic instantaneu . In momentul În care
une continuă de tip serie (realizat cu ajutorul tranzis- contactul K1 este Închis (Începutul temporizării, coman-
torului T 1)' În vederea unui filtraj cât mai bun al tensiunii da START), tranzistorul T2 este adus, prin intermediul

TEHNIUM septembrie 2002 25


-------------------------LABORATOR-------------------------

grupului Ra, D6' R9 in stare de blocare, fşpt care implică


şi starea <fe blocare a tranzistorului T 3' In această situ-
aţie , rezistenţa sa echivalentă colector-emitor prezintă o
valoare de ordinul sutelor de kiloohmi, iar curentul
furnizat de grupul R12' R13 circulă in mod practic numai
prin condensatorul c-a' contribuind la încărcarea aces-
tuia cu energie electncă. Circuitul de aducere la zero
permite obţinerea unor perioade egale de temporizare,
indiferent de momentul in care se comandă începutul
temporizărilor şi durata reglabilă a acestora.
Realizarea practică şi reglaj
Montajul se realizează practic pe o plăcuţă de textolit
placat cu folie de cupru. Schema de cablaj imprimat şi
modul de amplasare a componentelor electrice sunt
lăsate la alegerea constructorului. După realizarea
cablajului imprimat se plantează cu grijă componentele
electrice active şi pasive, respectând modul de
polarizare a diodelor. După realizarea montajului se veri-
fică cu atenţie coreqtitudinea amplasăril fiecărei compo-
nente electrice. In scopul efectuării verificărilor
funcţionale ale montajului, acesta se amplasează iniţial
pe o masă de lucru acoperită cu folie izolantă din punct
de vedere electric. Să nu uităm că lucrul cu tensiunea de
la reţeaua de curent alternativ necesită respectarea cu
stri cteţe a tuturor măsurilor de protecţie a muncii pre-
văzute de standardele in vigoare pentru această situ-
aţie . Se va evita cu stricteţe atingerea accidentală cu
elemente metalice sau chiar prin contact direct a termi-
nalelor prevăzute pentru alimentarea montajului cu ten-
siunea de reţea. Se folos~şte in cadrul montajului o si-
guranţă fuzibilă de 0,5 A. In momentul alimentării mon-
tajului cu tensiunea de reţea , se observă iluminarea
diodei electroluminescente LED 1, confirmându-se
pregătirea r:!l0ntajului pentru funcţionare (starea
STAND-BY) . In momentul inchiderii contactului normal
deschis K1 se observă iluminarea diodei electrolumi- G)
nescente LED 2, confirmându-se astfel începutul ::l
perioadei de temporizare (situaţia START) . Durata
perioadei de temporizare se reglează acţionând curso-
rul potenţi ometrului R13' Sfârşitul perioadei de tempo-
rizare este confirmat de iluminarea diodei electrolumi-
~:.

~~
,... ctJ~
..
N

nescente LED 3 (starea END-WORK). Prin câteva încer-


cări succesive, cu ajutorul unui cronometru se stabileşte
in mod precis durata de temporizare necesară. Aceasta
se va păstra în timp la toate ciclurile de funcţionare pre-
>'>
".,;

fl
• ..lI.
văzute pentru montaj. După aceste verificări şi reglaje
~
~

iniţ i ale montajul se amplasează intr-o cutie metalică pre- ; il.'"


văzută cu supolli izolanţi pentru montaj. Diodele LED 1,
LED 2 ş i LED 3 împreună cu potenţiometrul R13 se v\?r
amplasa pe panoul frontal al cutiei temporizatorului. In oS..... ~
cazul în care se doreşte obţinerea mai multor durate de
temporizare reglabile in timp fără utilizarea cronometru-
lui, butonul de acţionare al potenţiometrului R13 (rea-
iEg el
N - \of

lizat in mod obligatoriu dintr-un material electroizolant) ~ ~

va fi prevăzut cu un indicator mecanic, iar pe panoul -g .. :il


frontal al cutiei se vor indica poziţiile aferente fiecărei Oi Oi
durate de temporizare necesare. Este indicat ca in
spatele şi pe partea i nferioară a cutiei să fie prevăzute o
serie de orificii necesare unei bune ventilaţii, în scopul
eliminării eficiente a căldurii degajate de rezistoarele de
putere amplasate i n montaj.

Bibliografie: >o :1:!II


JOHN MARKUS - Electronic Circuits, Mc. Grow Hill , 1\, ;)
1994 r ... le
... Colecţia reviste i TEHNIUM, 1990+2000

TEHNIUM septembrie 2002


26
-------POŞTA REDACŢIEI------

.Daniel STA vA RA CHE - corn. vă mulţumi noi, cei aflaţi Încă "Ia
SCR/OASTEA, TELEORMAN datorie", În memoria Î naintaşului
Pentru a-ţi trimite schema de nostru. Referitor la indicatorul de nul
principiu a alimentatorulu i televi- adaptabil la puntea RC a cărui
zorului tău color, care este defect,
schemă ne-aţi trimis-o, acesta tre-
trebuie să ne trim i ţi indicativul corect
şi complet al televizorului , de exem-
buie să aibă intrarea simetrică, nici
plu NOKIA 5/25 VT, SIRIUS 51 TMU una din cele două i eşiri din punte
031 etc. Indicativul este Înscris pe nefiind "rece" (adică la masă). O altă
capacul din spate al televizorului. soluţie, poate mai simplă, este cea a
Mulţumim pentru urări. folosirii unui transformator separator
(luat de la un radioreceptor
.Cosmin FILIP - Rm. VÂLCEA miniatură.
Mulţumim pentru ură rile făcute
revistei TEHNIUM. Circu itul integrat
.Traian CHIRILEANU - TIMI-
CDB490 este un divizor de
frecvenţă cu 10, dar poate fi folosit ş i ŞOARA
ca divizor cu 2 ş i 5 simultan . V-am expediat prin poştă pagina
Capsula lui din plastic este de tip din nr. 11/92 cu Ţ4315 .
DIL 14 (dual in line cu 2 x 7 pini) . Succes! Vă mu lţum i m pentru
Semnificaţia pinilor este dată În fig. urări şi vă aşteptăm să deveniţi
1. Circuitul CDB4192 este un colaborator la TEHNIUM!
numărător decadic reversibil (poate
măsura şi Înapo i). Capsula sa din
plastic DIL 16 are semn i ficaţia • Silviu Iacob TATAR - Tg.
pinilor din fig. 2. Mureş

Mulţumim pentru Schemele pe care ni le-aţi pro-


Ai Ne A o GNO B c urările adresate pus (privind refolosi rea tuburilor flu-
redacţiei.
orescente "arse") au mai fost publi-
Din păcate nu mai cate În revista TEHNIUM şi poate că
putem transmite ar prezenta interes să le reluăm
scrisoarea domnului pentru actualii cititori, dar În acest
George Dan OPRES- caz o vom face sub semnătura auto-
CU, deoarece În luna rilor respectivelor articole. Aşteptăm
să ne trimiteţi şi alte articole rezul-
noiembrie 1998 ne-a
părăsit trecând În tate din practica personală. Vă reco-
mandăm, pentru viitor, să ţineţi cont
lumea umbrelor şi a a-
1 BDi Ro(l) Rafe} Ne Vc, Rgfl} Rg (2) mintirilor. Avea 68 de
şi de aspectul constructiv, dând
schiţe, desene, fotografi i despre
ani, şi după
o rodnică
cablajele imprimate, aşezarea
activitate la pieselor, carcase etc., pentru ca citi-
revista TEH- torul să poată reproduce con-
strucţia. Desenele nu vor fi incluse
NIUM era
Încă În plină
În text şi vor fi executate pe foi se-
forţă de parate. Tehnoredactarea articolelor
muncă, când
o face redacţia TEHNIUM.
un stupid
accident de • Ing. Paul POPA - Bucureşti
autovehicul CV-ul personal pe care ni l-aţi
i-a pus ca- trimis este impresionant şi redacţia
păt vieţii.
revistei TEHNIUM ar fi onorată să vă
6 Desigur numere printre colaboratorii ei.
e 08 OA N.lllorâ
"-.---- mvt'rs
l'u' oO"'; ()(
d'rt',·'
Of) CNO,
. ~._-=.._-=-.::o
că i-ar fi Toate rubricile revistei vă stau la dis-
fk" r It:;;•.,.,
rDvnl r""nl.•p k,~;'" făcut plă- poziţ i e . Repetăm , Însă, cerinţele
00/0 O.lpul.• dolVrt Olllpul~'
~------' noastre:
2
. . . ._ _ _ _ _ _ _ _ _:,.;
;7,';.,
_1"11(
_ ;_
· __________
cere cuvin-
~ tele frumoa- - articolele să fie despre con-
strucţiile mecanice, electrotehnice şi
se de apre-
• Vasile ŞELEPIUC - corn. ciere pe care le aveţi faţă de opera electronice de amaţor, adică reali-
S/RET, SUCEAVA sa. Ne facem o datorie morală din a zabile ... "HOME MADE";

TEHNIUM septembrie 2002 27


----------- POŞTA REDACŢIEI -----------
1
- complexitatea acestor con- Înveţe" cum să faceţi un automobil - deteriorării catodului pentru
strucţii să fie mai degrabă redusă, electric, cu acumulatoare electrice, verde (G) al tubului catodic tricrom;
pentru a stimula, eventual, un tiristoare şi motoare electrice. - deteriorării canalului de amplifi-
"HOBBY", şi nu să "dezarmeze" pe Problema autoturismului electric care În VF al semnalului decodat
cititor; este o problemă COLOSALĂ, o corespunzător culorii verzi.
- În articole să se prefere, În problemă de nerezolvat pentru cer- Orice TVC este prevăzut cu posi-
locul multelor vorbe, schiţe ş i cetarea şti in ţ i fică ş i industria bilitatea deconectării celor trei
desene (eventual fotografii) clare, românească. N-au reuşit În ani de catode de la canalele de amplificare
lămuritoare, adică un fel de ... muncă , colective de specialişti s-o În VF. Punând pe rând la masă
"KNOW HOW". rezolve , şi o s-o rezolvaţi dv. În "tim- (şasiu) cele trei catode, ecranul se
Vă aşteptăm manuscrisele! pul liber" dintre două slujbe pe care va colora roşul (R), albastru (B) şi .. .
le aveţi? verde, dacă este bun catodul de
• Tiberiu VERE$ - Baia Mare Problema nu e rezolvată definitiv verde; dacă ecranul nu se colorează
in cele ce ne scrieţi, dv. vă con- nici la nivelul mondial. Autoturismul verde, tubul catodic este defect. in
traziceţi singur. Pe de o parte, sun- electric este una, iar electrocarul, cazul că acest catod este bun,
teţi de părere că nivelul revistei alta! defectul este În canalul de amplifi-
TEHNIUM este "prea Înalt" (noi Regretatul Grigore Moisil spunea care În VF pentru culoarea verde, cu
zicem că nu-i deloc aşa!) şi prea că pesimistul nu este altceva decât mare probabilitate un tranzistor sau
"electronizat", iar pe de altă parte, un optimist bine informat! un rezi stor fiind defect. Depanarea
pretindeţi revistei TEHNIUM să "vă Noi vă recomandăm să mai citiţi nu se poate face fără ajutorul unui
despre automobilul electric, că nu miliamper-volt-ohmmetru (MAVO-
r:::,= tiristorul şi TUJ-ul alcătuiesc cheia METRU). Desigur, un generator de
al
problemei. Nu avem posibilitatea de miră color şi un osciloscop catodic

:3"..
l1tJl
-6110
1- a vă trimite numere vechi din revistă, nu prea sunt aparate existente În
-- J
II dar iniţiem o rubrică gratuită de mică "zestrea" unui depanator amator, şi
9W publicitate În revistă unde să solici- de aceea "depanarea" de amator
- f-- Il
600 /10 • taţi cititorilor ce anume numere este mai mult "artă" decât tehnică!
f- doriţi. Succes!
'"611 1
v~ .s
.
~

ISI)
r--
;o "
tJ
•LipsaEugen -LAZĂR
culorii verzi (G) la un televi-
Ploieşti • M. LAZĂR - Bucureşti
Vă mulţumim pentru aprecierile la
.,
.. .,
60 11
-- zor color se poate datora: adresa revistei. Multimetrul Ţ4324 a
-- " l fost prezentat În TEHNIUM nr.
6 1,2 " 11/1987, dar cum nu veţi reuşi pro-
-- OI
O.. babil să procuraţi un număr atât de
~d 0.& "
vechi, vă republicăm alăturat schema
0.\ ,.. ~
." de principiu a acestui AVO-metru.
~ - ,"
intr-adevăr, aparatul este pre-
l
f- -
q. "
,., văzut şi cu un domeniu pentru
'0
JO ,
oA -
300 611
--
- , .~

... .' "


măsurarea rezistenţe lor foarte mari
(X1000 kn), dar acest domeniu nu

~
.U
I A' - ~+ poate fi utilizat decât dacă se ali-
})DO
~
100
- ,.. r--
iti
'-'
mentează ohmmetrul de la o sursă
\IlO
7

, ." .11 ... AI


, Q-
exterioară de tensiune continuă cu

.- . .fI valoarea În plaja 32 V-40 V.


.1000
-
,!.i.
a;;~~
~'T t' ~,.~,
IN
&:~J~
.!L-
'-- - , • l' I : 1 ••
'1:, . !''__II • Gabriel Ovidiu HOMESCU -
• S}
-
'100

'10
~
•., ~;'-'~
f-;f I
,

~' ~;
" "
L ' &L

10.:, J Yt.
1 •

jud. Gorj
Ideea reglării În cod binar (cu
- .',
" .," ... '"
+ ,,,& I - ajutorul unor comutatoare cu două
poziţii) din voit În voit, a unei tensiuni
Q alternative (ulterior, redresată sau
./ nu) nu este nouă, ea fiind publicată
şi În TEHNIUM .
I .it-' .Y,mA.-KQ,+n' Cele două surse, ale căror
scheme au fost trimise, nu au o apli-

28 TEHNIUM septembrie 2002


----------- POŞTA REDACŢIEI ------------

caţie practică şi În plus sunt foarte • Emil POP - jud. Bistriţa-Năsăud


costisitoare, de mare gabarit şi Este posibil ca ceasurile electronice americane, nefiind pilotate pe un
greutate. La ce-ar folosi o sursă de rezonator cu cuarţ, să fie sincronizabile cu 60 Hz ai reţelei americane.
curent alternativ de 50 Hz, cu pu- Singura soluţie În acest caz este să vă confecţionaţi un convertor de
terea de 2 kVA şi tensiunea reglabilă frecvenţă AC-AC, de la 50 Hz la 60 Hz. Având În vedere că un asemenea
de la 1 la 256 V? Puterea de 2 kVA ceas nu consumă multă energie electrică, montajul este uşor de realizat cu
se absoarbe, de regulă, numai sub materiale existente În "zestrea" oricărui constructor amator. Vă publicăm o
tensiunea de 220 V. schemă de principiu posibilă şi, cum sunteţi depanator radio-TV din anii '70,
Îţi recomandăm să te ocupi de vă rezervăm plăcerea de a stabili singur valorile parametrilor schemei. Vă
convertoare de tensiune DC-AC, de recomandăm atenţie la alegerea tranzistoarelor. Pentru circuitul integrat
la 12 V (sau 24 V) la 220 V (50 Hz).
(rusesc) KP 145 V1 P2 mai "facem săpături". Magazinul "CONEX ELEC-
Gospodarii din zonă ar putea fi
TRONIC" din Bucureşti, str. Maica Domnului nr. 48, cod 72 223, vinde CD-
interesaţi de aceste convertoare, pe
uri cu scheme de televizoare color moderne. Acestea se pot comanda şi prin
care să le asocieze cu nişte genera-
poştă cu plata ramburs.
toare eoliene sau hidraulice, În
cadrul unor minicentrale electrice
independente.

• Cornel ŞTEFANESCU - Bu-


D,
cureşti 2201'
Vă aşteptăm printre colaboratorii SOHz
revistei TEHNIUM. Rugămintea este 220V
ca montajele propuse să nu aibă C,60H;

scheme de principiu prea compli-


cate. În articole să se dea toate indi-
caţiile necesare pentru realizarea
practică corectă de către cititorii
revistei noastre, totuşi, nişte con-
structori .. . amatori!

• Eugen pAUN - jud. Teleor-


man
Revista TEHNIUM actuală (sin-
gura, de fapt, care există), este con-
tinuatoarea celei apărute În 1970,
fiind Revista Constructorilor Amatori de dv. ar putea deveni un articol de numere, dintre care unul dublu. Deci
din România (construcţii mecanice, revistă, dar, În prezent, nu este un nu au fost redactate şi tipărite, ca de
electrotehnice, electronice). Celălalt articol. Deşi are o temă interesantă obicei, 12 numere, ci numai 7. Pe
TEHNIUM era o revistă de electro- pentru rubrica "SERVICE AUTO", anul 2002, editorul revistei - Presa
Naţională - a hotărât ca revista să
nică, numai. articolul trebuie redactat după
apară trimestrial (deci 4 numere
Articole despre convertoare DC- "canoanele TEHNIUM". Desenele, Într-un an).
AC (12 V/220 V/50 Hz) s-au publicat care trebuie făcute separat de text
recent În TEHNIUM (anii 2000- şi cât mai clare, este necesar să fie
• Laurenţiu BOBEICA - Târ-
2001-2002). Aveţi dreptate În legă­ numerotate şi explicate În text.
govişte
tură cu... "Imprimanta cu jet de Pentru ca cititorii să poată realiza
Din păcate, redacţia TEHNIUM
cerneală"; de-ar fi fost numai asta! practic montajul este bine să daţi
nu dispune de o bibliotecă tehnică şi
Vom căuta să fim cât mai practici şi desenele cablajelor imprimate şi
nu vă putem ajuta În acest mod. Vă
pe Înţelesul tuturor cititorilor. modul de echipare a plăcilor, schiţe
ajutăm Însă cu un sfat, zicem noi,
cu aspectul constructiv şi, de ce nu,
o fotografie a montajului realizat, util: mergeţi personal la Biblioteca
• Octavian ZAMFIR - Brăila
Impresia redacţiei TEHNIUM lucru ce dă "greutate" articolului şi Institutului Naţional de Informare şi
este că ceea ce aţi făcut dv. (per- care atestă fezabilitatea acestuia. Documentare (INID) Bucureşti;
fecţionarea unor montaje electroni- acesta dispune de mult material
ce publicate În TEHNIUM, combina- • Dumitru ROŞIORU - Bu- documentar, inclusiv de reviste de
rea lor i n montaje mai complexe) electronică străine pe care le Împru-
cureşti
este un lucru foarte bun, pentru Colecţia totală
a revistei TEHNI- mută şi acasă pe timp de două săp­
care vă felicităm . Descrierea trimisă UM pe anul 2001 conţine doar 7 tămâni.

TEHNIUM septembrie 2002 29


----------- POŞTA REDACŢIEI -----------

• Constantin PREDESCU - (Începător, mediu , superior) , se electronică, nu trebuie să mai


jud. Timiş poate face un schimb de experienţă "deschideţi" radiocasetofoane auto
Aveţi perfectă dreptate. in cu "similari", prin corespondenţă sau defecte, mai ales când acestea sunt
condiţiile când preţul carburanţilor direct. realizate cu sintetizor de frecvenţă şi
creşte mereu, singura posibilitate Microfoanele şi telefoanele scală numerică.
(ecologică, În acelaşi timp) de (căştile) cu electreţi au fost realizate Nu dispunem de schemele de
deplasare a celor săraci de la oraşe pentru prima oară În Japonia Încă principiu solicitate.
(şi de la sate) pe distanţe scurte Înainte de cel de-al doilea războ i
rămâne , pe nedrept ignorată la noi mondial. Electreţii au fost real i zaţ i • Victor VAS/LUŢĂ - Bucu-
reşti
În ţară , bătrâna ... bicicletă! Ce aţi acolo dintr-un amestec de ceruri
(care conţin molecule polare) printre Mulţumim pentru felicitări şi urări.
făcut dv. este un lucru foarte bun!
care şi celebra ceară de Camanba. Vom continua publicarea de articole
Aţi realizat această bicicletă În mai
Americanii (armata SUA) au luat vizând Întrebuinţarea tiristoarelor şi
multe feluri astfel ca ea să fie multi-
cunoştinţă despre microfoanele ş i triacelor. Vom avea În vedere şi o
funcţională . Dacă realizările dv. au
telefoanele cu electreţi după ce au schemă cu circuitul integrat BL 120.
caracter de invenţie (sunt noutăţi Vă aşteptăm cu articole interesante,
capturat un vas japonez.
pe plan mondial) este bine să le având "în spate" realizări practice,
Microfoanele construite rece nt În
protejaţi la OSIM prin brevete de scheme şi descrieri clare, articole
diferite ţări au electreţii din material
invenţie. Acest lucru, din păcate, care, o dată publicate, vor fi. .. remu-
ceramic (titanat de calciu) care ofe ră
costă şi el bani (alături de pro- ne rate!
avantajele de soliditate, durată de
totipurile ce le-aţi realizat). Pentru a funcţionare şi simplitate a schemei
vă recupera banii cheltuiţi, şi cu • Dan-Lucian Be/dean,
electrice care nu necesită sursă de
speranţa (de ce nu?) unor· câştiguri Mediaş - jud. Sibiu
alimentare, Discurile ceramice au
viitoare de pe urma invenţii lor dum- grosimea 2-5 mm şi diametrul de " Mă bucur nespus că revista
neavoastră, trebuie să găsiţi o adolescenţei şi a tinereţii mele,
50-80 mm,
Întreprindere ce le-ar putea pro- revistă care m-a ajutat decisiv În for-

duce În serie (a cărei mărime marea mea profesională ca electro-


• Neculai CUCO$ - j ud.
rămâne s-o determine PIAŢA!) şi nist, se reimpune, Încet dar sigur, ca
Neamţ
să Încheiaţi cu patronul acesteia un lider În popularizarea tehnicii În ge-
Redacţia revistei TEHNIUM
contract, În care se vor trece drep- apreciază că nu ai cunoşti nţe l e neral şi a electronicii În speciaL"
Bineînţeles că şi pe noi ne
turile şi obligaţiile ambelor părţi. necesare de electronică pentru a citi
bucură mult o astfel de apreciere,
Acest patron ar putea achita şi ta- o schemă şi a depana un echipa-
deşi suntem realişti În ceea ce
xele la OSIM, unde găsiţi modele ment electronic, Nu ştim ce-ar fi de
priveşte greutăţile cu care se con-
de astfel de contracte. făcut! Circuitele imprimate se deca-
fruntă Încă TEHNIUM În tranziţia
Din păcate, revista TEHNIUM nu pează În clorură ferică şi nu În acid
noastră prelungită.
dispune de fondurile necesare şi nici sulfuric. Nu dispunem de schemele
Propunerea dv., de a oferi la vân-
nu are În profilul ei de activitate va- de principiu solicitate.
zare numere suplimentare din
lorificarea invenţiilor. Revista TEHNI-
revista şi almanahul TEHNIUM ,
UM popularizează numai invenţiile~ • Vasile DEACONESCU - Tg.
este binevenită, deoarece mulţi citi-
după ce acestea au obţinut brevet. Jiu
tori ne solicită În acest sens. in plus,
Este şi motivul pentru care nu vă Pentru obţinerea cataloage lor de
aveţi şi o ofertă de cărţi pe profil, la
publicăm deocamdată schiţele pe echivalenţe ale componentelor
fel de atractivă .
care ni le-aţi trimis. active (diode semiconductoare ,
Din economie de spaţiu, nu
tranzistoare, circuite integrate) vă
reproducem aici lista cu oferta dv. ,
• Sorin BARBU - Ploieşti puteţi adresa magazinului "CONEX-
În schimb vă dăm "coordonatele" la
Electronica nu se Învaţă numai ELECTRONIC" din Bucureşti, str.
care vă pot contacta cititorii intere-
corespondând prin scrisori sau E- Maica Domnului nr. 48, cod 72223.
saţi: Dan-Lucian Beldean, str. 1
mail cu diverse persoane. Elec- După 1989 nu au mai apărut
Decembrie nr. 32, bL 13, sc. B, el. 5,
tronica se Învaţă În principal par- almanah uri TEHNIUM. Nu dis-
ap. 58, Mediaş , Cod 3125, jud . Sibiu,
ticipând la lecţii de specialitate În punem de almanahuri vechi.
telefon 0269/84 49 05.
diversele, trepte' de Învăţământ,
studiind cărţi şi tratate, efectuând • F/orln MUNTEAN - jud. Hu-
lucrări de laborator, nedoara
Rubrică realizată de
După atingerea unui anumit Părerea noastră este că ,
nivel, care trebuie "mărturisit" neavând cunoştinţe solide de radio- dr. Ing. ANDREI CIONTU

TEHNIUM septembrie 2002


30
------------RADIOAMATORISM------------

Pagini realizate În colaborare cu Federaţia Română de Radioamatorism


RO-71 100 Bucureşti, C.P. 22-50
TelJFax: 01-315.55.75
E-mail: yo3kaa@pcnet.pcnet.ro
A v
yo3kaa@allnet.ro
WEB: www.gsLnetlyo3kaa PENTR AND 2m
1. DESCRIERE GENERALĂ 2.2. Emisia
Transceiver·ul, realizat· de Y03GGO, este destinat Tensiunea furnizată de separatorul VCO-ului din sin-
activităţii de trafic În banda VHF rezervată radioamato- teză este amplificată succesiv cu BFR 90, BFR 96, TP
rilor. Construcţia compactă, robustă şi consumul relativ 2314 şi KT 920 A obţinându-se În final circa 1 W.
redus permit utilizarea sa În excursii cu alimentare din Primele două etaje de amplificare lucrează În clasă "A",
acumulatoare. Principalii parametrii electrici sunt: iar etajele prefinal şi final lucrează În clasă "C".
Banda de frecvenţă: 144,000-145,9875 MHz Comutarea antenei de pe recepţie pe emisie se face cu
Număr de canale: 160 un releu În vid, comandat de PTT.
Tensiune alimentare: 11-16 V 2.3. Sinteza de frecvenţă
Consum recepţie cu squelch: 270 mA Performanţele realizate de schemă sunt următoarele:
Consum emisie: 720 mA - Banda de frecvenţă
Sensibilitate recepţie : <0,7 mV pentru recepţie : 133,300-135,2875 MHz
Putere RF: 1W pentru emisie: 144,000-145,9875 MHz
Putere AF: 300 mW Modulaţie MF pentru banda de emisie
Shift: 600 kHz Număr canale: 160
Comenzile şi indicaţiile asupra funcţionării transcei· Ecart Între canale: 12,5 kHz
ver·ului pot fi urmărite În desenul alăturat. Shift de 600 kHz pentru lucrul pe repetoare
2. BLOCURILE FUNCŢIONALE Două VFO-uri
2.1. Recepţia Scanarea canalelor din bandă
Blocul de recepţie este construit În jurul circuitului Alimentarea: + 8 V stabilizat şi + 5 V stabilizat
integrat specializat MC3362, produs de MOTOROLA . Schema este realizată În jurul circuitului integrat
,..---------------------- MC145151. Acesta conţine un
oscilator controlat cu cristal de
cuarţ pe frecvenţa de 10,240 MHz
urmat de un divizor programabil
cu rata de 8,128, 256, 512, 1024,
2048, 4096 şi 8192, un divizor
programabil paralel de 14 biţi
comanda (pentru frecvenţa de intrare) cu
VFOIAJBIMEM rata cuprinsă Între 3 şi 16.383 şi
anulare
-Hiii1---- MIC două comparatoare de fază.
scan-are Divizorul programabil paralel este
precedat de un formator de sem-
nal care acceptă la intrare semnal
comanda com.oda comanda sinusoidal CU nivel minim de
SHIFT DOWN UP VFO B Squelch 1OOmVef. Acest semrial este cules
- - - - ------ - - - - - - - - - - - - - - - - - de la ieşirea prescaler-ului tip
Prima medie frecvenţă este 10,7 MHz şi conţine un SP8680B care divizează cu 10 frecvenţa VCO-ului (133,3-
filtru piezo·ceramic de bandă largă, iar a doua frecvenţă 135,2875 MHzl144,0-145,9875 MHz).
intermediară este 455 kHz şi conţine un filtru piezo- Comanda divizorului programabil este realizată cu
ceramic având banda de aproximativ 8 kHz. două grupuri a câte două numărătoare reversibile Înse-
Atât tensiunea de intrare cât şi tensiunea furnizată riate, câte unul pentru fiecare VFO. Prin legarea În cas-
de sinteză sunt aplicate simetric pe mixerele circuitului cadă a unui numărător tip MMC40193 (divizor cu 16) cu
MC3362 pentru o mai bună funcţionare . un numărător tip MMC40192 (divizor cu 10) rezultă un
Pentru a nu fi deformată caracteristica de ieşire a numărător de 160 paşi pentru sinteză, astfel fiind sufi-
pinului 11 [i = f (Ui)] tensiunea de pe rezistenţa de cientă numai asigurarea limitei inferioare a benzii.
sarcină a pinului 11 este aplicată pe intrarea unui ampli- Comutarea celor două canale programate se face static
ficator operaţional (LM 358). Ieşirea operaţionalului prin intermediul operatorilor 3-state tip MMC4503 ce
comandă atât S-metrul cât şi squelch-ul. Comanda celor sunt activaţi cu butonul "VFO AlB". În acest fel există În
cinci LED-uri ale S-metrului este realizată de circuitul orice moment o a doua frecvenţă de lucru memorată .
integrat ~L 106. Shift-ul de 600 kHz este realizat cu ajutorul a două
Pentru c reşterea sensibilităţii receptorului a fost mon- sumatoare logice de patru biţi MC4008 prin intermediul
tat la intrarea circuitului integrat un preamplificator rea- cărora se scad 48 canale (600 kHz) din orice canal pro-
lizat cu BF964. gramat.

TEHNIUM septembrie 2002 31


------------AADIOAMATOAISM---------'-------

~~--~~--~------+
""
<

t>,
:=: ~
~ t>,

el~ &l
~
~, ~
~
""~ ,
ni
~
""
Q
t>,
r-- ~
;:..:
t>,
!:.l
~... t>,

Q
(/1
...
II
...~ ...CI
~ 'O Q
+

....
<II
..
IlS:l
'"
<

'O

..
+
~

Scanarea benzii se obţine prin acţionarea butonului - prin acţionarea butonului "ON" se comută canalele
"SCAN", moment În care este activată intrarea "UP" atât În sens descrescător al frecvenţei;
timp cât intrarea "SQUELCH" este pe nivel "O". La - prin acţionarea butonului "SCAN" se trece În regim
recepţionarea unei purtătoare intrarea "SQUELCH" de scanare a canalelor În sens crescător al frecvenţei ;
trece pe nivel ,,1" (>3V), moment În care oscilatorul rea- - prin acţionarea butonului "STOP SCAN" se trece În
lizat cu circuitul ~E555 este blocat. Acesta rămâne blo- regim de scanare a canalelor În sens crescător al frecvenţei;
cat până la dispariţia purtătoarei de pe canalul respec- - prin acţionarea butonului "SHIFT' frecvenţa la
tiv, când se continuă automat scanarea. emisie scade cu 600 kHz (48 canale);
Scanarea se face numai În sens crescător al - prin acţionarea unuia din butoanele "UP", "ON" sau
frecvenţei cu salt de la 145,9875 MHz la 144,000 MHz. "VFO AlB" se anulează comanda "SHIFT';
Comenzile de lucru se dau astfel: - prin Închiderea contactului "RXlTX" (contact de
- prin acţionarea butonului .UP" se comută canalele releu comandat prin PTT) frecvenţa creşte cu 10,700
În sens crescător al frecvenţei; MHz (856 canale);

32 TEHNIUM septembrie 2002


-----------RADIOAMATORISM - - - - - - - - - - - -

:I:
~
UJ
:::J
o
<Il

- prin acţionarea succesivă a butonului "VFO zorului cu 10 inclus În bucla PLL. Frecvenţmetrul dis-
A/B" se comută frecvenţele corespunzătoare celor pune de bază de timp proprie controlată cu un cristal de
d0l!ă VFO-uri sau pe o frecvenţă programată iniţial. cuarţ pe frecvenţa de 3,2678 MHz. Soluţia introducerii
In cazul că se doreşte repoziţionarea ambelor VFO- unui frecvenţmetru În transceiver (există soluţia conver-
uri pe canalul corespunzător frecvenţei de 144,000 siei, cu ajutorul unei memorii EPROM, a informaţiei de
MHz, se acţionează butonul PORNIT/OPRIT. pe intrările de comandă ale divizorului programabil
Calarea buclei este controlată prin afişarea valorii
inclus În MC 145151) a fost adoptată pentru a evita o
frecvenţei atât la recepţie cât şi la emisie.
afişare eronată a frecvenţei În cazul defectării sintezei.
2.4. Afişarea frecvenţei
Afişarea frecvenţei este realizată pe un display cu
Valoarea frecvenţei afişată la emisie este identică cu
cristal lichid, comandat de un frecvenţmetru programabil cea afişată la recepţie când se lucrează În regim "sim-
(realizat cu numărătoare programabile tip MMC40192) plex" şi este cu 600kHz mai mică atunci când se
care măsoară permanent frecvenţa de la ieşirea divi- lucrează pe repetor.

TEHNIUM septembrie 2002 33


------------RADIOAMATORISM - - - - -- -- - - -

CON E T 1
-
Pentru recepţia benzii de UUS
de către cei care au un receptor de
US, radioamatorul francez F1ASK
propune o schemă clasică realizată
pe o plăcuţă de cablaj imprimat
dublu placat cu dimensiunile de 70 x
95 mm (figura 1). Tranzistorul
T3 formează un oscilator pe 38,66 MHz,
âceasta fiind frecvenţa cristalului -
Q . T4 este un triplor, la ieşirea aces-
tuia obţinându-se 116 MHz. T1 este
amplificator pe 144-146 MHz, iar
T3 mixer.

o
2 ..00

= = = =
L1 l2 L3 6 spire CuAg 0,8 mm, bobinate În aer cu D 6 mm.
Priza pe L 1 este la 3,4 spire.
L4: primar-18 spire; secundar - 2 spire, CuEm 0,3 mm, pe car-
casă (D = 5 mm) cu miez magnetic.
L5: primar -12 spire; secundar - 2 spire, CuEm 0,3 mm, pe car-
casă (D = 5 mm) cu miez magnetic.
= =
L6 L7 7 spire CuAg 0,8 mm pe carcasă D 6 mm. =
Cablajele pe ambele feţe şi dispunerea componentelor se arată
În figurile 2-4 . Tranzistoarele se lipesc pe faţa cu cablaj.
Conectarea la receptor se face prin cablu coaxial. D1 protejea~ă
pentru eventuale conectări greşite ale tensiunii de alimentare. In
drena lui T1 se află o perlă de ferită.
Cristalele cu frecvenţa de 38,66 MHz se pot obţine de la
Federaţia Română de Radioamatorism.

Bibliografie: Megahertz

TEHNIUM septembrie 2002


34
ATELIER - - - - - - - - - - - - -

(Urmare din nr. trecut)


REALIZAREA PRACTiCA

Acest paragraf, deosebit de important, va lămuri de


ce un amator poate realiza, cel puţin din anumite puncte
PROIECTAREA
r
de vedere, o incintă care poate rivaliza cu cele mai bune
produse industriale de marcă.
Ca orice realizare industrială, o incintă acustică este
un compromis Între preţ şi calitate. Dacă În cazul unei
INCINT LOR
J
componente electronice, la preţuri sensibil egale, perfor-
manţele tehnice sunt comparabile, prevalând, de cele
mai multe ori, elemente subiective (agrearea unei mărci
mai mult decât altele, designul etc.), la compararea in-
ACUSTICE
Ing. Aurelian Mateescu
cintelor acustice se menţine afirmaţia de mai sus privind
parametrii, dar elementul subiectiv este mult mai impor-
tant, dacă avem În vedere că urechea umană este un torul montat la unul din capete) implică o nelinearitate
organ extrem de personalizat, În modul de percepţie a mai mică decât paralelipipedul, dar este mai dificil de
muzicii intervin şi nivelul cultural al persoanei şi o serie executat şi de Încadrat În spaţiul de audiţie. Cele de mai
de alte elemente asupra cărora nu vom insista acum. sus au fost determinate măsurându-se difracţia În axa
Punând multă muncă şi interes În obţinerea unui traductorului (difuzorului) În camera anechoică. Răs­
produs care să-I satisfacă, constructorul amator a reuşit punsul În frecvenţă se schimbă ca rezultat al reflexiilor
deseori să depăşească nivelul calitativ al produsului din panoul pe care este montat traductorul, variind cu
industrial la acelaşi nivel de preţ, justificând complet creşterea frecvenţei (respectiv scăderea lungimii de
volumul de muncă mult mai mare, necesitat de produsul undă) pe măsură ce lungimea de undă devine compara-
obţinut În condiţiile unei dotări mult mai precare şi fără bilă cu mărimea panoului. Efectul este mai pronunţat În
posibilitatea _efectuării de măsurători cu aparatură de axa traductorului decât În afara sa, creindu-se efectul de
Înaltă clasă . In paranteză fie spus, În perioada anilor '30 reflector al panoului la frecvenţe care depind de
s-au obţinut, fără laboratoarele actuale şi fără ajutorul mărimea sa. Difracţia datorată incintei este mult mai pro-
calculatorului, realizări remarcabile şi au fost efectuate nunţată atunci când traductoarele sunt montate echidis-
studii de bază În domeniul acusticii. tant faţă de marginile panoului frontal. Efectul are o influ-
FORMA INCINTEI ACUSTICE. După cum am mai enţă mai mică dacă ţinem cont_că audiţia se face de obi-
amintit, când ne referim la incinta acustică, ne referim la cei În afara axei traductorului. Intre specialişti sunt Însă
incinta În care se montează traductorul pentru frecvenle păreri Împărţite, unii acordând puţină importanţă ano-
joase (wooferul), celelalte traductoare fiind adăpostite In maliilor provocate de difracţia introdusă de panoul
aceasta În spaţii speciale sau se pot monta În incintă frontal, având În vedere estomparea fenomenului În
separată. afara axei difuzorului. Alţii consideră ca fiind important
Majoritatea incintelor actuale au o formă rectangu- acest fenomen În ceea ce priveşte imaginea acustică
Iară din mai multe considerente : creată de incintă.
- estetica rezonabilă, având În vedere necesitatea Chiar dacă răspunsul total al incintei nu este afectat
Încadrării În spaţiul de locuit, având şi un aspect relativ puternic de fenomenul de mai sus, trei reguli de bază se
neutru; pot aplica pentru a minimiza variaţiile curbei de răspuns
- practic, este forma cel mai uşor de realizat atât În datorită difracţiei :
condiţii uzinale cât şi În condiţii de amator, fiind şi cea - montarea difuzoarelor se va face astfel ca ele să nu
mai economică. fie echidistante faţă de marginile panou lui frontal;
Dar, această formă nu este nici pe departe un opti- - difuzoarele se vor monta Îngropate la suprafaţa
mum ca radiator sau din punct de vedere al undelor panou lui frontal;
staţionare care se formează În interiorul său. Frecvenţa - se vor evita orice neregularităţi pe suprafaţa
de răspuns a incintei este de asemenea influenţată de panoului frontal.
forma sa. Un alt fenomen care este direct legat de forma incin-
Un studiu efectuat asupra unor incinte de forme tei acustice este cel al apariţiei de unde staţionare care
determină variaţii de amplitudine În curba de răspuns a
I diferite a determinat diferenţe de linearitate a caracteris-
ticii de frecvenţă de până la +/- 5 dB, după cum se arată difuzorului prin reflexiile pe care le au În membrana
I În tabelul alăturat. acestuia. Minimizarea influenţei exercitate de undele
staţionare asupra difuzorului se poate face prin:
FORMA Nelinearitate - utilizarea de material fonoabsorbant plasat În i[l-
cintă, după necesităţi şi În funcţie de tipul acesteia. In
Sferă +/- 0,5 dB cazul incintelor Închise se ajunge la umplerea lor com-
Cub +/- 5 dB pletă cu material fonoabsorbant. La incintele deschise,
Cub cu muchii teşite +/- 1,5 dB experimentarea este deosebit de importantă pentru a se
Paralelipiped +/- 3 dB ajunge la un rezultat optim În ceea ce priveşte echilibrul
Paralelipiped cu muchii teşite +/- 1,5 dB tonal şi neutralitatea incintei;
Cilindru +/- 2 dB - În incintele rectangulare, undele staţionare pot fi
evitate sau minimizate prin stabilirea unor raporturi Între
Astfel, sfera este de departe forma ideală, dar este dimensiuni. "Raportul de aur" al arhitecturii, datând din
poate cel mai dificil de realizat. In ordine urmează antichitate, este unul recomandat:
formele rectangulare cu muchii teşite. Trebuie menţionat - Înălţime x lăţime x adâncime = 2,6 x 1,6 x 1.
că muchiile trebuie teşite sau rotunjite cu o mărime de Alte valori recomandabile: 2 x 1,44 x 1 şi 1,59 x 1,26
minimum 50 mm (sau raza de min. 50 mm). Mărimi mai x 1. Acestea rămân totuşi valori informative, având În
mici ale teşiturii sau rotunjirii muchiilor au mai mult un vedere dimensiunile difuzoare lor utilizate şi utilizarea de
efect estetic decât unul acustic. Cilindrul (având traduc- materiale fonoabsorbante.

TEHNIUM septembrie 2002 35


- - - - - - - - - - - - - - ATELIER - - - - - - - - - - - - - -

Incintele Înalte şi Înguste, destul de răspândite În radiază o presiune sonoră care o egalează pe cea a
prezent, pot prezenta rezonanţe de tub acustic şi nece- wooferului. Aceasta se traduce printr-o colorare a sune-
sită instalarea În interior a unor panouri reflectoare. Alte tului, În special În zona frecvenţelor medii, fenomen care
incinte au pereţii neparaleli (secţiuni pentagonale sau alterează neutralitatea sunetului emis de incinta acus-
heptagonale), complicaţia de execuţie nejustificând tică În discuţie. Alegerea materialului pentru construcţia
soluţia adoptată . Montarea wooferului În centrul incintei, materialele de amortizare, rigidizarea pereţilor
panoului frontal sau imediat sub acest punct mini- incintei, modul de montare a wooferului şi izolarea incin-
mizează undele staţionare pe Înălţime şi lăţime (nu şi În tei de podea sunt determinante pentru obţinerea unor
adâncime). Incintele semicilindrice şi cilindrice reduc rezultate de calitate.

a
I

I
I
I I

/
J--- J---
/
/ /
/ /

a) b)

I
I
I
I
I
I
I
I
I
}---
/ /
/ /
/ /

e) d)

RIGIDIZAREA PEREŢILOR INCINTEI ACUSTICE


1. Materiale utilizate la construcţia incintelor
a) rigidizarea pereţilor opuşi qu cusaci În cruce acu sti ce
b) rigidizarea unui perete lateral (orizontal) Cerinţele impuse materialelor utilizate În acest scop
c) rigidizarea Îmbinărilor de colţ sunt legate În primul rând de frecvenţa proprie de rezo-
d) utilizarea unui perete cu decupări pentru rigidizare nanţă care trebuie să se situeze În afara spectrului
sonor audibil, lucru nu tocmai uşor de realizat. Cărămida
densă, betonul, marmura groasă sunt materiale care se
efectul În adâncime al undelor staţionare atunci când apropie cel mai mult de ideal, dar simpla enumerare
incinta nu are material fonoabsorbant. arată şi dificultăţile adeseorL insurmontabile legate de
AMORTIZAREA INCINTEI. Este un fapt cunoscut că utilizarea acestor materiale. In literatura de specialitate
pereţii incinte lor acustice, mai ales ai celor executate din au fost consemnate realizări de acest fel pentru
plăci fibrolemnoase (PAL sau MDF =
medium density sonorizarea unor Încăperi cu destinaţie de audiţie.
fibreboard) sau care au o grosime "economică", intră În Curent, se utilizează materiale lemnoase, uneori combi-
rezonanţă cu wooferul montat În incintă şi, de multe ori, nate cu metal, sticlă, materiale plastice armate cu fibre

36 TEHNIUM septembrie 2002


- - - - - - - - - - - - - - ATELIER - - - - - - - - - - - - - -

diferite, materiale compozite din răşini sintetice ameste- Între cele două variante, utilizarea PAL-ului fără alte
cate cu pulberi minerale etc. elemente sofisticate rămâne varianta cea mai econo-
Utilizarea unui lemn masiv, cu densitate mare (de mic_ă. Desigur, fără pretenţii deosebite.
esenţă tare) este prohibitivă ca preţ şi ca tehnologie. La In cazul incîntelor de tip horn sau pâlnie acustică , uti-
fel şi În cazul plăcilor de placaj din lemn de esenţă tare, lizarea placajului este de bază , la unele suprafeţe
al panelului sau al materialelor compozite. asupra cărora presiunea acustică nu este mare ,
Plăcile de PAL s-au dovedit a fi cele mai la grosimea fiind corespunzătoare. Aceste incinte au
Îndemână, atât pentru industria de profil cât şi pentru suprafeţe curbe care nu pot fi executate din materiale
constructorul amator. Gama de maşini existente În rigide. Racorduri ale unor suprafeţe se pot executa din
industria mobilei şi alegerea unor forme relativ simple, foi de masă plastică (PVC sau PP) sau din tuburi din
de cele mai multe ori rectangulare, din considerente de mase plastice cu diametru corespun~ător.
reducere a costurilor, au impus ca majoritatea incintelor 2. Materiale de amortizare. In cazul În care
actuale să arate aproape identic pentru fiecare cate- frecvenţa de rezonanţă a pereţilor incintei este destul de
gorie (incinte mici, de pus pe un raft al bibliotecii = book- ridicată din cauza unei rigidităţi prea mici (cauzată de
shelf loudspeaker, incinte Înalte ce stau pe podea = grosimea insuficientă, se pot utiliza materiale de amorti-
floorstanding loudspeaker). zare. Unele dintre cele mai bune materiale sunt cele din
PAL-ul se poate procura de la magazinele de materi- industria de automobile, utilizate la amortizarea vibrati·
ale de construcţii În mai multe grosimi, uzual folosindu- ilor capotelor, numite şi materiale de antifonare. Accesul
se grosimea de 16 şi 19 mm, dar se pot procura şi gro- la ele este Însă limitat.
simi de 22 mm, 24 şi 30 mm. Se va prefera utilizarea O alternativă bună este utilizarea pâslei bituminate
materialului destinat construcţiei de mobilă, care are menţionate anterior. Aceasta se prinde pe pereţii interi-
cele două suprafeţe cu o densitate mai mare decât ori ai incintei cu capse sau cu şuruburi scurte pentru a
miezul şi care uşurează prelucrarea mecanică fără nu perfora pereţii.
" scamoşarea" muchiilor, şlefuirea suprafeţei de calitate Materialele lichide utilizate la terosonarea automo-
şi posibilitatea vopsirii fără probleme. Totodată, muchiile bilelor au proprietăţi bune, dar solvenţii pe care îi conţin
sunt mai rezistente iar rezistenţa la apă mai mare. pot ataca părţile componente ale difuzoarelor, putând să
Desigur, prelucrarea este mai dificilă. Utilizarea celu i le distrugă imediat sau În timp.
mai gros material este de dorit, dar aceasta sporeşte 3. Rigidizarea pereţilor incintei. Este metoda cea
dificultatea prelucrării , fără a fi ceva insurmontabil. Se va mai la Îndemână , des utilizată şi În regim industrial. dar
avea În vedere ca la montarea difuzoarelor În panouri cu care sporeşte cantitatea de manoperă, mai ales când
grosime mare, gaura cu diametrul difuzorului să fie volumul incintei este mare şi necesită o rigidizare bună .
evazată În spate pentru a nu se forma un tub acustic a Rigidizarea Împarte un perete al incîntei În două
cărui impedanţă de intrare să intervină nedorit În circui- părţi, fiecare având frecvenţa de rezonanţă proprie.
tul echivalent al ansamblului difuzor-incintă. Rigidizarea se execută cu cusaci de secţiune corespun-
În cazul unor incinte de mari dimensiuni, pentru zătoare mărimii, executaţi din lemn de esenţă tare şi
obţinerea unor pereţi de grosimi mari se pot utiliza: montaţi:
- pereţi stratificaţi din două sau mai multe foi de PAL - la colţurile incintei, pentru rigidizarea şi etanşarea
sau PAL şi placaj gros, Între care se pune un strat uni- Îmbinărilor;
form de mastic bituminos tip auto (care are temperatura - pe pereţii laterali, divizându-i În două sau mai multe
de Înmuiere ridicată, peste 150°C) cu grosimea de 3-6 suprafeţe;
mm. Se obţine un sandwich cu proprietăţi foarte bune de - Între pereţii opuşi , montaţi În cruce.
amortizare, care trebuie presat uniform pe toată Se mai pot utiliza pereţi intermediari din PAL, pre-
suprafaţa pentru a avea o grosime uniformă . Utilizarea văzuţi cu deschideri mari care să permită trecerea aeru·
sandwichului de acest tip este limitată la execuţia lui, fără a forma compartimente Închise.
panou lui frontal datorită problemelor de execuţie (incin- Modul de rigidizare trebuie proiectat Înainte de a
tele JBL seria L au astfel de panou frontal cu grosimi de trece la execuţia incintei, pentru a se avea În vedere
până la 40 mm); volumul ocupat de rigidizări şi de materialul de amorti·
- pereţi din două foi de placaj din lemn de esenţă zare care se va monta pe pereţi.
tare, pentru a nu se deforma (TEGO pentru cofraje uti- 4. Montarea wooferului. Izolarea şasiuJui wooferului
lizate la turnarea betonului). Cei doi pereţi sunt distanţaţi de incintă reduce vibraţia parazită. Pentru aceasta se
prin cusaci de lemn cu secţiune patrată de 25 x 25 mm. vor lua următoarele măsuri:
Spaţiul dintre pereţi se umple cu nisip fin, spălat şi uscat - wooferul se va monta pe panou pe o garnitură de
În cuptorul aragazului 2-3 ore. Lovit, acest tip de perete cauciuc, pe un strat de mastic sau chiar pe un pat de
trebuie să sune inert, "mort", frecvenţa sa de rezonanţă cauciuc siliconic;
fiind foarte joasă. Desigur că şi această construcţie este - şuruburile de strângere vor fi prevăzute cu un tub
foarte laborioasă, relativ dificilă, are o greutate sub- manşon de cauciuc pentru a nu transmite vibraţiile;
stanţială, dar rezultatele sunt foarte bune. - piuliţele de strângere vor fi de tipul captive Într-un
Dacă se utilizează PAL-ul cu grosime adecvată dop de cauciuc sau se va utiliza o garnitură de cauciuc
mărimii incintei, se poate spune că există două şcoli În Între acestea şi spatele panoului.
ceea ce priveşte rezolvarea problemei: 5. Reducerea cuplajului cu suprafaţa de sprijin.
- prima şcoală recomandă utilizarea PAL-ului gros de Incintele transmit vibraţii substanţiale către suprafeţele
25 mm (1'Î, de mare densitate, folosirea de rigidizări În pe care se află, suprafeţe cuplate cu aerul din spaţiul de
număr mare şi a unor compuşi bituminoşi sau sintetici cu audiţie, provocând extinderea coloraţiei sonore În mod
proprietăţi de amortizare. Firme americane de renume nedorit.
(Thiel Audio, Westlake, Hale) folosesc această soluţie; Una din soluţiile des folosite este utilizarea de vârfuri
- cea de a doua variantă foloseşte materiale mai metalice ascuţite şi dure (numite curent spikes) , care
subţiri, cu grosimi cuprinse Între 12-20 mm, În general reduc contactul dintre incintă şi suprafaţa de sprijin .
placaj de esenţă tare sau MDF. Pe pereţii interiori ai in- Evident că sub aceste vârfuri se folosesc rondele meta-
cîntei se aplică un strat gros de 20-30 mm de pâslă lice pentru a evita distrugerea suprafeţelor de sprijin
bituminată. (parchet, linoleum , mobilă etc.) .

TEHNIUM septembrie 2002 37


- - - - - - - - - - - - - - A T E L I E R - - - - - - - -- - - - - -

În ultimii ani s-au răspândit dispozitive speciale care Excesul de aracet se curăţă după presarea suprafeţelor,
disipă energia transmisă de incinta amplasată pe ele. Înainte de Întărire.
Totodată, izolează componentele electronice ale lanţului Se poate utiliza şi cleiul de oase fierbinte, dar nece-
audio, sensibile la vibra ţii, de influenţele nşgative ale sită experienţă În preparare şi utilizare la cald.
altor dispozitive generatoare de vibraţii. In esenţă, Pentru Îmbinări pe suprafeţe mici sau cu urme de lac
marea majoritate a acestora sunt confecţionate din pia- şi vopsea se poate utiliza prenadez. De asemenea,
tră sau marmură, având o masă apreciabilă şi care nu' poate fi utilizat la lipirea componentelor din plastic cu
transmit vibraţiile. Multe din acestea sunt prevăzute şi cu lemn, sau se va utiliza cauciuc siliconic dublat de
vâliuri metalice. Utilizarea oricărei metode, ca şi a com- Îmbinări cu holtzşuruburi. •
binaţiei lor nu poate fi decât benefică. 2. Materiale de finisare. In această categorie intră
. MATERIALE FONOABSORBANTE. În această ca- lacuri le, vopselele, foliile autocolante, materialele textile
tegorie sunt cuprinse o gamă importantă de materiale şi plase metalice pentru măşti de protecţie, furniruri etc.
care pot infl\,!enţa hotărâtor calitatea şi peliormanţele Suprafaţa exterioară trebuie să se Încadreze cu
unei incinte. In general, calculele privind volumul intern ambientul camerei de audiţie. Se poate opta pentru una
al unei incinte acustice, indiferent de tip, se referă la in- din variantele curente de finisare exterioară:
cinta goală, la care se admite un strat de material - furniruirea, executată după o şlefuire atentă a
fonoabsorbant cu grosimea maximă .de 25 mm care să suprafeţelor, folosind furnir autohton sau exotic, lipit cu
reducă nivelul undelor staţionare. In practică, de la prenadez şi presat 24 de ore. Tăierea se face cu o lamă
proiect la realizarea concretă este deseori un drum de cutter nouă ;
anevoios, ce solicită experimentări şi modificări uneori - o variantă mai la Îndemână este utilizarea de folie
substanţiale. Utilizarea practică a materialului fonoab- autocolantă ce imită furnirul, care reduce timpul de lucru
sorbant este o adevărată artă şi un mijloc eficace pentru şi la care eventualele greşeli se pot corecta mai uşor;
mogificarea caracteristicii de frecvenţă a incintei. - vopsirea sau Iăcuirea se execută după o atentă
In afara reducerii efectului undelor staţionare din in- astupare a denivelărilor şi se execută o şlefuire atentă.
cintă care provoacă colorarea sunetului emis, materialul Se preferă băiţuirea Înainte de aplicarea unui lac trans-
fonoabsorbant introdus mai are următoarele efecte parent, de tip nitrocelulozic;
asupra parametrilor incintei Închise: - măştile de protecţie se execută din profile de lemn
- o creştere a rezistenţei acustice a incintei atunci sau plastic, peste care se Întinde o pânză rară, sintetică,
când se utilizează materiale cu căldură specifică mare prinsă cu capse sau lipită . Prinderea pe panoul frontal
(fibre de sticlă, fibră Dacron sau lână naturală cu fir se face fix, cu şuruburi, sau cu dispozitive mamă-tată de
lung). Aceasta este echivalentă cu o preştere a volumu- plastic, procurate de la magazinele specializate.
lui incintei (teoretic) cu până la 40%. In practică se obţin 3. Alte materiale. Ne referim aici la cablurile pentru
creşteri de 15%-25%, deloc de neglijat; conexiunile interne, bornele de legătură şi rezonatoare:
- creşterea eficienţei cu până la 15%; - cablul pentru conexiunile interne Între placa de
- modificări ale masei În mişcare a wooferului; borne şi reţeaua de separare şi Între aceasta şi ~fu­
- pierderi prin amortizare. zoare este preferabil să aibă o secţiune de 2,5 mm şi
Aceste lucruri, deja tratate la capitolul respectiv, să fie de bună calitate, special pentru utilizări În
arată importanţa acestor materiale. Şi În cazul celorlalte audiofrecvenţă. Cablu liţat gen Monster Cable, de
tipuri de incintă, aceste materiale au un rol important, nu diverse s.ecţiuni, se găseşte În prezent şi În magazinele
numai În suprimarea undelor staţionare. Cantitatea şi noastre. In funcţie de terminalele difuzoarelor, cablul va
calitatea materialului fonoabsorbant sunt hotărâtoare În fi lipit sau se vor monta papuci adecvaţi, preferabil auriţi;
multe cazuri În stabilirea unui echilibru tonal corect şi a - placa de borne se va confecţiona folosind borne
unei neutralităţi ridicate a emisiei sonore. pentru banană şi cosă, de preferinţă aurite, sau s.e poate
Materialul cel mai eficient este fibra naturală de lână utiliza o placă standard, procurată din magazin. In cazul
cu fir lung, spălată industrial şi dărăcită. Utilizarea sa este În care se doreşte utilizarea bi-wiring·ului sau bi-am-
de preferat, dar trebuie tratată Împotriva atacului moliilor. ping-ului, placa trebuie confecţionată din borne procu-
Dintre materialele sintetice se pot folosi materialele uti- rate din comerţ şi montate pe o placă de plastic gros
lizate la salte le şi tapiţerie, sub formă de pături cu aspect de (min. 5 mm) ce se montează apoi pe spatele incintei;
lână. Firul acestora nu este atacat de insecte. Densitatea - rezonatoarele Helmholtz se execută din tuburi de
acestor materiale poate varia În funcţie de utilizare. PVC sau polipropilenă (PP) utilizate pentru instalaţii
Fibrele de sticlă sub formă de saltele se pot folosi sanitare şi electrice, care se găsesc Într-o gamă mare
dacă sunt introduse În săculeţi de tifon sau pânză, pen- de diametre. Se pot tăia uşor cu o pânză de bomfaier la
tru a bloca firele scurte să ajungă În echipajul mobil al lungimea dorită .
wooferului, antrenate de mişcarea aerului. In caz că este necesară executarea rezonatorului,
Se mai comercializează, pentru utilizarea ca materi- nefiind disponibil diametrul calculat, problema se
ale de izolaţie termică şi fonică, saltele din fibre de rezolvă uşor prin tăierea la lăţimea necesară a unui car-
bazalt topit sau alte tipuri de vată minerală care pot fi ton de grosime medie. Se unge uniform cu aracet sau
experimentate de la caz la caz. Se mai pot experimenta prenadez şi se roluieşte pe un dorn din lemn sau plastic
amestecuri de lână naturală cu fibre sintetice, amestec cu diametrul dorit. După 24 de ore se şlefuieşte la
care În timp nu se Iasă ("bătătoreşte" ) ca lâna pură, dar capete, se vopseşte În negru cu vopsea nitrocelulozică
nu are rezultatele acustice ale lânii. Aspecte detaliate şi poate fi montat În incintă. Este de preferat ca
asupra materialelor fonoabsorbante au fost inserate la lungimea executată să fie mai mare cu 50%, tăierea
prezentarea fiecărui tip de incintă . finală fiind executată după acordul final al incintei.
ALTE MATERIALE Fără a putea spune că am epuizat gama de pro-
1. Adezivi. În această categorie, aracetul este cel mai bleme legate de realizarea practică a incintelor acustice,
des folosit, având Îr vedere că se utilizează material recomandăm constructorului amator multă răbdare şi
lemnos. Aracetul nu aderă bine pe suprafeţele vopsite, tenacitate pentru a trece cu succes peste numeroasele
din care cauză este necesară Îndepărtarea vopselei sau mici sau mari probleme tehnice care apar la montaj.
a lacului. Se va utiliza aracetul gros, de tâmplărie . Experimentarea unor soluţii noi este totdeauna bine
Piesele de Îmbinat se ung abundent cu aracet şi se venită şi de preferat execuţiei (copierii) Întocmai a unui
menţin presate 24 de ore (sau fixate cu cuie subţiri). proiect oarecare.

TEHNIUM septembrie 2002


38
--------------ATELlER--------------

PROTECTIA MOTOARELOR ASINCRONE


LA'ÎNTRERUPEREA UNEI FAZE
Student Ion Piscati

Indiferent de mărimea şi puterea


unui motor electric asincron trifazat,
dacă, din diverse cauze, o fază se R S T 1
Întrerupe, Înfăşurările motorului se BO
ard În scurt timp. Pentru a elimina t---t----~---,
această defecţiune, de regulă auto-
matele şi contactoarele la reţeaua
electrică a acestor electromotoare
sunt echipate cu relee termice cu
bimetal. Aceste relee termice prote-
jează, dacă 'sunt reglate corespunză­
tor, motorul electric În cazul unei
suprasarcini (care apare şi atunci
când motorul rămâne În două faze) .
Din practică rezultă Însă că aceste
relee termice nu funcţionează cores-
punzător, mai ales după trecerea unei
perioade de timp; este cauza princi-
pală pentru care motoarele electrice
trifazate se ard frecvent.
Pentru a proteja motoarele şi mai
ales pe cele mari, al căror cost este
de sute de ori mai mare decât al dis-
pozitivului de protecţie, am conceput,
realizat şi exploatat În practică un
montaj a cărui schemă de principiu
este prezentată În figura 1. Acest
montaj, realizat În multe exemplare
de-a lungul timpului, a dat deplină
satisfacţie. Nu se uzează şi, mai ales,
întotdeauna intervenţia lui este
promptă şi sigură .
După cum se vede şi din figura 1,
nu necesită nici un reglaj sau punere
la punct. Realizat corect,
funcţionează de la prima Încercare.
Pe de altă parte, poate echipa orice
fel de motor electric asincron trifazat,
indiferent de puterea, mărimea şi
turaţia acestuia. O dată instalat,
automatul de protecţie nu necesită
Întreţineri sau alte intervenţii tehnice,
chiar dacă funcţionează ani de zile În
regim continuu.

Descrierea $i funcţionarea
După cum se vede În schema de
principiu prezentată În figura 1, ele-
mentul principal îl constuituie grupul
1- .... Nulul reţelei tIifazate + pământare
celor trei tranzistoare înseriate T1, T2
şi T3, care prin intermediul tranzis-
torului de putere medie T4 comandă releul intermediar tactele de reţea Cc ale acestuia se închid şi motorul
RI-13. Când înfăşurarea acestuia este pusă sub tensi- electric asincron M este pus sub tensiune. In acelaji
une, la deschiderea tranzistorului T4, releul intermediar timp, Între fiecare dintre cele trei faze şi nul (masa)
RI-j3 Îşi Închide contactul normal deschis 11. apare o tensiune alternativă de cca 227Vc.a. Diodele
In rezumat, funcţionarea acestui aparat de protecţie Zenner DZ1, DZ3 şi DZ5 se deschid, iar tensiunile con-
este următoarea: apăsând pe butonul de pornire BP densatoarelor electrolitice C1, C2, C3 polarizează În
(normal deschis) al contactorului motorului electric, con- sens direct baza tranzistorului T4, provocând În ultimă

TEHNIUM septembrie 2002 39


---------------------------ATELIER---------------------------

instanţă atragerea armăturii mobile a releului RI-13 şi În continuarea acestui articol, la cererea unor cititori,
închiderea contactului normal deschis 11. Din acel prezint câteva scheme de conectare a motoarelor elec-
moment se poate elibera butonul de pornire BP. trice asincrone trifazate la reţeaua monofazată (220
Să presupunem că după pornirea motorului M, la un Vc.a.) .

TR
-------------------------,
PR
Pentru o înţelelJere mai
uşoară, este necesara trecerea
în revistă a câtorva noţiuni
despre motoarele asincrone
monofazate. Aceste motoare se
380 V __ +24 Vcc utilizează de regulă în instalaţiile
r--Ţ de mică putere la acţionarea ven-
tilatoarelor, maşinilor de spălat,
+ polizoarelor, maşinilor de cusut şi
C tocat etc.

2 I În general, motoarele asin-


crone monofazate se fabrică
__ _ _~-~...;;;;;;;;------.... pentru tensiunea d~ 220Vc.a., la
moment dat, dintr-o cauză oarecare, se întrerupe faza S.
frecvenţa de 50Hz. In trecut s-au
utilizat şi motoare la tensiunea de 127Vc.a. Astfel de
În această situaţie dispare tensiunea la bornele conden- motoare se mai găsesc şi azi pe ici pe colo.
satorului electrolitic C2 şi tranzistorul T2 se blochează, Puterea nominală a acestor motoare asincrone
provocând la rândul său închiderea tranzistorului T4. monofazate este cuprinsă, de regulă, în domeniul
Releul RI-13 deschide contactele 11; înfăşurarea con- 20-600W.
tactorului C este scoasă de sub tensiune şi cele trei con- În mod normal, aceste motoare au pe stator o
tacte principale Cc se deschid. Întrucât motorul electric M înfăşurare principală (bornele A şi X) şi una auxiliară,
este rapid scos de sub tensiune, înfăşurările acestuia nu Pp, de pornire. Rezultă că fiecare motor asincron mono-
apucă să se supra încălzească . Apăsănd din nou butonul fazat, cu rotorul în scurtcircuit, are patru borne: două
de pornire BP (nerecomandabil), vom auzi sunetul ca- pentru înfăşurarea principală şi două pentru cea de
racteristic în lipsa unei faze . Imediat după eliberarea pornire. Unele motoare au însă numai trei borne,
butonului Bp, contactorul C va deschide contactele prin- deoarece capetele A şi P ale celor două înfăşurări se
cipale Cc, scoţând motorul de sub tensiune. Dacă se leagă între ele şi la aceeaşi bornă de ieşire .
remed i ază avaria pe faza S, apăsând butonul BP, Schema de conectare a unui motor electric mono-

----L-_~

-------, I

3 4
fazat este prezentată în figura 3. Înfăşurarea auxiliară,
motor.11 electric va funcţiona normal, fiind protejat de legată la bornele P şi p, se conectează la pornirea
releul electronic prezentat în figura 1. motorului, o dată cu cea principală, dar după ce l!I0torul
Releul se alimentează de la reţea prin intermediul mini- ajunge la turaţia nominală, ea se deconecteaza de la
transfo~matorului TR (fig. 2), coborâtor de tensiune.
reţE!a (cu întrerupătoru~ K din figura 3).. .
Înfăşurarea primară poate fi dimensionată pentru tensi- In figura 4 este data schema aceluiaşI motor mono-
unea de 380 VC.a. când se leagă între două faze, sau pen- fazat, dar cu sensul curentului (şi deci sensul de rotaţie)
tru 220 VC.a., când se leagă între o fază şi nulul reţelei. schimbat în înfăşurarea de pornire.
Din motive de protecţie la electrocutare, cele două a altă metodă (figura 5) constă în înserierea un,!Ji
înfăşurări ale transformatorului TR vor fi despărţite de un condensator cu înfăşurarea auxiliară de pornire. In
perete vertical al carcasei. această variantă, înfăşurarea auxiliară rămâne în per-
De notat că atunci când se întrerupe o fază, la ieşirea manenţă sub tensiune, iar cuplul de pornire al motorului
diodei redresoare respective (de exemplu, 02 în cazul creşte . Din acest motiv, în prezent acest sistem este
întreruperii fazei S) tot apare o tensiune de 60-70 V, generalizat.
datorită celorlalte două faze valide cuplate la înfăşurările Sunt frecvente cazurile când e necesar să ~e
motorului M. Această tensiune "reziduaIă" nu poate folosească motoare trifazate În regim monofazat. In
străpunge dioda Zen ner respectivă (în exemplul dat 02) aceste cazuri, două faze ale înfăşurării statorice se
şi în consecinţă automatul de protecţie intră în acţiune folosesc ca Înfăşurare principală , iar a treia ca auxiliară,
deconectând motorul electric de la reţeaua trifazată. de pornire (figura 6). Când motorul ajunge la turaţ~a
Acesta este rolul diodelor Zenner DZ1, DZ2 şi DZ5. nominală, Înfăşura rea de pornire se deconecteaza.
*** Trebuie ţinut cont de faptul că puterea utilă a motorului

TEHNIUM septembrie 2002


40
---------------------------ATElIER---------------------------

in regim monofazat este cel mult 50-60% din puterea cauză această variantă nu a fost decât amintită În
aceluiaşi motor care funcţionează in regim trifazat. prezentul articol.
Pentru a obţine decalajul de fază intre curentul care
circulă prin infăşurarea de lucru şi cel din infăşurarea de Lista de piese (fig. 1)
pornire, de obicei se conectează in circuitul infăşurării
de pornire o rezistenţă. De valoarea rezistenţei conec- 01, 02, 03, 04 = 1N4007
tate (figura 6) depind decalajul de faze şi intensitatea DZ1, DZ3, DZ5 = PL 100 Z
curentului in infăşurarea de pornire şi, prin urmare, va- DZ2, DZ4, DZ6 = PL 5V1 Z
loarea momentului (cuplului) de pornire al motorului. R1, R4, R7 = 27 kn./1W
Cuplul de pornire al motorului va avea valoare maximă R2, R5, RS, R11 = 4,7 kQ
când in serie cu infăşurarea de pornire este conectată R3, R6, R9, R19 = 3,3 kQ
(numai pe timpul pornirii) , o rezistenţă a cărei valoare T4, T2, T3 = SC 107, SC170, SC 171 etc.
este dată in tabelul alăturat. Te = SD 136, SD 138, SD 140 etc.
C1, C2, C3 = 220 IlF/24V
S1, S2, S3 = siguranţe fuzibile
Puterea motorului Valoarea REL = releu RI-13/24V sau echivalent
trifazat [kW] la rezistenţei C = contactorul principal al motorului asincron
tensiunea de 220Vl3S0V de pornire (ohmi) Cc =contactele condensatorului C
11 = contact normal deschis al releului R1-13
06 25 ..... 30
1,0 20 .... .. 25 Lista de piese (fig. 2)
17 10 ...... 15
2,6 5 ..... 10 TR = transformator 380V/20V (P = 10-15 W)
5,5-7,0 3 ..... 5 PR = punte redresoare 1PM1
C = condensator electrolitic 1000 IlF/40 V
Pentru puteri cuprinse intre 20W
şi 3kW, infăşurarea de pornire se
poate inseria cu un condensator
6
nepolarizat (care def~zează curentul
inaintea tensiunii) . In acest caz,
infăşurarea de pornire inseriată cu
condensatorul nepolarizat este
conectată in permanenţă la reţea
(figura 7). Ca urmare, cuplul de
pornire creşte semnificativ şi din
această cauză, actualmente, această
variantă are cea mai mare răspândire.
Pentru dimensionarea corectă a
condensatorului de pornire (a cărui
capacitate poate varia intre câţiva IlF,
pentru puteri mici, şi câteva zeci de
IlF, pentru puteri mai mari) , este
necesar un voltmetru cu scala mai
mare de 250V. Acest voltmetru se
conectează in paralel cu infăşurarea
de pornire intre bornele C şi Z (figura
7). Se tatonează diferite valori ale
condensatorului de pornire, până
când tensiunea indicată de voltmetru
este egală cu tensiunea de reţea.
7
Capacitatea condensatorului astfel
ales este cea optimă şi motorul dez-
voltă cuplul maxim .
Aşa cum am spus, pentru motoare
de puteri mari sunt necesare conden-
satoare de valoare mare şi invers. De
exemplu, pentru un motor cu o putere
de 600W/220 VC.a., este necesar un
con.densator de cca 30 IlF/400Vc.a.
In incheiere poate fi menţionat
faptul că există şi motoare asincrone
monofazate cu spire in scurtcircuit
(de exemplu, la unele ventilatoare şi
maşini de spălat). Aceste motoare
cun9sc cam aceeaşi răspândire ca şi
cele cu condensator.
Motoarele asincrone trifazate nu
pot fi transformate in monofazate cu
spire in scurtcircuit şi din această

TEHNIUM septembrie 2002 41


----------------------------ATELIER-----------------------------

-I N
Situaţia unui constructor
Începător al domeniului elec-
trotehnic, În afara condiţiilor economice TRANSFORMATOARE
precare impuse de specificitatea tran-
ziţiei, care limitează posibilităţile de a
achiziţiona de pe piaţă componentele
strict necesare montajelor dorite, există
MONOEAZATE
În mod cert dorinţa de investigare, de
descoperire şi mai ales de realizare a
acestora cu forţe proprii. De fapt, aici se
află şi marele secret al unor mici
DE MICA PUT RE
Ing. dipl. Ilie POPESCU,
investiţii de ştiinţă, efort fizic şi de ordin cercetător ~tiinţific principal la ICPE CA SA Bucure~ti
economic, care pot deschide calea
succesului spre importante realizări şi afaceri. Tabelul 2
Transformatorul electric - importantă componentă a
majorităţii schemelor electrice - a fost inventat cam prin Multiplii şi submultiplii zecimali
anul 1882 de către marele fizician M. FARADAY. Iniţial, ai unităţilor de măsură
savantul descoperise fenomenul de inducţie electro-
magnetică, după care a realizat un dispozitiv format Submultiplii Multiplii
dintr-un miez feromagnetic şi două bobine, care au pus Denumirea Simbolul Numărul Denumirea Simbolul Numărul
baz_a unui important domeniu al electrotehnicii. care care
In general vorbind, transformatorul este aparatul cu multi- multi-
ajutorul căruia se pot modifica tensiuni, curenţi sau plică plică
număr de faze la aceeaşi frecvenţă, În domeniul curen- unitatea unitatea
tului alternativ mono şi multifaza!. Aşa cum este de altfel de de
cunoscut, transformatoarele au largi aplicaţii În trans- măsură măsură
portul, măsurarea principalilor parametri şi alimentarea pico p 10"12 deca da 10 1
cu energie electrică a unor reţele, posturi de transfor-
mare, instalaţii şi scheme. nano n 10- 9 hecto h 102
Pentru a veni În sprijinul constructorilor amatori micro 10- 6 kilo k 103
~
Începători, vom prezenta pe scurt metode de calcul, 10- 3
miii m mega M 106
exemple de calcul, precum şi posibilităţi şi Îndrumări de 2
execl,jţie a unor transformatoare monofazate de mică centi c 10- giga G 109
putere cu largi aplicaţii În alimentarea unor scheme, deci d 10- 1 terra T 10 12
funcţionarea aparatelor audio-vizuale, Încărcarea acu-
mulatorilor auto, semnalizări, protecţii ş.a .
Este strict necesar, Înainte de a trece la subiectul
amintit, să facem o serie de precizări deosebit de impor- Tabelul 3
tante În economia prezentării de faţă, cu privire la para-
metrii şi mărimiie de lucru, unităţile şi sistemele de Principalele relaţii utilizate În electrotehnică
măsură, simbolurile şi relaţiile de calcul pe care Curent continuu şi curent alternativ monofazat
urmează a le utiliza. Trebuie menţionat faptul că pe tot
parcursul toate mărimile, simbolurile şi unităţile de Mărimea de Curent continuu Curent alternativ monofazat
măsură fac parte din SI - Sistemul Internaţional de determinat
unităţi de măsură. Curentul 1= U/R 1= U· cos 0/R
1= P/U 1= P/U · cos 0
Tabelul 1 1= S/U
Tensiunea U=R·I U = R ' I/cos 0
Principalele mărimi electrice şi unităţi de măsură U = P/I U = P/I · cos 0
U = S/I
MĂRIMEA UNITATEA DE MASURA Rezistenţa R = U/I R = U · cos 0 /1
Denumirea Simbol Denumirea Simbol electrică R = U2/P
Curentul electric 1, i amper A R = P/12
Tensiunea Puterea P=U·I P=U · I · cos0
Diferenţa
activă P = R ' 12
P = U2/R
de potenţial U,u voit V
Puterea Q = U · 1· sin 0
Rezistenţa electrică R, r ohm n reactivă - Q=P · tg · 0
Energia electrică E joul, watt-oră J, Wh
Puterea electrică
Puterea - S= U · I
aparentă
activă P watt, volt-amper W, VA
Puterea electrică
reactivă Q VAr var Notă. Pentru calculul rezistenţei electrice În funcţie
Puterea electrică de p - rezistivitatea specifică a cuprului/sau aluminiului,
aparentă S voit-am per VA I - lungimea conductorului şi s - secţiunea conductoru-
Frecvenţa f hertz Hz lui se aplică relaţia R = p.I/S (ohmi)

TEHNIUM septembrie 2002


42
---------------------------ATELIER---------------------------

Tabelul 4 Tabelul 6 b
b. Date alese
Valorile curenţilor pentru puteri de 500 VA O 1 2 3 4
şitensiuni standardizate până la 220 V 1 Tipul constructiv Fig. 1 şi Fig. 2
Curent alternativ monofazat 1.1. ,ln manta' Fig. 1
1.2. :Cu coloane' Fiă.2
U(V) 12 1 24 32142165 120 127 1220 2 Grosimea tolei S cm S = 0,035 ... 0,05 cm
Uzual S = O035 cm
cos0 I(Al
3 Densitatea de Uzual j= 1,6... 2 Almm 2
1 41,66 20,83 15,62 11,90 7,69 4,19 3,93 2,77 curent
0,90 46,90 23,15 17,30 13,22 8,54 4,63 4,37 2,83 3.1. Densitatea in
0,80 52,08 26,04 19,53 14,88 9,61 5,20 4,92 2,88 infăşurarea j Almm 2 Se recomandă
primară valoarea min imă . 2
0,70 83,33 29,76 22,32 17,00 10,98 5,95 5,62 3,25 Uzual j = 1,6 Almm
0,60 69,44 34,72 26,04 19,84 12,81 6,94 6,56 3,79 3.2. !Jensltatea In ~e recom~nda .
0,50 83,33 44,17 31,25 23,81 15,38 8,33 7,87 4,55 infăşurarea ~re valon maxlme'
secundară zual i = 1 9 Almm 2
4 Greutatea sf.eci' '(Fe 3
kgfldm '(Fe =7,55 .. .7,6 kgfldm 3
fică a fieru ui
Tabelul 5 5 Greutatea speci· )'Cu kgf/dm )'Cu = 8,9 kgf/dmO
fică a cuprului

Transformatoare standardizate de mică putere


Tabelul 6 c
Denumire Sn (VA) Tensiuni Gabaritul b. Date determinate
Un (V) (mm) O 1 2 3 4
·1 Randamentul % ,,- f1(P2) Fig. 3

60 110/6; 220/24
BxLxH
100 x 100 x 110
1
2 Că.derea de tensiuneIn
infăsurarea secundară
"
ll.U2 % ll.U2 ~ f2(P2) Fig. 3

3 Pătură specifică de A Alcm A = f3 (P2) Fig. 3


Transforma- 160 220/24; 220/60 150 x 90 x 150 curent
toare mono- 4 Lăţimea ferestrei Bf cm Bf - f4 (P2) Fig. 3;
250 220/24; 220/48 150 x 150 x 150 Fia. 1 Fia. 2
fazate pentru Lăţimea
5 tolei a cm a - f~ (P2)
circuite 500 220/24; 220/48 160 x 150 x 150 Fig. , Fig. 1, Fig. 2
auxiliare 220/60 6 Coeficientul de ku ku = fiS) Fig. 4
ump,lere a ferestrei
Transforma- 60 60/220/24 150 x 120 x 90
toare de Tabelul 6 d
protecţie 120 220/24 0 70x210 c Date calculate
O 1 2 3 4
Relaţii
de calcul, simboluri, unităţi de măsură 1 Puterea absorbită P1 VA P1 = 100 P2I"
pentru calculul transformatoarelor monofazate de din reţea
mică putere 2 Curentul primar 11 A 11 = P1 /U1
3 Secţiunea miezului S cm' S=vP2
magnetic
Având În vedere considerentele anterioare şi În baza 4 Numărul de tole n buc n = Sia · S
unei practici Îndelungate a specialiştilor din domeniu 5 Grosimea miezului b cm b=1 , 15n · S
privind proiectarea, execuţia şi exploatarea, se poate maanetic
trece la relaţiile de calcul ale unui transformator mono- 6 Numărul de spire pe voit Practic w = (0,37. . 0,39) S
fazat de mică putere. 6.1. Numărul de spire in w W1 = wU1
Datele se vor prezenta concentrat În sistem tabelar, i nfăşurarea primară sp/V
pentru a facilita urmărirea şi verificarea rezultatelor 6.2. Numărul de spire in w2 = wU2(1+âU2)/100
practice. infăşurarea secundară
Se vor avea În vedere, de asemenea, noile alin ieri la 7 Curentul secundar 12 A 12 = P2lU2
stanpardele internaţionale şi În special la standardele 8 Pătura totală de curent 2(l w) A 2(lw) - w111 + w212
UE. In acest sens trebuie menţionat că tensiunea reţelei 9 Diametrul conductorului d1 mm d1 -V1 ,27 '1 1 . it
de 110 V curent alternativ nu este luată În considerare ;nf~ . "r~';i Drimare

În noile standarde aliniate, dar În cazuri de excepţie - de 10 Diametrul conductorului d2 mm d2 =V1 ,27 ' 12 ' i2
exemplu, reţelele locale rurale vechi - se are În vedere infăşurării secundare

aşa cum rezultă şi din tabelul 5. 11 Secţiunea cupru lui SCu cm' SCu='1O'2(wt dI 2+w2d22Y4
tuturor spirelor
12 Secţiunea ferestrei Sf cm 2 Sf = SCJku
transformatorului
Tabelul 6 a
13 Inălţimea ferestrei Hf cm Hf = Sf = kU/Bf
a. Date cunoscute 14 Greutatea miezului GFe kgf GFe =2S (Hf +Bt +aIYFe to·3
mag. Ia tr. cu coloane'
Nr. Mărimea Simbol UM Relaţia de calcul 15 Greutatea miezului GFe kgf GFe =4S(H, +Bt +al YFe 10-3
Icrt. magnetic la trans-
O 1 2 3 4 formatoare ) n manta'
1 Tensiunea primară U1 V
16 Lungimea spirei medii ICu cm ICu = 2(a + Btf2)
2 Tensiunea secundară U2 V
3 Puterea la 17 Greutatea cuprului GCu kgf GCu = rcu . SCulCu . tO"
bornele secundare P2 VA 18 Greutatea totală a Gt kgf Gt = GFe + GCu
4 Frecvenţa reţelei f Hz transformatorului

TEHNIUM septembrie 2002 43


---------------------------ATELIER----------------------------

Pentru obţinerea datelor determinate din tabelul 6 c


se prezintă În continuare figurile 1, 2, 3 şi 4 din care
rezultă valorile U, n, A, a şi Bf' respectiv alegerea con-
strucţiei "În manta" sau "cu co oane"

l-
a
2,1
!O(j

80
V
/ - /
~ l--::
3
/9 ,' , "? }-V 1/
~
"'- + ~
, - ...
"
-V g ,:. t.
~ ~ 7
'" ~ 60
F ~ V f-. 81
~- 15 .- /1/
~
Q

<O f---
V
~ 1::
9 /
20 / ", l---
~,
J ~ _l-Y ~
~u

~ + r'-/ + ~
\

0/ 2 ar a ar 0/ 2 b "1 <1 fOii ;>00 JM ' 00 50V P/(VA!

Tola pentru miezul magnetic la Determinarea ilU , Tj, A, a şi Bf


transformatoarele de mică putere În funcţie de puterea secundară P2
tipul constructiv "În manta" Legendă
Legenda a - Lăţimea tolei (miez) B - Lăţimea ilU - Căderea de tensiune În secundar (V)
miezului mag- Tj - Randamentul (%)
netic • A - Pătura specifică de curent (Alcm)
Bf - Lăţimea ferestrei H - Inălţimea Bf - Lăţimea ferestrei (cm)
miezului mag- a - Lăţ imea tole i (miezului) (cm)
netic P2 - Puterea secunda ră (VA)
Hf - Înălţimea ferestrei g - Găuri de
consolidare a
miezului 0.6 I-------.----~----~----__----__~ 4
magnetic
b - Grosimea
pachetului de tole
~ r---t::::::F=f=t--t-i
/' g rTTI"TTT-,
/-
--+
-Y U. ' i1L------1-----+------I-----+-----+-I
f-- .-

0,2 L -__----'____--L_ _--.l._ _ _....L____...L__L-


o TOi) .-OG 40D

Determinarea ku În funcţie de puterea aparentă S


Legenda
ku - factorul de umplere al ferestrei
+ + S - Puterea aparentă (VA)

o ti! o
Exemple de calcul pentru transformatoare mono-
fazate de mică putere
Legenda a- Lăţimea tolei (miez) B - Lăţimea
miezului mag- Pentru a da o aplicaţie practică a modelului de calcul
netic •
Bt - Lă~mea ferestrei H - Inălţimea prezentat anterior, am găsit necesar să se prezinte două
miezului mag- realizări. Una să se refere la calculul unui transformator
netic monofazat de cca 300 VA cu aplicaţii multiple În scheme
Ht - Înălţimea ferestrei g - Găuri de con- de acţionare În curent alternativ sau continuu precum şi
În alimentarea schemelor de redresare pentru Încăr­
solidare a
miezului carea acumulatoarelor electrice auto, iar cea de a doua
magnetic un transformator monofazat de foarte mică putere, cca 6
b - Grosimea pa- VA, cu posibilităţi largi de utilizare În circuite de ali-
chetului de tole mentare de asemenea În curent continuu prin sisteme

44 TEHNIUM septembrie 2002


----------------------------ATELIER---------------------------

de redresare sau direct În curent alternativ, sau cu trimi- o 1 2 3 4 5


tere directă la alimentarea aparatelor de recepţie radio. 7 Curentul secundar 12 A 12,5 1
Am ales În mod intenţionat pentru primul exemplu 8 Pătura totală de curent 2(l w ) A 4414,7 15.8
construcţia de tip "În manta", iar pentru cel de al doilea 9 Diametrul conducto- d1 mm 1 0.2
transformator calculat, construcţia "cu coloane". rului înfăşurării
Pentru o prezentare concentrată a rezultatelor primare
obţinute, am apelat tot la o metodă tabelară a ambelor 10 Diametrul conducto- d2 mm 3 0.8
realizări, pentru a păstra "modelul" utilizat În capitolul rului înfăşurării
precedent. secundare
11 Secţiunea cuprului SCu cm" 36 0.8
Exemple de calcul tuturor snirelor
12 Secţiunea ferestrei Sf cm~ 75 2
Tabelul? transformatorului
13 Înălţimea ferestrei Hf cm 12,5 1,4
Nr. Mărimea Simbol UM Rezultate obţinute
crt . 14 Greutatea miezului GFe kgf 0,3
Traf0300W Trafo 6 VA
magnetic la transfor-
Jn manta" "Cu matorul "cu coloane"
coloane" 15 Greutatea miezului GFe kgf 11 ,3
O 1 2 3 4 5 magnetic la transfor-
matorul .,in manta"
a. Date cunoscute Tabelul 7 a 16 Lungimea spirei ICu cm 14 6,5
medii
o 1 2 3 4 5
17 Greutatea cuorului Gr-, kaf 0,42 0.046
1 Tensiunea primară U1 V 220 220
18 Greutatea totală a Gt kgf 12 0.35
2 Tensiunea secundara IU2 IV 24 6 transformatorului
(rotunjit)
4 Frecvenţa f Hz 50 50 19 Lăţimea total ă a 6
transformatorului
b. Date alese Tabelul 7 b "cu coloane" B cm
20 Lăţimea totală a 20
o 1 2 3 4 5
transformatorului
1 Tip constructiv - "In manta" .Cu
oloane" "în manta"
21 Inălţimea totală a 5
2 Grosimea tolei S cm 0005 0005
Almm~ transformatorului
3.1. Densitatea de cu- 1 1.6 1.6
rent primar "cu coloane"
H cm
22 Inălţimea totală a 16,5
3.2. Densitatea de cu- 2 Almm" 1,9 1,9
rent secundar transformatorului
"în manta"
4 Greutatea specifică ~Fe kgfldm;l 7,56 7,56
că a fierului
23 Adâncimea totală a - 4.5
Greutatea specifică rcu kgfldm;l 8,9 8,9 transformatorului
5
"cu coloane" L cm
24 Adâncimea totală a 16.5 -
c. Date determinate Tabelul 7 c transformatorului
"În manta"
o 1 2 3 4 5
1 T1 °I. ClS 70
2 Căderea de ten- dU2 % 5 30
siune în înf. secund.
3 Pătura specifică A Alcm 68 55 Rezultatele din tabelele? constituie bazele de exe-
de curent cuţie practică a transformatoare lor pe care ni le-am pro-
4 Lăţimea ferestrei Bf cm 6 1,5 pus a le realiza cu scopurile precizate. Pentru facilitarea
5 Lăţimea tol ei a cm 4 1,5 obţinerii acestora, În capitolul următor se vor prezenta
6 Coeficientul de ku - 0,48 0,39 câteva aspecte cu caracter constructiv. Totodată, se face
precizarea că aceste rezultate au fost obţinute În baza
datelor cunoscute, alese, determinate şi calculate con-
d. Date calculate Tabelul 7 d
form tabelelor 6 (a, b, c şi d), respectiv figurilor 1, 2, 3
o 1 2 3 4 5 şi 4.
1 Puterea absorbită P1 VA 315 8,6
din reţea
2 Curentul primar 11 A 1,43 0,04 Aspecte practice şi constructive
3 Secţiunea miezului S cm" 18 2,4
magnetic Se poate observa, comparând datele obţinute cu
4 Numărul de tole n buc 900 320 cele recomandate din tabelul 5, că dimensiunile de
5 Grosimea miezului b cm 4,5 1,6 gabarit recomandate faţă de exemplele calculate de 300
magnetic VA şi respectiv 6 VA, sunt cu ceva mai mari decât trans-
6 Numărul de spire w 7 1 formatoarele standardizate.
pe voit (rotunjite) Dimensiunile de gabarit calculate În tabelul? d sunt
6.1 Numărul de spire w1 spN 1540 220 schiţate În figura 5, transformatorul În manta de 300 VA
în înfăş . primară şi respectiv figura 6, transformatorul cu coloane de
6.2 Numărul de spire w2 177 7 6 VA.
În Înfăş . sec.

TEHNIUM septembrie 2002 45


---------------------------ATELIER----------------------------

Cele afirmate cu privire la gabarite


5 au o explicaţie simplă, prin aceea că
În exemplele de calcul au fost luate În
+T""""-----......,. + considerare valorile superioare reco-
mandate, fapt ce constituie o garanţie
privind fiabilitatea şi mentenabilitatea
aparatelor construite.
Am parcurs o etapă importantă cu
privire la proiectarea şi realizarea unor
componente deosebit de solicitate În
multe montaje şi scheme electronice
şi electrotehnice, prin cele prezentate.
+- Dar, mai este o etapă la fel de impor-
tantă până la aplicarea acestora În
~--------~~
~o--------~ practică.
În cazul transformatoarelor de
mică putere, ca şi În cazul celor de
foarte mare putere, la alt nivel, pe
lângă carcasa de bobinare a
Înfăşurărilor primare şi secundare,
mai sunt de luat În considerare o serie
de elemente printre care: cutia de pro-
tecţie Împotriva electrocutărilor acci-
dentale, placa de borne, picioarele de
aşezare, mânerul de transport, bor-
nele de conexiuni şi alimentare, comu-
tatorul I comutatoarele de tensiune şi
multe altele.

Figura 5

Legenda i!! il iII


1 - Miez mag-
!Iii il
netic III1 il! I
III i II
2 - Bobinajul
Înfăşurării pri-
mare şi secun-
dare I II II
3 - Carcasa
I 1"l' "II
bobinajului trans-
formatorului 1 11 1
1, ! l
4 - Dispozitive
de consolidare a II II'i III II'i 1 I
miezului magnetic
t ___ .:..::45_ _ _ -"

Figura 6

Legenda
1 - Miez mag- ,- , '.- .. ,-------_._-_._----:',:=-~=

netic
2 - Bobinajul f=" -.::--:-::: ----
Înfăşurărilor pri- 1---
mare şi secun-
dare
3 - Carcasa
bobinajului trans-
formatorului
4 - Dispozitive I
de consolidare a 60'--- -------
___________:.:.: -J
miezului magnetic
6

46 TEHNIUM septembrie 2002


Date de catalog
MeT 210
Circuitul integrat MCT 210 (General
Instrument) conţine un fototranzistor planar cu
siliciu cuplat optic cu o diodă electrolumines-
centă GaAs, cu emisia În infraroşu. Se carac-
terizează printr-un mare raport de transfer În
curent (curent transfer ratio - CTR), de mini-
mum 50% În regim saturat şi de minimum
150% În regim nesaturat. Este compatibil TTL,
putând comanda până la 10 porţi logice. Mai
este utilizat frecvent În receptoare de linie, În
circuite de control feedback şi În circuite de
monitorizare.
Este realizat În capsulă de plastic cu termi-
nale DIL (dual in line), având 2x3 terminale.
Capsula şi dispunerea terminalelor sunt
prezentate În figurile alăturate, cu menţiunea ~".~.....
că am considerat inoportun să reproducem şi CA'toOOt J • COUIC'OII

tabelul cu dimensiunile cote lor reprezentate În ~ • IMlnl~

figuri prin litere majuscule. Poate mai relevant


este să menţionez că am Întâlnit aceeaşi dis-
punere a terminalelor (prin Încercare "Ia
noroc") şi la unele optocuploare ......- - - - - - - - - , (tensiunea de străpungere de
de fabricaţie URSS care s-au minimum 6 V). Curentul Invers al
comercializat masiv prin tal- 'C< 'o:. diodei, la VR =6 V, este de maxi-
ciocurile româneşti imediat mum 10 IlA.
după 1989. Fototranzistorul are puterea de
Circuitul are o putere de disi- disipaţie la 25°C de 200 mW, fac-
paţie totală de 260 mW, o izo- torul beta tipic 400, tensiunea de
laţie steady-state la 3500 V C.C., străpun~ere C-E tipic 45 V, curen-
respectiv la 2500 V c.a. (valoare , , tul rezldual ICEO maxim de
rms) . I J.. 50 nA.
Dioda Încorporată suportă ~ Alăturat reproducem şi schema
un curent direct de 60 mA şi o tipică de aplicaţie a circuitului
tensiune inversă maximă de 3 V MCT 210 ca interfaţă TTL.

MCAllGl, MCAllG2
Circuitele MCA 11 G1 şi mari de străpungere pentru
MCA 11 G2 (General Instru- fototranzistor (VCEO de mini-
ment) sunt tot optocuploare, mum 100 'V pentru
ca şi MCT210, şi sunt modele MCA 11 G1, respectiv de mini-
cu Înaltă tensiune de izolaţie, mum 80 V pentru MCA 11 G2),
de 2,5 kV În c.a. (valori rms). sensibilitate ridicată la
Ambele conţin un fototranzis- curenţii mici de intrare,
tor tip Darlington cu siliciu curenţi reziduali mici la tem-
cuplat optic cu o diodă elec- peraturi ridicate (maximum
troluminescentă GaAs, cu 100 IlA la 80°C).
emisia În infraroşu. Se mai Compatibile pin cu pin,
caracterizează prin tensiuni aceste circuite sunt destinate

TEHNIUM septembrie 2002 47


Date de catalog
aplicaţiilor de interfaţă În cir- maxim În impuls de 1 ils, Ambele circuite sunt rea-
cuitele logice CMOS , detec- 300 pps, de 3A) şi o putere lizate În capsulă de plastic cu
toare În inel În telefonie , de disipaţie de 100 mW. terminale DIL, având 2x3 ter-
interfaţă În circuite TTL cu Fototranzistorul are pu- minale. Capsula şi dis-
semnal slab de intrare, izo- terea de dis i paţie de 200 punerea terminalelor sunt
lare a surselor de alimentare, mW, o cădere directă de ten- prezentate În figurile alătu­
Înlocuire a transformatoa- rate.
siune de maximum 1,5 V la
relor În impulsuri .
Dioda Încorporată are un curentul direct IF = 10 mA şi După Catalog of
curent direct maxim de 60 un curent invers de maximum Optoelectronic Products,
mA (respectiv un curent 10 IlA la VR = 3 V. General Instrument

MAX1896 Este realizat În capsulă


SOT23 cu dispunerea termi-
nalelor dual in line. Schema
tipică de utilizare este prezen-
Circuitul integrat MAX 1896 tion-PWM), având un randa- tată În figura alăturată, din
(Maxim) , compatibil pin cu pin ment de peste 90%. Curentul care rezultă şi semnifi-
cu LT1613, este un convertor de repaus este de 200 IlA, caţia/dispunerea terminalelor.
c.c.-c.c. ridicător de tensiune cu rezistenţa de ieşire de 0,7 n,
operare la frecvenţa fixă de 1,4 iar tensiunea de ieşire ajusta-
După ECN mag.com.,
MHz prin modulare a Iărgimii bilă până la 13 V, la un curent
pulsului (puls-width modula- de ieşire maxim de 600 mA. decembrie 2001

MOST EFFICIENT & SMAllEST SOT2313V STEP-UP CONVERTER


INPUT
2.6V 10 5.5V

+ BETTER EFFICIENCY
I. OUTPUT 100 I

6
UP TO 13V,
UPTO 600mA 90 - :::--- ~
MAX1896

MAXIM *
>- 80 /"
. ·MAX1896 u
z / '~
4 -
UJ
70 COMPETITION
SHoN C3
iI:
I:b 60 I
VIN·3.3V
OPTIONAL Vour .5V
SOFT-START 50
o 100 200 300 400

- OUTPUT CURRENT (mA)

48 TEHNIUM septembrie 2002


- - - - - - - - - CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE - - - - - - - - -

- - -CONSTRUITI- - -
- - -UN APARĂT--- v

- - -DE SUDURA- - - Maistru Alexandru ANGHELESCU, Bucureşti

Un aparat de sudură electrică (transformator şi Confecţionarea miezului magnetic


anexe) este foarte costisitor pentru a putea fi cumpărat. Cele mai bune tole sunt, desigur, cele din oţel elec-
În articolul de faţă prezint cititorilor, din experienţă pro- trotehnic (cu siliciu), care ar putea fi recuperate de la
prie, modul cum acesta poate fi construit artizanal din dezmembrarea unor transformatoare stricate şi modifi-
materiale ieftine. cate corespunzător cotelor din figura 1. La nevoie, tolele
Deşi puţin nonconformist (miez magnetic din tablă de se pot confecţiona chiar şi din tablă obişnuită din fier.
fier obişnuită, conductor de bobinaj din aluminiu etc.), Tabla poate fi neagră, galvanizată sau provenită de la
aparatul de sudură funcţionează bine, dacă se respectă cuti ile de conserve mari (de exemplu, de măsline, de
indicaţiile constructive din articol. La o gospodărie (casă uleiuri etc.). Tabla trebuie să fie netedă (fără încreţituri)
şi curte) el va da multiple satisfacţi i. şi să aibă o grosime de 0,25 la 0,6 mm. Aceasta se va
Un aparat de sudură electrică este necesar multor izola pe una din feţe cu un strat subţire de vopsea sau
constructori amatori de vari i meserii (sudori, electricieni, lac cu uscare rapidă (pe bază de nitroemailuri) . Din tablă
tinichigii, Iăcătuşi etc.) sau chiar simpli gospodari, atât se vor tăia cu foarfeca, sau la o mică ghilotină de banc,
din mediul rural cât şi urban (cu casă la curte). cele două feluri de platbande dreptunghiulare, la cote le
Puţini ştiu , poate, că aparatul de sudură mai poate fi din figura 1. Aceste cote au rezultat din experienţă, pen-
folosit ca redresor de putere pentru încărcarea unor tru a se realiza un raport echilibrat între fierul şi cuprul
acumulatoare, robot pentru pornirea unor autovehicule (aluminiul) conţinute de transformator. Secţiunea' miezu-

300

o
<D
\ 60

\ tolă more
(240x60)
o
Ifl
N
~ o
<D

~m
o
O>
~
tolă mică
,/
/ ( 190x60)
(Sectiuneo miezului
magnetic)

60 240
1
(pe timpul rece). sudura prin punctare a tablelor sub 1 lui transformatorului (Sm) este de 36 cm 2 , deci puterea
mm grosime, la nichelaj, la cromaj etc. electrică de gabarit (absorbită de primar) este de circa
Pentru construcţia aparaţului, cele mai acute pro- 36 x 36 =1296 VA. Numărul necesar de tole diferă la
bleme sunt reprezentate de procurarea materialelor diversele transformatoare, el depinzând de grosimea
pentru miezul magnetic şi a conductoarelor de bObinaj, acestora (pachetul trebuie să aibă grosimea de 60 mm).
cunoscut fiind faptul că acestea se găsesc mai greu in La asamblarea miezului (după ce sunt confecţionate
mediul rural. şi cele patru bobine) se va avea grijă ca tolele să se
Transformatorul de sudură se compune din: întreţeasă, iar partea izolată să fie în acelaşi plan şi in
- miezul magnetic în formă de ramă dreptunghlulară acelaşi sens.
(fig. 1), realizat din tole; Confecţionarea juguri/or
- bobinele primare (2 buc.) şi secundare (2 buc.) ; Pentru strângerea tolelor miezului este nevoie de
- jugurile pentru strâns tolele (2 buc.). două juguri ca in figura 2a. Un jug este format din două

TEHNIUM septembrie 2002 49


- - - - - - - - - CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE - - - - - - - - -

bucăţi de lemn de
esenţă tare (stejar, sal-
câm, fag etc.) ca în
290
2
figura 2b şi două
şuruburi prezon M10
cu piuliţe şi şaibe. prezon M10
Dimensiunile bucăţilor
de lemn nu sunt critice o
şi pentru un lemn cu 250
esenţă mai puţin tare,
ele pot fi mărite . În nici
un caz aceste lemne
nu pot fi înlocuite cu o
bare de metal pentru r-.
N
că se formează două I o
spire în scurtcircuit pe '"'"N
transformator. Prezoa-
nele au lungimea de
270 mm, suficient de o
mare pentru a constitui ~

::o
şi picioarele pe care o
)(

stă transformatorul. Ol

Bobinele
Schema de princi-
piu a transformatorului o)
de sudură este pre-
zentată în figura 3. EI 320
are un primar format
din două bobine înseri-
ate, B1 şi B2, şi două
bobine secundare j t1- --ţ t1- o
<D

identice, BI şi BII, de
asemenea înseriate. ~ 11 290
Numărul de spire
pe voit (N spN) se cal- b)
culează cu formula
simplă:
aceasta va fi dispusă pe două bobine, dar nu identice.
Nsp/v = 50/Sm =50/36 =1,4 spN, unde Sm este în cm2 Una din bobine va avea 6 prize, corespunzătoare fluctu-
aţiilor tensiunii de reţea de ± 10%, mai ales în mediul
sătesc. Vom prevedea prize pentru 200-210-220-230-
...--"--0(")0
240 şi 250 V, adică din 10 în 10 volţi (Ia 14 spire).
Bobina B1 va avea 175 spire (250 x 1,4/2), B2 la fel,
Masă
dar va avea 6 prize la 14-28-42-56-70 şi 84 spire. La
legarea în serie a bobinelor, trebuie avut grijă ca sfârşitul
înfăşurării uneia (S) să fie unit cu începutul celeilalte (1).
Curentul suportat de conductorul primar pentru pu-
250 =
terea maximă absorbită, P1 1296 VA, este
Cle~te f----Q 240 11 = P1/U1 = 1296/220 = 5,89 A.
'---o(") 230 Un conductor de cupru cu 0 2,2 mm, izolat cu bum-
--o(") 220 bac sau sti_clă, este satisfăcător. Intră cam 3-3,5 kg de
210 conductor. In cazul că se dispune de conductoare cu 0
200 < 2,2 mm (de exemplu, de 1,6-1,7-1,8-1,9 mm), se pot
pune în paralel câte două-trei, adică vom bobina cu fir
3 dublu sau triplu. O altă oportunitate este de a folosi con-
ductor de aluminiu cu 0 3-4 mm . În cazul că nu este izo-
Numărul de spire pentru înfăşurarea primară lat, izolarea se poate realiza cu bandă textilă aibă spe-
(Up.. = 220 V) este Np = 1,4 . 220 = 308 spire. cială sau uleiată .
Infăşurarea secundară trebuie să furnizeze în gol o Înfăşurarea secundară în scurtcircuit (în momentul
tensiune de 55-60 V, deci numărul de spire al ei va fi Ns sudurii) trebuie să suporte un curent 12 de:
= 1,4 x 60 = 84 spire. Vom dispune înfăşurarea secun- 12 ="P1/U2 = 0,85 . 1296/60 = 18,36 A.
dară pe două bo~ine identice a câte 42 de spire, pe care
Pentru secundar, conductorul are secţiunea În jur de
le vom înseria. In ce priveşte înfăşurarea primară , şi 20-24-30 mm 2 . Se poate folosi şi aluminiu, doi conduc-

TEHNIUM septembrie 2002


50
---------CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE - - - - - - - - -

Tehnica bobinării
Este aceeaşi atât pentru primar cât
5
Mosă o şi pentru secundar. Bobinarea se
$-55-60V P-220V poate face pe carcase sau fără car-
case; oricum un dispozitiv de bobinat
(cu şabloane) este necesar.
81 81 În figura 5 se dau detaliile şablonu­
I
,...-

N. =42
.
Nt = 175
f-
I
lui pentru executarea bobinelor.
Şablonul se confecţionează din lemn .
EI are două părţi laterale (figura 5a) de
formă pătrată (latura 240) şi gaură
centrală 0 12, făcute din placaj de 10
mm grosime. La mijlocul laturilor se
I N. =42 I
execută patru crestături (adâncime 60)
pentru scos capetele sârmei de bobi-
'-- f- naj şi ale aţelor de strâns bobina, una
8 11 82 din ele fiind mai Iată , pentru Începutul
bobinajului.
200 Este bine ca atât crestături le cât şi
$-55-60V P-220V 210 gaura centrală să se execute o dată
cleşte 220 pentru ambele laterale, care vor fi
prinse În prealabil În patru cuie. Partea
centrală a şablonului (figura 5b) se
4 250 240 230 realizează din lemn de esenţă tare, la
L-~_ _~~~~_~~,",,!!,_~~-:--:--:-~_ _ _~~_-:-"" cotele indicate. Cu ajutorul unui pre-
=
tori În paralel de 0 5 sunt buni. Dacă sunt dezizolaţi se zon M12 cu I 160 (figura 5d), a două piuliţe corespun-
izolează. Se pot pune mai mulţi conductori izolaţi toţi o zătoare şi a două şaibe cu 0ext = 50, şablonul se poate
dată şi aici sunt mai multe posibilităţi. Bobinele cu fire asambla ca În figurile 5c şi 5e.
paralele au avantajul că au răcire mai bună, dar ocupă Pe partea centrală a şablonului se pun două straturi
spaţiu mai mult. izolante din orice fel de carton cu grosimea de 0,2-0,3

r---..,
110(1
o
<D t--I)<::>(I---I
IL _012
_ _ ...JI

60 78

o) b) e)

70 Şaibă 050

Î h
c..

J t.
H
160
.1 Piuliţă M12

d) e)
5
TEHNIUM septembrie 2002 51
CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE

mm (de pre- gere, us-


ferat preşpan), care). Du-
78
de forma din pă uscare, tole
figura 6, cre-
stat pe mar-
bobinele se
aşază pe o
f
gine din 5 în 5 masă con-
o
mm . Sunt ne- form figurii
cesare 8-12 1. În interi-
bucăţi de car- orul lor se
ton izolant. introduc to- 60 60
o
<Xl
Înainte de bo-
binarea pro-
lele, între-
ţesut, cu
7
.... 1-_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _--1
priu-zisă, pe
răbdare şi

partea cen- atenţie, strat după strat. Nu e bine să se pună câte două­
trală a şa­ trei straturi de tole deodată! Cele patru bobine, care nu
blonului se au câte o carcasă, vor fi prevăzute cu nişte "jgheaburi" de
mulează carton preşpan ca în figura 7.
strâns unul din După introducerea tuturor tolelor, acestea se vor.
cartoane. Se "împăna" cu plăcute adecvate din textolit pentru a nu
6 pun apoi patru
sfori cu lun-
"bâzâi" la cuplarea tensiunii. Capetele bobinelor se vor
conecta între ele, prin dezizolarea lor, ca în figura 8. În
"'-_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _--' gimea de 1 m nici un caz prin .... cositorire!
şi grosimea de Din placă de textolit cu grosimea de 5 mm se con-
1 mm foarte rezistente (preferabil din mătase), ale căror fecţionează plăcuţele pentru borne din figura 9, pre-
capete (egale) vor fi scoase prin cele patru crestături din văzute cu găuri pentru şuruburi M8 şi M10.
pereţii şablonului. Aceste sfori vor servi la legarea După executarea corectă a legăturilor bobinelor, se
bob inei după confecţionarea acesteia. Peste cele patru pun cele două juguri şi se strâng tolele.
sfori se aplică al doilea şi eventual al treilea carton izo- Bobina primară, prin cordon electric de 0 1,5 pre-
lator, de data aceasta lipindu-Ie cu aracet. văzut cu ştecher, se conectează pentru început la 240 V
Se execută apoi bobinarea "Ia mână", spiră lângă şi, dacă lucrurile sunt în ordine, se conctează la 230 V şi
spiră, cât mai strâns (se va folosi şi un ciocan de lemn 220V.
pentru a bate conductorul), scoţând capetele prin crestă­ O dată verificată funcţionarea, transformatorul de
tura mare (începutul bobinei), şi crestătura cea mai sudură trebuie puţin "toaletat" după gustul fiecărui con-
apropiată pentru sfârşitul bobinei. La exterior, bobinele structor. Bunăoară, miezul poate fi vopsit cu email negru
executate se vor acoperi cu pânză tare izolatoare (even- (foarte diluat) care pătrunzând printre tole le diminuează
tual bandă aibă specială), se vor lega cu cele patru sfori "bâzâitul" specific. In fine, unii constructori îi pot adapta
şi se vor izola cu vopsea sau nitrolac (cufundare, scur- un cărucior cu două roţi pentru transportul comod etc.

Surub M4(5)

K M

-E j--E1- o
~
-ţ y-ţ <D
4x010

260
290

Conductor 250 240 230 220 210 200 o


:-ţ t1- -ţ tT--(
~t.jr++;x!~
dezizolot
fi
40 35
Piuliţă M4(5)
320

8 9

52 TEHNIUM septembrie 2002


- - - - - - - - - CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE---------

MINIHIDROCENTROlĂ
ELECTRICA (II) Dr. ing. Andrei CIONTU

În articolul precedent ne-am referit la modul cum se


poate realiza un rotor hidraulic care să producă rotirea
alternatorului. Totodată s-au făcut referiri la acumulatorul
de folosit şi la instalaţia de Încărcare a acestuia. În arti-
colul de faţă continuăm descrierea microhidrocentralei
electrice cu partea finală a ei, şi anume convertorul
DC-AC, adică dispozitivul care transformă energia elec-
trică a acumulatorului din forma continuă având U = 12 V
(sau 24 V), În energie electrică alternativă utiliza bilă,
având U =220 V şi frecvenţa f =50 Hz. În revista TEHNI-
UM s-au mai publicat, În decursul anilor, scheme diverse
de asemenea convertoare. O facem şi noi, nu atât pen-
tru a Întregi articolul, cât pentru faptul că ne referim la o
schemă de convertor mai rar Întâlnită Între construcţiile
de amator: convertor folosind ca elemente de comutaţie
tiristoare.

ALEGEREA SCHEMEI DE CONVERTOR


CU T1RISTOARE

Spre deosebire de convertoarele cu tranzistoare,


convertoarele cu tiristoare pot converti puteri mai mari Acest lucru poate fi un inconvenient, transformatorul
(500 VA, chiar 1000 VA) , curenţii suportaţi de tiristoare fiind dificil de construit. Cele două tiristoare lucrează
fiind mult mai mari ca la tranzistoare. Schema cea mai simetric, În contratimp, comandate de multivibratorul cu
simplă a unui asemenea convertor folosind două tiris- tranzistoare, MV. Cu notaţiile: C = 4Co, A = As/n2 , n =
toare este prezentată În figura 1 (convertor paralel). Se N2/N 1, considerăm constantele de timp
observă că este necesar un transformator de ieşire (Tr), 'tC = Ae şi 'tL = UR.
ce lucrează În regim liniar, ridicător de tensiune, cu priză Pentru o bună funcţionare În undă sinusoidală (si-
(strict) mediană pe Înfăşurarea primară , de mare curent. gură şi cu randament ridicat) se recomandă ca
'te /'tL = 2,5. .
Pentru ca tensiunea variabilă pe sarcina echivalentă
În timpul comutării să blocheze sigur tiristorul , trebuie ca
'te > 2 tinv' În care tinv este timpul de comutare inversă
a tiristorului. Se poate arăta că:
'te = 1/5,88 f, unde f este frecvenţa comutării (a MV).
Dacă f = 50Hz (frecvenţa reţelei), rezultă 'te = 3,4 ms
şi tinv S 1,7 ms.
Pentru alegerea tiristoarelor se ţine cont de tinv' dar
şi de tensiunea inversă pe acestea (dublul tensiunii E, la
care vom adăuga şi supratensiunile din reg imul tranzito-
E riu).
De exemplu: E = 12 V, Us = 220 V (ef.)
A t-------------+---~ F = 50 Hz, Ps = 200 VA puterea la
ieşirea transformatorului.
Valoarea rezistenţei echivalente a sarcinii este:
As = U2s / Ps = 220 2/200 = 242 Q .
Pentru un randament estimat de TI = 0,85 , curentul
primar 11 absorbit de la sursa E este:
2 = = =
11 Ps / TIE 200/0,85x12 19,6 A.

TEHNIUM septembrie 2002 53


_________ CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE _ _ _ _ _ _ _ __

Vom alege un tiristor românesc din clasa 22 N (N =


=
nQrmal, şi nu R rapid), de exemplu T22 N1 care are:
VDRM =VRRM = 100 V
ITAVM = 22 A (curent mediu de vârf)
VGT = 3V (tensiunea maxi mă de poartă pentru
amorsare)
IGT = 100 mA (curent maxim de poartă pentru amor-
sare)
tg = tinv = 0,2 ms (timpul de dezamorsare prin
comutarea circuitului) .
Folosind patru tiristoare se poate realiza un conver-
tor În punte (figura 2). Această variantă, aşa cum rezultă
din schemă , are avantajul mare că foloseşte un trans-
formator de ieşire (Tr) fără priză mediană pentru
Înfăşurarea primară.
Alegând tola cu b = 64 şi s =O,S putem afla numărul
Tiristoarele comută tot În contratimp, ca şi la varianta total de tole (Nt), scriind:
1, numai că la schema În punte ele conduc pe perechi: = = =
Sm b Nt O,S 64 . Nt . O,S 32 Nt 3488 =
când perechea T 1-T4 conduce, perechea T 2-T3 este Nt = 3488 / 32 = 109 tole
blocată şi invers. Transformatorul fără Înfăşurare cu
Tabel 1
a b=2a c=3a d=6a e=4a 1=3,5a g=5a i Greutatea (g) Fig.
priză mediană este mai uşor de confecţionat, dacă nu
5=0,35 5=0,5
cumva poate fi "găsit" gata făcut. Optând pentru această
12,5 25 37,5 75 50 43,75 62,5 3,5 7,28 10,7 a
variantă, schema de principiu completă este prezentată
2,52 3,7 b
În figura 3 (comutatorul de putere) şi figura 4 (multivi- 14 28 42 84 56 49 70 4,5 9,40 13,0 a
bratorul de comandă). 3,16 4,63 b
Transformatorul de cuplaj Tr1 asigură impulsurile 16 32 48 96 64 56 80 4,5 12,4 18 a
meandre de 3 V amplitudine, decalate la 180°, pentru 4,14 6,21 b
comanda În contratimp a tiristoarelor. Pentru curenţi pri- 18 36 54 108 72 63 90 6 15,6 23 a
mari de comutaţie mai mici vom alege E = 24 V (acu- 5,2 7,6 b
mulator de 24 V sau două acumulatoare de 12 V În 20 40 60 120 80 70 100 7 24,3 28,3 a
serie) . 6,4 9,4 b
25 50 75 150 100 87,5 125 9 30 44 a
10,5 14,5 b
TRANSFORMATORUL DE IEŞIRE
32 64 96 192 128 112 160 11 50 73 a
16,5 23,6 b
Transformatorul de ieşire, care dă În secundar tensi-
unea de utilizare de 220 V/SO Hz, constituie componen-
ta principală şi cea mai costisitoare a convertorului
DC/AC. Tiristoarele fiind capabile, În general, să comute
curenţii continui de mare intensitate furnizaţi de acumu-
lator, curenţi ce alimentează Înfăşurarea primară, pu-
terea furnizată de convertor la ieşire depinde exclusiv de
acest transformator.
Pentru frecvenţa industrială standard de SO Hz,
miezul transformatorului se va realiza din tole obişnuite
(E şi 1) de oţel electrotehnic, care au induciia magnetică
B de 1 tesla (1T = 10000 gauss) .
Numărul de spire pe voit (n spN) este dat tot de o
Secţiunea miezului (Sm) pentru o putere În primar
relaţie empirică:
(pp) se alege conform relaţiei empirice:
Sm (cm 2) = 1 ,S6 VPp(VA) (1) nspN = SO. 100 . _1_ (2)
Exemplu: Pentru Pp = SOO VA rezultă : f Sm 2,2B
Această formulă are În vedere convenţia acceptată
Sm = 1,S6VSOO :; 34,88 cm 2 = 3488 mm 2
ca pentru un miez cu Sm = 100 cm 2 , cu B = 1 T la
Cu ajutorul tabelului alăturat se pot alege tolele frecvenţa f = SO Hz să se inducă Într-o spiră secundară
necesare. (n2 = 1 sp) o tensiune standard de 2,2 V.

54 TEHNIUM septembrie 2002


- -- -- - - - - CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE - - - - - - - - -

50~F

Formula (2) se poate simplifica, ţinând cont că B=1 Exemplu. Pentru POUŢ = 500 VA şi U2 = 220 V
Ţ şif = 50 Hz:
Pf"IllŢ 500
nspN = 45,5 (3) rezultă 12=~=-=227A
Sm(cm 2) U 220 '
Exemplu. Pentru Sm = 34,88 cm 2 se obţine n = 1,3 02 = 1,2 mm
spN. Pentru infăşurarea primară de 24 V sunt necesare: Admiţând un randament al transformatorului de 80%
N1 = 24 n = 24·1,4 = 31 ,2 sp. (11 = 0,8)
Aceasta pentru schema in punte (fig. 2), pentru
schema din figura 1 fiind necesară o infăşurare primară P1 = P~UŢ = 625 VA
du~Iă, 2 x N1 '
In ce priveşte secundarul,
numărul de spire este:
N2 = 220 n = 220·1 ,3 = 286 sp.
De regulă , numărul de spire N2
5 lA
se măreşte cu 5+10% pentru com- r----.,..e3~220V
pensarea unor pierderi ale trans-
formatorului. Pentru determinarea
4,5A
A
diametrelor conductoarelor (CuEm)
cu care se realizează cele două
infăşurări , reamintim că se alege o
densitate de curent admisă
ia (A/mm 2) cu valoarea
2-3 A/mm 2 . Cum acest transfor-
mator poate lucra timp indelungat,
pentru preintâmpinarea unei
incălziri se va alege pentru ia va-
loarea minimă de 2 A/mm 2 .
Cunoscând curentul I prin
infăşurare , o dată ales ia' se poate
deduce diametrul 0 al conduc- Trl Tr2
torului de bobinat B
0 = 2Wi a = 0,81{1 (4)

TEHNIUM septembrie 2002 55


- - -_ _ _ _ _ _ CONSTRUCŢII ÎN GOSPODĂRIE _ _ _ _ _ _ _ __

625 VA
11
24 V
=26 A
dela
2
acumulator
02 = 4 mm
(Înfăşurare dublă cu
conductor CuEm având
02 = 2 mm)
12V o
Acest transformator
de reţea trebuie realizat
profesional cu multă 4
grijă şi acurateţe, de 3
către un bobinator de
meserie. Pe baza
reţetelor deja publicate
o
În revista Tehnium, con-
structorii amatori pot
calcula şi realiza trans-
formatoare de ieşire mai
mici pentru Pout =
100 * *
5 11r--_A.
VA (de exemplu), sau 6
pot refolosi transforma-
toare de reţea din televi-
zoarele vechi, conectân-
du-le În mod corespun- 7
zător. in figura 5 se
prezintă modul În care
două transformatoare
(din televizorul "Temp
7") , conectate conform
[4] pentru a da o putere
de 50 VA, se pot conec-
o
ta În paralel Într-un con-
vertor de 100 VA şi E
12 V. Mai departe, două
astfel de ansambluri
(deci patru transforma-
toare) se pot conecta În
=

11
220 V
SOHz
O 12

serie pe partea primară


şi În paralel pe partea 0 ~
secundară, pentru
130
obţinerea unui convertor
de 200 VA şi E = 24, la
care se pot folosi numai
6
două tiristoare (conform
figurii 1). În cazul folosirii a patru transformatoare sau a
oricărui alt transformator de putere, cotele boxei pot
in figura 6 se dă aspectul panou lui frontal al boxei varia.
convertorului realizat (cu două transformatoare), cu Constructorii amatori au la dispoziţie, funcţie de fan-
următoarele notaţii: tezia lor, orice variantă posibilă.
1-2: papuci cablu pentru conectarea la acumulator
Bibliografie
3-4: şurub M8 cu piuliţă 1. Felea ş.a., Circuite cu tranzistoare În industrie, Ed.
5-6: Întrerupătoare tumbler ale tensiunii de 220 V Tehnică, Bucureşti, 1964
7-8: siguranţe 1A M. Iosif ş.a., Tiristoare şi module de putere Ed.
Tehnică, Bucureşti, 1984
9-10: diode LED
••• Diode şi tiristoare (Catalog IPRS, 1987)
11-12: prize 220 V ••• Revista "TEHNIUM" nr. 1/2002

56 TEH!'IIUM septembrie 2002


- - - - - - - - - - - - - AUTO - M O T O - - - - - - - - - -- --

"
CONDUCEREA ECONOMICA (V)
Pagini realizate de prof. ing. Mihai Stratulat

Impulsuri şi temperament timp În care, rulând cu 60 km/h, maşina parcurge un


drum de 33-67 m şi nu este greu de Înţeles că pe acest
Privitor la regimul de croazieră, discuţii aprinse s-au interval de drum situaţia din trafic poate suferi modificări
purtat şi se mai poartă În jurul a ceea ce se cunoaşte sub importante la care un şofer obosit nu mai poate
denumirea de rulaj prin impulsuri. Grafic el a fost prezen- răspunde prompt. Din toate aceste motive procedeul
tat În figura 1b din nr. 6/2001 al revistei la rubrica rulajului prin impulsuri nu este recomandabil, mai ales
"Conducerea economică" , şi constă În accelerarea că reducerea consumului nu este semnificativă.
autovehiculului până la viteza dorită, legală sau permisă În aceeaşi ordine de idei se Înscriu experimentele
de condiţiile de drum, urmată de elibearea pedalei de ale căror rezultate sunt prezentate În figura 1, privitoare
acceleraţie, aducerea schimbătorului de viteza În poziţie la eficienţa economică a diverselor cicluri de conducere,
neutră şi rularea prin inerţie până când viteza scade la un cu limitarea vitezei la 50 km/h. Se observă că con-
nivel de la care ciclul accelerare-dece le rare se reia fără sumurile cresc pe măsura abaterii rulajului de la condiţia
ca funcţionarea motorului să se facă cu smucituri. primară a menţinerii constante a vitezei, cele mai mari
Accelerarea se execută până la acel nivel al deschiderii consumuri fiind prilejuite de staţionările frecvente şi
clapetei de accelerare a carburatorului la care Îmbogăţi­ Îndelungate, motiv pentru care se recomandă oprirea
torul acestuia Încă nu a intrat În funcţiune (cam 70-80% motorului În cazul staţionărilor Îndelungate. Fiecare
din deschiderea maximă) . Eficienţa procedeului pare a fi oprire a motorului de un minut economiseşte o cantitate
notabilă numai dacă În fiecare ciclu distanţa de accele- de benzină cu care se poate parcurge un kilometru. Cu
rarEi! este de 2-3 ori mai mică decât cea a rulajului inerţial. vehiculele actuale, oprirea motorului este recomanda-
In tabelul alăturat sunt prezentate datele comparative bilă dacă se prevede că timpul de staţionare va depăşi
culese pe timpul desfăşurării unor probe experimentale două minute.
efectuate cu cele două procedee de conducere: cu În privinţa conducerii, din cele expuse până acum se
viteză stabilizată şi prin impulsuri. Se observă că apli- poate deduce o concluzie ~enerală şi anume că risipa
carea metodei accelerare-dece le rare este caracterizată de combustibil sau economlsirea lui sunt determinate În
de frecvenţa mare a schi":lbării etajelor cutiei de viteze mod hotărâtor deJemperamentul şi măiestria celui care
care impun o creştere Importantă a numărulUI de conduce maşina. In sprijinul acestei afirmaţii vin şi rezul-
acţionări ale ambreiajului, variaţia puternică a regimului tatele unui pachet de experimentări, În care un grup de
de funcţionare a motorului şi reducerea, Într-o oarecare şoferi, conducând acelaşi autoturism, au rulat În trei
măsură, a vitezei medii. Din datele experimentale condiţii specifice diferite: pe şosea (fig. 2a) pe drumuri
rezultă o anumită reducere a consumului de combustibil, secundare de categorii diverse (b) şi În oraş (c).
dar aceasta se obţine cu preţul accelerării care duce la Graficele relevă că consumurile efective la suta de kilo-
uza rea prematură a cutiei de viteze, pneurilor şi a metri (C100) depind Într-o măsură covârşitoare de stilul
motorului. Aceasta din urmă se explică prin solicitarea de conducere.
suplimentară a echipaj ului mobil al motorului În perioa-
La mersul pe şosea, stilul cel mai economic (zona 1)
dele de regim tranzitoriu şi prin ungerea mai slabă care s-a caracteri zat prin pilotarea liniştită a maşinii, cu viteză
se face la ralanti , ca urmare a presiunilor reduse create constantă, preferându-se priza directă, acceleraţii mo-
de pompa de ulei. derate şi spiritul de anticipare a situaţiilor; celei mai risi-
pitoare maniere de conducere i-au fost proprii (zona 3)
Privire comparativă a rulajului cu viteză stabilizată şi
demarajele extrem de vii şi prelungite În etajele infe-
a celui prin impulsuri la 100 km rioare depăşirile foarte frecvente, frână riie numeroase
_re
Procedeul de Viteza
medie,
Conll.m de
combuafbi, t
Consum de
,oi. kg
Numir Timp de func-
da accele· !ionare
Numlr
d..,jo-
Uzura mo-
wnrirl%
şi bruiale - toate acestea având drept consecinţă sur-
menajul şoferului. Efectul creşterii consumului s-a ampli-
kn>1l rlri ta raland, MUIe nlrIaIe ficat pe măsura creşterii vitezei medii, mai ales dincolo
-ai>U de 70-80 km/h, fapt uşor de explicat dacă ne gândim că,
V.eu
",,1IIrII ~.05 20.0 0.19 n 2.6 11 100

'~
I~uri 47.57 lB.19 0.09 393 175,1 385 128
V,1(I"/h

În ceea ce priveşte siguranţa traficului, este util~


·.' 12
(i) SOV\
J\ J\ Ruloj cu ","'1
frtC'ttnt.
examinarea modului efectiv În care se desfăşoara "
;; '1) s~f Ruloj
manevrele impuse de aplicarea procedeului de condu- •;:- vorlobll
cere prin impulsl!.ri. Şoferul accelere.~z~ m~i Întâi pe~tr~
mărirea vitezei In vederea cuplărII, In final, a pnzel ·
•y

.,IO"!
1 (j) 5OV::V::V; I
"'~nr:~'f'. ,i
frlMrilor

(!)~
Trafic urbln
directe. Observând vitezometrul, la atingerea vitezei la ~
rtal
care se impune Începerea rulajului inerţial, el eliberează .; 60 Clreuloti• .
pedala de accelerare conpomitent c~ ap~sare!l:. celel.~e u
~ ®SO~ flutntO
ambreiaj şi aducerea schlmbătorulul de viteză In Poz.lţle 1,0 @ SOl . .1 Vitnă
tOft,fan td

7~
neutră; după aceea, ţinând mereu sub observaţie vite- TU'1Il I f
zometrul, este atent la trafic şi reia faza de accelerare
după recuplarea prizei directe. Toate aceste manevre,
repetate de un număr nedefinit de ori, au ca efect
obosirea şoferului şi scăderea atenţiei sale, mai ales că
pentru schimbarea etajelor se consumă 2-4 secunde,
1 jIj 10

TEHNIUM septembrie 2002 57


_________________________ AUTO-MOTO __________________________

la această manieră de conducere, pentru a ridi«a viteza ani, au un stil de conducere în oraş mai euţin judicios,
medie se cer tot mai multe frânări şi accelerări. In timpul mai nervos. Şi ei sunt capabili să prevada situaţiile de
probelor care au durat 219 km, şoferii "duri" au realizat trafic, dar temperamentul li împinge de multe ori să iasă
o economie de timp de 13 minute, dar au consumat trei din coloană, să execute demaraje, frânări şi în final,
litri de benzină mai mult şi au sfârşit cursa obosiţi şi staţionări păgubitoare pentru consum. Din a treia cate-
nervo~i. Merită oare efortul? gorie fac parte conducătorii cu stagii de aproximativ 10
Şi In al doilea ciclu de probe (fig. 2b) cele mai mici ani şi mai nerăbdători să ajungă rapid la destinaţie ;
consumuri le-au realizat tot conducătorii atenţi şi cu cea aceştia conduc cu frecvente ruperi de ritm, ies adesea
mai îndelun~ată experienţă (zona 1) la rulajul pe drumuri din coloana de maşini, schimbă culoarele, se străduiesc
de categorii inferioare. La această grupă şi viteza de permanent să fie înaintea tuturor, nu sunt nici o clipă pre-
rulare a fost mai mare, şi consumurile au fost mai mici. ocupaţi să prevadă situaţiile din trafic şi să-şi optimizeze
Şoferii foarte prudenli (2) au pierdut avantajul consumu- manevrele. De aceea consumurile de combustibil înre-
lui şi mai puţin ce al vitezei, datorită rulajului mai gistrate în această grupă (zona 3) sunt cele mai ridicate.
Această prezentare nu poate fi încheiată fără a face
unele menţiuni privitoare la gradul de încărcare a
vehicul ului şi efic i enţa transporturilor mai ales în cazul
camioanelor. Examinarea variaţiei consumului la suta de
kilometri (1/100 km) din figura 3 ar putea recomanda
efectuarea preferenţială a rulajului cu automobilul cât
mai puţin încărcat, deoarece la maşe mici transportate
se consumă mai puţin combustibil. In realitate, lucrurile
nu stau aşa, deoarece, la autocamioane, îndeosebi,
consumul de exploatare se exprimă în litri de com-
bustibili consumaţi pentru a transporta o tonă de bunuri
pe distanţa de un kilometru (I/t.km), întrucât eficienţa
I I I I
8o---ss--v,'km/h exploatării maşinii impune .transportarea unei cantităti
fi) 65 70 75 cât mai mari de materiale. In acela~i grafic se constată
(100
a că parametrul de consum exprimat In f/t.km este cu atât
mal mic cu cât maşina este utilizată la capacitate mai
I mare de încărcare.
11

~I
10 1!ID3 el
.:.:
9 a E
.li:

I
25
I
30
I
35
I
1<0
I
45 v, krn/;-,
:::::-
;.g
\
-
~

Li
b
....
., \ :;:
VI
t100
I ~
::>
\ :::J
.c
E
10
~3 '"o'.J o
u

~1
9 QJ GJ
"'" "O

8
7
e::>
'"o
C
-- e
::>
VI
C
o
u u

2 30
I
35
I
~
I
45
I
!h v, km/h 3 o Masd trans ortată,' t

îndelungat în etajele inferioare. Cei mai risipitori s-au Există şi reguli nescrise ale circulaţiei care au impor-
dovedit şoferii care nu au avut deprinderea circulaţiei pe tanta lor în ceea ce priveşte risipa de combustibil. Este
drumuri proaste (3); folosirea excesivă a etajelor infe- vorba de acea disciplină a traficului care impune şoferu­
rioare , frânările bruşte şi accelerările rapide, opririle lui să nu plece obosit la drum, să oprească la timp şi
freq,vente au redus alura deplasării şi au mărit consumul. suficient pentru a se odihni şi controla maşina, fără
In circulaţia urbană (fig. 2c) s-au distins echipajele cu staţionări inutile, să alea\1ă cele mai potrivite trasee din
experienţă de peste 20 ani de circulaţie în oraş (1). Lipsa punct de vedere al calităţII drumului şi al geometriei sale,
febrilităţii, chibzuinţa şi prevederea deciziilor, procedeele să evite pe cât posibil rula/'ul în condiţii nefavorabile de
însuşite până la automatism şi promptitudinea la răspuns vreme, iar în cazul şoferu ui amator să-şi rezolve pro-
au constituit principalele calităţi ale acestui grup de blemele printr-o utilă şi plăcută plimbare pedestră.
şoferi. Lârl§lă ei pasa~erul are impresia că maşina se Şi alte detalii şi-ar avea locul aici, ele intrând în
deplaseaza uniform In flux şi totuşi iscusinţa de a aceeaşi ordine a disciplinei şi ordinii de circulaţie : par-
prevedea situaţiile din trafic înaintea altora şi de a prog- brizele murdare, lipsa sau murdărirea oglinzilor retrovi-
noza manevrele viitoare le permit mai mult decât celor- zoare, farurile care luminează rău din cauza dereglării
lalţi să reducă numărul şi intensitatea frânărilor, ca şi al lor sau geamurile pline de praf sau noroi, instalaţiile de
demarajelor vii, să staţioneze mai puţin timp. După cum spălare şi ştergere a parbrizelor defecte, mijloacele de
se vede din aspectul zonei, cu aceleaşi viteze medii, dezaburire a parbrizelor ineficiente, toate măresc con-
aceşti şoferi menţin consumul la cele mai joase niveluri. sumul deoarece determină pe şofer să reducă viteza
Şoferii din al doilea grup (zona 2), cu o vechime sub 20 medie de deplasare a autovehiculului.

58 TEHNIUM septembrie 2002


-------------AUTO - MOTO-------------

Una dinde motoare


şi Încă
bricanţilor
prevederile care au dat
dau mult de lucru fa-
pentru autove-
TEHNOLOGIA
... ...
La motoarele diesel, elementul
poluant care se supune măsurării În
cadrul inspecţii lor tehnice periodice
hiculele rutiere o constituie respec-
tarea concentraţiei de substanţe MASURARII este densitatea fumului În gazele de
evacuare, folosind un fummetru
poluante din gazele de evacuare (opacimetru).
impusă prin regulamentele C.E.E.
La autovehiculele consumatoare
CONCENTRATIILOR Se respectă aceleaşi condiţii ca
mai sus privind regimul termic al
de benzină esteavută
prezenţa obiecţionabilă
În vedere
a oxidului de
de POLUANTI motorului şi starea tehnică a traseu-
lui gazelor evacuate.
carbon În gazele de evacuare.
Procedurile folosite În staţiile acre- la INSPECTIILE Opacitatea gazelor se măsoară
la ralanti - regim care are acelaşi
ditate pentru a efectua inspecţiile Înţeles ca acela descris În cele două
tehnice periodice, ca
concentraţiei substanţei
şi nivelurile
poluante
TEHNICE cazuri anterioare - precum şi la
turaţia maximă de mers În gol, prin
amintite, sunt diferenţiate În funcţie După ce motorul Încălzit a fost care se Înţelege nivelul maxim de
de dotarea maşinii, distingându-se adus la turaţia de ralanti menţionată , funcţionare stabilă a motorului
autovehicule prevăzute cu epurator se măsoară nivelul de CO indicat de neÎncărcat prescrisă de fabricant,
catalitic de noxe sau cele la care analizor, indicaţiile acestuia trebuind comanda acceleraţiei fiind adusă În
acest element lipseşte. să fie stabile pe o durată de cel puţin poziţie maximă, restul condiţiilor
Este bine ca proprietarii autohve- 20 secunde. Există aparate care per- fiind aceleaşi cu cele amintite deja.
hiculelor să cunoască aspectele mit obţinerea şi de rezultate corec- Sonda de prelevare a fummetru-
tehnice ale operaţiunilor de stabilire a tate În funcţie de condiţiile atmos- lui se introduce În ţeava de eşapa­
gradului de poluare pentru a se evita ferice COcor- valoare care va fi luată ment pe o lungime de minimum 30
discuţiile neplăcute stârnite de suspi- În considerare ca rezultat final. cm sau 3 ... 6 D - D fiind diametrul
ciuni cu prilejul testări lor, dar mai ales Există motoare la care eva- ţevii de evacuare.
pentru ca posesorii Înşişi să poată cuarea gazelQr se face pe mai mult Pentru evacuarea concentraţiilor
pune la punct În prealabil maşina din de un traseu; În acest caz se de particule din traseul de evacuare,
acest punct de vedere, ţinând seama măsoară concentraţia de CO pe Înainte de Începerea operaţiunilor
că un turometru (când maşina nu fiecare traseu, acceptând ca rezultat se execută câteva accelerări bruşte
este dotată cu acest aparat chiar din media aritmetică a valorilor indivi- până la turaţia maximă, menţinută
fabricaţie) şi un analizor de gaze pot duale. pe o durată de minimum 2 secunde.
fi procurate relativ uşor. Se reaminteşte că pentru a trece Concomitent se verifică dacă turaţia
La motoarele fără catalizator, proba de inspecţie tehnică privitoare atinsf nu diferă cu mai mult de 200
verificarea se face la ralanti (mers În la poluare, la autovehiculele fabri- min- faţă de cea indicată de uzina
gol la turaţia minimă prescrisă de cate până la 01.10.1986, concen- constructoare, În caz contrar
fabricant); când această dată nu traţia de CO nu trebuie să autovehiculul fiind respins.
este cunoscută, se va accepta f depăşească 4,5%, iar pentru cele Dacă totul este În regulă, se rea-
turaţie de maximum 1000 min- , produse după această dată, nivelul duce motorul la turaţia de ralanti,
ştiindu-se că În timpul probei tem- ma)5im este şi mai mic, de 3,5%. după care În mod lent, dar Într-un
peratura motorului trebuie să se afle In cazul auto vehiculelor pre- timp care să nu fie mai mare totuşi
la nivelul celei de regim normal (pre- văzute cu epura tor catalitic, anali- de 0,4 s, se acţionează comanda
scrisă de fabricant sau temperatura zorul de gaze folosit trebuie să ofere acceleraţiei până la obţinerea de-
uleiului de minimum 60° C), con- date şi În ceea ce priveşte valoarea bitării maxime. Se menţine această
sumatorii electrici trebuie să fie coeficientului excesului de aer, Â.. poziţie până când se observă inter-
deconectaţi, maneta de schimbare a Condiţiile de Încercare sunt iden- venţia regulatorului de ture, pe o
etajelor cutiei de viteze să fie În po- tice cu cele descrise pentru automo- durată de cel puţin două secunde
ziţiş neutră, iar ambreiajul cuplat. bilele fără tratament catalitic al sau pe durata prevăzută În instrucţi­
Inainte de Începerea măsurării, gazelor de evacuare, numai că, În unile fummetrului. Comanda acce-
se aduce analizorul de gaze În afara probelor de ralanti, se mai face leraţiei este eliberată după obţinerea
condiţiile de funcţionare normală, Încă o testare la o turaţie supe- acestui regim, motorul revenind,
conform instrucţiunilor de folosire, şi rioară, dar tot la mersul În gol; fireşte, la turaţia minimă de mers În
se introduce sonda de prelevare a această turaţie de mers În gol acce- gol (ralanti), situaţie menţinută pe
gazelor În ţeava de eşapament pe o lerat este, de re~uIă, precizată de durata specificată În instrucţiunile
adâncime de minimum 30 cm, dar fabricant, dar În lipsa ei se ~cceptă fummetrului sau cel puţin 3 secunde.
numai după ce s-a constatat cu un nivel minim de 2000 min- . Procesul, nUl:nit accelerare li-
exactitate că traseul gazelor evacu- Tehnologia măsurărilor este cea beră, se repetă de Încă patru ori În
ate din motor nu prezintă neetan- descrisă mai Înainte fără nici o care se Înregistrează valorile
şeităţi; această măsură este nece- deosebire, doar că, În final, se culeg indicelui de opacitate, rezultatul final
sară, deoarece În timpul probelor două date: nivelul de CO şi valoarea fiind reprezentat de media aritme-
prin locurile neetanşe (racordări coeficientului Â., care sunt Înscrise În tică a celor patru date obţinute.
prost fixate, tubulatură corodată, raportul de inspecţie. Pentru ca Probele se consideră valabile dacă
amortizor de zgomot perforat) se pot maşina să treacă "examenul", valorile indicelui de opacitate
insinua cantităţi de aer care viciază nivelul de CO nu trebuie să obţinute În ultimele trei măsurători
grav citirile. Verificarea etanşeităţii depăşească prescripţiile fabricantu- nu fiferă Între ele cu mai mult de 0,5
se face obturând ieşirea gazelor şi lui sau 0,5% la ralanti şi 0,3% la m- şi dacă valoarea medie obţinută
observând dacă nu se produc zgo- regimul de mers În ~ol accelerat, la este inferio~ră maximei legale,
mote de ieşire a acestora pe ţeavă care, În plus, coeficientul excesului adică 2,5 m- În cazul motoarelo{
şi dacă În tubulatură se stabileşte o de aer Â. nu trebuie să se abată cu diesel cu aspiraţie normală şi 3 m-
contrapresiune importantă . mai mult de ±0,03 faţă de unitate. Ia cele supraalimentate.

TEHNIUM septembrie 2002 59


- - - - - - - - - - - - AUTO· MOTO - - - - - - - - - - - -

se depăşeşte turaţia maximă econo-

INDICATOARE mică, n max ' şi celălalt când turaţia


motorulUi scade sub limita economi-
că inferioară, n in' Pe cadranul
aparatului se mar~ează o zonă co-

DE CONSUM lorată, care corespunde plajei eco-


nomice de variaţie a presiunii din
colectorul de admisiune: Pa min ...
Pa max (fig . 3).
In orice etaj al cutiei de viteze,
când unul din becuri este aprins sau
Pentru a oferi şoferului o indicaţie o arie de formă prea complicată acul indicator se află În afara zonei
a preciativă asupra gradului de eco- pentru a putea fi urmărită cu o marcate, Înseamnă că motorul
nomicitate al stilului său de condu- aparatură convenabilă ca preţ şi
funcţionează În regim neeconomic.
cere, unii constructori oferă un construcţie. Domeniul poate fi adus
Pentru aducerea consumului În
aparat, nu tocmai complicat, care Însă la o formă mai simplă, delimitat
zona economică, şoferul poate
poC!,te fi realizat şi de amatori. de niveluril~ de turaţie .nmin şi nmax ' corela viteza de deplasare a maşinii
In vederea Înţelegerii principiului precum ŞI de valorrle limită ale cu poziţia clapetei de acceleraţie,
de funcţionare al unui astfel de dis- depresiunii din colectorul de admisi- selectând etajul din cutia de viteze
pozitiv, trebuie să se reamintească une Pa min şi Pa max adică de liniile care răspunde acestei cerinţe .
faptul că acelaşi regim de viteză tangente la conturul domeniului de Pe cadranul aparatului se poate
poate fi atins În diverse etaje ale consum optimal. Este adevărat că În marca şi un reper G, care cores-
cutiei de viteze, cu diferite acest caz câmpul de consum va punde presiunii din colectorul de
deschideri ale clapete i de accele- include şi regimuri mai puţin eco- admisiune ce se stabileşte când
raţie şi, deci, cu consumuri specifice nomice, adică porţiunile situate În motorul funcţionează la ralanti, În
diferite; cu cât etajul cuplat este mai colţuri, dar apare avantajul că limitele de turaţie impuse de fabri-
mic, cu atât rulajul este mai costisi- această zonă să poată fi mai uşor cant. Această zonă foarte Îngustă

1 f'" 2
l'
"
] '-'- ·1-1
8
~ V
1

l JJl ~~. l'jir,; L=:'--'-- .--~-­


'"ti
-V
18
"POI ""IX
/5
"t:
e" / 2
P:1 III;"

20 40 60 80 100 120 140 o n. min' /


VirczD de ru/.1rc. kmIh nmllx

tor, aşa cum relevă figura 1. De urmărită cu un instrument mult mai poate servi ca indiciu al dereglării
aceea ar fi foarte utilă existenţa unui simplu, mai ieftin, mai uşor de regimului de mers În gol (ralanti), fie
Indicator care să arate şoferului construit şi de exploatat. sub raport calitativ (adică al dozaju-
momentul În care este necesar să Pentru execuţia sa sunt nece- lui), fie cantitativ (adică al nivelului
cupleze alt etaj al cutiei de viteze sare o capsulă manometrică cu indi- de turaţie).
pentru a reduce consumul. cator (de fapt, un vacuummetru) şi Posesorul autovehiculului se
Individualitatea unui motor este un termometru de orice tip: centrifu- poate servi de acest aparat şi pentru
cel mai bine exprimată printr-un gal, electromagnetic, electronic etc. a urmări evoluţia stării tehnice a
grafic denumit "caracte ristică com- Priza vacuummetrului se ia din gale- motorului. Pentru aceasta, la fiecare
plexă" (fig. 2), În care sunt reprezen- ria de admisiune În avalul carbura- tip de autoturism este nevoie de o
tate liniile izoparametrice ale con- torului (sau al clapetei de admisi- etalonare care trebuie să fie făcută,
sumului specific, ca şi cele ale pre- une, la motoarele echipate cu sis- de preferat, atunci când vehiculul
siunii din colectorul de admisiune, teme de alimentare prin injecţie de este nou, dar În orice caz când el !ie
p , În funcţie de presiunea medie benzină). Intervenţia turometrului nu află În stare tehnică ireproşabilă. In
eflectivă din cilindri, Pe' şi de turaţie, este necesară decât pentru a sem- acest scop, va coborî cu maşina o
n. naliza ieşirea din domeniul de pantă folosind frâna de motor şi va
Impunând o limită economică turaţie optimal. De aceea, pentru repera pe cadranul aparatului po-
pentru consumul specific, c , aceasta se pot folosi două becuri ziţia pe care o ocupă acul Indicator
această valoare determină În gr&fc sau leduri care se aprind, unul când la acest regim de mers În gol forţat.
ţ,:'" ,', -.' " ;:,':... .j - , ., •

4'0: ~ ..'~ ,~. \!:\ ... o' • ,1:0 I

6 TEHNIUM septembrie 2002


--------------------------AUTO-MOTO-------------------------

Din timp În timp (să zicem, o dată la


20000 km rulaţi) , el va repeta proba
pe acelaşi traseu şi În condiţii
atmosferice asemănătoare . Dacă
Între timp motorul a căpătat un grad
de uzură notabil (adică , dacă s-a
redus compresia În cilindri, s-au
uzat supapele sau scaunele ori
ghidurile de supapă), atunci apara-
tul va indica o presiune mai mare -
adică acul va ocupa o poziţie În
dreapta reperului iniţial. Distanţa de
la acesta la locul ocupat acum de
acul indicator este o măsură a
gradului de uzură a motorului numai
dacă reglajele sale de carburaţie şi
aprindere sunt corecte. Albastru
Scala dispozitivului de control
poate avea şi alte forme, una din nomic. in sfârşit, zona colorată În lIIIIIIIIIaD Verde
roşu indică regimurile de rulaj care
acestea fiind cea prezentată În figu-
ra 4, care cuprinde mai multe zone
colorate diferit. Mai Întâi, punctul L
sunt cele mai avantajoase din punct
de vedere economic.
Cei care au folosit acest instru-
lIIIIIIIIIaD Roşu 4
°
va defini indicaţia de funcţionare la
ralanti. zonă colorată În galben va
corespunde situaţiilor de rulaj la
ment susţin că el poate fi utilizat şi
pentru sesizarea unor defecţiuni ce
pneurilor - adică orice cauză care
poate interveni În modificarea valorii
regimul de mers În gol forţat (cu atrag după sine modificări de cuplu economice a presiunii din colectorl!1
frână de motor, pedala de accele- sau turaţie, cum ar fi frâne care "ţin", de admisiune. Fireşte , dispozitivul
raţie fiind complet eliberată) . Zonele frecări obiecţionabile În motor (gri- oferă doar o in dicaţie generală
albastre reprezintă rulajul neeco- paje de piston sau de lagăre , de asupra apariţiei unei defecţiuni , deci
nomic În etajele inferioare şi la turaţii exemplu) , pierderi În transmisie, serveşte ca instrument de diagnosti-
ridicate, iar zona verde indică dereglarea carburatorului, aprinderii care generală; localizarea şi natura
sarcinile foarte ridicate şi acce- sau distribuţiei, defectarea bujiilor, defecţiunilor trebuie să fie stabilite
lerările rapide care sunt susţinute, scăderea compresiei, murdărirea fir- prin procedeele de diagnosticare pe
evident, În regim extrem de neeco- trului de aer şi dezumflarea elemente specifice.

TESTAREA MOTORULUI CU ANALIZORUL


DE GAZE
Cândva o raritate, analizorul de gaze a devenit astăzi inofensive, practica a arătat că apariţia polu anţilor
un instrument aproape banal În dotarea atelierelor gazoşi ca, HC şi NOx este de neînlăturat.
majorităţii mecanici lor auto care ţin la profesionalismul Abaterea amestecului de la compoz iţia sa stoechio-
lor. Este de presupus că o dată cu "intrarea noastră În metrică, precizată de valoarea coeficientului de dozaj A.
Europa", aplicarea cu stricteţe a normelor de protecţie a = 1, căruia Îi corespunde un raport masic aer-benzină
mediului impuse prin reglementările internaţionale va 14,7 : 1, schimbă concentraţia poluanţilor, aşa cum se
face tot mai necesar acest aparat. Şi el va prolifera tot arată În figură.
mai mult, pe măsură ce profesion i ştii şi amatorii se vor Concentraţia de oxid de carbon scade permanent o
convinge că analizorul de gaze nu este numai un instru- dată cu sărăcirea amestecului În benzină (când A.
ment necesar determinării gradului de "otrăvi re" a creşte), fapt explicat prin disponibilitatea tot mai mare de
atmosferei, ci că , pe lângă aceasta, el oferă mari posi- oxigen. Hidrocarburile Însă acceptă o concentraţie mi-
bilităţi de diagnosticare a motorului, pentru stabilirea cu =
nimă În domeniul A. 1,03 ... 1,08; În zona amestecuri lor
exactitate a unora din defecţiunile sale şi reducerea con- mai sărace, concentraţia de HC creşte datorită arderii
sumului de combustibil. incomplete a benzinei provocată de temperaturile de
Pentru a Înţelege mai uşor interdependenţa dintre ardere tot mal mici, iar În zona amestecurilor mai bogate
compoziţia gazelor de eşapament şi starea tehnică a ca urmare a insuficienţei oxigen ului.
motorului, este necesară mai Întâi o succintă descriere S-a stabilit Însă că nu numai reglajul carburaţiei -
a raportului dintre concentraţia poluanţilor din aceste care determină În definitiv valoarea lui A. - dar şi starea
gaze şi calitatea amestecului aer-benzină introdus În motorului şi reglajele sale pot influenţa decisiv emisia de
motor şi exprimat prin aşa-numitul coeficient de dozaj, Â.. poluanţi. Depistarea şi Înlăturarea cauzelor care
Se ştie că toţi combustibilii proveniţi din petrol produc provoacă creşterea concentraţiei de poluanţi la eşapa ­
prin ardere ca, C02' H20, unele hidrocarburi (HC), iar ment reprezintă totodată şi o condiţie a menţinerii con-
ca produse secundare, oxizi de azot (NO ). sumului de combustibil cât mai aproape de nivelul nomi-
Deşi la o valoare a lui A. egală cu unifatea ar trebui, nal şi o măsură profiiactică de prelungire a vieţ ii motoru-
teoretic, să se producă numai C02 şi H20, substanţe lui.

TEHNIUM septembrie 2002 61


-------------------------AUTO·MOTO-------------------------

Condiţii Manifestări Concentraţil Cauze posibile


de Incercare
ca : Amcst~c stoochiomctric
,, Ralanti Funcţionare
dură
CO - normală Amestec prea sărac:
HC - mare • garnitura carburatorului
, NO
,, I
I
neetanşă;
,, I • dereglarea amestecului
,, la ralantl;
,,
,I
• nivel scăzut in camera
I de nivel constant;
,, I
• infunda rea canalizaţiilor
I
,, sau jlclorului de
,, benzină al ralantiulul ;
, • aer fals.
.. "'",......... ~' Ralanti Funcţionare CO - mare Amestec bogat:
...... -.. ----~
..." dură
Fum negru
Consum
HC - mare • dereglarea şurubului de
amestec;
· ·clapeta de aer nu se
ridicat deschide complet;
• nivel ridicat al benzinei
in camera de
0.95 l.bo l.b5 nivel constant;
· ·filtru de aer imbâcslt;
bogat : sllroc
.--------~~.~----------
amestcc
.. • jicloare de aer
(compensare sau ralantl)
obturate;
•. compresie slabă ;
• ventifarea carterulul
defectuoasă .
În ceea ce priveşte concentraţia de ca, intervalul
optimal de variaţie a sa este 0,5-3,0% pentru motoarele Ralanti Funcţionare CO - mare Amestec bogat:
dură HC - normală • carburator dereglat;
În patru timpi , 2,0-4,5% pentru cele În doi timpi şi sub sau scăzută · ·clapeta de aer nu se
0,1% pentru motoarele prevăzute cu postreactori deschide complet.
catalitici, depăşirea acestor limite fiind provocată numai
Mers in \lol la Funcţionare CO - coborât~ 1. Aprindere defectuoasă:
de pereglarea carburaţiei. turaţll
mijlocii neumformă HC - ridicată • fişe defecte;
In ceea ce priveşte hidrocarburile, prezenţa lor abun- • capac distribuitor defect
dentă este cauzată, În principal, de arderea incompletă sau murdar.
produsă de defectele aprinderii, dar şi de un dozaj exce- • bujii uzate sau in scurt-
circuit;
siv de bogat În combustibil, precum şi de pierderea • slăblrea contactelor
etanşeităţii cilindrilor datorită uzurii grupului piston-cilin- condensatorului ;
dru sau a supape lor. Limitele normale ale concentraţiei • avans la aprindere
dereglat;
de HC În gazele de eşapament sunt 100-500 ppm (părţi • regufatoarele de avans
pe milion) pentru motoarele cu carburator, 50-150 ppm vacuumatic ş Vsau
pentru cele cu injecţie de benzină şi 50 ppm pentru centrifugal defecte.
2. Amestec sărac:
motoarele cu reactoare postcatalitice. • nivel prea mic in
Având În vedere aceste observaţii, se poate Întocmi camera de nivel
un sinoptic de interpretare a rezultatelor oferite de ana- constant;
lizor, În care trebuie să se ţină seama de următoarea • jicloare de benzină
Intundate;
schemă: • carburator dereglat;
- concentraţie de ca
mare Înseamnă defecţiuni de • neetanşeităţi pe traseul
carburaţie care provoacă prepararea de amestecuri de admisle (aer fals) ;
• garnitura carburatorului
prea bogate; defectă sau nestrâns ă .
- ca sub limită - amestec prea sărac;
- HC peste limită - defecţiuni de carburaţie sau de Mers in gol Consum mare CO - mare Amestec bogat:
la turatli Fum negru HC - mare • dereglare a
aprindere ori pierderea etanşeităţii cilindrilor. mijlocii carburatorului;
In tabel sunt prezentate condiţiile testării, modul de • licloare de aer
manifestare a defecţiunilor, nivelul apreciativ al concen- Infundate;
• nivel rid icat in camera
traţiilor şi cauzele posibile ale stărilor anormale - adică de nivel constant;
tot ceea ce Îi trebuie unul amator sau profesionist În • clapeta de aer nu se
scopul exploatării maximale a capacităţii de diagnosti- deschide complet;
care a analizoarelor de gaze. • filtru de aer infundat.

Se acţloneazl Motorul dă CO - nu creşte 1. Pompă de benzină


Condiţii Manifestări Concentraţii Cauze posibile pompa de semne de peste 1% sau defectă:
de Incercare accelerare de oprire chiar scade. • legături mecanice
2-3 ori apoi revine defecte;
Ralanti Funcţionare CO - normală 1. Defecfe de aprindere: • supapa de refulare
dură HC - mare • condensator defect sau blocată;
cu legături Imperfecte; • supapa de admlsie nu
• platine defecte; inchide perfect;
• bujll defecte (uzate sau • pompă neetanşă
in scurtcircuit); (slăbită sau cu
• fişe deterlorate; membrana spartă)
• capacul distribuitorului
defect sau murdar; 2. Orificiile de repriză ale
• avans la aprindere carburatorului infundate.
incorect;
2. Compresie slabă. Ralanti Mers normal CO - extrem Canalizaţia de evacuare
3. CircuItul de ventilaţie de mică neetanşă (racorduri
al carterulul HC - extrem defecte. amortizor
in stare proastă de mică de zgomot spart etc.)

62 TEHNIUM septembrie 2002


------------MODELlSM------------

. STATIE
DE TELECOMANbĂ Prot. dr. Ing. Sorin PISCATI

(Urmare din nr. trecut) Decodiflcatorul piuliţe M2. În acest sens se sudează
piuliţele respective sub circuitul
REAL/ZAREA RECEPTORULUI Placa de montal a decodiflca- Imprimat. Este bine să ne asigurăm
Receptorul este realizat pe un torului va fi un circu t Imprimat sim- de buna prlndere a lor; prefeabil În
plă faţă. acest stadiu decât să se dezli-
circuit epoxi (sticlotextolit) placat cu
Realizarea decodlficatorului con- pească În timpul utilizării, sub efec-
cupru pe ambele feţe; una din fete stă În efectuarea următoarelor ope-
formează planul de masă (ca şi a
tul vibraţiilor.
raţiuni: Cutia ansamblului receptor -
emiţător) .
Pentru practicarea găurilor se • se sudează la placă conectorul decodifica tor
celor 7 căi + baterie; Desenul pentru realizarea aces-
procedează astfel:
• se sudează rezistoarele, con- tei carcase este prezentat În figura
• se perforează toate găurile la densatoarele şi integratele;
diametrul de 0 0,8 mm; 18.
• tranzistorul trebuie sudat cât Ca material pentru realizare se
• se perforează cu un diametru mai aproape de circuitul imprimat,
de 0 1,1 mm găurile pentru soclul va utiliza o placă netedă de aluminiu
ca şi CS şi R1. Aceste piese se vor cu grosimea de 0,S-0,6 mm.
cuarţului şi pentru fixarea carcase lor
monta În poziţie verticală; Pentru antenă prevedeţi un
(blindajelor) filtre lor, conform
schemei de implantare; • cele patru găuri de fixa!e a cir- trece fir" . Circuitul imprimat al
cuitului imprimat vor avea dlametrul decodificatorului este fixat de cutie
• găurile pentru cele patru de 0 2 mm;
picioruşe ale filtrulu! c~r~mic au
prin patru şuruburi, cu intercalarea a
• fixarea este asigurată prin patru patru distanţiere.
diametrul de 0 1 mm, Iar pIciorul car-
casei acestui filtru este de 0 1,6 mm; 30 0 .,5 35 fi 30 ,
• acestea fiind făcute, se Iărgesc
~----------~:~:------------~:~I'r_--------__l-- -
r " I

găurile În planul de masă, Înlăturând


folia de cupru pe un diametru de cca
3 mm cu excepţia celor marcate cu
steluţă pe figura circuitului imprimat:
Bineînţeles că nu se va perfora ŞI
.a
stratul de material izolant al circuitu-
lui imprimat, În procesul de lărgire a
găuriior În planul de masă .

Montajul

Se vor efectua În ordine urmă­


toarele operaţiuni de montaj:

~]~
• carcaselor filtrelor TR1-TRS li 15 10
se taie câte un picioruş (raportându-
ne la implantarea văzută de sus); o
• se montează şi sudează filtrele 20.5
TR1-TRS, având grijă să li se cosi-
torească p i cioruşul rămas al carca- "'-
sei de cele două feţe ale circuitului
imprimat;
/" ..I

I
_.:!I~-
- - '": i"""
t1,&
f, ,,
I

• se sudează (cositoreşte) la fel ,,


I
2~. 1t
I

,, ,,,
, I
filtrul ceramic;
• se montează şi sudează soclul
cuarţului şi circuitele integrate; ,
I
I -;;; I
,,
An .!)

• se sudează un fir (!iţat) izolat, I


I

!f==' .---
I
de antenă. Grosimea firului de : II 2.8
I
.~

K~l
antenă va fi de cca 2 mm. 2 .5
Observaţie. Cuarţurile, atât la
.! -_/"
emiţător cât şi la receptor, se pot
suda direct (fără soclu), dar În
acest caz nu se mai pot schimba.
Aceasta constituie un impedj-
ment, mai ales În concursuri. In
schimb, creşte siguranţa apara- :! -
turii. 18 It "
--:';;
31
..
,
e
6

TEHNIUM septembrie 2002 63


- - -- - - - - - - - - M O D E L l S M - - - - - - - - - - - -

Înainte de fixare , intercalaţi o


placă din carton rigid, cu Q,rosi.me~ A90 3,9 kO
de 1 mm, Între spatele ~1~CUltUIUi
imprimat şi cutie. Decodlflcatorul FIRE SCURTE
este legat la receptor prin trei fire
flexibile cu lungimea de 7 mm. Ele "'''''''.-.-. ... VU - M
vor fi sudate la decodificator, după
fixare, pe partea acoperiţă cu cupru.
[leglarea receptorulUi .
In prealabil se vor confecţiona 3.9 kO
două şuru b e lniţe izola,nte, .de l.u~glm!3
sufi cientă, din placă de circUit Impn- CELULA DE REGLAJ CLR1
mat (sticlotextolit) , de pe care a fost
Îndepărtat stratul de cupru.
Decodificatorul fiind montat după
cum am arătat , instalaţi receptorul În INTRAREA
)
" , I

AIA"""
"\1
I .·
c eal a ltă parte a cutiei, cu un carton DECODIFICATORULUI
izol ant mtre cutie şi partea de
dedesubt a plăc ii receptorului.
Se aduc toate miezurile
bobinelor În poz iţi e de mijloc. 4 ,7 kO
Se co nectează la codifica tor mi-
nimum d o u ă servomecanisme
(industriale, de marcă, În perfectă
19 CELULA DE REGLAJ CLR2
stare de funcţi onare) . ..
Se rea lizează celula de filtraj Depărtaţi progresiv emiţătorul , "ed" şi "edl ". Frecvenţa măsurată
CLR-1, p re zentată În . figura 19, antena sa fiind Întinsă complet! poate fi uşor diferită de 455 kHz:
până la o distanţă de 50 m. Nu ma! Dacă această frecvenţă este mal
legată prin fire c~t mal scurte d~
retuşaţi transformatoare le TR 1 ŞI mică, se plasează un condensaţor
punctele "ed" şi "ed " al~ receptoruluI.
Este obligatoriu sa ~e efectueze TR2. Dacă distanţa de 50 m nu este În paralel cu C7, de valoare cupnn-
atinsă trebuie să refaceţi reglarea să Între 1 şi maximum 5,6 pF. O
reglajele pe o masa dm I,:mn,.
departe de orice corp metfllic ~I transf~rmatoarelor TR 1. şi TR2: diferenţă de până la 1 kHz nu pre-
Acţionând asupra lUi TR3 ŞI TR4, zi ntă importanţă; .
fără nici un aparat sub tensIUne m
căutaţi să obţi neţi impulsuri (nega- • se refac toate reglaJele ,
apropiere (Ietcon, de exemplu). .
Antena se va fixa sub un unghi tive), de amplitudine e~aIă, pentr~ Începând cu TR1 , reluând procedu-
de 60° faţă de verti ca l ă. Ea trebuie orice poziţ ie a fiecărei. manşe ŞI ra descrisă ; _ _
să fie rectilinie. practic lipsite de ond~laţle . . . • se reÎnchide cutia, dupa ce m
Atenţie. Nu ati ng eţi nicio~ată, În Reglajul lui TR5. da ? a~plltudlne prealabil s-au plasat trei cartonaşe
maximă semnalulUI de Ieşire . Pentru izolante sub receptor şi decodifica-
timpul reglării, vreunul din ele-
mentele ansamblului de recepţie - un "swing" de 3 . kH~, amplitudinea tor. Placa acestuia din urmă va avea
receptor, baterie sau servomeca- imRulsuriior trebUie sa fie de 300 mV. o mică decupare, pentru trecerea
nisme. În final IiPili miezurile tuturor celor trei fire ;
Pentru a imobi liza cutia care transformatoare or, dar făr~ exc~s. • se va face un nod la firul de
conţine receptorul (pe tim~ul Observaţie. Nu trebUie s? n~ antenă , pentru a s~ preveni o even-
regIărilo r), ut i lizaţi o şurubelnlţ~
mire ondulaţia semnalulUi d~ Joasa tuală smulgere a el.
izolantă, iar cu cealaltă efectuaţi frecvenţă, vizualizat pe os~"oscop, Concluzii .. "
reglajul. . pentru că masa receptorLfIUi nu est~ Pentru măsurarea sensibilităţII
legată direct la masa osclloscopulUl. receptorului şi a raportului. S/8,
Ansam blul fi ind sub tenSiune,
verificaţi d acă tensiunea Ud are va-
Atunci când toate reglajele sunt ter- amatorul constructor nu trebUie să
minate se poate observa un semnal dispună de o a!?~ratură de măsură
loarea: .)
=
Ud Vac - 0,6 V (aproximatiV stabil, 'legând direct. masa repep- şi control speCifică. Aceasta este
EmiţătoruVWtnd În apropiere, cău­ torului cu cea a osclloscopuIUl .. N"u foarte scumpă şi pent~u reallzar~a
faceţi Însă niciodată un (egla) m. unei staţi i de comanda (sau chiar
taţi o devi~re a ~cu lu i VU-m~trului:
acţionând m ordine asupra lUI TR1, aceste condiţii. Nu Încercaţi s~ fa~eţl mai m~!te), În .r~~im de amator, nu
2; 3 ş i 4. reglaje În apartamente al caror se justifică achiZiţionarea.
pereţi sunt din beton armat. Constructorul Însă poate deter-
De p ărtaţi emiţătorul (Ia 4-5
metri), pentru a obţine o deviere cât Pentru a efectua un control al mina indirect sensibilitatea rece~­
frecvenţei intermediare, "sunt nece- torului, În condiţiile practice de Uti-
mai precisă.
Refaceţi de mai multe ori, cu
sare următoarele operaţII : . . lizare a staţiei.
• se suprlmă modulaţla emiţă­ Astfel, aşezând recepto!ul pe o
atenţie, aceste reglaje. . ...
Cu maximum de atenţie , dezllplţl torului prin legarea intrării"de ~odu­ masă din lemn, de cca 1 m mălţl me ,
celula CLR1 ş i fixaţi miezurile trans- laţle "em" (figura 4) a părţII d.e Inalt~ cu antena complet Întinsă şi sub un
frecvenţă la cursorul unuI seml- unghi de 60· faţă de verticală, por-
formatoarelor TR1 ; TR2 cu câte o
picătură de lac (fără exces).
reglabil ale cărui extremităţi sunt tanţa pe un teren plat ş i degajat tre-
Sudaţi la masă şi la jntrar~a
legate Între +Ud şi masă . Acţlon~nd buie să depăşească 1 km. . .
decodificatorului cele doua rezls- asupra poziţiei cursorului, se obţine Pe teren nu am constatat nlclo~
frecvenţa de emisie egală cu: dată cea mai mică interferenţă ŞI
toare ale celule i CLR2.
C o nect aţ i această celulă la un =
F 2.Fgz (cuarţ); cum unda de ÎF emisă de această
osciloscop cu o bandă de trecere de • se leagă un frecvenţmetru de aparatură are o foarte bună puritate
minimum 1 MHz. sensibilitate suficientă la intrările spectrală, ansamblul nu poate per-

TEHNIUM septembrie 2002


64
-------------MODELlSM-------------

turba nici un coemiţător care


lucrează pe o frecvenţă diferită cu
peste 10 kHz. Atenţie. Emiţătorul va
fi folosit numai cu antena depliată!
Lista componentelor recep-
TROllU
torului
Toate rezistoarele sunt cu peliculă
metalică, au toleranţa de maximum
pentru VELIERE
5% şi puterea de 0,25-0,5 W
R1=150il Prot. dr. ing. Sorin Piscati

R2 = 100 il
R3 = 5,6 kil Troliul pentru acţionarea velelor trepte, astfel Încât raportul total de
Condensatoare cu tantal constituie o componentă de bază a transmitere să fie 9t = 1 / 79. Se pot
C7 = vezi textul unui velier telecomandat prin radio, folosi şi alte reductoare mecanice cu
C13 = 2,2 ~FI10V din clasa F5. roţi dinţate metalice, de gabarite şi
C14 = 22 ~F/10V Acest ansamblu, care În prezent greutăţi apropiate, având rapoarte
C15 = 47 ~F/10V nu se comercializează În ţa ră , este de transmitere 9t = 1/70 ~ 1/80.
Circuite integrate mai greu de achiziţionat , având şi un Pentru micşorarea greutăţii ansam-
CI1 = S042-P preţ de cost destul de ridicat. Din blului, scuturile laterale se sec-
CI2 = S041-P aceste considerente, devine pro- ţionează. Tot În acest scop, În ele
(Cod Siemens) hibitiv pentru mulţi modelişti. pot fi practicate găuri circulare cu
Filtre În decursul anilor, autorul a con- spirale 0 3 - 0 6 mm, astfel Încât
TR1 - TR2 = transformatoare de struit şi experimentat astfel de trolii troliul să aju ngă la greutatea ideală
Înaltă frecvenţă (27 MHz) În diverse variante constructive , de 80-90 grame; În nici un caz nu se
(113CN - 2K159 sau echiva- ajungând În final la cea prezentată va slăbi rez iste nţa mecanică a
lente) În acest articol. Troliul este compa- pereţilor reductorului.
TR3; TR4; TR5: transformatoare rabil ca performanţe tehnico- Pentru comanda şi antrenarea
de frecvenţă intermediară (455kHz) funcţionale cu cele de fabricaţie reductorului cu roţi dinţate este de
TOKO 4102A (negre) sau industrială de factură medie. Poate fi preferat să se utilizeze electronica şi
echivalente utilizat la oricare din categoriile "E"; motoraşul electric al unui servo de
Cuarţ = F emisie - 455kHz "M" sau ,,10" ale clasei "F-5" (veliere fabricaţie in dustrială : Futaba,
(Pentru staţII cu modulaţie de telecomandate prin radio). Este Însă Sanva, Robe, Graupner, Simprop,
frecventă) mai indicat pentru clasa "E", unde Piko etc.
CFK 455 sau CFS 455 - G = fil- forţa sa de tracţiune este Întotdeau- Pe arborele motorului se pre-
tru ceramic muRata na superioară celei opuse de velatu- sează cu atenţie primul pin ion de
Condensatoare ceramice (disc) ra modelului. Greutatea sa destul de antrenare al reductorului cu roţi
C1 = 27 pF mică (cca 95 g) constituie un argu- dinţate. Fixarea motorului electric de
=
C2 27 pF ment În plus pentru montarea lui pe peretele lateral al reductorului se
C3 = 1,5 pF veliere din clasa "E". realizează prin intermediul unei
C4 = 10 pF Reductorul cu pinioane metalice piese cilindrice strunjite, prevăzute
C5 = 56 pF este preluat de la un releu de timp cu un umăr de prindere. In figura
C6=10pF (RT-24), fabricat În ţară. De la alăturată este prezentată o schemă
C8 = 0,1 ~F/12V reductorul mecanic al acestui releu electronică de comandă a acestui
C9 = 47 nF/16V de timp se utilizează primele patru motor. În cazul uti lizării motoraşelor
C10 = 220 pF
C11=10nF
C16 = 47 nF/16V '4.h'-----T----- -- - . - - r -- ----,r-- - --,
Lista componentelor decodlfi-
catorului
Consdensatoare cu tantal
C1 = 22 ~F/10V
C2 = 47 ~F/10V
Condensatoare ceramice
(disc)
C3 = 22nF
C4 = 10nF
C5 = 33nF (poliester/250V)
Rezistoare cu peliculă metalică
(toleranţă 5%)
R1 = 470 il
R2 = 100 kQ
R3 = 120 kQ
R4 = 22 kil ajust. 4,7-33 kil
R5 = 150 il
01 = 1N4148
Circuite integrate (CMOS)
1 ~ 4069 (CO 4069 etc.)
1 ~ 74C164(MM74C164 etc.)
Tranzistor • •', 4~1
T1 = BC 207B

TEHNIUM septembrie 2002 65


- - - - - - - - - - - - M O D E L l S M - - - - - - - - - -_ __

electrice de la alte servouri (rezul- această facilitate, probabilitatea Mabuchi sau similar, preluat de la o
tatele vor fi similare), dimensiunile defectării lui, Încă de la primele jucărie electrică; nu se vor folosi
acestei piese cilindrice vor fi alese În Încercări, este mare. motoraşe de producţ i e chineză
conformitate cu cele ale motorului. Fixarea electronicii de comandă deoarece sunt puţin fiabile, au
Arborele ultimei roţi dinţate se va se realizează cu răşină de tip A + _8 dimensiuni mari, consumă prea mult
strunji din oţel Ol-45; Ol-60 etc. Pe (de exemplu, Terokal-221) . In şi mai ales emit paraziţi electrici la
capătul (0 5 mm) al arborelui se va acelaşi mod se fixează şi poten- un nivel prea mare.
monta troliul propriu-zis, pe care se ţiometrul multitură. Este recoman-
Înfăşoară şcota de antrenare a
Pentru a se evita perturbarea
dabil ca toate roţile dinţate metalice funcţionării corecte a aparaturii de
velelor. Pentru un velier din clasa să fie lipite cu cositor de arborii
radio-telecomandă de către paraziţii
"M" troliul efectuează În mod respectivi deoarece din fabricaţie
obişnuit 2-5 rotaţii. Pentru alt număr ele sunt numai sertizate. Datontă electrici generaţi de aceste moto-
de rotaţii ale troliului, dimensiunile raşe "zgomotoase" este necesară
eforturilor relativ mari pe care le
acestuia se vor alege În consecinţă, transmit aceste roţi dinţate (mai ales intercalarea Între motoraş şi elec-
luând În considerare deplasarea În cazul ultimelor trepte), s-a Întâm- tronica de comandă a unui filtru.
maximă a ghiului randei. la celălalt plat ca unele din ele, nefixate prin Acest filtru va fi amplasat la maxi-
capăt al arborelui troliului se va cositori re, să se Învârtească liber pe mum 20 mm de perille motorului.
cupla un minipotenţiometru liniar arborele respectiv şi mişcarea de Când se utilizează electronica şi
multitură, a cărui valoare va fi rotaţie nu s-a mai transmis la trollu. motorul electric de la un servo
cuprinsă Între limitele 1 kn şi 10 kn. Pentru o bună reuşită, se reco- industrial, acest filtru nu mai este
Recomandabilă şi uzuală pentru mandă această variantă de necesar.
acest potenţiometru miniatural este realizare, care nu implică prea mult Cei care doresc să poată regla
valoarea ohmică de 4,7 kn. Când efort şi este accesibilă oricărui con- numărul de ture ale troliului, vor
cursorul acestui potenţiometru structor amator. Cei care nu emit conecta Între masa şi cursorul semi-
ajunge la unul din capetele rezis- pretenţii prea mari, Îşi pot realiza un reglabilului multitură un al doilea
tenţei, angrenajul acestuia trebuie astfel de troliu utilizând În locul potenţiometru semireglabil cu va-
să se Învârtească liber. Fără motorului de servo un motor loarea maximă de 10 kn.

j
c"'~
"'2"
~
0
c
~
~
c
~
c
~
0
c
~
~
c c
~ ilc .
II
c
u
sc !!c îi
c
u

=
c
îi
c
îi
c
l:
~
c
îic
~I=t.
i
o
~ .
!il ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ §
o: 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
~~..
E E E E E E E E E E E E E E
o g o o o o o .,...E .,...E o o
:i: N ~ ~ ~ ~ ~ ~ ::? (il ::? ~ !il
'" '"
....
o
0-'
~13
d Z ii! ~ ~ 2. .. 2 2
!il g 2 g 2 2 2 ~ b ~
'"
!o(

o ..
. .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. .. . ..
E E E E E E E E E E E E E E E
..
E
~!li13 ~ ~ ~ ~ ~
g o
~ ~ ~ ~ ~ ~ !il
.=
0:-'
00
",>
@)
>
@)
>
@)
>
@)
>
@)
>
@)
>
@)
>
~
@) @)
@)
>
@)
>
'"@)
>
@)
>
@)
>
~
@)
~
@)
>
~
M
": ~
N
~
'"
~
'" -
"l "l ": ": "l ~ "l ~ "l ~ "l

~S~~ ~
~
~
~
.!!!
3 ~E ~E
~
~ ~E ~E ~E ~
~ ~
~
~
~
~
~ li
~ ~E
~
~
li
~
~~i5t.
o:!
E
M
M
E
;!
E
~ . ..
"1 o
E
::? ., li! ~
E
M N
E E
~ .E E
N
- E
N
E
~

cn
ce ~~ffi"~
..... 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
.,E
3
.,E E E E E
.,E .,E E E
.,E E
.,e e .,e E

-:'"E
o~o ~ ~ ~ ~ ~ ~ C!
ţ
M M
.... 0 .. N oi M

.. ....
!lci ><
s:
>
.,~ ~
o
::l ~ ~ ...
li! ...li! ~ ...li!
o
~
....
o
li!
~
li!
!i;
N
;:: ;::
.
N

!:iz o ou 1: 1: 1: ::l ::l


'" o u UJ UJ UJ '"
UJ
'"
UJ
'"
UJ '":=;
UJ
..J
UJ
..J
UJ
:=;
UJ UJ UJ UJ
:=;
UJ UJ
:=;
= ::l ::l ::l ::l ::l ::l ::l ::l ::l ::l ::l

'"
ce .. -
C
...
ce
z
-
.. ~
13
~
<)
e '1 - ~
- i l: ....
I
0= a: (~.
1"J ~ ~

66 TEHNIUM septembrie 2002


.\tJ. v

e~~ ~oţCOMANDA
~~.\e cu OPRIRE RAPIDA v

Vee o-;-----1~

s, ţ~" In numărul din 1O ianuarie 2002, revista EDN-The Design Magazine


for Electronics Industry prezintă la rubrica Design Ideas, pag. 82, autor
J.S. Guiot, circuitul alăturat , conceput pentru comanda pornit-oprit a
motoare lor de curent continuu de mică putere. După cum se observă, nu
R,
este vorba despre un variator de tensiune (curentlturaţie), ci de o "simplă"
comandă pornit-oprit, care se realizează din întrerupătorul 51 , prin
tranzistorul 01.
Particularitatea schemei constă în faptul că asigură - graţie tranzis-
torului 02 plasat la bornele motorului - oprirea rapidă a motorului la
1'-----------------' deschiderea întrerupătorului 51, când tensiunea inversă de autoinducţie
a bobinei motorului este "scurtcircuitată" prin circuitul emitor-colector al lui 02.
Autorul recomandă utilizarea montajului pentru motoare c.c. de mică putere, de până la 24 V/3,5 A.
Tranzistoarele 01, 02 vor fi, preferabil, o pereche (npn-pnp) de circuite Darlington complementare, de puteri
decvate tipului de motor.

-
Sub acest titlu, numărul din aprilie/mai 2002 al
ALARMA
STATICA -
revistei Electronique Pratique publică la rubrica
Dossier, pag. 52, autor P. Morin, construcţia unui
montaj destinat... demascării hoţilor. Mai precis,
este vorba despre o alarmă sonoră care intră În acţi­
une la cea mai mică deplasare a montajului,
r-~~~~~~~~~~=======~==============:;---l sesizarea deplasării fiind
realizată cu ajutorul a doi
detectori de mişcare
fixaţi pe placa de cablaj
pe două axe perpendi-
culare.
R3
Reproducem alăturat
47k schema de principiu şi
fotografia plăcuţei de
cablaj cu piesele im-
plantate, cititorii intere-
saţi fiind invitaţi să con-
sulte articolul menţionat
pentru descifrarea prin-
r--- --l cipiului de funcţionare şi
I U l 0 : Vec
indicaţii constructive.


Utilizarea Într-un ast-
fel de montaj a unui micro-
13 procesor (U2 = 87C750)
pare o extravaganţă, dar
autorul a optat pentru
această soluţie care per-
mite funcţionarea monta-
jului cu consum foarte
redus În starea de "ve-
ghe" şi , În plus, permite
introducerea foarte sim-
plă a unui "cod personal",
astfel Încât montajul să-şi
recunoască .. stăoânul".