FONDATĂ IN ANUL 1970

ANUL XXXIII, Nr. 348 REVISTĂ PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI

 DATE DE CATALOG
Linear Technology Corporation (LTC, LT) a
dezvoltat o gamă largă de convertoare DC/DC
(curent continuu/curent continuu) optimizate
pentru alimentarea LED-urilor albe. Grupate În
două categorii, după complexitate şi perfor-
manţe - Charge Pumps (pompe de Încărcare)
şi, respectiv, Boost Regulators (regulatoare cu
amplificare de tensiune) - toate aceste drivere
de LED-uri sunt proiectate special pentru zgo-
mot propriu redus, putând astfel fi utilizate În
aplicaţii de telecomunicaţii, telecomandă etc.
Ele asigură un control precis al curentului prin
LED-uri, cu posibilităţi de reducere a lumino-
zităţii (Dimming Control).
Alăturat prezentăm schemele tipice de uti-
lizare pentru cele două categorii de drivere,
precum şi datele de catalog ale câtorva
modele din fiecare categorie.

Charge Pump Boost Regulator

• Comandă până la 6 LED-uri albe • Comandă până la 16 LED-uri albe
• Tensiuni minime de intrare • Randament maxim
• Zgomot minim • Plajă mai largă a tensiunii de
• Dimensiuni minime intrare

... Boost Regulators

! lTC3200 LTC3201 lTC3202 i LT1932 LT1615 LT1618
Mllimum No. 01 Mllimum NI. 01
WhlleLEDs WhilelEDs 16 12 32

Input Vollage (V) 2.7 . 4.5 2.1 · 4.5 2.1 · 4.5 Inpul VoliagelV) 1.0 ·10 1.0 ·15 1.6-18
Input Noi.. Lo. Ullra·low low Input Noi.. low lI. low

Ou"ul Cu"enl (mA) 100 100 125 Mllimum S.lIea 36 36

VoliagelV) 36
EHlelency (%) 55 SS 70
EHlelency (%) 80 75 80
Olmmlng Conlnll PWM 3·BII OAC 2·BII DAC
Dlmmlng Control Yes Ye. Yn
PacUge ?hlnSOT" MSOp·1D MSOp·l0
MSOp·l0 Pleuge ?hlnSOT ThI.SOT MSOp·1D

Comrania International Rectifier a lansat

circuitu integrat IRU 3037 (variantă IRU3037A) 12Y

care este un controller sincron destinat realizării

unor convertoare DC/DC cu tensiunea de intrare
de 5 V sau 12 V şi cu tensiunile de ieşire de 3,3
V-2,5 V-1,8 V sau 1,25 V, În plaja de curent (de
ieşire) de la 4 A la 10 A.
Schema tipică de utilizare este prezentată În
figura alăturată, iar "selectarea" tensiunii de
ieşire şi a curentului de ie,-ire se face prin
alegerea adecvată a perechii de MOSFET-uri
de .tip HEXF~Ţ, oferite de asemenea de Inter-
 Stimaţi cititori,
CO~STRUCTORUL ÎNCEPĂTOR . .
SUMAR

Incercarea tiristoarelor
. .. .. pag. 4-9 I
Chiar cu întârzierea dictată de noua noastră periodicitate de Telecomandă porniVoprit
apariţie, nu pot să nu încep prin a vă mulţumi tuturor celor care Variator de turaţie
ne-aţi felicitat cu ocazia Anului Nou, ne-aţi transmis încurajări Amplificator AF pentru auto
şi îndemnuri de a merge înainte, ne-aţi sugerat subiecte şi LABORATORUL UNiVERSiTAR ..... ...... pag. 10-13
Studiul atenuării luminii in materiale semitransparente
domenii de larg interes, ne-aţi trimis articole sau doar ne-aţi cri- şi imbunătăţirea iluminării folosind oglinzi
ticat constructiv. Vă mulţumesc şi vă doresc tuturor - ne doresc Laborator virtual de măsurări electrice, electronice şi
nouă, tuturor, inclusiv lui TEHNIUM - un an 2003 mai bun! Mai instrumentaţie virtuală www.lmeiv.go.ro
bun decât 2002, pentru că circulă gluma cum că s-ar putea să TEHNIUM PC .................... ........ pag. 14
Controlul funcţionării ventilatorului procesorului
fie mai bun doar decât ... 2004. TEHNIUM INTERNET ................ ...... pag. 15
În ceea ce priveşte revista, personal am păşit în noul an cu Realizarea paginilor de Internet
POŞTA REDACŢIEI . .. ... .. . . .... . ...... pag. 16-19
un bizar amestec de speranţă şi decepţie. Speranţă pentru că, TEHNIUM TV ............. .. ........... pag. 20-22
incontestabil, ecourile dv. sunt mai numeroase şi preponderent Pro şi contra stand-by
favorabile eforturilor pe care le face editorul nu numai pentru ca Pornirea televizorului cu telecomanda converlorului
TEHNIUM să-şi continue apariţia, dar şi pentru o diversificare RADIOAMATORISM . .... ... ... ....... . .. pag. 23-24
Receptor pentru unde scurte
tematică din mers, pe măsura posibilităţilor. Iar epuizarea HI-FI. ................... .... .......... pag. 25-31
rapidă de pe piaţă a lui TEHNIUM, acolo unde se mai Amplificator Hi-Fi de 60 W cu circuit integrat specializat
difuzează , Îmi întăreşte acest sentiment de speranţă. Dar şi PreamplificatQr audio cu tuburi electronice
AUTOMATIZĂRI IN GOSPODĂRIE ......... pag. 32-40
decepţie, pentru că actualul sistem de difuzare, coroborat cu pontrolul electronic al nivelului
acea " caracatiţă" a tranziţiei noastre care se numeşte Intrerupător crepuscular
eufemistic arierate, este pe punctul de a ne tăia şansele unei Redresoare reglabile cu tiristoare
veritabile relansări. Mulţi difuzori particulari doresc să ia Sistem de alarmare cu 3 tipuri de senzori
LABORATOR ... .. .. ... ................ pag. 41-49
TEHNIUM , dar nu au bani sa'u au deja importante datorii Convertoare c.c.-c.c.
neonorate faţă de editor. Reţeaua naţională de difuzare Oscilator 50 Hz
RODIPET comandă cât crede ea de cuviinţă şi duce revista tot Stabilizator cu tuncţie de Stand-By
Măsurarea condensatoarelor de capacitate mică
acolo unde crede de cuviinţă. Rezultatul este că o arie extinsă ATELIER ..... .... ..................... pag. 50-61
din ţară n-a mai văzut de mult TEHNIUM pe la chioşcuri, sunt Construcţia incintei acustice
oraşe în care abia acum s-a aflat - graţie unor cititori mai "plim- VOIGHT Tapered Pipe
Trei constructii de amator
băreţi " - că TEHNIUM mai apare. Cu alte cuvinte, revistei nu i Regulator de turatie
se oferă nici şansa elementară de a fi expusă măcar simbolic, pomandă releu
cu titlu de sondare a pieţei, lucru ce ni s-ar părea nu numai Incărcător pentru microacumulatoare
şi microelemente galvanice
firesc, dar şi În interesul reţelei de difuzare. Desigur, mai inter- Convertor simplu CCIRIOIRT
vine şi preţul mic al revistei, deci comisionul mic oferit difu- AUTO-MOTO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... pag. 62-66
zorului. Conducerea economică (VII)
Editorul~resa Naţională nu are posibilitatea să-şi creeze o
Alternatorul 1130
Avertizor pentru frâna de mână
reţea proprie de difuzare şi nici nu doreşte să mărească preţul REVISTA REVISTELOR .... .. .. .. ... .. . . . ... pag. 67
revistei, care se adresează cu precădere tinerilor. De aceea,
cititorilor pasionaţi care au avut probleme În ultima perioadă cu TEHNIUM
procurarea revistei le recomand să-şi fa9ă abonament la Revistă pentru constructorii amatori
TEHNIUM prin intermediul oficiilor poştale. In cazuri extreme, Fondată in anul1970
revista poate fi procurată (contra ramburs) direct de la editor. Anul XXXIII, nr. 348, martie 2003
Pe această cale vă mai anunţăm că editorul a autorizat găz­ Editor
SC Presa Naţională SA
duirea în paginile revistei TEHNIUM a unei rubrici de Mică pu- Piaţa Presei Libere nr. 1, Bucureşti
blicitate gratuită, pentru a veni În sprijinul constructorilor ama- Redactor-şef: fiz. Alexandru Mărculescu
tori care doresc să procure sau să ofere la schimb diverse Secretariat - macheta artistică: Ion Ivaşcu
piese sau componente, reviste , cărţi de profil etc. Totodată, au Redacţia: Piata Presei Libere nr. 1,
fost stabilite tarife extrem de avantajoase pentru alocarea de Casa Presei Corp C, etai 3, camera 303
spaţii în regim de publicitate - bineînţeles, pentru firme, pro- Telefon: 223.26.83 Fax: 224.36.31
E-mail: presanationala@yahoo.com
duse şi servicii care au tangenţă ~u domeniul construcţiilor de Corespondenţă
amator - şi anume de 1 euro/cm în paginile de policromie ş i Revista TEHNIUM Plata Presei Libere nr. 1
respectiv 0,5 euro/cm 2 În paginile de două culori, negociabile. Căsuţa Poştală 68, Bucureşti - 33

Cu părere de rău , nici de data aceasta n-am reuşit să Abonamente

La orice oficiu poştal (Nr. 4120 din Catalogul Presei Române)
răspundem prin Poşta redacţiei decât la o parte din apelurile
OTP: Clementlna Geamba,u
dv. Oricum, dl Fănel Nan din Odobeşti - Vrancea ("oraş în care
Editorul şi redactia işi declină orice responsabilitate
TEHNIUM nu mai apare de foarte mult timp") sperăm că va
I
procura cumva acest număr şi-şi va găsi dorinţa împlinită prin
informaţia de la Revista revistelor. Am primit şi noile dv. arti-
in privinta opiniilor, recomandărilor şi solutiilor formulate
in revistă. aceasta revenind integral autorilor.
ISSN 1224-5925
cole, domnule lulian Nicolae (Bordeni - Prahova), sunt intere- © Toate drepturile rezervate.
sante şi le-am reţinut spre publicare. Mesajul dv., domnule Reproducerea integrală sau pa1ială este cu desăvârşire
interzisă in absenta aprobării sCrise prealabile a editorului.
Valentin Vasilescu, a fost transmis domnului Aurelian Tiparul Romprint SA
Mateesqu. Era mai operativ dacă ne-aţi fi dat şi un număr de
telefon. In fine, după încheierea Poştei a sosit şi semnalul dv.,
domnule Aramă Done Filip; ne bucurăm că aţi restabilit cola-
borarea cu TEHNIUM .
Conform art. 205-206C,P., intreaga răspundere juridică pentru
Alexandru Mărculescu conlinutul articolelor revine exclusiv autorilor acestora.

TEHNIUM martie 2003 3

-------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR-------------------

ÎNCERCAREA
TIRISTOARELOR
Prof. gr. II. Solomon VERNICHESCU

Una din problemele des Întâlnite de constructorii de ("picioarele") se procedează În felul următor: se iau o
montaje electronice, şi mă refer În special la elevii de la baterie şi un beculeţ de lanternă şi se Înseriază, inter-
cluburile copiilor şi elevilor, este identificarea calând pe rând În circuit combinaţiile posibile de câte
"picioarelor" la tiristoare şi verificarea funcţionării lor. În două terminale .(necunoscute) ale tiristorului, În ambele
cele ce urmează voi Încerca să ajut la rezolvarea aces- sensuri.
tei probleme. Atrag atenţia că se pot identifica legăturile La un tiristor bun vom avea următoarele posibilităţi,
la capsu lă ("picioarele") numai la tiristoarele bune, meto- ilustrate În figura 2:
da descrisă fiind (A-C) - becul
nedistructivă . nu luminează (În
Termenul "tiris- nici un sens) ;
tor" desemnează
o familie de dis- 1 Anod
(A-P) - becul
nu luminează (În
pozitive semi- nici un sens);
conductoare ale P (C-P) - becul
căror caracteris- Anod luminează puter-
tici, la origine, N nic Într-o polari-
sunt apropiate tate (+ la poartă
de cele ale P Poortă şi - la catod) şi
tuburilor tiratron . luminează slab
De altfel , N sau deloc În
Poortă ..
numele TiRIS- polaritate inver-
TOR provine din Cotod să.
Cotod
combinaţ i a Din cele de
TIRatron şi mai sus rezultă
tranziSTOR. EI că anodul (A)
mai este cunos - este picioruşul
a - Structura internă a tiristorului
cut şi sub denu- pentru care, la
b - Simbolul şi aspectul exterior al tiristorului
mirea de S.C. R. Înseriere cu ori-
( Sil ico n care din celelalte
Controlled două , indiferent
Rectifier = diodă redresoare comandată). de polaritatea bateriei, becul nu luminează . Anodul o
Tiristoru l este un dispozitiv semiconductor format din dată identificat, celelalte două borne sunt catodul (C) şi
4 straturi dopate p şi n, dispuse alternativ, alcătuind trei poarta (P).
joncţ i uni . Identificarea catodului şi a porţii se face polarizând
Tiristorul prezintă trei electrozi: anod , catod , poartă. picioarele care nu sunt A (deci sunt C sau P) succesiv la
Simbolul tiristorului şi dispunerea jonţiunilor sunt prezen- borna + şi - a bateriei. Catodul este acel electrod care
tate În figura 1. atunci când este legat la minusul bateriei (plusul fiind la
poartă), aprinde beculeţul mai puternic decât În montaj
DETERMINAREA LEGATURILOR LA CAPSULA invers (fig. 3).
Fireşte , terminalul rămas după identificarea anodului
Pentru a determina legăturile de la capsulă şi a catodului este poarta.

4 TEHNIUM martie 2003

------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR------------------

DETERMINAREA FUNCŢlONALITATII Totuşi , cu un oarecare risc, se poate determina dacă la

o tensiune dată tiristorul blochează între A şi C sau nu .
o dată determinate "picioarele" unui tiristor, funcţio­ Riscul apare atunci când tiristorul nu rezistă la tensi-
nalitatea lui se determină astfel (fig. 4): unea aplicată, respectiv tensiunea de blocare este mai
- se leagă mică decât cea
sistemul aplicată. Ţinând
be cui eţ -t i ri sto r
ca în figura 4a, 2 cont de cele de
mai sus , verifi-
cu minusul + carea unui tiris-
r---<l-H ~ B . 1-+0-----.
- B
bateriei la C şi tor, dacă rezistă
plusul la A, sau nu la tens i·
poarta fiind în unea la care
L luminează L Nu
gol ; becul nu P doriţi să - I util i-
trebuie să zaţi , se face
lumineze; aplicând o tensi-
- se ating A C A A C une alternativă ,
-0- î nseriată cu un
şi P (cu o
şurubelniţă sau bec cu tensi-
- B + - B +
cu un conduc- unea de lucru
tor) între ele, identică cu cea
pentru o fracţi­ aplicată tiris-
une de L L Nu torului între A şi
P
secundă ; becul C, poarta fiind
se aprinde şi lăsată În gol (fig.
trebuie să 4b). La un tiris-
A A C
lumineze chiar -b- tor care rezistă
după desfa- la această tens i-
cerea contactu- 3 - B + - B + une , becul nu
trebuie să
lui A-P, atâta
vreme cât nu se lumi neze. Da că
întrerupe circui- L Do L becul luminează
tul A-C. După (chiar foarte
Po------' L...------OP
slab), ti ristorul
întreruperea cir-
cuitului A-C, nu rezistă la
becul se stinge C A A C tensiunea apli-
şi la refacerea cată şi , dacă nu
circuitului A-C s-a scurtcircui-
nu se aprinde tat A-C , puteţi
decât după o repeta Încer-
reamorsare prin 4 - B + carea la o tensi-
atingerea P-A, une alternativă
ca în cele de mai mică.
mai sus. L L Pentru aces-
te Încercări ,
po--..J ' - - ' " P becul trebuie să
ÎNCERCAREA aibă o putere

LA TENSIUNEA C C A cât mai mică , de

- 0- -b- exemplu , un bec
DE BLOCARE
K "Deschis" -Nu Nu - Tiristor bun
de 15 W
K "Închis'-Do Do- Tiristor defect
Pentru Încer- (frigider) pentru
carea la tensi- 220 V şi tens i·
unea de blo- unea de lucru
care, folosim un mai mare sau
bec de lanternă şi o baterie de 4,5V, care nu sunt dis- egală cu tensiunea alternativă aplicată.
tructive, adică nu pot duce la defectarea tiristorului. Puteţi
introduce În montajul d-voastră un tiristor ast-
Determinarea nedistructivă a tensiunii de blocare a fel Înercat şi dacă este bun, ansamblul trebuie să
tiristoarelor nu se poate face În condiţii de amator. funcţioneze .

TEHNIUM martie 2003 5

- - - - - - - - - CONSTRUCTORUL ÎNCEPĂTOR - - - - - - - - -
pornit/oprit
Pagini realizate de fiz. Alexandru MĂRCULESCU
În cele ce urmează propun con-
structorilor începători realizarea
unui montaj de telecomandă , care
prin "impulsuri" luminoase de scurtă
durată asigură trecerea unui con-
sumator de reţea din starea pornit în
starea oprit şi viceversa. Mai precis,
la fiecare nou impuls luminos, con-
sumatorul comandat îşi inversează
starea (pornit -+ oprit sau oprit -+
pornit). cu condiţia ca între impul-
I Si92
k~i9l
i.5A
220V~
e2
4700/IF
35V
surile de comandă succesive să se
lase un interval de timp de cel puţin
1-2 s. Consumatorul comandat -
care poate fi, de exemplu , un televi -
zor situat la distanţa de maximum 5-
6 m de locul de unde se dă coman-
da - se alimentează de la priza tele-
comandată PT (vezi figura alătu­
rată). adică de la reţeaua de 220 V-,
prin intermediul întrerupătorului I şi
al siguranţei fuzibile Sig . 2, în circuit
fiind însă înseriate şi contactele k
(normal deschise - ND) ale releu lui
electromagnetic ReI. Starea releului
(anclanşaVneanclanşat) , respectiv
cea a contactelor k (închise/
deschise) este comandată prin
6
v este
intermediul unui circuit basculant
bistabil (tranzistoarele T1 , T2, T3 şi
piesele aferente). Acesta din urmă
este la rândul său comandat (în
punctul M de pe schemă) prin inter-
mediul unui etaj de fotocomandă
(fototranzistorul FŢ, tranzistorul T4 şi
piesele aferente) . In montajul expe-
rimentat de mine cu bune rezultate,
"impulsul" luminos de comandă este
dat de o lanternă (chinezească, cu
două baterii şi bec de 2,5 V/0,3 A) ,
prin apăsarea de scurtă durată a
butonului de pornire pentru "sem-
nalizare". Bineînţeles , În prealabil se
focalizează cât mai bine spotul lumi-
nos, care va fi Îndreptat spre orificiul
(din cutia montajului) În spatele
căruia a fost montat fototranzistorul
FT. Constructorii care dispun de
LED-uri cu emisie În i nfraroşu (IR)
de bună calitate (directivitate pro-
nunţată, curent absorbit de cel puţ in
100 mA) pot înlocui lanterna cu un
"breloc" (emiţător) conţinând LED-ul
IR respectiv, sursa lui de alimentare
sigură şi un buton cu revenire. Nici
utilizarea unei telecomenzi TV nu
exclusă, eventual prin
creşterea sensibilităţii la "intrare".
Montajul propriu-zis de teleco-
mandă l-am realizat cu mulţi ani în
urmă şi funcţionarea lui a fost
descrisă pe larg în TEHNIUM nr.
12/1989 (numărul retras de pe piaţă
după evenimentele din decembrie
1989, pentru singurul motiv că scria
pe el " Revistă lunară editată de C. C.
al U.T.C."). Nu voi relua aici
descrierea modului de funcţionare ,
dar le stau la dispoziţie celor intere-
saţi cu informaţiile dorite.
Modificarea pe care am adus-o
în schema de faţă se referă la blocul
de alimentare cu tensiunea continuă
de 12 V necesară releulu l Rei şi
montajului de comandă . După cum
se observă , nu am (mai) folosit
transformator de reţea, ci am apelat
la varianta alimentării cu conden-
sator serie (C1), rezistenţă de pro-
(1.,.51.40)
tecţ i e(R1), redresare bialternanţă
(PR), limitare (Dz) şi filtrare (C2). Cu
valorile indicate ale pieselor, tensi-
unea continuă obţinută este de 12 V
şi ea nu scade semnificativ la un
consum de curent de până la cca 50
mA. Dioda Zenner Dz este cu tensi-
unea nominală de 12 V; se va folosi
un model cu puterea de dislpaţie de
cel puţin 5 W (de exemplu, din seri-
ile IPRS Băneasa 1ODZ12, 20DZ12)
sau cel indicat pe schemă.
Rezistenţa de protecţie R 1, ca şi
siguranţa Sig . 1, limitează la cca
2-2,5 A curentul absorbit de conden-
satorul Ci În situaţia cea mai nefa-
TEHNIUM martie 2003
- - -- -- - --
vorabilă posibilă . Atât puntea
redresoare cât şi dioda limi.ta-
toare/stabilizatoare indicate suportă
pentru un timp scurt astfel de şocuri
de curent.
Datorită contactului galvanic
Între reţea şi montaj, la experi-
mentarea şi utilizarea unor astfel de
aparate se impune respectarea
strictă a unor norme de protecţie ,
existând pericolul de electrocutare.
Astfel, la experimentare nu se va
atinge cu mâna sau cu un obiect
metalic neizolat nici o componentă ,
atunci când montajul se află conec-
tat la reţea. Chiar după Întreruperea
alimentării, se vor lăsa 3-5 secunde
Înainte de atingerea montajului ,
timp suficient pentru descărcarea
condensatorului C1 (prin rezistenţa
RO) la o yaloare nepericuloasă de
tensiune. In fine, la realizarea prac-
tică se va avea grijă ca nici una din
piesele (electronice sau mecanice)
ale montajului aflate În contact
direct cu reţeaua de 220 V să nu
pOqtă fi atinsă din exterior cu mâna.
In rest, montajul nu ridică pro-
bleme deosebite de realizare sau de
reglaj . Releul electromagnetic Rei
(cu tensiunea nominală de 12 V) tre-
buie să anclanşeze ferm Începând
de la 10 V sau măcar 11 V, ceea ce
de regulă se şi Întâmplă . Contactele
lui k trebuie să suporte lejer curentul
absorbit de consumator, la tensi-
unea reţelei. De preferinţă, se
supradimensionează la dublu sau
chiar la triplu (contacte de 6A-8A
pentru un consum de 2A-3A) , pen-
tru a le prelungi durata de viaţă .
O precauţie curentă la astfel de
montaje de telecomandă cu lumină
o reprezintă "ecranare a" cât mai
bună posibil a elementului fotosen-
şibil faţă de iluminarea ambiarită .
Intr-adevăr, dacă fototranzistorul FT
- În cazul nostru - ar "vedea" direct
sursele de iluminare ambiantă (na-
turală sau artificială), sensibilitatea
lui la impulsurile luminoase de
comandă ar scădea considerabil.
De aceea, elementul fotosensibil se
montează În interiorul cutiei care
adăposteşte montajul, pe capsula
lui fiind introdus un tub opac de
diametru adecvat şi cu lungimea de
circa 3-4 cm , a cărui extremitate
liberă se scoate printr-un orificiu al
peretelui frontal al cutiei. Desigur,
cutia cu montajul de telecomandă
va fi astfel amplasată Încât din locul
dorit (de exemplu, din pat) să putem
"ţinti" lejer cu lanterna orificiul
respectiv, dar totodată el să nu
"vadă" direct nici veioza sau lustra,
nici lumina ven i tă prin fereastră .
Oricum , pentru reglarea Între anu-
mite limite a pragului de sensibilitate
a fost prevăzut potenţiometrul P.
TEHNIUM martie 2003
CONSTRUCTORUL ÎNCEPĂTOR - --------
VARIATO
de turatie
,
În numărul 3/2002 al lui TEHNIUM, la rubrica destinată constructorilor
Începători , am ream intit una din metodele cele mai simple de protecţie la
scurtcircuit a surselor de tensiune conti nuă , anume prin limitarea curentului de
sarcină la o valoare maximă prestab il ită , I ax' Tot acolo am prezentat o apli-
caţie practică a metodei, respectiv un variJror de turaţie pentru motoraşele de
curent continuu având tensiunea nom inală de alimentare de până la 12 V.
Alăturat vă propun o variantă a acestui montaj gândită şi experimentată
pentru alimentarea motoraşelo r de 24 Vc.C. având un consum de curent de
până la 1,5-2 A. Astfel de motoraşe , În stare bună de funcţionare, se pot
procura din talciocuri la preţuri foarte accesibile. Iar dacă se mai procură , tot
de ocazie, şi o mandrină pentru burghie de până la 5 mm diametru, cu cele
două accesorii se poate realiza o m i nibormaşină electrică , pentru operaţii de
mică putere, evident.
"Factorul limitant" pentru o astfel de tentaţie îl reprezintă, de regulă, dificul-
tatea realizării ş Vsau costul unui alimentator capabil să furnizeze tensiunea de
cel puţin 24 V la curentul de 2A, care În plus să fie obligatoriu şi protejat la
scurtcircuit ş i, de preferinţă, să permită şi reglajul manual al tensiunii În plaja
0-24 V.
Am revenit asupra montajului amintit tocmai pentru că În momentul de faţă
se pot procura la preţuri convenabile diverse tipuri de transformatoare cu 2 x
12 V În secundar, care s u po rtă lejer 1,5-2 A (pentru intervale scurte de timp,
chiar 3 A), ca de pildă cele " rămase" ca piese de schimb pentru aparatura
electroacustică scoasă din fabricaţ i e sau cele recuperate din calculatoare,
maşini electrice de scris etc.
Personal am procurat din talcioc un transformator GOLD (China) de 220
V/2 x 12 V, care suportă În secundar 2 A. Folosind cele două secţiuni secun-
dare În serie, după redresare şi filtrare conform schemei alăturate am obţinut
PR r -, ",
,......-C::J---?'"--.,
KBU6M
+
220V- ",
O.:JA
Tr .COlD (Chino )
220V/2,' 2V
În gol (fără sarcină) o tensiune continuă de circa 34 V. Având astfel o "rezervă"
suficientă de tens iune, am aplicat procedeul amintit de protecţie la scurtcircuit
ş i reglaj , folosind componentele Indicate În figură , adică: pentru reglaj, un
potenţi ometru P bobinat de 1 kn/20 W; pentru protecţie , un tranzistor
Darlington T O de tip 2N6059 (Motorola) , pe rad iator uzinat cu "aripioare" cu
dimensiunile orientative de 125 mm x 60 mm şi un rezistor bobinat R2 de circa
0,33 DJ2 W (realizat din constantan sau man~anină cu diametrul de 0,8-1
mm). Diodele din circuitul de protecţ i e pot fi de tiP F112, F307, F407, 1N4007
etc. Fireşte , tranzistorul Darlington poate fi de orice tip (NPN)) care suportă un
curent emitor-colector de cel puţi n 3 A (de exemplu, KD367B etc.).
Singura problemă practică o constituie ajustarea experimentală a valorii
rezistenţei R2 astfel ca limitarea de curent să fie la valoarea dorită - În exem-
plul de faţă la 2A. Pentru aceasta, rezistorul R2 se supradimensionează iniţial
(o rezistenţă de circa 0,5 il), după care se scurtează treptat, măsurând cu un
ampermetru curentul absorbit Între bornele de iEl.şire (deci, În scurtcircuit pe
şuntul ampermetrului c.c. pus pe scala de 3 A). Inainte de proba "pe viu" qu
ampermetrul, este indicat totuş i să se verifice dacă limitarea funcţionează . In
acest scop la i eş i re se conectează o sarci nă de 24 V/1-2 A (bec sau grupare
serie de becuri auto), după care se scurtcircuitează bornele de ieşire cu un
obiect metalic, pentru a ne convinge că tensiunea de ieşire "cade" la zero
(becurile se sting complet). Abia după aceasta vom Începe măsurarea curen-
tului de limitare ş i ajustarea lui, prin scurtarea lui R2, la valoarea dorită .
7
------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR------------------

AMPLIFICATOR AF
pentru AUTO
Elev Radu UNGUREANU

În revista TEHNIUM s-au publicat foarte multe

BOOTSTJ
scheme de amplificatoare de audiofrecvenţă (AF) OUT 1
cu componente active discrete (tranzistoare şi +VS 8 7 6 5
OUT 2
tuburi electronice) şi mai puţine cu circuite inte- •
~
o BOOTSTF
o
N GND 741N
grate. '"
o~

•
+ IN 2
Articolul de faţă se referă la un amplificator de SIIRR
2 3 4

AF stereo cu circuitul integrat de putere speciali- +

zat TDA 2004 (figura 1) şi cu două ampiificatoare
operaţionale integrate de uz general, ~A 741 N
(figura 2). Schema de principiu este prezentată În
figura 3. EI poate amplifica semnalele provenite
de la ieşirea unui radioreceptor ("IN TU NER") sau
a unui casetofon ("IN MAG"), asigurând la cele
două boxe o putere suficientă pentru o audiţie
bună În habitaclul unui autoturism.
Ansamblul este format din două canale iden-
tice preamplificatoare, prevăzute cu circuite de
control al tonului (Baxendall), şi un amplificator
final stereo.
Evitând un circuit imprimat unic, care este
neproductiv, vom realiza două circuite imprimate
identice pentru cele două canale preamplifica-
IN 1
1 2
toare, şi un al treilea pentru final. În figura 4a se dă desenul
cablaj ului imprimat pentru un canal de preamplificare. Trebuie
executate două asemenea cablaje. Atragem atenţia cititorilor că
desenul cablajului (aşa cum se şi observă) este văzut dinspre
partea componentelor, dar el trebuie făcut pe dos (în oglindă).
În figura 4b este dată echiparea cu componente, care nu au
mai fost numerotate, dar care se pot urmări uşor cu ajutorul
schemei de principiu. Precum se vede, cablajele au o porţiune
mare de masă permiţând prinderea cu nişte colţare în interiorul
boxei amplificatorului. Vor fi plantaţi pinii necesari pentru legă­
turile plăcuţelor la potenţiometrele de panou, alimentare, etajul
final etc.

3 10,u
+ I----i
10KO
lQKO
.'6V

IN looKO
TUNER

l00,u
+H
+16V
10,u
10KO + I----i
IN
"AG.
+16v
'OOKO J,JKO

looKO

l00KO lKn l00,u

'-C:::::r-~+ H
J.JKn l00KO J.JKO

TEHNIUM martie 2003

8
------------------- CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR -------------------

14

::---
%1 35 140 35
I I

O
C)~-;~,~: I
I
I S..
I
I
I

:~:
~

i- i- ---- -- -- ----- ~
.1 ~ __

..,'"

În figurile 5a şi 5b sunt date (tot la scara 1:1)

o desenul cablaj ului imprimat şi desenul de

©~~~ ©
echipare cu componente pentru etajul final
amplificator.
Referitor la cablaj este valabilă aceeaşi

O- -O
IN
TUNER VOL S TON VOL O
IN
MAG
observaţie că este văzut dinspre componente.
Amplificatorul a fost montat Într-o boxă 140 x
- 0- 70 x 35 mm (figura 6) din tablă de AI cu
grosimea de 2 mm realizată din două bucăţi În
formă de U, la cotele arătate În figura 7.
Panoul frontal, care poate avea sau nu şi o
mască, se prezintă ca În figura Ba. În figura Bb
Olr S Olr o
este prezentat panoul spatelui boxei. După cum
se vede, amplificatorul nu are alimentator pro-
priu şi cum alimentarea directă numai cu 12 V de
-b-
la acumulatorul autoturismului nu dă satisfacţie
deplină, este necesar un convertor DCIDC care
să dea la ieşire cel puţin 16 V şi 1 A.

TEHNIUM martie 2003 9

- - - - - - -- - - LABORATORUL UNIVERSITAR

A II
Lucrare realizată În cadrul Laboratorului de fizică al Universităţii "Politehnica" Bucureşti,
sub conducerea domnului prof. dr. ing. fiz. George Ionescu

1. Scopul lucrării T (notat cu cifra 3) .

Scopul l ucrării este Semnalele emise de
studiul atenuării expo- acesta sunt amplificate

ţt ~ i5
nen ţ iale a lum inii În de un montaj miniatu-
materiale semitrans- rizat, introdus Într-o car-
parente ş i posibilitatea casă din plastic;
Îmbunătăţiri i il uminării această carcasă la rân-
I
folosind oglinzi. I ~. I Redresor dul ei poate fi mutată
2. Teoria lucrării
Intens itatea ener-
2 ,
I
2
I T
I
Fir de
din loca$ul 3A (care
prime$te atât lumina din
get i că a luminii se I : olimentore fascicul, cât $i lumina
exprimă prin energia I I reflectată de oglinzile
F. I L. F. I L. I
fluxului de lumină
I I
. I
Instrument
2), În loca$ul 38 din in-
transm i să Într-o unitate T electric cinta lipsită de oglinzi,
de timp printr-o unitate t t I dar În care În Iăca$urile
de s u p rafaţ ă transver-
sală pe d i recţ i a de
I I 38 : 4
d I speciale din drumul
razei de lumină pot fi
propagare a luminii

I =!lt>.~A . Ca unitate
J;ţr~ J introduse plăcuţele
atenuatoare 5. Montajul
electronic este alimen-

de măsu ră avem: [ll=

1 Sem no l electnc
Js-1 m- 2 . La trecerea
printr-un material
absorbant de energie, scăderea i ntensităţ ii
Într-un strat de grosime x se poate scrie sub forma:
- !lI = !ll!lx, unde termenul !l este a$a-numita "constan-
tă de atenuare"; trecând de la diferenţele finite !lI $i !lx
(care pot fi determinate experimental) la diferenţia le dl
$i dx, obţinem ecuaţia diferenţială: -. dl = !lldx, cu ~o(uţia permetru cu o rezistenţă adiţională În serie.
I = I e-!lX, unde 10 este mtensltatea energetica la
intra;9a În material (pentru x = O). Folosind traductoare
fotoelectronice, intensitatea luminii incidente pe traduc-
tor (detector) produce un semnal electric proporţional,
care poate fi măsurat $i afi$at pe/cu un instrument de
măsură corespunzător.
3. Montajul experimental este reprezentat În figura
1. EI cuprinde două becuri de 30W (notate 1) care emit
lumină În toate direcţiile (notată F.L.) pentru fasciculele
de lumină care trec de la becuri la traductorul de lumină
tat la 12Vc.c. de la
redresorul 6, care este
- - - - - - -...... legat la reţeaua R (7). În
montaj se folosesc
două elemente sensibile la lumină:
a) o fotodiodă urmată de un tranzistor BC 252 (fig. 2);
b) o fotorezistenţă montată ca În schema din figura 3,
unde elementul sensibil la lumină este fotorezistenţa FR.
Voltmetrul cu Ri >10kn/V este de fapt un microam-
N.B. La noi plusul este pus la masă!
Montajul co nţin e deci două traductoare de lumină , şi
anume o foto rezisten ţă, respectiv o fotodiodă . Acestea
sunt conectate În două montaje distincte. Un montaj
este format dintr-un traductor conectat Între colectorul şi
baza unui tranzistor.
Circuitul de alimentare pentru elementul fotosensibil
este realizat de joncţiunea BE a tranzistorului BC 252 şi
rez iste n ţa de 1,S/(Q. conectată Între emitorul tranzistoru-
lui ş i plusul montajului. Tranzistorul este de tip pnp.

10 TEHNIUM martie 2003

 LABORATORUL UNIVERSITAR - - - - - - - - - -

Montajul poate fi alimentat Într-o plajă de tensiune 6 4.8. Se repetă experienţa cu plăcuţele de culoare
-;-15 V. Se foloseşte o tensiune de 12 V. verde şi roşie , care acţionează ca nişte filtre de
"Deschiderea" tranzistorului se face În funcţie de lumină .
intensitatea luminoasă , iar variaţia deschiderii tranzis- 4.9. Din reprezentarea In 1= f(x) , unde unei plăcuţe Îi
torului se pune În evidenţă prin măsurarea tensiunii care corespunde o grosime de 3 mm, se află coeficientul de
cade pe rezistenţa de 1,8 kn. O dată reglate tensiunile, atenuare (fig. 4).
se poate trece la determinarea coeficientului de ate- Avem: 1= 'oe-!1X
nuare a luminii În diferitele materiale. J.lxtotal = In
I
T'
unde Xtotal = 12 mm.
Conectarea foto-
diodei sau a
- ....-- 4.10. Se va aprecia
fotorezist enţei se 12Vcc
Lumină (+)-----. apoi cum scade inten-
realizează cu aju-
torul unor jack-uri
terminale, care se
:: R
Sursă de
sitatea luminii prin pro-
bele de sticlă givrată
Element alimentare
conectează la in- BC252 standard
verde şi roşie şi se va
troductor
strumentul de mă­ de lum i nă aprecia partea din
Voltmetru spectrul luminii emise
sură. Studenţii vor
observa că unul din de sursele de lumină,
montaje este cu 1,BKO corespunzătoare părţii
mult mai sensibil roşii, respectiv verzi a
decât celălalt şi vor (+r--_---'
spectrului.
folosi plaja de
4.11. Se va repeta
măsurări preferată.
determinarea pentru
4. Modul de lucru
4.1. Se conectează redresorul de alimentare la reţea. secţiunea care foloseşte oglinzi a montajului (se pot ţine

4.2. Se introduce traductorul Într-unul din lăcaşurile
3A sau 39 (adică se alege tronsonul cu oglinzi sau tron-
sonul fără oglinzi).
4.3. Se alege cu jack-ul de conectare unul din cele
două montaje electronice.
4.4. Se măsoară diferenţa de intensitate luminoasă
(semnalul de ieşire) dacă se aplică şi un reflector supli-
mentar de lumină (ca un "tavan" sau perete superior al
cutiei cu oglinzi).
4.5. Se introduce traductorul electronic În lăcaşul 39,
iar jack-ul de conectare a instrumentului În poziţia cores-
punzătoare semnalului de răspuns maxim.
probele de sticlă cu mâna, uşor Înclinate faţă de verti-
cală), observând contribuţia oglinzi lor la mărirea inten-
sităţii luminii incidente pe detectorul de lumină (calitativ) .
Se va considera CE intensitatea luminii 'total ;: I roşu +
Iverde + Isupllmentar faţă de roşu sau verde.
5. Întrebări suplimentare
1) De câte ori creşte intensitatea luminii dacă folosim
oglinzi, faţă de culoarul lipsit de oglinzi laterale?

Reteo
de c.o.

4.6. Se introduc pe rând sticlele mate În lăcaşurile

respective, citind indicaţiile instrumentului electric.
~ ______________ J
o 3 6 9 12 15 mm

4.7. Se Întocmeşte tabelul următor:

Fără plăcuţă Cu o plăcuţă Cu două 2) Ce contribuţie procentuală aduce oglinda supli-
plăcuţe mentară de sus (adiţionaIă) În cele două cazuri?
3) Ce ştiţi despre fotometrie?
Intensitate 4) Ce este candela, ce este fluxul luminos şi ce este
relativă
o mărime fizico-fiziologică?

TEHNIUM martie 2003 11

- - - - - - - - - - LABORATORUL UNIVERSITAR - - - - - - - - - -
LA80RAT R I T
de măsurări electrice, electronice
,si , virtuală
instrumentatie
www.lmeiv.go.ro
Gabriel Florian MANEA
Rezumat
Scopul proiectului este acela de a sistematiza infor-
maţii În format electronic din domeniul ingineriei elec-
trice, de a stimula şi favoriza dezvoltarea largă şi coe-
rentă a cunoştinţelor studenţilor care desfăşoară acti-
vităţi de cercetare În domeniu . Scopul proiectului este
corelat cu tendinţa generală de evoluţie către Societatea
bazată pe cunoaştere şi comunicare, cu Strategia
naţională de informatizare, respectiv cu prevederile
recentelor documente ale UE privind "e-Europe".
Laboratorul urmăreşte:
./ Aplicaţii pentru formarea abilităţii de utilizare a
instrumentelor de măsurare cu specific ingineresc;
./ Prezentarea de documentaţii privind tehnologii,
instrumente şi echipamente pentru noi tipuri de activităţi
la distanţă şi În reţea, specifice lucrului În spaţiul virtual.
Introducere
Dezvoltarea spectaculoasă a Internet-ului a creat noi
posibilităţi pentru cercetarea şi educaţia În domeniul
ingineriei. Dintre acestea, de mare interes se bucură
astăzi laboratoarele virtuale.
Prin termenul de Instrumentaţie Virtuală se
Înţelege utilizarea unui computer, dotat cu echipamente
periferice de intrare şi ieşire specializate, pentru a simu-
la caracteristicile şi funcţionarea unui instrument sau
sistem de măsurare, de testare sau de Înregistrare a
datelor.
Aplicaţiile software Înlocuiesc astfel componente
estima te a reprezenta 80% din circuitele unui aparat de
m~surare sau testare specializat "clasic". Software-ul
care realizează aceste funcţiuni posedă În majoritatea
cazurilor o interfaţă grafică având acelaşi aspect ca şi
cel al panoului frontal al unui aparat de măsurare.
Instrumentul virtual , În tehnologia măsurărilor,
poate fi interpretat astfel:
• controlul de la distanţă al instrumentelor de
măsură prin intermediul calculatorului personal ca(e
memorează, evaluează şi reprezintă datele măsurate. In
concordanJă cu această noţiune, datele sunt achiziţio­
nate de catre instrumentele de măsurare speciale inter-
faţate cu calculatorul şi transmise acestuia prin inter-
mediul unui cablu serial sau paralel;
• calculator echipat cu aplicaţii software specia-
lizate.
În concluzie, se poate aprecia că Instrumentaţia
Virtuală are, datorită flexibilităţii şi versatiiităţii sale, un
potenţial imens pentru cei ce lucrează În domeniul edu-
12
L
caţiei, ştiinţei şi tehnologiei, indiferent de gradul lor d€!o
specializare sau de nivelul de calificare.
Prezentare laborator virtual www.lmeiv.go.ro
Proiectul urmăreşte utilizarea eficientă a resurselor
materiale În scopul realizării obiectivelor proiectului ,
prin:
~ realizarea unui laborator virtual În domeniul
ingineriei electrice, care include instruire, consul-
tanţă/asistenţă tehnică , informare-documentare on-line
pentru studenţi-viitori ingineri cu ajutorul Internet-ului.
Laboratorul Virtual este găzduit gratuit de serverul
gO.ro şi este compus În mare din două părţi : aplicaţia de
măsurare on-line cu ajutorul multimetrului sau oscilo-
scopului a unui semnal generat şi o parte de resurse
pentru studenţi (programe pentru download, cursuri on-
line, tuloriale etc.). Totul se găseşte la adresa de INTER-
NET http://www.lmeiv.go.ro.
Site-ul se Înti nde pe mai mult de 30Mb şi ocupă mai
multe conturi de webhosting gratuit, după cum am
menţionat mai sus, contul principal aflându-se pe
serverul gO.ro, iar celelalte conturi aflându-se pe
serverul rol.ro. Transferul fişierelor (htm, html, gif, jpg ,
swf, fla , exe, zip, pdf etc.) a fost făcut cu ajutorul progra-
mului Windows Commander v.5.0.
Structura şi designul site-ului au fost realizate În
modul În care acesta să fie atractiv şi plăcut de navigat
prin site, dar mai ales s-a avut În vedere rularea În
condiţii optime de funcţionare pe mai multe tipuri de cal-
culatoare, a resurselor şi aplicaţiilor din cadrul
Laboratorului Virtual.
Pentru realizarea efectivă a site-ului am folosit pro-
gramarea HTML, DHTML, JavaScript.
Lucrarea de faţă constituie un punct forte de plecare
pentru realizarea unui website complex şi puternic de
aplicaţii inginereşti on-line şi resurse pentru studenţi.
Laboratorul Virtual prezintă vizitatorilor ca documen-
taţii următoarele resurse:
./ articole de cercetare În domeniu - măsurări
electrice, acţionări electrice;
../ tuloriale ce ajută la Învăţarea programelor cu
specific de Instrumentaţie Virtuală - LabVIEW;
../ programe pentru download -LabVIEW Student
Edition, HP VEE, PicoScope;
../ detalii despre aparate de măsurare;
./ cursuri de specialitate dar şi alte cursuri non-
tehnice.
TEHNIUM martie 2003
 LABORATORUL UNIVERSITAR - - - - - -- - - -

Simularea instrumentelor de măsurare 1:RDGS STORE-> 2:SAVED RDGS-> 3:ERROR .. .-

Instrumentul virtual reprezintă o vizualizare şi cen-
tralizare a unui sistem de măsurare complex Într-un cal-
culator p~rsonal sub forma unei interfeţe grafice cu uti-
lizatorul. In acest fel utilizatorul comunică cu procesul
prin intermediul unei aplicaţii complete compusă din mai
multe componente de măsurare individuale.
Ca aplicaţii, pe site se află o simulare În care avem
fizic aparatele dintr-un laborator de măsurări electrice
transpuse pe INTERNET. Această simulare a fost făcută
cu ajutorul programelor:
../ "Instrument Emulator", Version 1.01-
54600/34401 . căruia poate fi vizualizat un semnal electric obţinut de la
../ "Smart Capture DEMO", V1.11
Pentru semnalele care variază lent În timp, instru-
mentul de măsurare care prezintă informaţia În legătură
cu mărimea măsurată este multi metrul. Iată cum arată
platforma virtuală de măsurare a programului
Instrument Emulator:
> 7:COMMA-> 8:REVISION
E:lnput!Output MENU
1:HP-IB ADDR-> 2:INTERFACE-> 3:BAUD RATE->
4:PARITY-> 5:LANGUAGE
F:CALibration MENU
1:SECURED-> [1 :UNSECURED]-> [2:CALIBRATE]-
> 3:CAL COUNT-> 4:MESSAGE
* aparatele virtuale au unele funcţii În meniuri care nu
sunt implementate.
Pentru semnalul care variază rapid În timp, instru-
mentul de măsurare utilizat este osciloscopul cu ajutorul
generator. Informaţia de măsurare luată de la programul
Instrument Emulator şi transpusă on-site arată astfel:

Ideea simulării: am rulat programul Instrument

Emulator iar fiecare semnal generat şi vizualizat a fost
capturat video cu programul Smart Cap ture. Apoi ima-
ginea capturată a fost "spartă" În mai multe imagini de
dimensiuni mai mici care au fost "asamblate" În cod
Printre funcţiile generatorului Întălnim: sursă HTML şi JavaScript pentru a realiza simularea on-
A:MODulation MENU line.
1:AM SHAPE-> 2:AM SOURCE-> 3:FM SHAPE Se doreşte ca totul să se deruleze interactiv, astfel
... 9:FSK RATE-> 10:FSK SRC Încât am pus la dispoziţia utilizatorilor on-line un mijloc
B:SWP (Sweep) MENU modern de a intra În contact, eventual cu un cadru
1:START F-> 2:STOP F-> 3#SWP TIME-> 4:SWP didactic care este conectat, În timp real , să spunem
MODE atunci când realizează simularea şi are nelămuriri -
C:EDIT MENU chat-ul.
1:NEW ARB-> [2 :POINTS] .. .. -> [6:SAVE AS]-> De asemenea, sunt oferite utilizatorilor care se
7:DELETE Înscriu În grupul de discuţ i i pe teme de măsurări elec-
D:SYStem MENU trice sau electrotehnice, trimestrial şi pe viitor lunar,
1:0UT TERM-> 2:POWER ON .... -> 5:COMMA-> scrisori electronice cu caracter informativ care doresc s ă
6:REVISION prezinte ultimele noutăţi pe piaţa mondială a ingineriei
E:lnput!Output MENU electrice şi informează abonaţii forumului de discuţii cu
1:HPIB ADDR-> 2:INTERFACE-> 3:BAUD RATE-> evenimentele din domeniu , prezentările pe teme
4:PARITY-> 5:LANGUAGE inginereşti, electrical news.
F:CALibration MENU O dată ce aţi vizitat interesantul şi utilul nostru
• 1:SECURED-> [1 :UNSECURED]-> [2:CALIBRATE]- Laborator, vă rugăm să vă Înregistraţi În cartea de
> 3:CAL COUNT-> 4:MESSAGE oaspeţi şi să menţionaţi ce anume lipseşte de pe site-ul
nostru.
Astfel, site-ul nostru se integrează perfect În industria
electronică eLearning - este o industrie relativ nouă şi
neexplorată ce presupune acoperirea unui set de apli-
caţii şi procese vaste bazate pe Învăţarea cu ajutorul
calculatorului. eLearning Înseamnă distribuirea conţinu­
tului informaţie i pe cale electronică: media, Internet,
Intranet.
eLearning este mult ma! precis definit decât
învăţămăntul la distanţă . Aşadar, vom contibui şi noi la
dezvoltarea acesteia.
Printre funcţiile multimetrului Întâlnim: Astfel, am creat un loc unde studenţii se pot angaja
A:MEASurement MENU Într-un dialog În loc de o simplă absorbire a unei
1:AC FILTER-> 2:CONTINUITY-> 3:INPUT R-> expuneri. Ei pot Întrerupe şi redirecţiona fluxul de infor-
4:RATIO FUNC-> 5:RESOLUTION maţie, Îi pot modifica complexitatea, viteza cu care este
B:MATH MENU comunicată şi felul În care este prezentată. Ei pot să
1:MIN-MAX-> 2:NULL VALUE ... -> 6:HIGH LlMIT-> controleze elementele experienţelor sofisticate com-
7:LOW LlMIT binând audio-video-text şi grafică Într-o singură realitate.
C:TRIGger MENU
1:READ HOLD-> 2:TRIG DELAY-> 3:N SAMPLES
D:SYStem MENU (Continuare În pag. 19)

TEHNIUM martie 2003 13

--------~---------------TEHNIUMPC -------------------------

pe el. Variaţia de tensiune este

Cornel ŞTEFĂNESCU
În cazul În care nu se efectuează
o Întreţinere periodică a calculatoru-
lui, din cauza prafului, turaţia venti-
latorului procesorului scade sau se
blochează, temperatura creşte ,
ducând la o serie de rateuri În
funcţionare sau la distrugerea pro-
cesorului, care este o componentă
Fiind alimentat cu curent con-
stant (10mA-30mA) , variaţia tensiu-
nii de pe bec este direct proporţio­
nală cu variaţia rezistenţei becului,
deci dacă turaţia scade, curentul de
aer scade, filamentul se Încălzeşte
mai mult, determinând creşterea
rezistenţei şi implicit a tensiunii de
monitorizată În permanenţă de cir-
cuitul amplificator operaţional
(~A 741), care lucrează În buclă
deschisă În montaj de comparator.
Acesta comandă dioda LED care
este montată pe panoul exterior
pentru avertizare. Montajul se ali-
mentează cu tensiunea de + 12V
din calculator şi filamentul se po-
ziţionează deasupra ventilatorului
la 1cm-2cm. Reglajul circuitului se
efectuează separat pe masa de
montaj; se al i mentează cu tensiune
+12V, potenţiometrul R1(100 kn),
de preferinţă multitură , poziţionat În

u,
R1
100k

., . LED

bec f .r. balon

foarte scumpă. La calculatoarele

din noua generaţie aceste probleme
nu se pun pentru că temperatura şi
turaţia ventilatorului sunt monito-
rizate În permanenţă.
Circuitul propus (fig . 1)
sesizează, În timp foarte scurt,
micşorarea turaţiei sau oprirea ven-
tilatorului şi avertizează optic şi/sau
sonor această defecţiune . Ele-
mentul principal este un bec
miniatură (de lanternă) În stare
bună , la care se Îndepărtează cu
mare grijă balonul de sticlă . Se ştie
că la becurile cu filament, rezistenţa
partea de jos spre masă , Iedul tre-
buie să fie aprins. Din această po-
ziţie se acţionează asupra
potenţiometrului R1 până când
Iedul se stinge; În acest punct se
inversează reglajul lui R1 până la
aprinderea din nou a ledului ,
moment În care reglajul este gata.
Pentru verificare, suflaţ i uşor
asupra filameotulu i şi Iedul trebuie
să se stingă . In montaj s-a utilizat
':--:·O~
-
un bec de 24V/1,2W. Rezistorul R2
poate fi Înlocuit cu un semireglabil
de 100 ohmi. Dacă puterea disipată

~'.:<[j' - ---
acestuia creşte cu temperatura. de tranzistorul din generator (SC
Această proprietate a fost folosită şi
În montaj; becul este alimentat
dintr-un generator de curent con-
- _ _ filA
177 ,251) este mare, se recomandă
Înlocuirea sa cu un tranzistor de
medje putere, SD 136, 138, 140
stant (T1 , R2, R3, D1 , D2) mult mai - - I!J k
etc. In figurile 2 ş i 3 sunt prezentate
mic decât cel nominal , şi introdus În Qnd
1- -1 cablajul şi planul de implantare cu
curentul de aer debitat de ventilator. Al componente electronice .
~

TEHNIUM martie 2003

14
-----------------------TEHNIUMINTERNET------------------------

Limbajul HTML-Hyper Text Markup Language

este limbajul general valabil utilizat pe web, fiind de fapt
implementarea simplă a limbajului SGML-Standard
Generalized Markup Language; în acest mod se pot
crea documente hipertext pentru paginile de web.
Vom realiza astfel, pe propriul calculator, un SITE
de web, care în final îl vom publica pe INTERNET. De
acum înainte vom avea grijă ca atunci când ne conec-
tăm la INTERNET şi navigăm pe WEB, să comparăm
multitudinea de informaţii frumos afişate şi riguros ordo-
nate în browser-ul nostru cu paginile de web scrise de
noi în format HTML. Informaţia poate fi prezentată pe
web în diverse forme : tip text, grafic, tabelar sau se pot
afişa chiar ecuaţii.
Vă propun să intrăm direct în miezul problemei şi să
începem să creăm primul nostru document HTML; vom
înţelege codul de programare pe măsură ce vom lucra
cu el. Vom porni de la ipoteza că avem la dispoziţie
resurse minime (calculator de nivel minim ca perfor-
manţă, lipsa unor editoare de pagini de web care nece-
sită licenţă de folosire). Pentru aceasta este nevoie să
deschidem un Notepad (utilizând sistemul de operare
Windows, mergeţi cu mouse-ul deasupra butonului
Start şi urmaţi calea: Programs>Accessories>Notepad)
în care vom introduce secvenţa noastră de programare
HTML. În fereastra de Notepad vom scrie:
EAD>
<TITLE>Prima pagina de web<!r1Tl.E>
</IIEAD>
<BODY>
<P align="ccnter"> Bine ati venit<!P>
j~~~:
I <br>
<p>pagina in constructie
<br>
<center>
<a hrcf.=.. mailto:gabrielm@go.ro..>Email : gabrielm@go.ro</a>
</ccnter>
</BODY>
</HTML>
După ce am terminat de introdus codul vom urmări
paşii:
1.Vom salva într-un fişier cu extensia _htm sau
.html urmând comenzile : File>Save As
2.Alegem ca opţiuni Save in: Desktop, File name:
index.htm, Save as type: AII Files(* _*)
3.Apăsăm pe Save
4.Închidem fişierul Notepad
5.Pe Desktop vom găsi fişierul reprezentat de
iconiţa: ".
6.Acum vom da click pe el şi ni se va deschide
browserul care ne va afişa conţinutul primei pagini de
web.
paginilor
Web Designer, Gabriel Florian MANEA
Structura documentelor HTML
Tot ce se scrie într-un document HTML este
încadrat de tag-ul <HTMl><lHTMl>
Documentul începe cu descrierea antetului -
delimitat de tag-ul <HEAD></HEAD>. În cadrul acestui
tag se mai regăsesc alte tag-uri, opţional, precum:
<TITLE><!TITLE> şi <META>
Apoi urmează corpul documentului, delimitat de
tag-ul <BODY><lBODY>
Iată tag-urile care nu lipsesc din orice document
HTML, cu explicaţia lor:
<HTMl> defineşte începutul şi sfârşitul docu-
mentului
<HEAD> ÎncepuVsfârşit antet document
<TITLE> începuVsfârşit titlu document - acel text
care se afişează În bara albastră din partea cea mai de
sus a ferestrei browserului
<BODY> ÎncepuVsfârşit document propriu-zis
Acest limbaj - HTML - include o mare diversitate
de marcatori-tag-uri.
Exemplu: <nume tag> text .... text <lnume tag>
Tag-ul reprezintă codul care se introduce În paran-
tezele unghiulare. Tag-urile pot fi:
Singulare, regăsim doar tag-ul de Început - exem-
plu: <p> , <br>, <img>, <hr>
Pereche, reprezentate de tag-ul de început <title>
şi tag-ul de sfârşit <ltitle>
De asemenea, tag-urile pot fi simple sau pot avea
mai multe atribute cu argumente de genul:
Exemplu: dag atribut="argument"> text <ltag>
Exemplu: <TABLE BORDER="1" CELLPADING="1"
WIDTH="100%">
<!TABLE>
<TABLE> este tag-ul pentru crearea unui tabel
BORDER reprezintă grosimea bordurii de
Încadrare a tabelului, iar cifra 1 dintre ghilimele este
argumentul bord urii.
WIDTH specifică procentul de ocupare a tabelului
din suprafaţa ferestrei.
(Continuare În pag. 35)

TEHNIUM martie 2003 15

-------------POŞTA REDACŢIEI-----------

• Ilie STOICA - Urziceni Schema este luată din revista

Vă mulţumim că aţi răspuns cu poloneză "Technicke Novine" şi a mai
promptitudine apelului nostru, ceea fost publicată În TEHNIUM .
ce ne Îndreptăţeşte să credem că Este vorba de un receptor-emiţă­
sunteţi un cititor fidel al lui TEHNIUM, tor de mici dimensiuni cu raza de acţi­
care Înţelege nu numai să be- une de până la 1 km şi lucrează pe
neficieze de experienţa mediatizată frecvenţa de 27MHz.
prin revistă , ci şi să contribuie la
Îmbogăţirea şi diversificarea ei te-
Receptorul este de tip detector
matică . Am reţinut ca interesant şi util superreacţie, care aplică semnalul
articolul propus de dv. - Convertor unui amplificator obişnuit AF.
simplu CCIR/OIRT - şi, după cum Tranzistoarele sunt EFT353 În ampli-
vedeţi , l-am şi inserat În numărul de ficatorul audio, EFT317 În etajul de
faţă al revistei. Vă aşteptăm şi cu alte emisie şi În etajul superreactiv. Se pot
articole şi , dacă mai aveţi prieteni sau folosi Însă şi tranzistoare npn cu sili-
colegi pasionaţi de construcţii ama- ciu, caz În care vom inversa bornele
toriceşti , invitaţi-i să "pună umărul" şi bateriei de 9V.
ei la realizarea revistei. Bobina L1 de la receptor are 8
spire CuEm 0,4, bobinate pe un
• Done Filip ARAMĂ - Braşov suport prevăzut cu miez de ferită .
Vă mulţumim pentru urări şi pen- Bobina L2' din emiţător, are 10 spire
tru cuvintele frumoase la adresa lui
TEHNIUM . bobinate În aer (CuEm 0,6), cu
Ştim că sunteţi un colaborator
diametrul bobinajului 6 mm şi pas 0,5.
apropiat al revistei şi tocmai de aceea Prizele sunt la spira 5 pentru antenă
ne pare rău că nu am găsit articolele şi spira 7 pentru modulaţie şi
pe care spuneţi că ni le-aţi trimis. polarizare.
Dacă aveţi posibilitate , trimiteţi-le din Şocurile din emitorul lui T 1 şi
nou . Este posibil să fi dispărut când colectorul lui T 4 au câte 25 de spire
s-a făcut "curăţenie" generală prin CuEm 0,25, bobinate pe un mic
redacţie , o dată cu colecţia TEHNIUM , cataloagele, suport. Antena este un fir lung de 70-100 cm.
c ărţile şi revistele adunate timp de 30 de ani ...
Oricum, noi vă aşteptăm să reluaţi colaborarea cu • Neacşu Petre NICOLAE - Zimnicea
TEHNIUM . Vă mulţumim pentru călduroasele salutări şi suntem
de acord cu dv. În privinţa periodicităţii: da, lui TEHNIUM
• Robert VĂDUVA - Craiova
Mulţumim pentru urări. Toţi electroniştii pricepuţ i qe i-ar "sta bine" să redevină revistă lunară - şi poate că va
"azi" au fost "ieri" Începători. Totul e să perseverezi. lţi redeveni - dar deocamdată ea rămâne cu apariţie
prezentăm o schemă de emiţăto r - receptor portabil trimestrială , cel puţin anul acesta.
WALKY-TALKY (cum ar zice domnul Pruteanu , Ne bucură că vă plac rubricile noastre noi şi pentru
"mergând ş i vorbind"). că sunteţi student la Automatică şi Calculatoare, vă
invităm să colabo-
raţi la rubricile
Tehnium Internet şi
Tehnium PC.
Am primit arti-
colul dv. cu alarma
20n şi l-am selecţionat
pentru publicare. Pe
viitor, dacă aveţi
posibilitatea, e bine
să daţi şi schiţele de
cablaj şi de
amplasare a com-
ponentelor.

• Vasile BUZEA
- Slobozia
Schemele pro-
puse de dv. sunt
prea "complicate"
pentru a constitui
construcţii de ama-
tor, adică fezabile cu
ce are omul În
gospodărie. Mai
reveniţi!

16 TEHNIUM martie 2003

------------POŞTA REDACŢIEI------------
• Ovidiu MIHĂILESCU - Bucureşti
Vă mulţumim pentru urări şi pentru gândurile bune
pe care le nutriţi faţă de TEHNIUM. Am reţinut pro-
punerea dv. referitoare la rubricile "Ecologie tehnică",
"Noutăţi tehnice" (În ajutorul constructorilor amatori).
Revista TEHNIUM , fiind a constructorilor amatori, nu
poate publica articole pur teoretice referitoare la unele
probleme tehnico-ştiinţifice, ca de exemplu
"Supraconductibilitatea". Un Încărcător al acumulatorului
de la un radiotelefon celular tip GSM de la reţeaua de
220 V sau de la un acumulator auto de 12 V sau 24 V
vom publica În viitor. La fel , articole despre conver-
toarele cu tiristoare. Pentru IRF720 şi IRF830 nu avem
un catalog, dar ... o să căutăm.
Ne surprinde că dv. , ghid turistic călător, nu aţi dat,
pe unde aţi umblat, de numerele 1 şi 2 ale revistei! Ce
aţi zice de un abonament?
Dacă ne mai scrieţi, faceţi-o, vă rugăm , mai lizibil.
• Viorel BELGHIRU - Buzău
Un panou fotovoltaic (solar) nu poate fi realizat În
regim de amator. În ţară se construiesc astfel de panouri
şi există şi câteva firme care importă şi oferă la vânzare,
dar sunt foarte scumpe. De exemplu, un panou solar
care ar putea Încărca un acumulator de 12 V cu un
curent până la 3,9 A costă ... 361 lire sterline! Despre
generatoarele eoliene s-a scris În revista TEHNIUM
{ultimul articol, despre rotorul SAVONIUS În nr. 4/2002).
In numărul de faţă publicăm un tabel comparativ. Pentru
modemul solicitat nu ne-aţi furnizat suficiente informaţii
despre modul cum doriţi să-I folosiţi. Puteţi discuta
această problemă cu colaboratorul nostru ing. Vasile
CIOSĂNIŢ A, secretarul Federaţiei Române de
Radioamatorism, la telefon 315 55 75 şi veţi primi detalii.
• 1. DĂESCU - Bucureşti
Mulţumim pentru urări, pentru consideraţiile şi remar-
cile făcute cu privire la TEHNIUM.
Afirmaţi că "marele adversar al electronicii" este cal -
culatorul electronic. Nu vă Împărtăşim opinia. Noi sun-
tem convinşi că "maşina electronică de calcul" (cu vari-
anta ei actuală, PC-ul) este un "nepot" al electronicii şi
constituie cea mai mare invenţie a secolului 20, Încheiat
de curând, mai mare decât oricare alta, avionul , bomba
atomică, nava cosmică etc.
Vă reamintim că revista TEHNIUM este revista con-
strucţiilor practice de amator (mecanice, electrotehnice
şi electronice), realizabile cu materiale ieftine şi cu scule
puţine, manuale, existente În gospodărie. Revista pro-
movează construcţiile "HOME-MADE" (făcut-acasă).
O centrală termică de bloc sau de apartament n-o
recomandăm cititorilor ca fiind fezabilă "HOME-MADE".
Explodează, câteodată, şi cele omologate, produse
industrial, deci nu e cazul să ne ocupăm cu o astfel de
problemă. Nu ne ocupăm, În acelaşi timp, nici de cal-
culele tehnico-economice referitor la Încălzire, de
descrieri tehnice, de recomandări, de comparaţii comer-
ciale şi tehnice.
Nu ne ocupăm, din aceleaşi motive, nici de con-
toarele de apă caldă şi rece (al căror principiu de
funcţionare e banal de simplu); acestea trebuie să fie
omologate, sigilate. De asemenea, nu face obiectul
revistei noastre modul de măsurare a energiei electrice
furnizate prin reţea.
TEHNIUM martie 2003
Referitor la economisirea energiei electrice, da! Aici
este un teren ferti l de activitate atât pentru dv., cât şi
pentru toţi cititorii revistei. TEHNIUM are chiar i niţiativa
organizări i unui concurs pe probleme de energie. Vă
aşteptăm În paginile revistei cu soluţii concrete, verifi-
cate practic.
Am reţinut propunerea cu privire la radiocomunicaţi­
ile cu spectru Împrăştiat (SPREAD-SPECTRUM). Fiind
o problemă relativ modernă, prin excepţie , explicăm
bazele fizice (şi mai puţin matematice, deşi le doriţi) ale
acestor transmisiuni.
Vremea tuburilor electronice de uz general, ce au
putut fi Înlocuite cu dispozitive semiconductoare, a apus.
Totuşi , În unele montaje audio se mai Întâlnesc şi tuburi
- şi aceasta nu din considerente "nostalgice", ci pentru
rezultatele deosebite pe care le dau.
În revista TEHNIUM , de-a lungul anilor, s-au publicat
multe scheme de surse de alimentare de diverse tipuri ,
echivalenţe de tranzistoare şi tiristoare. Trebuie doar ...
căutate!
Pe viitor, dacă ne mai scrieţi , vă rugăm să fiţi mai
scurt şi mai. .. punctual pe ... problemă . Ne-a plăcut sin-
tagma cu .. . 1% din pagina 1!
• Adrian BĂRBURAŞ - Zalău
Mulţumim pentru ură ri.Pentru schema de AAF publi-
cată În nr. 4/2002, tranzistoarele folosite şi echivalentele
sunt: T1 = SC 109, 173, 414; T2 = SC 177, 178, 179,
251 , 252,253, 307; T3 = SC108, 172, 413; T4 = T 5 = SC
109, 173, 413; T6 = SC 116, 177, 178, 179; T7 = T8 =
SD 135, 137, 139; T 9= SD 136, 138, 140; TlO = T11 =
2N 3005. Schema de orgă electronică este nepublica-
bilă : este veche şi. .. nu este a ta! Mai citeşte , mai Învaţă
şi revino la revistă cu scheme originale, create sau
Îmb u nătăţite de tine.
• Ionuţ BECEANU - Corabia
Mulţumim pentru felicitări. Apariţia lunară sau trimes-
tri ală a revistei este de competenţa proprietarulu i revis-
tei şi nu a colegiului de redacţie.
Nu dispunem de schema de principiu a AAF tip
AKAI-VEX 140, ci de o alta. Mai căutăm!
• Ferencz KOLOZSI - Sf. Gheorghe - Covasna
MUlţumim pentru urările şi felicitările transmise. Vom
publica În continuare şi scheme de AAF cu tuburi elec-
tronice, deşi personal nu cred că sunetul difuzorului este
mai "altfel" din cauza tubului. Calitatea sunetului depinde
de distorsiunile de neliniaritate ale AAF şi calitatea bo-
xelor (traductoare electro-mecanice) . In orice caz,
schemele actuale de AAF cu tuburi sunt din cele mo-
dernizate, fără clasicul transformator de ieşire , care limi-
tează banda frecvenţe lor audio redate. Părerea mea
pentru moda "retro nostalgică" a AAF cu tuburi este mai
simplă : fabricanţii de tuburi (care au Încetat producţia)
au stocuri enorme de tuburi fabricate deja, care trebu-
iesc valorificate Într-un fel , deci considerentele sunt .. .
economice.
• Gelu PĂUN
Mulţumimpentru Încurajări şi Îndemnuri. V-am trimis
schema de plantare solicitată la scară mărită cu 50%
prin poştă.
17
-----------POŞTA REDACŢIEI ------_ _ __ _

• George TIRON - Galaţi

Mulţumim mult pentru
aprecierile făcute la adresa
revistei. La rândul nostru ,
apreciem preocupările dv.
pentru obţinerea de energie
electrică ieftină şi prin pro-
cedee nepoluante. Revista
TEHNIUM a sprijinit şi va
sprijini în continuare efor-
turile cititorilor săi , construc-
tori amatori, în această
direcţie. Paginile revistei stau
la dispoziţia celor ce au
obţinut rezultate practice
notabile şi doresc să
împărtăşească din expe-
rienţa lor şi altora. Aţi înţe­
les ... aluzia!
Referitor la problemele
ridicate de dumneavoastră
(ce bine era dacă revista
TEHNIUM avea un birou
anexă de consultanţă
tehnică) , din păcate , deşi
ne-am interesat, nu prea am
găsit răspunsuri. . . pozitive
care să facă obiectul unei
scrisori plină de informaţii
utile. Vă răspundem prin
poşta redacţiei, aşadar,
spunându-vă că IPRS-ul nu
mai există ca denumire şi
mărime . S-a împărţit şi fabri-
ca cea mai i mportantă este
BĂNEASA S.A., cu aceeaşi
adresă. Nici BĂNEASA S.A. ,
nici institutul vecin , MICRO-
ELECTRONICA, nu fabrică
panouri solare de "talia" celor
străine (cu preţuri de speriat) ,
ci numai celule fotoelectrice
("cărămiz i" de panou).
Preţurile mari ale compo-
nentelor unei minicentrale
electrice pentru gospodărie
sunt un argument şi o justifi-
care a eforturilor constructo-
rilor amatori de a şi le realiza
singuri. Acesta este şi
motivul pentru care revista
TEHNIUM a propus şi va
organiza concursul "ENER-
GIA" care va fi sponsorizat şi
dotat cu premii. Vă aşteptăm
printre premianţi şi cu un arti-
col despre realizările dv.
Până atunci vă punem la dis-
poziţie un tabel cu informaţii
despre generatoarele
eoliene, articol luat din
revista americană "Popular
Science", s-ar zice, cam
vec.hi , dar peren ş i util.
In ce priveşte maşinile
electrice, randamentul lor
este de 85-95%, generatorul
şi motorul sunt reversibile, în
principiu, dar... trebuie
experimentat!

18 TEHNIUM mart ie 2003

----------- POŞTA REDACŢIEI-----------

~ Aurel SÂMPETREAN - Tg. Mureş echipare a plăcii (simplu placate) cu componente,

In legătură cu minitransceiverul CW "Micro 80", pu- ambele la scara 1:1:
blicăm , din nou , desenul cablajului imprimat şi modul de Rubrică realizată de dr. ing. Andrei Ciontu

• Nicolae MIL!-
TARU - Rm. Vâlcea
Datele de catalog
pentru CI =STK 4048
(Sanyo) sunt: Vc.c. = ':. , 1· ~11' ·; · 1 I , Si>'(

~
±59 V; POUT = 150 W;
AL = 8 Q; ft = 20-50 l ~4 OM

kHz; ICCO = 120 mA;

capsula SIP 10-18.
~'.i7R
Prezentăm alăturat şi
schema de principiu iOOR ]:0. o
a etajului final cu
CI = STK seria 4000.
j!oo.o -vcc
.:c
Vă urăm succes!

LABORATOR V RTU L
Concluzii
Avantajele unui astfel de laborator virtual
• Din punct de vedere al analizei şi reprezentării
datelor măsurate cu ajutorul instrumentaţiei virtuale se
depăşeşte limita tehnologiei oferite de instrumentele
tradiţionale.
• Din punct de vedere software este posibil a crea un
număr mare de instrumente virtuale care să acopere o
gamă largă de funcţii şi aplicaţii.
• Cost minim de realizare (adresa de web gratuită,
spaţiu de hosting gratuit, email gratuit, design web gra-
tuit) .
• Costuri pentru utilizatori din ce În ce mai reduse
(folosirea programelor gratuită, folosirea documentaţiei
dorite gratuit) . . ta la Tel. 0723.773.996, Email: gabrielm@go.ro , gabi-
• Posibilitatea extinderii platformei virtuale.
(Urmare din pag. 13)
• Funcţionalitate bună .
Mulţumesc echipei cu ajutorul căreia am lucrat la
acest Laborator virtual:
prof. dr. ing. Marin SÂRÂCIN , Facultatea de
ELECTAOTEHNICĂ, UPS, sarm@electro. masuri. pub.ro
as. dr. ing. Cristina Gabriela SÂRÂCIN, Facultatea de
ELECTAOTEHNICĂ, UPS, cris_s2000@k.ro
studentă Laura MOGO$, an 5, Facultatea de
ELECTAOTEHNICÂ, UPB, laurarom79@hotmail.com
ing. Valentin GOLEA, Facultatea de ELECTAOTEHNICĂ,
UPB, valgo@go.ro
Pentru mai multe detalii şi Întrebări mă puteţi contac-
manea@yahoo.com , Web Site: http://www.gabrielm.go.ro

TEHNIUM martie 2003 19

--------------------------TEHNIUMTV--------------------------
•
, Ing. Florentin Octavian STĂNESCU
Mai multe Întâmplări din ultima
vreme m-au făcut să reiau o veche
discuţie asupra utilităţii utilizării
frecvente a butonului de STAND-BY
care echipează marea majoritate a
receptoarelor TV color precum şi
sistemele de calcul tip PC.
Pentru a putea clarifica
fenomenele care intervin, vă propun
să analizăm Împreună fenomenele
care se produc În cazul receptorului
TV. Tratarea PC-uri lor este
asemănătoare, diferenţele fiind date
doar de suma - mult mai mare -
investită iniţial, precum şi de impor-
tanţa şi necesitatea datelor (infor-
maţiilor) păstrate.
Apăsarea tastei de STAND-BY
determină generarea de către
emiţătorul telecomenzii a unui şir de
impulsuri codate corespunzător.
Recepţionarea acestuia va face ca
micropocesorul (~P) din televizor să
pornească sau să oprească apara-
tul respectiv, În majoritatea cazurilor
prin alimentarea sau nu a etajului
final de linii, care este cel mai impor-
tant consumator.
Pentru ca sistemul să
funcţioneze, este evident că ~P tre-
buie să fie alimentat, deci sursa
televizorului trebuie să fie pornită
din butonul de alimentare
(POWER) . Practic În ultimii 20 de
ani s-a Încetăţenit sistemul de ali-
mentare În comutaţie, alte sisteme
(cu transforrnator de reţea şi stabi-
lizatoare liniare) fiind abandonate.
Cum puterea cerută În regimul de
STAND-BY este extrem de redusă
(maximum 10 W, dar uzual se con-
sumă 5W), sursele trebuie să fie
proiectate şi realizate suficient de
Îngrijit ca să funcţioneze cu o
asemenea Încărcare redusă - prac-
tic În gol dacă ne raportăm la cei
80+ 1OOW absorbiţi În funcţionarea
normală.
Un calcul simplu ne indică faptul
că un receptor TV care stă În
STAND-BY 15 ore pe zi va consuma
circa 4,5 kWh Într-o lună calendaris-
tică. Preţul energiei electrice consu-
mate fiind extrem de redus, pentru
mine argumentul costului nu este
de măsură să Încline decisiv ba-
lanţa.
DAR să presupunem că televi-
zorul a fost calculat cu un MTBF -
Media Timpului de Bună
Funcţionare Între două defecţiuni
20
succesive (În limba engleză Mean
Time Between Failure) de 10.000
de ore. Pare impresionant. 10.000
de ore!!! Dar Împărţite la 24 de ore
pe zi - sursa merge incontinuu -
rezultă că după aproximativ 400 de
zile probabilitatea să apară o
defecţiune creşte spectaculos. Mulţi
fabricanţi asigură o garanţie - gratu-
ită - de doar un an. (Oare de ce?
Cunosc şi ei aceste raţionamente?
Sau speră că după aceea să Îşi
vândă un alt aparat şi nu din cauză
că la cel vechi reparaţiile depăşesc
o limită considerată normală?) Deci
după 365+35 de zile s-ar putea ca
"bucuria" să se producă. Dacă ali-
mentatorul televizorului ar fi
funcţionat doar cele 10 ore zilnice
de vizionare, acelaşi calcul ar fi dat
1000 de zile, deci aproape triplarea
intervalului.
"Avocaţii" funcţionării neîntre-
rupte Îmi vor răspunde că tot
apăsând butonul de POWER îl vei
distruge. Şi cum nu este un simplu
buton ca la un TV alb-negru
COSTĂ ...
Aceiaşi "avocaţi" vor susţine şi
faptul că, În conformitate cu legile
fizicii, la trecerea unui curent electric
printr-un conductor se degajează
căldură. Şi terminalul respectiv se
dilată. Mai mult sau mai puţin, după
gradul de Încărcare electrică şi În
funcţie de modul În care îi este asi-
gurată răcirea . De exemplu, pinii
unui transformator chopper.
Continuând raţionamentul, după ce
alimentarea a fost oprită şi dega-
jarea căldurii a încetat, pinii respec-
tivi se vor contracta şi Upiturile vor fi
solicitate mecanic, În timp rezistenţa
de contact va creşte, producând
Întreruperea funcţionării . etajului
respectiv, poate chiar a Întregului
aparat. Uneori şi fum ...
. Recunosc "urbi et orbi" că am
Întâlnit acest fenomen de
nenumărate ori. Datorită contactelor
imperfecte, multe cablaje au fost
carbonizate Într-o asemenea
măsură încât a fost necesară sacrifi-
carea aparatului respectiv.
O altă întrebare "contra" este:
"Ce părere aveţi de eventualitatea -
deloc rară în practică - ca furnizorul
de energie electrică să livreze şi un
şoc de tensiune de 380 V sau mai
mare În loc de mult prea banalul
220V?" Personal cunosc mai multe
persoane care s-au "bucurat" de
această "favoare". Mai ales În afara
Bucureştiului, unde reţeaua este ca
la ţară, cu fluctuaţii foarte mari, aşa
că În momentul În care cineva
conectat pe aceeaşi fază sudează,
reţeaua "iese" dincolo de cei + 10%/-
15% (240-187 V), la sub 160V. Nu
este greu de imaginat cum "trage"
chopperul TV-ului În Stand-by,
adică Într-un regim de funcţionare şi
aşa ,!semănător celui de mers În
gol. In plus, vârfurile paraziţilor
depăşesc valorile normale pentru
care a fost proiectată sursa, chiar
dacă pentru durate mici.
Dacă TV ar fi fost oprit din
butonul general, problema nu l-ar
mai fi interesat. Dar fiind conectat,
şocurile pot trece prin chopper şi
ajunge În ~P, care fiind prea bine
crescut şi mult mai bine dopat decât
o biată siguranţă - de câteva sute
de lei - se sacrifică el, 'noblesse
oblige' - uneori Împreună cu
memoria cu care colaborează atât
de frecvent, sincroprocesorul fiind
de asemenea o altă victimă inocen-
tă, toate ridicând spectaculos
preţurile pieselor În aceste cazuri
nefericite. Dar care nu sunt extrem
de rare. Şi acest ghinion putea fi evi-
tat atât de simplu . Cineva Îmi
spunea: "Măcar sa mă fi uitat la el În
momentul În care a ieşit fum."
Tot funcţionarea neîntreruptă În
STAND-BY provoacă uscarea con-
densatoarelor electrolitice din sursă,
ceea ce are ca rezultat mărirea ten-
siunilor În secundar, cu umfla rea fil-
trajelor. Câtă vreme nu explodează ,
aparent nu prea contează .
DAR finalul de linii, care În mod
normal lucrează În nişte condiţii
destul de dure, nu se va simţi deloc
bine alimentat la 150V În loc de
110V. Adică supravoltat cu 36%. Şi
cu o componentă alternativă supra-
pusă evident mult mai mare. De BV
ce să mai vorbim. Aşa că cineva
face Poc. Iar proprietarul Plici În
buzunar ...
Practica mi-a demonstrat că pot
să mai apară şi alte probleme. Dacă
tensiunea În secundar creşte,
Înseamnă că şi filamentul primeşte
mai mult decât cei 6,3 V normali. De
câteva ori am găsit aproape gv.
Cum se vedea tubul şi ce am făcut
cu el după refacerea sursei cred că
este uşor de dedus. Mai ales că
TEHNIUM martie 2003
- - - -- - - - - - - - - TEHNIUMTV - - - -- - - - - -- __

funcţionase supravoltat peste 1 an,
eu fiind chemat de-abia după ce
scrisul se " revărsa" din ecran.
Un alt punct Tn favoarea folosirii
butonului de POWER ar fi cel legat
de circuitul de demagnetizare, care
acţionează doar la conectarea la
reţea. Activarea STAND-BY-ului TI
Iasă rece, pardon cald Tn perma-
nenţă, aşa că pe
cunoscute nu intră În categoria unei
utilizări normale şi depăşeşte sfera
prezentei discuţii. Semnatarul rân-
durilor de mai sus ar fi Încântat să
cunoască şi alte opinii despre
subiectul În cauză , trimise pe
adresa redacţiei sau pe a lui per-
sonală fstanescu@lycos .com. Şi le
mulţumeşte anticipat celor care îi
vor scrie, argumentându·şi punctul
de vedere.
P.S. Sunt ferm convins că cea
mai bună protecţ ie pentru a evita
defectarea oricărui aparat este să
nu-I alimentezi În nici un fe l. Cu si-
guranJă nu se va strica. Singura pro-
blema ar fi de ce a mai fost
cumpărat.

mine nu petele
mirat deloc m-au rr.~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
II o o • <

de pe tubul unor
cinescoape cu
proprietari PRO. J. J
Evident,
...
t:
comoditatea, posi- -*- j
bilitatea folosirii
adormirii pe mu-
zică, atât de utilă
mult după miezul
-

~
"
l .A
.A~
=
111
-

1: , ~
nopţii, sunt tot o e
() 1-
atâtea argumente,
la fel ca şi Tntre- "~ J..l..l...LJ..L I I I I
barea dacă fabri- ,
CI)

cantul nu a pre-
văzut şi Tnlăturat
'C
C

b3
III
+
I
cele descrise
anterior, sau de ce N
"e g;
a mai instalat
acest buton .
Sunt ferm con-
o.
Jo.e ~
::z:
'§ ~
i ~
vins că invitaţia • > .5 ~
mea la discuţia
propusă are sens
t
• II:
L' , II' ~
~
li
..u j•
•e
+
atâta vreme cât
nivelul de trai face
ca defectarea unui
televizor să fie o
i!
j t
~
7"- .A
II'
JIl'I
;:; 2 ~
o
u
el I
II

(mică) tragedie,
cumpărarea
iar
unuia "r------------------,
nou este atât de &
rară Încât este ~~t
«1
tratată ca un 'ti
eveniment remar-
C "I"'"l f i !
cabil pentru multe ~
o
familii şi nu ca un j
fapt normal , după .s...
câţiva ani , conform
modei şi pe baza .B
criteriului "ÎI am de ~
2 ani , mi-am făcut • E
treaba cu el, acum w
e timpul pentru

1
unul nou, care are
butoanele mai
rotunde! drepte, În
plus are şi face
şi ... " l!
Toate raţiona­
mentele de mai
!
sus s·au bazat pe
utilizarea normală •
a telecomenzii cu
pauze mari de
timp Între
acţionări, indife-
rent de sensul lor.
Joaca ON-OFF cu o
efectele bine-
' 1

TEHNIUM martie 2003 21

- - - - - - - - - - - - - TEHNIUMTV - - - - - - - - - - - - -
I
CU TELECOMANDA
CONV U Ing. Florin SĂVULESCU
Convertoarele TV profesionale,
vândute de către societăţile de tele-
viziune pe cablu clienţilor lor, conec-
tate să lucreze cu televizoare mai
vechi, cărora le lipsesc unele "benzi
speciale" de recepţie TV, permit uti-
lizatorului să recepţioneze toate pro-
gramele TV emise pe cablu.
Obişnuiţi cu facilităţile moderne
oferite de către convertor prin inter-
mediul telecomenzii lui, utilizatorii -
printre care mă număr şi eu - şi-au
dorit să extindă funcţiile telecomen-
zii convertorului şi asupra televizoru-
lui, care În majoritatea cazurilor tre-
buie oprit şi pornit manual.
Am proiectat şi realizat un dis-
pozitiv care permite pornirea şi
oprirea televizorului simultan cu
pornirea şi oprirea convertorului, cu
telecomanda acestuia.
Dispozitivul este prezentat În
figura 1 şi el se compune dintr-o
cutie pe care sunt montate două
prize, un cordon de alimentare de la
reţea şi În interiorul cutiei montajul a
cărui schemă electrică este prezen-
tată În fi~ura 2, care asigură facili-
tatea amintită .
c 2 TV
lPIJ05
C3
+ 470p.F
25V
01
Tr lN4001
220V~
22
Inst.coblU
/
/
/
/
/
/
Convertorul tip
DFC 1000 pe care ~
îl folosesc prezintă TL c-d6 C
un consum de
curent de 27 mA În
starea "pornit" şi 17 mA În poziţia anclanşarea releului, respectiv
"aşteptare", de la reţeaua de curent pornirea televizorului (sau a unei
alternativ 220 V. veioze, doar pe timpul reglajului);
Privind schema electrică din figu- - se trece convertorul În starea
ra 2, vedem puntea redresoare tip "aşteptare" şi se observă dacă releul
1PM05, condensatorul C1 şi poten- a deconectat tensiunea pentru priza
ţiometrul P care Împreună corespunzătoare televizorului.
generează la bornele potenţio­ Schema permite utilizarea unei
metrului P o tensiune de 2,7 Vcc game largi de tipuri de relee, dar cu
pentru starea "pornit" a convertorulUI următoarele condiţionări:
şi 1,7 V pentru starea "aşteptare". - tensiunea de anclanşare a
Tranzistorul T, de tip 60135, releului să nu fie mai mare de 24
Împreună cu releul electromagnetic
RL care comandă Închiderea con- Vc.c.;
- curentul de anclanşare nu mai
tactului "K", permit trecerea tensiunii
de reţea către priza televizorului, mare de 25 + 30 mA;
atunci când cu ajutorul telecomenzii - contactul K al releului să fie
se comandă pornirea convertorului. corespunzător consumului televi-
Tensiunea de c.c. pentru amplifi- zorului;
cator se obţine de la alimentatorul - tensiunea oferită de alimentator
realizat cu transformatorul Tr, con- să fie dublă faţă de tensiunea de
densatorul C2' dioda 01 şi conden- anclanşare a releului electromag-
satorul C3. netic ales (pentru starea de
Releuf electromagnetic folosit "aşteptare" a convertorului).
prezintă următoarele Precizări legate de realizarea
caracteristici:
RL = 200
tenţa mfăşurării);
n (rezis-
dispozitivului
ATENŢIE! Nu se inversează uti-
lizarea prizelor: dacă se introduce
UCON· = 4,5 Vcd l televizorul În priza convertorului se
=15 mA; distruge montajul!
UDEC = 1,5 Vcd l =
10 mA. Montarea componentelor În cutie
se poate face aerian sau pe o placă,
Reglaje: dar trebuie să se aibă În vedere izo-
- se stabileşte po- larea perfectă; .altfel există pllricolul
tenţiometrul P la electrocutării. In acest sens cutia
minim; trebuie să fie construită dintr-un
- se introduc În pri- material izolanl.
zele corespunzătoare Dacă sunt şuruburi de susţinere
inscripţionate pe cutie a pieselor interioare care "străpung"
("CONVERTOR" res- cutia, acestea trebuiesc izolate.
pectiv"TELEVIZOR");
Atenţie! În timpul reglajului
- se introduce Într-o folosiţi o şurubelniţă izol ată şi nu
priză de reţea cor-
atingeţi nimic care ar putea conduce
donul cutiei;
- se porneşte con- la electrocutare!
vertorul; Ţineţi sistemul sub observaţie un
- se reglează po- timp şi refaceţi reglajul În cazul
tenţiometrul P până la apariţiei unor vibraţii ale releului.
TEHNIUM martie 2003
 RADIOAMATORISM

Pagini realizate În colaborare cu Federaţia Română de Radioamatorism

RO-71 100 Bucureşti, C.P. 22-50
Tel./Fax: 01-315.55.75
E-mail:
yo3ka@pcnet.pcnet.ro
yo3kaa@allnet.ro

SCURT WEB: www.gsl.neVyo3kaa

În paginile de faţă descriem schema de principiu şi amplificate cu T3, T4 ~i T5. Audiţia se face într-o pereche
modul de realizare a unui receptor destinat recepţiei de căşti de impedanţa mare, 2 x 2,2 kn.
benzilor clasice de radioamatori. Acestea sunt: Pentru a se evita autooscilaţiile ce pot să apară
Banda de 80 metri 3.500-3.800 kHz datorită amplificării foarte mari a semnalelor de joasă
40 m 7.000-7.100 kHz frecvenţă, alimentarea tranzistoarelor se decuplează cu
20 m 14.000-14.350 kHz R6-C1 , R9-C34, R15-C35 şi C38. De asemenea, cone-
15 m 21.000-21.450 kHz xiunile la comutatoare se fac cu cablu ecranat.
10 m 28.000-29.700 kHz Componentele se montează pe o plăcuţă de cablaj
Desigur, receptorul se poate realiza şi numai pentru imprimat simplu placat având dimensiunile. de 100 x 170
una dintre aceste benzi de frecvenţă, de exemplu banda mm, al cărui desen se arată În figura 2. In figura 3 se
de 80 m, Întrucât radioamatorii Începători pot asculta prezintă dispunerea componentelor.
aici (3.650 kHz) emisiunile regulate de ştiri şi informaţii Bobinele se realizează pe carcase cu miez de tipul
ale Federaţiei Române de Radioamatorism. Aceste emi- celor utilizate În amplificatoarele de frecvenţă intermedi·
siuni se transmit În fiecare miercuri Începând cu ora ară din receptoarele TV. Diametrul acestor carcase este
18.00. Emisiuni asemănătoare, conţinând informaţii cca 7 mm . Distanţa dintre axele bobinelor folosite În fii·
despre expediţii, concursuri internaţionale şi anunţuri trele trece-bandă de la intrare este de 16 mm.
publicitare se transmit de asemenea joi şi vineri, tot În Datele de bobinaj sunt următoarele:
banda de 80 m. L1, L2 4,6 mH 4 + 30 spire CuEm 0,2 mm
Rceptorul (fig. 1) foloseşte o schemă cu conversie L3, L4 2,3 mH 3 + 17 spire CuEm 0,29 mm
directă . După filtrele trece-bandă de la intrare, sem- L5, L6 1,15 mH 3 + 14 spire CuEm 0,35 mm
nalele ajung la amplificatorul de RF de bandă largă , L7, L8 0,57 mH 2 + 8 spire CuEm 0,62 mm
amplificator realizat cu tranzistorul T1 , În al cărui colec- L9, L10 0,4 mH 2 + 7 spire CuEm 0,62 mm
tor se află un transformator bobinat trifilar pe un mic tor L11 9,2 mH 5 + 40 spire CuEm 0,12 mm
de ferită, prin care semnalele ajung la mixerul cu diode L12 4,6 mH 4 + 30 spire CuEm 0,2 mm
(01 , 02) . L13 2,3 mH 2 + 17 spire CuEm 0,29 mm
Se pot folosi pentru acest mixer atât diode cu ger- L14 1 mH 2 + 16 spire CuEm 0,35 mm
maniu, cât ş i cu siliciu . diferenţa constând doar În ceea L15 1,15 mH 2 + 14 spire CuEm 0,35 mm
ce priveşte nivelul necesar al semnalului asigurat de Pentru L16 se va folosi orice miez din ferită, ce
oscilatorul local. lucrează la JF, care are permeabilitate mare, pe care se
Transformatorul de bandă largă (Tr) se realizează vor bobina cca 225 de spire Cu Em 0,1 mm. Acest
bobinând 3 x 7 spire CuEm 0,3 mm pe un tor din ferită număr de spire corespunde la un tor cu având dimensi-
de RF cu diametru exterior de 10 mm. unile de 20 x 12 x 6 mm. Punerea În funcţiune este aju-
Oscilatorullocal realizat cu T2 are circuitele LC alese tată de existenţa unui frecveţmetru pentru reglarea
În funcţie de banda dorită . Frecvenţa generată de acest oscilatoarelor şi a unui gerator de semnal pentru
oscilator este jumătate din frecvenţa recepţionată . De reglarea filtrelor de intrare.
exemplu, pentru banda de 80 m, oscilatorul trebuie să Receptorul se va conecta la o antenă exterioară.
asigure frecvenţe cuprinse
între 1,75 şi 1,9 MHz ,
aceasta datorită mixerului
folosit, cu cele două diode
montate antiparalel.
Dioda Zenner (03) are
7,5 V şi as i gură o
funcţionare stabilă a oscila-
torului chiar dacă tensiunea
de alimentare se modifică.
Condensatorul variabil C27
este de tipul celor folosite În
receptoarele de radiodifuzi-
une ob i şnuite. Pe axul său
se vor fixa un sistem de
demultiplicare şi o scală
gradată.
Semnalele de joasă
frecvenţă rezultate după
mixare sunt filtrate cu FTJ
(L 16-C32) , după care sunt 1
TEHNIUM martie 2003 23
 RADIOAMATORISM

3 Comutator
r-cD~-·--rQ~t--.--•.r~--~~-y-t~-c.~~-------'F=====~==9I--------<p~

Ecran/

• 8.11 • • • •
-• C3~ :
• R2 •
T3W-i
RI5 •
T"W •
TfU...!
6(5 •
• • R4
•
~~1~~ •
- CJ5 ..
• • R! •
!11S • CI$.
• • CI
Kl C1~

~9f12Y A

i'n ziua de 15 martie 2003, Federaţia Română România.

de Radioamatorism organizează la Bucure~ti Informaţii suplimentare puteţi obţine la
Întâlnirea de Primăvară a Radioamatorilor d i n tel. 021.315.55.75 sau yo3kaa@allnet.ro

24 TEHNIUM martie 2003

- - - - - - - - - - -- -- H I - F I - -- --
c I I Prof. ing. Emil Aurelian MARIAN
Tehnica modernă actuală a făcut
progrese uriaşe În privinţa realizării
practice a unor circuite integrate
destinate aparaturii audio. Majo-
ritatea firmelor specializate În dome-
niu oferă o gamă extrem de variată
În privinţa amplificatoare lor audio de
putere, fiecare tip având particula-
rităţi şi performanţe specifice
deosebite. Un montaj audio "super"
implică, Însă, pe lângă un cost
destul de mare, şi o realizare prac-
tică deosebit de Îngrijită, aşa cum "a
definit-o" firma producătoare. Altfel,
performanţele finale nu sunt decât
medii, cu tot efortul şi investiţia
bănească substanţială. S-a con-
statat că placa de cablaj imprimat a
amplificatorului nu se poate realiza
practic oricum, ci păstrând nişte
considerente foarte bine definite. În
majoritatea cazurilor, ele nu sunt
oferite de firma producătoare a cir-
cuitului integrat, iar constructorul are
de multe ori surprize neplăcute, fiind
nevoit să reia dimensionarea plăcii
de cablaj imprimat. Evitarea "buclei
de masă", separarea circuitelor de
forţă ale etajului final de restul mon-
tajului şi decuplarea corespunză­
toare a traseelor de alimentare se
impun obligatoriu. De multe ori, con-
structorul amator este "Încântat" de
valoarea substanţială a puterii de
ieşire proprie amplificatorului, negli-
jând total ceilalţi parametri HI-FI
definitorii.
Cum, când şi În ce condiţii este
livrată puterea de ieşire nominală?
Să nu uităm că "reclama este sufle-
tul comerţului", iar fiecare fabricant
de circuite integrate trebuie să-şi
vândă produsele Într-un fel sau altul.
Există circuite integrate de tip ampli-
ficator audio de putere cu perfor-
TEHNIUM martie 2003
T~
60W
manţe medii, bune şi foarte bune,
fiecare Însă pentru un domeniu de
utilizare bine definit.
CUM LE DEOSEBIM?
De cele mai multe ori, construc-
torul amator nu are posibilitatea de a
găsi schema electrică echivalentă
(simplificată sau chiar completă) a
structurii unui circuit integrat. Iar
dacă o găseşte , trebuie să ştie "ce
să facă" cu ea, În sensul de a o
Înţelege, pentru că orice structură
electronică are "din start" perfor-
manţe foarte bine definite. Iată de ce
trebuie consultate În mod obligatoriu
manualele de electronică, În care
sunt precizate clar funcţ i onarea ş i
utilizarea dispozitivelor electronice.
Tot aicI sunt fundamentate
cunoştinţele teoretice de bază ce
definesc În final funcţionarea ampli-
ficatorului audio de putere. În acest
fel ne putem feri de a investi multă
muncă (şi, evident, bani) În "ceva"
care În final nu poate deveni HI-FI.
NU EXISTĂ REALIZARE PRAC-
TICĂ PERFORMANTĂ FĂRĂ O
FUNDAMENTARE TEORETiCĂ DE
COMPETENŢĂl
Deşi, În timp, s-au menţionat - şi
În paginile revistei TEHNIUM - toate
considerentele şi toţi parametrii ce
definesc funcţionarea unui amplifi-
cator audio HI-FI, consider că este
util (mai ales pentru tinerii construc-
tori amatori) a-i reaminti pe scurt.
CE TREBUIE SĂ ÎNDEPLI-
NEASCĂ AMPLIFICATORUL HI-FI?
- Să livreze puterea nominală
pentru o impedanţă de sarcină bine
definită ( i mpedanţa incintei acustice) ;
- Să aibă o capacitate de
supraîncărcare, necesară În timpul
unor regimuri tranzitorii de lucru
(inevitabile);
- -- - - - - - - -
I
E I LI T
- Să prezinte un raport sem-
nal/zgomot foarte ridicat (S/N ~
70dB) , compatibil cu aparatura
audio modernă (vezi CDP - com-
pack disk player);
- Să nu prezinte distorsiuni
neliniare mai mari de 0,2% (THD <
0,2%) În gama de puteri şi frecvenţe
de lucru;
- Să fie suficient de rapid ca să
nu producă distorsiuni de intermo-
dulaţie , mai ales În zona frecven-
ţelor Înalte (sunet cristalin, curat,
clar) ;
- Să prezinte o protecţie fermă la
scurtcircuit sau la ambalarea ter-
mică .
Din considerentele menţionate
rezultă că nu orice integrat audio de
putere este HI-FI. Alegerea unei
variante optime În ceea ce priveşte
balanţa performanţă-preţ de cost nu
este deloc simplă .
În articolul de faţă propun con -
structorilor amatori de audiţii HI-FI
realizarea practică a unui montaj
care foloseşte circuitul integrat spe-
cializat TDA 7294V, realizat de firma
SGS-Thomson (ST -M icroelec-
tronics) . Considerentele care au stat
la baza alegerii acestui tip de circuit
integrat (corelate cu cer i nţele
menţionate anterior) sunt urmă ­
toarele:
- Puterea nominală livrată de
amplificator (PN = 60W) pentru
fiecare canal este arhisufic i entă
pentru o cameră obişnuită de locuit
(25 + 40 m2 ), sonorizând perfect şi
un spaţiu liber de dimensiuni
asemănătoare;
- Chiar dacă nu se utilizează În
regim dinamic permanent puterea
nominală a amplificatorului audio, el
confirmă permanent clasa HI -FI ;
25
- - - - - - - - - - - - - - HI-FI---- - - - - - - - - - -

- Etajul final al circuitului integrat

T.H.D. %
este realizat cu tranzistoare de tip
MOS-FET, fapt care implică o viteză 10 1
de răspuns SR deosebit de bună
(SR ~ 30V/ ~s), indiferent de pu- 1-
7f
terea livrată (acest SR nu se poate
1-- VS= ±36V
obţine cu tranzistoarele bipolare ~RI 80hm
/1
convenţionale); F=:=
- Distorsiunile THD sunt sub 1%
În toatăbanda audio şi la puterea f=20KHz /

nominală a amplificatorului (Ia puteri

.1 177
mai mici THD scade parabolic);
- Raportul semnal/zgomot pen-
tru un anumit tip de cablaj imprimat I
este foarte bun (S/N ~ 70dB);
.01
i'.. 7
- Montajul prezintă protecţie
internă fermă la scurtcircuit pe
f 1 KHz
ieşire, scurt V+ sau V_şi la ambalare
termică .
Fără a avea intenţia de a face
reclamă firmei SGS-Thomson, tre- 10 20 30 40 50 60 70 80 90
buie să recunoaştem că circuitul Putere (W)
integrat TDA 7294V este "exact ce
ne trebuie" pentru o audiţie H I-FI Fig. 1. Distorsiuni armonice totale În funcţie de puterea de ieşire (Z = 8 (2)
acasă . Să prezentăm mai amănunţit
acest tip de circuit audio.
Performanţele lui sunt următoarele:
T.H.D.(%)
- tipul capsulei: SIP1, cu 15 ter- 10
minale;
- varianta constructivă V (conec- 1-- II
1-VS= ±28V
tare verticală) ; VI
- protecţia la scurtcircuit a ieşirii: ~RI 4 Ohm
la UA sau masă ;
- termoprotecţie a etajului final 7
(tOcip < 150°C);
f-20KHz
- protecţie la supravoltare de
1/ /
0.1
scurtă durată a tensiunilor de ali-
mentare UA;
I
- limitele tensiunii de alimentare:
7
UAmin = ±10V;
UAmax = ±40V;
- curentul de mers În gol 10 = 30
mA (UIN = O);
0.01
'" f 1 KHz
- curentul de ieşire maxim: IMAX
= 10 A; 50 60 70 80 90
10 20 30 40
- impedanţa de intrare tipică :
Zi = 100 kn; Putere (W)
- amplificarea optimă În tensi-
une: Au = 30dB; Fig. 2. Distorsiuni armonice totale În funcţie de puterea de ieşire (Z = 4 Q)
- distorsiuni conform frecvenţei
5 - NC 14 - OUT
de lucru şi puterii livrate - vezi figu-
6 - BOOTSTRAP 15 - V - (POWER) - PWO
ra 1 şi figura 2.
7 - V + (PREAMPLIFIERS)
Configuraţia pinilor este urmă-
8 - V - (PREAMPLIFIERS) Notaţii:
toarea: NC - nonconected (neconectat);
9 - STAND-BY
1 - GROUND + GND - STAND-BY
10 - MUTE PWO - POWER OUT (alimenta-
2 - IN (-) rea de forţă pentru etajul final);
11 - NC
3 - IN (+)
12 - NC GROUND - masă, punctul de
4 - GROUND - MUTE
13 - V + (POWER) - PWO potenţial zero.

TEHNIUM martie 2003

26
- - - - - - - -- - - - - H I - F I - - - - - - - - - - - - - -

integrat, prin intermediul conden-

satorului C2. Rezistenţa R2
v.
defineşte În final impedanţa de
Rl
7500 intrare a montajului. Ea are o va-
loare relativ scăzută (Ri = 20 kn)
CJ pentru a impune din start un raport
.I 100~F 7(V. )
2(IN_)
13
(V' o POWER)
semnal/zgomot cât mai bun. Se ştie
că o impedanţă de intrare mare
C2
favorizează apariţia nemijlocită a
IN 11'F
)6-----1f---.---4 3(IN.) 14 +-~>----0 OUT zgomotului de fond, iar o impedanţă

G
I GND
(OUT) de intrare mică implică un consum
mare privind transmisia semnalului
audio util (şi apariţia de cuplaj cu
4(IN . o MUTE)
C4
100l'F valori mari). După un număr mare
C. I. . TDA 7294V de experimentări, s-a ajuns la va-

10(MUTE)
(BOOT)
6
1 GND
loarea lui R2 menţionată, care opti-
mizează construcţia şi funcţionarea
montajului (R2 = 22 kn).
RJ Tehnica circuite lor integrate
22ko (STBY) (V_) (V-o POWER
9 (G ND) impune În majoritatea cazurilor ca
8 15
intrarea inversoate " să vadă "
Cl
10~F 'î ~~-'~----------0V-
aceeaşi impedanţă ca şi intrarea
neinversoare. Datorită acestui fapt,
bucla de reacţia negativă ce regle-
3 mentează strict amplificarea finală
În tensiune a montajului, formată din
grupul RS, R1, C3, conţine valorile
Fig. 3. Schema electrică a amplificatorului cu TDA7294V congruente ale rezistoarelor menţio­
Schema electrică a unei variante - Raport semnallzgomot: nate (RS = 22 kn) .
HI-FI de amplificator este prezentată SIN ~ 70 dB; În vederea sporirii stabilităţii
în figura 3. - Amplificarea În tensiune: montajului, valoarea rezistenţei R1
Performanţele montajului sunt Au = 28 dB; = 7S0 n a fost aleasă după multiple
următoarele : - Distorsiuni armonice totale: experimentări. Alţi autori de montaje

- Tensiunea dublă de alimentare: THD < 0,1%/PN; de acest tip, menţionaţi În bibli-
UA1 = ± 28V(ZE1 =4n); - Distorsiuni de intermodulaţie: ografie, prevăd R1 = 680 n + 820 n.
UA2 = ± 36 V (ZE2 = 8 n); TID < 0,03%/PN; Dar să nu uităm că o amplificare
- Impedanţa de sarcină: - Viteza de creştere slew-rate: globală în tensiune mai mică implică

ZE1 = 4 n (pentru UA1) ; SR ~ 30 V/~s; o stabilitate generală mai mare în

- Rejecţia tensiunii de alimenta- funcţionare.
ZE2 = 8 n (pentru UA2);
- Impedanţa de intrare: re : CMMR ~ 70 dB. Circuitul integrat TDA 7294V
prezintă şi unele facilităţi speciale, şi
Zi = 20 kn; Se observă că montajul este
- Curentul de mers În gol: extrem de flexibil, asigurând anume:
10 = 30 mA; funcţionarea optimă pentru incinte - o comandă "pregătire pentru
acustice a căror impedanţă se acţiune" (STAND-BY);
- Curentul maxim: IM = 10 A;
- Puterea nominală (sinus) : situează În gama 4 n + 8 n. Pentru - o altă comandă ce prevede
PN = 60W; variantele mai rare (dar totuşi exis- limitarea semnalului de ieşire
- Puterea maximă : tente) cu ZE = 6 n, recomand o (MUTE).
PVN = 120 W; tensiune de alimentare dublă UA = Am considerat că pentru majori-
- Puterea muzicală : ±32V. tatea variantelor constructive prac-
Se observă din schemă simpli- tice, cele două comenzi se pot
PIFHM == 9SW;
- Puterea maximă muzicală : tatea deosebită a montajului, con- cumula, şi anume: STAND-BY +
form normativelor actuale ce impun MUTE = blocarea funcţionării ampli-
PPMPO == 180 W;
- Capacitatea de supraîncăr­ un minim de componente electrice ficatorului În caz de necesitate (con-
care: C == 1,34; pasive la realizarea unui montaj cu vorbire la telefon, apel pe "mobil"
- Banda de frecvenţă : BW = 18 circuit integrat specializat. etc.). În baza acestui considerent,
Hz + 22 kHz; Analizând schema, se observă am "asociat" cele două comenzi dis-
- Atenuarea la capetele BW: că semnalul de intrare se aplică la tincte printr-un circuit comun de
intrarea neinversoare a circuitului comandă, format din grupul R3, R4,
A < 3 dB ;

TEHNIUM martie 2003 27

- - - - - - - - - - - - ----HI-FI-- - -- - -- - - - - - - -
R6, D1, C1, C10. Cu alte cuvinte, la
necesarul "linişte", intrarea MUTE
este pusă la masa montajului , iar
amplificatorul este În starea "de
aşteptare" .
4
Fig. 4. Schema cablajului imprimat al amplificatorului
Imediat ce aplicăm pe această
intrare un potenţial electric de cca 5
Vc.c., amplificatorul Îşi reia funcţiile
curente. Se menţionează că , indife-
rent de tipurile comenzilor, În incin-
tele acustice (boxe) nu se mai aude
acel "poc" specific conectării sau
deconectării amplificatoarelor audio
"mai vechi". Comanda MUTE este În
mod practic instantanee.
Filtrajul tensiunii de alimentare a
circuitului integrat TDA7294V repre-
zintă o problemă fundamentală . Să
nu uităm că avem borne predesti-
nate alimentării cu energie electri că
la preamplificator şi la amplificatorul
de forţă (etajul final de putere).
Faptul că "pe V+" şi "pe V-" avem
câte trei condensatoare deosebite
de filtraj nu trebuie să surprindă pe
nimeni. Ele sunt amplasate pe
plăcuţa de cablaj imprimat, ce
constituie fundamentul mecanic al
montajului , astfel Încât să Îndepli-
nească următoare l e funcţ ii
esenţ i ale :
- filtrajul general al tensiunilor de
alimentare UA ± de forţă; . poate fi dimensionat oricum. Pentru
- filtrajul suplimentar ce pri veşte
căile de cablaj imprimat;
- filtrajul separat al blocurilor de
amplificare ce realizează preamplifi-
carea iniţială şi ulterior amplificarea
finală a semnalului audio.
Rezultă În final că am ajuns la un
considerent menţionat anterior, şi
anume un tip de cablaj imprimat
pentru un amplificator audio perfor-
mant, cu circuit integrat specializat
nu se poate construi oricum. Este
28
absolut necesar a se ţine cont de
particularităţile lui specifice. Altfel,
montajul nu "lucrează" la parametrii
estimaţi iniţial. Din acest considerent
au fost amplasate pe circuitele de
alimentare câte trei condensatoare
pe fiecre ramură proprie tensiunilor
UÂ+ ş i UA- (pe UAt, vezi C5, C7 ,
C9 ş i pe lJA_' vezi Cti, C8, C11) .
. Avantajele unei conexiuni BOOT-
STRAP pentru etajul final nu mai
este cazul să le menţionăm (ele au
fost precizate de nenumărate ori În
paginile revistei TEHNIUM) . Circuitul
integrat cu care lucrăm prez i ntă
această facilitate , concretizată prin
amplasarea condensatorului C4
Între ieşirea montajului (vezi pin 14)
şi conexiunea predestinată acestui
scop (vezi pin 6). Puterea audio utilă
se preia dinspre masa montajului şi
terminalul de ieşire al acestuia (vezi
pin 14).
REALIZAREA PRACTiCĂ
Montajul se realizează practic pe
o plăcuţă de sticlotextolit placată cu
folie de cupru. O vari antă verificată
practic de cablaj imprimat este
prezentată În figura 4, iar
amplasarea componentelor elec-
tronice se prezintă În figura 5. Marea
problemă o reprez i ntă radiatorul cir-
cuitului integrat TDA7294V. EI nu
livrarea continuă a puterii nominale,
radiatorul trebuie să aibă un format
ş i anumite dimensiuni. Să nu uităm
că randamentul unui amplificator
audio de putere care lucrează În
clasa AB este de cca 60% (cazurile
cele mai bune). Cu alte cuvinte, 40%
din energia electrică preluată de la
sursa de alimentare "se pierde" prin
disipaţie termică . Deci pentru o pu-
tere electrică audio transmisă con-
tinuu de cca 60W, În mod automat
trebuie să asigurăm capacitatea de
disipaţie termică a unui radiator
"competent", ce poate s~ elimine o
"Încălzire" de cca 40W. In caz con-
trar, după un interval de timp nede-
terminat am lificatorul "se
blochează" , deoarece intră În funcţi­
une protecţia termică. Dar nu trebuie
să vă bazaţi totdeauna pe acest
lucru . Preţul de cca 8+10 EURO a
unui TDA7294V trebuie să dea de
gândit În privinţa modului cum ÎI
folosim . Recomand pentru montajul
practic un radiator profilat din alu-
miniu, cu dimensiunile de 150 x 90
mm. Se poate folosi ~i o variantă de
radiator "dublu aripi', dar În acest
caz sunt necesare prelucrări meca-
nice suplimentare pentru racordul
mecanic radiator - plăc\!ţă amplifi-
cator - circuit integrat. In figura 5
este prezentată o variantă de mon-
taj (plăcuţa cablaj imprimat cu com-
ponentele electrice montate), Împre-
ună cu clemele de prindere pe
radiator. Montajul mecanic se poate
face - la radiator - cu şuruburi şi
piuliţă sau cu yurub + gaură filetată .
Şi Încă un amanunt esenţial: circuitul
tDA7294V are "conectat electric"
radiatorul la potenţialul V-! Mare
atenţie! Este necesar să izolăm
partea metalică ce priveşte radia-
torul TDA-ului, folosind o folie de
mică (OSTAFAN sau MELINEX)
umectată cu vaselină siliconică ,
pentru un transfer termic cât mai
bun. Atenţie la ordinea de montare
practică :
- se realizează cablajul imprimat
(vezi figura 4);
- se amplasează componentele
electrice (afară de TDA) - vezi figura 5;
- se cuplează mecanic (iniţial)
cablajul cu radiatorul (dacă este
necesar, se fac rectificări);
TEHNIUM martie 2003
- - - - - - - - - - - - - - - H I - F I - - - - - - - - - - -- - - - -

- se amplasează TDA-ul, fără a fi

sudat pe plăcuţa de cablaj;
- se elimină eventualele erori "
'. " , .
mari (pinii nu ajung la placă , sau o 1-
depăşesc cu 3 mm); d - . . _... .&:\..~
- se rigidizează mecanic plăcuţa . .. ~
• ? • ; ; • ~ •

de cablaj - cleme de prindere - radi-

ator - integrat;
- ulterior, cu toată grija, se fac
sudurile la circuitul integrat TDA; .
- se verifică toate sudurile elec- o
trice, pentru că orice scurtcircuit dis-
truge ireversibil circuitul integrat; ....
- se verifică integritatea fizică a ~
.:.
montajului, mecanic şi electric.
,
~
După realizarea practică a mon- ~
Q)
tajului se pune problema alimentării Q.
lui cu energie electrică. Vă reco- ; , ~
mand să nu vă bazaţi pe "capaci- ~
tatea" condensatorului de filtraj .§
Q.
general. Este o soluţie "ieftină", dar
nu va justifica o calitate HI-FI a ~
....
Q
amplificatorului pe care l-aţi construit. ~
Recomand o sursă de energie elec- g.
Q
trică prevăzută cu un stabilizator de (,)

tensiune competent, care să <Il

menţină constant nivelul tensiunii :; 'Ci).
',..,
.!l1
UA±' indiferent de puterea electrică .Q
debitată. Un curent "audio" de cca ~
10A nu se "poate acoperi" oricum!
~
Menţionez că, practic, stabiliza-
torul de tensiune capabil să livreze ~
.!l1
curentul necesar amplificatorului Q.
Q)
reprezintă o condiţie energetică Q.
....
necesară . în caz contrar, nu ne mai -2
Încadrăm În HI-FI. EI va avea con- ~
c:
densatoare de filtraj de minim 4700 ... Q)
c:
~F. Numai În acest fel montajul Îşi Q

justifică performanţele HI-FI. Evident ~

Q
că orice constructor, amator sau (,)
<Il
profesionist, poate realiza o sursă ~
de tensiune stabilizată. Important e <Il
CI)

următorul fapt: energia electrică să .!l1

fie livrată la parametrii iniţial pre- ~
văzuţi. Numai aşa montajul lucrează '«
HI-FI! , Iri
::i':
,
.- ~
BIBLIOGRAFIE .', ,
",

~. . . ,,' :; ..
TU RUTA - AMPLIFICATOARE
AUDIO DE PUTERE Catalog de C.
1. - Virginia, 1998 , .
ŞERBAN NAICU, EMIL MARIAN ......
"
- 101 MONTAJE PRACTICE DE
' r;.,
AMPLIFICATOARE AUDIO DE
PUTERE - Ed. Naţional 1998
*** - ELECTRONIQUE PRA-
..~. ..
, ._ . ;o~ ~.'
.
. _.: . ..- ..'. .- ".®
. :.
: !'
.,' . -
.. . ' .
TIQUE nr. 267-63-2002 - C. TA-
VERNIER , AMPLIFICATEUR HI-FI
DE 70W.

TEHNIUM martie 2003 29

- - - -- - - - - - - - - - - HI·FI - - -- - - - - -- - - - - -
PREAMPLIFICATOR
. AUDIO
CU TUBURI ELECTRONICE
Preamplificatorul audio pe care il
prezentăm in cele ce urmează con-
stituie un "unicat" prin faptul că
imbină performanţe demne de
aparatura High-End cu o simplitate
deosebită , ceea ce il face abordabil
chiar şi de constructorii mai puţin
experimentaţi. Dacă mai adăugăm şi
faptul că schema se pretează la
experimentări, iar tuburile electroni-
ce suportă mai uşor greşelile de
construcţie decât tranzistoarele sau
circuitele integrate, schema devine
şi r1)ai interes,antă .
In schema electrică (fig. 1) se
remarcă utilizarea exclusivă a tri-
ode lor, conectate intr-o configuraţie
cunoscută sub denumirea SHUNT
REGULATED PUSH-PULL (SRPP) ,
intâlnită cu ani in urmă şi in confi-
guraţia unor etaje finale fără trans-
formator de ieşire .
Caracteristicile tehnice sunt
următoarele:
r--+_[::1_~c::r~----_[::1_------~----------------_c::}_~--------_?~+Uo
R20 2x200 n.J2W
4,7 kQ ,..............+'""H
2W
PHONO
IN
30
Ing. Aurelian MATEESCU
- sensibilitatea la intrarea de
doză magnetică: mai bună de 5 mV;
- sensibilitatea la celelalte intrări :
mai bună de 200 mV;
- coeficientul de distorsiuni
armonice este mai mic de 0,1% in
gama de frecvenţă cuprinsă intre
20-20 000 Hz;
- curba de egalizare: RIAA cu
nelinearitate de max. -0,3 dB la
capătul inferior al benzii de
frecvenţă ;
- raportul semnal/zgomot: > 70
dB la intrarea de doză magnet i că şi
> 90 dB la intrările de nivel mare.
Schema electrică cuprinde un
prim etaj amplificator de tensiune cu
1/2T1 şi 1/2T2, urmat de circuitul de
corecţie RIAA format cu R5, R6, R7 ,
C3, C4, urmat de un alt etaj de
amplificare pentru a compensa
atenuarea introdusă de circuitul de
corecţie. Cel de al treilea etaj are
montat la intrare un comutator de
o::
....
z
o(J :>
....
e, o
calitate cu mai multe poziţii , in
funcţie de necesităţile practice: CD,
tuner, ta pe 1, tape 2 (aux.), doză
magnetică etc. şi un po~enţiometru
pentru reglajul nivelului. In cazul in
care apar probleme de adaptare a
impedanţei Între ieşirea preamplifi-
catorului şi intrarea etajului final de
putere, se poate intercala un etaj
repetor pe emitor fără probleme.
Construcţia. Simplitatea monta-
jului uşurează montajul "in aer" sau
pe riglete, utilizat pe scară largă cu
peste 30 de ani in urmă la con-
strucţiile electronice cu tuburi şi care
are un cert avantaj : nu apar cuplaje .
nedorite şi tensiuni de zgomot ge-
nerate de pr9iectarea defectuoasă a
cablajului. In cazul in care se
doreşte o realizare pe cablaj impri-
mat, se fac următoarele reco-
mandări:
- procuraţi şi probaţi componen-
tele de bază şi in special pe cele
1
lKO-3W 200-400V
!.4A1N
OUT
TEHNIUM martie 2003
--------------HI-FI---------------
care au gabarite mari: socluri,
tuburi, condensatoare electrolitice,
rezistoare de putere disipată mare,
comutatoare, mufe etc.;
- desenaţi pe hârtie milimetrică
componentele aşa cum doriţi să le
montaţi pe circuit şi stabiliţi traseele
de conexiune. Se va avea În vedere
ca toate traseele de masă ale
fiecărui etaj să fie conectate la legă­
tura soclului conectată la masa
montajului. Toate conexiunile de
masă ale etaje lor vor fi unite cu
trasee de masă separate care se vor
Întâlni la soclul primului tub şi vor fi
trasee mai groase. Se va evita
T7, Tain porolel(=6x4,E281 1 etc)
1 +5KO-20W
r
220V-
lA
2 - R2, R8, R12 - valori cuprinse
aşezarea În apropiere a etajului de
intrare şi a celui de ieşire, preferân-
du-se aşezarea În linie, fără
economie de spaţiu şi depărtând
traseele circuitelor de ieşire de cele
ale circuitelor de intrare ale fiecărui
etaj. Alimentarea filamentelor se
execută totdeauna cu fire torsadate
(răsucite) şi nu cu trasee pe cablaj
imprimat, chiar dacă alimentăm fila-
mentele În curent continuu.
Ramura superioară şi cea infe-
rioară a fiecărui etaj În push-pull se
vor executa cu jumătăţi a două
tuburi diferite şi nu cu secţiunile
aceluiaşi tub. Chiar În aceste
condiţii, separarea Între canale este
foarte bună.
TEHNIUM martie 2003
Utilizaţi două alimentatoare dis-
tincte pentru a alimenta filamentele
ramurii superioare şi ale celei infe-
rioare. Pentru a se menţine un
potenţial uşor pozitiv catozilor, se vor
utiliza tensiunile de referinţă Uref1 şi
Uref2 derivate din alimentarea ano-
dică, la care R18, R19 şi R20 se vor
determina În funcţie de tuburile uti-
lizate şi tensiunea maximă de
străpungere Între filament şi catod.
In cazul În care nu se folosesc
alimentatoare separate pentru fila-
mentele celor două ramuri, se vor
izola atent catozii de filamente sau
de masă. Ramura negativă a ali-
2x1800~F
400V
Tip3055 T1 TJ T5
. 6,lV
mentatorului filamentelor se va lega
la un divizor rezistiv al tensiunii
anodice, la o tensiune ce reprezintă
y.. U alim. anodică .
O atenţie deosebită se reco-
mandă pentru a se evita orice scurt-
circuit anodic. Valoarea mare a
capacităţii condensatorului de filtraj
va conduce la o adevărată explozie
În cazul unui scurtcircuit!
În cazul În care se doreşte o sim-
plificare a montajului şi o reducere a
puterii consumate, se poate Înlocui
redresarea cu tuburi cu diode semi-
conductoare, fără a afecta calităţile
montajului.
O problemă delicată o reprezintă
procurarea unui potenţiometru de
volum cu două secţiuni de calitate,
având În vedere că, datorită impe-
danţei mari a circuitului de intrare,
un potenţiometru de slabă calitate
va cauza zgomote la manevrare,
niveluri diferite ale semnalului
datorită inegalităţii secţiunilor şi zgo-
mot datorită contactelor proaste
Între cursor şi pistă.
Pentru alimentarea montajului se
recomandă construcţia alimenta-
torului din figura 2, care pare chiar
mai dificil decât montajul propriu-zis.
Punţile redresoare şi tranzistoarele
de putere se vor montq pe radia-
toare corespunzătoare. Infăşurarea
secundară pentru tensiunea ano-
dică se va calcula În funcţie de
tuburile electronice adoptate.
Componentele pasive vor fi de
bună calitate şi cu toleranţa prefe-
rabil sub valoarea de 5%. Se reco-
mandă utilizarea de condensatoare
cu pierderi mici tip MKT sau cele
speciale de audiofrecvenţă Jensen
(cu hârtie uleiată) . Se vor prefera
rezistoarele neinductive, cu peliculă
metalică, cu puterea disipată de
y.. W, cu excepţia celor de putere
specificată pe schemă.
După cum am spus la Început,
schema se pretează la experimen-
tări care Îşi au rostul atunci când se
dispune de posibilităţi de rTlăsurare
a parametrilor funcţionali. In prac-
tică, tuburile au un comportament
relativ diferit şi "sună diferit" de latp
la tip şi de la producător la produca-
tor. De exemplu , s-a observat că
tubul 6SN7 are un sunet mai plăcut
decât majoritatea triodelor miniatură
ECC şi totodată poate lucra cu ten-
siuni anodice mai ridicate. Se pot
face determinări modificând urmă­
toarele valori ale componentelor:
- R3, R4, R9, R10, R13, R14 cu
valori cuprinse Între 470 ohmi şi 4,7
kiloohmi;
Între O (scurtcircuit) şi 4,7 kiloohmi;
- C2, C6, C8 - valori cuprinse
Între 0,5-10 IlF;
- valoarea tensiunii anodice
cuprinsă Între 200-600 Vc.c. (atenţie
la valorile ridicate ale tensiunii
anodice!)
Mai facem o recomandare: În
cazul În care nu sunteţi interesat În
construcţia preamplificatorului co-
rector RIAA, dar doriţi un preamplifi-
cator cu tuburi care să sune "cald",
puteţi să utilizaţi doar ultimul etai, de
la comutatorul de sursă pâna la
ieşirea preamplificatorului. Dacă În
urma determinărilor făcute simţiţi
nevoia unei amplificări mai mari,
puteţi lega În cascadă Încă un etaj
identic, cuplat la ieşirea preamplifi-
catorului, la care potenţiometrul se
Înlocuieşte cu o rezistenţă fixă de
470 kiloohmi.
31
---------AUTOMATIZĂRI ÎN GOSPODĂRIE---------

OlUL ELECTRONIC
AL NIVELULUI
Pagini realizate de Cornel ŞTEFĂNESCU

Dispozitivul poate fi utilizat la controlul şi reglarea
nivelului apei Într-un bazin sau rezervor şi/sau ca indi-
cator electronic al nivelului. Pentru a măsura nivelul este
de ajuns să introducem doi electrozi (două vârfuri me-
talice) În apă şi să utilizăm rezistenţa scăzută a aces-
teia. Montajul (fig . 1) măreşte durata de exploatare a
sondelor prin aplicarea unei tensiuni alternative cu
frecvenţă ridicată, Înlăturând astfel În mare măsură
coroziunea datorată fenomenului de electrol iză. Nivelul
lichidului este menţinut Între două limite prestabilite cu

CI2A
CI1A

c'
J~

Cl1B

1
R2 R3 R4 lED R9
1(1(
'(1( '(1(
D3 :.. 2101 L ""
~::;-'.~L.-.-l"
C2
~7rf'

os

o. C'2

•• ••
• •

OS L. L. ca~ ca. BND +12", ~ L.~ ~. ~..

~~
le! ~
~I!J ~
2 os COli cae BND + 12v led
3
32 TEHNIUM martie 2003
--------- AUTOMATIZĂRI ÎN GOSPODĂRIE - - -- - - -- -

••

.,
.'" .
.'"" .'"••• .'"
..
e, e? ce e.
2.7"F :t,7ftF Z,7,.F 2,7nF

11 1 Ţ Ţ
11 4
ajutorul sondelor Ls şi Lm (limita
superioară şi limita inferioară sau
minimă). .
La baza schemei se află un
oscilator realizat cu o poartă ŞI - NU
trigger-schmitt de tip MMC 4093.
Frecvenţa oscilatorului nu este cri-
tică pentru funcţionarea montajului şi
este cuprinsă În intervalul 40kHz-
200kHz, În funcţie de componentele
de care se dispune.
Când hivelul apei atinge sondele,
semnalul de Înaltă frecvenţă tra-
versează lichidul şi acţionează porţile
3 şi 4. Semnalul de la ieşire este
detectat şi integrat cu circuitele ORC
(01 , R7, C5, respectiv 02, R8, C6),
având o valoare suficient de mare
pentru a comanda circuitul basculant
bistabil realizat cu porţi logice ŞI-NU
de tip MMC 4011 (sau tot MMC
4093) . Tranzistorul T1 care acţionează
releul RL 1 asigură izolarea electrică a
6 ..
montajului şi În acelaşi timp comanda O
echipamentelor de forţă (motoare,
pompe, electrovalve etc.). Contactul
releului trebuie să fie normal deschis
În repaus.
La alimentarea montajului, fără a
introduce sondele În lichid, tranzis-
torul T1 trebuie să fie comandat,
releul atras şi dioda LEO · să
lumineze. Intrările porţilor 3 şi 4 ale
CI1 sunt conectate prin rezistoarele
R5 şi R6 (220 kn) la alimentare
(+V = 5 ... 12V), iar ieşirile lor sunt În "O"
logic. Oiodele 01 şi 02 fiind blocate
prin rezistoarele R7 şi R8 (1 Mn) +i 2"

TEHNIUM martie 2003 33

---------AUTOMATIZĂRI ÎN GOSPODĂRIE---------
se menţine un "O" logic pe intrările
porţilor 1 şi 2 CI2, determinând 'un
potenţial ridicat (+V) la ieşirea porţii
4 CI2, care prin rezistorul R9 (20kQ)
asigură saturaţia tranzistorului T1
(BC 174 sau BD 139, În funcţie de
releul folosit).
La introducerea sondei Lm În
lichid, semnalul de la oscilator
ajunge pe intrarea porţii 3CI1 prin
R3, C3, determinând bascularea
ieşirii În ritmul frecvenţei oscilatoru-
lui. După detecţie şi integrare, pe
rezistorul R7 apare un potenţial ridi-
cat de tensiune, dar acest "1" logic
pe intrarea porţii 1CI2 nu modifică
starea bistabilului, tranzistorul T1
rămâne În continuare comandat.
Când sonda Ls atinge lichidul, pe
rezistorul RS apare un "1" logic care
determină bascularea bistabilului,
ieşirea porţii 4CI2 trece În "O" logic şi
tranzistorul T1 se blochează.
Această stare se menţine până
A.
INTRERUPATOR CREPUSCULAR
Circuitul comandă aprinderea
Iămpilor Într-o locuinţă sau În afara
ei, În absenţa locatari lor, spre des-
curajarea unor eventuali infractori.
Montajul (fig . 1) este simplu şi uşor
de realizat. Componenta principală
este un fototranzistor NPN de orice
tip (BPY 61, ROS 031 ş.a.), introdus
În circuitul de polarizare al tranzis-
torului 01 (BC 107).
Ziua, curentul prin fototranzistor
este mare, determinând conducţia
tranzistorului 01 şi blocarea tranzIs-
torului 02 , deci rei eul nu este
anclanşat:
R2 '7Q(
R1 33/2w
220v
1
34
când nivelul ilpei scade sub limita
minimă, Lm. In acest moment este
comandat prin contactul releu lui
RL 1 sistemul de umplere a bazinu-
lui, care poate fi o pompă electrică
(tip KAMA) sau o electrovalvă (de la
maşinile automate de spălat).
Nivelul apei creşte şi la atingerea
limitei superioare, Ls, funcţionarea
sistemului de umplere este oprită ,
reluându-se numai atunci când
nivelul atinge din nou limita minimă
Lm,
In figura 2 este prezentat cablajul
imprimat simplu strat la scara 1:1,
vedere prin transparenţă dinspre
componente, iar În figura 3 planul de
implantare. Montajul se poate ali-
menta Între +3V++15V, având un
consum extrem de mic.
O altă aplicaţie este indicatorul
de nivel la care s-au ,ţJtilizat mai
multe sonde detectoare. In exemplul
dat În figura 4 s-au folosit eatru
sonde, indicaţia fiind realizata cu
V
La lăsarea Întunericului, con-
ducţia fototranzistorului scade foarte
mult, determinând blocarea lui 01
care prin rezistenţa din colector R5
şi R6 polarizează direct tranzistorul
02 (BC 107), acesta din urmă
comandând bobina releu lui RL 1.
Releul utilizat trebuie să conţină cel
puţin două contacte normal
deschise; unul este utilizat pentru
comanda de aprindere a Iămpilor,
iar celălalt este utilizat În schemă
pentru a introduce un histerezis prin
punerea În paralel cu rezistorul R4
(1 MQ) a rezistorului R7 (33kQ-
C2
1OC>F
R3
3k3
r----_+......;L-K.
R7
33k
C3
·100uF
diode LED. Aprinderea led uri lor
indică nivelul apei sub limita impusă ,
Însă prin simpla schimbare, În etajul
de comand ă, a tranzistoarelor NPN
cu PNP, indicaţia se inversează
reprezentând nivelul atins de apă În
bazin . La aceste montaje consumul
de curent este În funcţie qe numărul
de diode LED aprinse. Inlăturarea
acestui neajuns este posibilă prin
utilizarea unui generator de curent
(fig. 4) realizat cu tranzistorul T1
(PNP) BC 256. Curentul este fixat la
aproximativ 6mA şi este constant
indiferent câte LED-uri sunt aprinse.
LED-urile limită Lm şi Ls sunt de
culori diferite şi indică: Lm - nivelul
apei este sub lil]lita inferioară ; Ls -
nivelul apei a atins limita superioară
(toate LED-urile sunt aprinse).
Montajul se alimentează la
+12V ." .+15V şi consumă În jur de
7mA. In fi~urile 5 şi 6 sunt prezen-
tate cablajul imprimat şi planul de
implanta re.
47kn) de valoare mică. În acest mod
tranzistorul 01 se blochează sigur şi
astfel se elimină eventualele oscilaţii
care pot să apară.
ATENŢIE la realizare şi
manevrare pentru a nu se produce
accidente, deoarece alimentarea
montajului este direct din reţeaua de
220V alternativ prin cuplaj capacitiv.
Consumul de curent este foarte mic
şi se pretează la o astfel de ali-
mentare, eliminând şi o componentă
scumpă şi voluminoasă, transforma-
torul, care nu este tot timpul la
Îndemână. Cuplajul capacitiv este
3
01
R.
1M
TEHNIUM martie 2003
--------- AUTOMATIZĂRI ÎN GOSPODĂRIE - - -- - -- - -

2
1111 1112

220"

.,
•• o H
C
• • •
TI O' o -.,0 IID"D'~ •
'2 RLl
1• • 1 I! -1 I! -1
220" + • e

leei le
Ci
I ., ~ O' [:]." O[}][JC~lJ
CI
+ leei
ca.

3
W .. leei

asigurat de condensatorul C1 (470
nF/400V) sau două condensatoare
cu valoare de 1 j..lF/300V conectate
În serie. Rezistorul R1 (33n12W) se
introduce doar pentru protecţie, iar
rezistenţa de valoare mare R2
(470kQ-820kn) În paralel cu C1
pentru descărcarea acestuia În
momentul deconectării montajului.
Tensiunea este redresată dublă
alternanţă cu o punte de diode
(1 N4007), limitată la 24V cu o diodă
Zenner PL24 şi filtrată de conden-
sat9rul C2 (100j..lF-470j..lF/35V).
In figurile 2 şi 3 sunt prezentate
cablajul şi planul de implantare.
Din motive de siguranţă şi pro-
tecţie, recomandăm ca montajul să
fie amplasat cât mai aproape de
sursele de lumină comandate, iar
fototranzistorul montat Într-un tub de
plastic lung de maximum 3 cm se
poate amplasa până la 10 m dis-
tanţă de monaj, Într-o poziţ ie În care
nu este influenţat de sursele de
lumină comandate ci numai de
mediul ambiant.

Realizarea paginilor de INTERNET

(Urmare din pag. 15)
Aproape toate tag-urile "se Închid"; În momentul În
care am scris tag-ul <HTML> În Notepad, am marcat
dechiderea documentului HTML. După ce am scris tot
codul trebuie să Închidem tag-ul <HTMl> pentru a
marca Închiderea documentului, scriind codul <lHTMl>.
! Nu contează dacă scriem tag-urile cu litere mici
sau litere de tipar.
Alte exemple de tag-uri:
<p> ... <lp> Defineşte un paragraf
<cite> ... </cite> Citare, alineat
<br> Delimitator de linii (acest tag nu se Închide)
<h1> . . . </h1 > Cel mai proeminent subtitlu
<h2> ... </h2>
<h3> ... </h2>
<h4> ... </h4>
<h5> ... <lh5>
<h6> . . . </h6> Cel mai puţin proeminent subtitlu
<pre> ... <lpre> Text preformatat
<i> ... <Ii> Text inclinat
<em> ... <Iem> Caractere italice, evidenţiate
<u> ... </u> Text subliniat
<b> ... <lb> Text Îngroşat
<strong> ... </strong> Caractere aldine
<ul> ... <lui> listă neordonată
<01> ... <101> listă ordonată (numerotată)
<dir> ... </dir> listă de tip director
<menu> .. . </menu> listă de tip meniu
<dl> ... </dl> listă de tip dicţionar
<Ii> ... <Iii> Elemente individuale dintr-o listă
<dt> ... <ldt> Termen dintr-o listă de tip dicţionar
<dd> ... <ldd> Definiţie a unei liste de tip dicţionar
<--linie de comentariu-o>
În numărul viitor al revistei vom continua "editarea
În sursă" a primei noastre pagini de web şi vom
descoperi noi tag-uri ce personalizează SITE-ul nostru .

TEHNIUM martie 2003 35

---------AUTOMATIZĂRI ÎN GOSPODĂRIE - - - - - - - - -

REDRESOARE~---­
REGLABILE -------------------------
----------~-------------

- - - - -cu TIRISTOARE:- - Or. ing. Andrei CIONTU

Precizăm , de la Început, că gorie de astfel de redresoare, şi Principiul reglării curentului

există multe variante de redresoare anume de cele cu punte defazoare mediu (1 0 ) printr-un tiristor prin vari-
reglabile cu tiristoare. În articolul de de reglaj, pe care autorul le cons i- erea defazajului tensiunii anod-
faţă ne ocupăm de o singură cate- deră eficace.şi fiabile . catod (V Ac) faţă de tensiunea grilă-

1
catod (V G) este ilustrat În oscilogramele din figura 1.
Condiţiile să
ca un tiristor se deschidă sunt două:tensi- 2
unea VAC să fie pozitivă şi, simultan , tensiunea VG să
fie pozitivă ş i să depăşească ca valoare tensiunea de
grilă de amorsare (V GT) ' Curentul instantaneu prin tiris-
tor (lAc) are forma unor pulsuri de sinusoidă a căror
lăţime ş i valoare medie (10) depind de a ,
deci 10 = 10 (a )
cu condiţia ca amplitudinile celor două tens iuni sinu-
soidale (V AC ş i V G) să fie constante.
Pentru a obţine un defazaj reglab il manual, cu
cond iţ ia ca VG = cI. , s-a folosit o punte RC defazoare (a
se vedea figura 3, sus) .
Diagonala de aplicare a tensiunii sinusoidale de 50
Hz (de intrare) este 1-3, iar cea de ieş i re 2-4 (V G)'

36 TEHNIUM martie 2003

---------AUTOMATIZĂRI ÎN GOSPODĂRIE - - - - - - -- -

Diagrama vectorială a tensiunilor figura 3, iar condiţi i le de filtraj al ten- mari (sute de waţ i ) ştiu ce probleme
punţii este reprezentată În figura 2. siunii redresate mai uşoare . le ridică alimentarea acestora , cât
Cum tensiunile pe condensatorul C1 în figura 6 este prezentată de costisitor este un transformator
(l/wC 1) şi pe rezistorul R1 (R11) sunt schema unui redresor monoalter- de reţea de mare putere, cât de
decalate la 90°, punctul 4 se plimbă
pe un semicerc, deci VG = U24 va fi
constantă (ca rază) În condiţiile În
care punctul 2 este riguros median
Între 1 şi 3 (U12 = U23)'
Din diagramă rezultă:

U
tg<p = ~ = wR1C1 (1 )
+
14

Cum a = 2<p, rezultă: + Uo

e2
a = 2 arc tg (wR1 C1) (2)
3
Unghiul de defazaj a se poate
regla comod manual cu ajutorul unui
potenţiometru obişnuit. Valoarea
medie a curentului prin tiristor (10) Tr
variază după legea:

10 = lAC max (1 + cosa)/21t (3)

o primă variantă de redresor

reglabil cu tiristor este prezentată în
figura 3. Este vorba de un redresor
simplu , monoalternanţă, cu izolare
totală Între tensiunea reţelei şi cea
redresată de ieşire.
De regulă, la conectarea tensiu-
nii alternative (când C2 este descăr­
cat) , tiristorul suportă şocul de
curent şi nu este necesar (ca' la
diodele redresoare) un rezistor de
limitare a curentului.
în figura 4 este dată o variantă
de redresor bialternanţă realizat ,
evident, cu două tiristoare .
Comenzile pe porţi sunt simultane,
cu pulsuri de tensiune dublu
redresate de puntea P. Numai una
din comenzi este însă eficace ,
aceea pentru tiristorul care are ten-
siunea VAC poz it ivă . Oscilogramele
de funcţionare ale acestei variante
sunt prezentate În figura 5. Valoarea
curentului mediu (1 0) este mai mare
(dublă) faţă de cazul variantei din
4 I
nanţă , care poate fi criticată din
start: nu există separaţ i e galvan i că
între U şi Uo ' faza tensiunii reţelei
putând ajunge (fortuit) la -U o ' care
este pus, de regulă , la şas i ul monta-
jului ce se alimentează , de aici peri-
col de electrocutare la atingerea
şasiului etc. Şi totuşi , această
schemă de redresor, care foloseşte
un transformator de mică putere,
numai pentru atacul porţii tiristorului ,
poate furniza o tensiune Uo de zeci
de volţi la ieşire ş i un curent de câţi ­
va am peri (suportabili de reţeaua
electrică şi siguranţele acesteia) .
Constructorii amatori de amplifica-
toare de audiofrecvenţă de puteri
+uo
+ e2
voluminos şi de greu este pentru a fi
încorporat în şas i u l amplificatoru lui.
Schema din figura 6, realizată prac-
tic sub forma concretă din figura 8,
ar putea fi o soluţ i e în astfel de situ-
aţii.
Cât priveşte
problema cu "faza la
şasiu",cu un simplu "creion de ten-
siune" acest lucru se poate verifica
şi să se "întoarcă" ştecheru l din
priză .
O problemă care trebu ie
neapărat rezolvată este împied i-
carea curentului 10 de a se închide
prin Înfăşurarea prima ră a transfor-
matorului, care ar putea avea efecte
neplăcute (saturaţia transformatoru-

TEHNIUM martie 2003 37 .

---------AUTOMATIZĂRI ÎN GOSPODĂRIE - - - - - - - - -

lui, arderea conductorului etc.) . suficient de mare pentru ca tensi- ne asigu răm că C3 nu rezonează
Pentru aceasta, În serie cu primarul unea efectiv aplicată primarului să serie pe 50 Hz cu inductanţa l a
se conectează un condensator fie foarte puţin decalată (q» faţă de bobinei primare (vezi figura 7).
nepo larizat cu capacitatea C3' tensiunea reţelei şi foarte puţin Unghiul de decalaj introdus de
Această capacitate trebuie să fie m icşorată . În acelaşi timp, trebuie să prezenţa lui C3 este dat de relaţia:

5
t

t - 1/roRC 3 (4)
gq> - rol (rol 1)
1 +R R - roRC
3

rol
+ Dacă notăm Q = ti"" > 1 factorul de calitate al

Ei e2 circuitului serie, se poate deduce uşor că

C3 = 1 + Q tgq> (5)
roRQ 2tgq>

s
Exemplu concret Tr EIO
s *7,5p.
F = 50 Hz; ro = 27tf =
314 rad/s
Fie R = 314 n şi
l = 15 H
Rezultă Q = 15> 1
Admitem că tg q> = 0,5
25k

(q> = 0,465 rad) 7

Rezultă , În final :
C = 7,5 . 10.6 F = 7 ,5 JlF
Ungh iul de defazaj
q> po ate fi compensat prin dorită a lui U o ' F = 1/2VLC = 15 Hz,
reglaj ul lui R1, pentru valoarea Frecvenţa de rezonanţă a deci departe de valoarea de
circuitului serie este: 50Hz.

38 TEHNIUM martie 2003

----------AUTOMATIZĂRI ÎN GOSPODĂRIE - - - - - - - - -
SISTEM de ALARMARE
cu 3 TIPURI de SENZORI
Montajul prezentat face parte din
categoria alarmelor care se pot
monta Într-un imobil sau pentru pro-
tejarea anumitor zone unde accesul
trebuie limitat.
Spre deosebire de clasicele sis-
teme de alarmă care "te Iasă" să
pătrunzi În zona protejată, după
care Îţi acordă un răgaz de câteva
secunde (zeci de secunde) pentru a
o dezarma, sistemul descris În acest
articol trebuie mai Întâi dezactivat
pentru a permite accesul fără
declanşarea alarmei.
Descrierea funcţională
Montajul are 3 blocuri funcţionale
distincte:
• partea de logică şi formare de
cod;
• partea centrală de comandă a
senzorilor;
• partea de tem pori zare -
acţionare releu.
Din dorinţa unui compromis cât
mai bun Între simplitate, cost şi fia-
bilitate am ales ca soluţie pentru lo-
gica folosită la activarea-dezacti-
varea sistemului câteva circuite inte-
grate TIL uşor de procurat, iar pen-
tru introducerea codului o tastatură
tip membrană cu bornă comună (nu
cu configuraţie matriciaIă). Codul
poate fi format din una până la zece
cifre cu ajutorul comutatoarelor cu
două poziţii SWO-SW9. Func-
ţionarea este simplă: toate intrările
circuitelor CI 3 şi CI 4 trebuie să fie
"1" logic pentru ca la ieşire să se
obţină un "O" logic care va comanda
tranzistorul T1. Comutatoarele .au
rolul de a conecta sau nu În circuit
inversoarele din CI 1 şi CI 2. De
exemplu, dacă dorim să programăm
codul 1-3-5, vom acţiona comuta-
toarele SW1-SW3-SW5 În sensul
introducerii În circuit a inversoarelor
aferente. Celelalte comutatoare
raman În poziţia off. Acum,
apăsarea simultană a tastelor 1-3-5
va produce alternativ activarea-
dezactivarea sistemului de alar-
mare. Adăugarea circuitului intgrat
CI 4 (CDB 410) are rolul de a obţine
zece cifre de cod disponibile şi nu
doar opt, câte intrări are circuitul CI
TEHNIUM martie 2003
Neac~u Petre NICOLAE
3 (CDB 430) . Se obţin astfel 210 =
1024 coduri disponibile. Din configu-
raţia circuitului se poate observa că
apăsarea unor taste În plus faţă de
codul corect nu dezactivează sis-
temul, ceea ce ÎI face destul de imun
În faţa unor posibile Încercări de
pătrundere neavlzată.
Partea centrală de armare-
dezarmare are la bază un amplifica-
tor operaţional lucrând ca bistabil şi
comandat de impulsuri pozitive.
Amplificatorul operaţional are
reacţie pozitivă, ceea ce îl face să
lucreze În regim saturat având la
ieşire una dintre cele două tensiuni
de alimentare simetrice (± 12 V).
Funcţionarea este următoarea: În
starea de saturaţie pozitivă, tranzis-
toarele T2 şi T3 sunt comandate prin
rezistenţe le R14, R15 la saturaţie.
T2 saturat alimentează etajul senzo-
rilor, iar T3 permite funcţionarea
montajului astabil format cu celălalt
amplificator operaţional al capsulei.
Astfel ambele amplificatoare ope-
raţionale au fost folosite şi s-a creat
un efect luminos mai plăcut În
starea ARMAT.
Astabilul comandă două diode
electroluminescente D5, D6 de
culoare roşie . Frecvenţa de clipire se
poate ajusta modificând constanta
C1R18.
Unul din ledurile D5 sau D6 se va
monta pe tastatură, iar celălalt În
imobil, pentru a putea observa
starea sistemului atât din interior cât
şi dJn exterior.
In starea de saturaţie negativă a
amplificatorului operaţional A01,
tranzistoarele T2 şi T3 sunt blocate,
blocându-se şi etajul de detecţie al
senzorilor. Astfel accesul se face
fără declanşarea alarmei. Această
stare este marcată de diodele elec-
troluminescente D3 şi D4, care se
vor monta desigur una pe tastatură
iar cealaltă În imobil.
Blocul de detecţie al senzorilor
este format În jurul tranzistorului T4
şi componentelor aferente. Primul
senzor este de tip optic şi e constru-
it cu ajutorul fototranzistorului FT,
care trebuie să fie normal iluminat.
Acest lucru se realizează printr-o
rază de lu.mină care cade pe foto-
tranzistor. Intreruperea stării de ilu-
minare duce la scăderea potenţialu ­
lui În baza tranzistorului T4, acesta
conduce şi scade potenţialul În emi-
torul său, scădere detectată de cir-
cuitul integrat CI 6 şi declanşarea
al armei (dacă acest lucru s-a Întâm-
plat În starea "armat").
Semireglabilul R24 are rolul de
reglare a sensibilităţii fototranzis-
torului. Sursa de lumină poate fi un
mic bec cu lupă montat Într-un tub
de PVC mat În partea opusă foto-
tranzistorului (şi FT tot În tub PVC) ,
sau folosind dioda laser cu spectrul
În roşu dintr-un suport de chei exis-
tent pe piaţă.
Senzorul magnetic ÎI reprezintă
circuitul integrat CI 7, care este de
fapt comutator electronic activat de
câmpul magnetic. Acest senzor
poate sesiza apropierea unui câmp
magnetic cu intensitatea minimă de
30 mT (inducţia activă pentru polul
sud), şi are ieşirea activă pe nivelul
"jos" (colector În gol).
Senzorul mecanic ÎI reprezintă
un microcontactor tip normal
deschis.
Ultimul bloc funcţional este acela
de temporizare, realizat În jurul cla-
sicului circuit E 555, folosit În montaj
de monostabll. Scăderea eventuală
a potenţialului pe pinul 2 al acestuia
(prag jos) determină trecerea ieşirii
(pinul 3) În starea "sus", saturând
tranzistorul T5 şi comandând releul.
Timpul de acţionare este direct pro-
porţional cu constanta
C2(R27+R28). Astfel, folosind valo-
rile din schemă se obţine o durată
reglabilă În. intervalul 20s - 150s
(2,5 min). In paralel cu releul se
montează dioda D7 pentru a elimina
tensiunile de autoinducţie ce pot
apărea şi distruge tranzistorul T5 .
Contactele releului sunt normal
deschise şi pot comanda orice fel de
sarcină (de exemplu, o sirenă de
putere), cu condiţia să nu
depăşească intensitatea maximă
suportată de contactele acestuia.
39
---------AUTOMATIZĂRI ÎN GOSPODĂRIE

Alimentarea al armei
Alimentarea circuitului se rea-
lizează de la o sursă de tensiune
simetrică de ±12 V. Tensiunea
redresată trebuie filtrată . dar nu V+
1 OUT Vtt+ MASA
neapărat stabilizată . Tensiunea de
lucru a circuitelor integrate TTL fiind 1 IN- 1 OUT PRAG DESe
de 5V. se foloseşte celula elemen- JOS
1 IN- PRAG
tară de stabilizare DZ-R30. IIN+ ~nu; SUS
Vtt- 21N+ AOL CONTROL
Instalarea alarmei
După realizarea completă a CIS : MCU~CP
montajului se poate trece la insta-
lare. Spre exemplu. dacă se doreşte
supravegherea unei locuinţe se
poate proceda astfel: se introduce
montajul Într-o carcasă metalică.
1
unde se poate amplasa şi o pereche
de acumulatori de 12 V. ca sursă de
tensiune de rezervă În cazul unei Lista de piese
pane de curent. Opţional se poate " C11. C12: CDB 404 "R1 •...• R10: 15 K
adăuga un Întrerupător cu revenire " C13: CDB 430 " R11 : 1K5
(marcat În schemă SS) pentru ca "CI4: CDB 410 "R12. R13: 270 Q
sistemul să poată fi armat-dezarmat " C15: MC 1458 CP "R16. R17. R21. R22.
şi din interior. Bineînţeles că acesta "CI6: BE 555 R25. R30: 720 Q
se va monta Într-un loc ştiut doar de "CI7: SM 234 " R18. R23: 10 K
proprietar. "T1: BD 136 "R19 : 22K
Amplasarea senzorilor poate fi " T2. T3. T5: BD 135 "R20: 32 K
făcută pe aceeaşi cale de acces În "T4: BC 252 " R24. R28: 250 K lin
imobil sau În locuri diferite. De "FT: ROL 32 " R26 : 2K2
menţionat că se pot adăuga oricâţi "C1 : 10 IlF "R27: 50K
senzori magnetici şi oricâte micro- "C2: 200 llF "R29: 1K
contactoare la acelaşi circuit de "C3: 10 nF "SWO ....• SW9:
"D1. D2. D7: 1N4148 Comutatoare cu 2 poziţii
alarmare. Ei pot lucra În paralel " D3. D4: LED VERDE " K: microcontactor normal deschis
independent În mai multe puncte ale " D5. D6: LED ROŞU " T tastatură tip membrană cu bornă
ansamblului de supravegheat. "DZ: PL 5V1 comună
Senzorul optic se montează. Ia fel
ca sursa de lumină. Într-un tub mat montează tastatura cu cele două cablajului imprimat. Nu necesită
de PVC. aliniind raza de lumină cu indicatoare de stare. Trebuie specifi- reglaje speciale. iar În urma unei
fototranzistorul. Întreruperea acestei cat că dacă un eventual infractor realizări şi instalări atente. va
raze (cauzată de trecerea cuiva. de Încearcă să distrugă tastatura. sis- funcţiona "din prima" ireproşabil.
exemplu) are ca efect declanşarea temul rămâne armat şi va acţiona Succes!
alarmei (dacă acest lucru s-a Întâm- prompt În cazul efracţiei. 1""'------------------.
plat cu sistemul În starea armat). Menţionez că am +12V
Senzorul magnetic se poate monta realizat practic acest
pe tocul unei uşi. iar pe uşă se mon- montaj şi am fost foarte
tează un mic malilnet (orientat cu mulţumit de modul cum
polul sud spre circuitul integrat). lucrează . Dispunerea
Deschiderea acelei uşi face ca mag- pieselor nu este critică şi
netul să treacă pe sub senzor şi de aceea las la
alarma se declanşează . La calea de aprecierea constructoru-

-
acces principală (uşa de intrare) se

r-1rC::J--o 12 V
lui amator realizarea
R23

Rl4

R\

ro

RI4

000
000
000
000 T
2

40 TEHNIUM martie 2003

--------------------------LABORATOR--------------------------

CONVERTOARE c.c.- C.C.

Dr. ing. Adrian STOICA

Într-un' context mai larg, noţiunea de conversie presupune orice modificare,

transformare sau reprezentare care se exercită asupra unei mărimi fizice pentru
a-i schimba valoarea, sensul, polaritatea etc. Transformarea unei tensiuni pozitive,
În sensul creşterii valorii acesteia, presupune un proces dinamic, armonie sau În
impulsuri dreptunghiulare, urmat de folosirea unui proces de multiplicare inductiv
sau capacitiv, În schemele care rezolvă transformarea respectivă.
În condiţiile actuale, ale evoluţiei rapide şi pe mai Asigurarea energiei de acţionare a capsei, spre exemplu
multe direcţii În electronica industrială şi În aplicaţiile 20 W, se va face prin alimentarea etajului de execuţie la
constructorilor amatori, se impune concentrarea atenţiei o tensiune de minimum 20 V. Circuitele de prelucrare a
specialiştilor şi utilizatorilor de echipamente electronice semnalelor, care dau informaţii cu privire la ţinta vizată
către surse adecvate de alimentare electrică şi către la focoase de proximitate, respectiv informaţi i cu privire
soluţii de adaptare la surse de energie electrică exis- la temporizare, sunt realizate cu componente discrete şi
tente: baterii, acumulatori, surse de tensiune stabilizată circuite integrate În tehnologii bipolare TTL, care au ten-
alimentate din reţele industriale de distribuţie sau de la siune nominală de alimentare +SV ±S%, sau se folosesc
grupuri electrogene. Se constată o preocupare tot mai proprietăţile de consum redus şi nivel de integrare mare
atentă În domeniul conceperii, dimensionării şi realizării pe care îl au circuitele integrate din familia CMOS şi
unor surse de alimentare şi circuite aferente ale căror microcontrolerele din familia ACT (Advanced CMOS
caracteristici esenţiale trebuie să fie : satisfacerea ce- Technology) , care au tensiuni de alimentare tipice + 10 V
rinţelor privind tensiunea şi puterea nominale, randa- ± 10%. Dimensiunile unei baterii, cu agenţi chimici pre-
mentul mare, fiabilitatea ridicată, versatilitatea asigurată cizaţi , sunt determinate În ceea ce priveşte Înălţimea de
prin reglaje simple sau prin adaptarte optimizată, inte- către tensiunea nominală, iar În ce priveşte diametrul de
grabilitatea şi posibilităţile tehnologice de miniaturizare. către curentul debita!. În cadrul unui focos, volumul
Obiectivul principal al acestui articol constă În abor- disponibil pentru partea electronică şi sursele specifice
darea ştiinţifică şi tehnică a unor posibilităţi de realizare de alimentare ale acesteia este drastic limitat din con-
a convertoarelor cu ridicare de tensiune curent continuu siderente geometrice, aerodinamice ş i de compat ibil i-
- curent continuu, destinate să asigure adaptarea tate cu muniţia .
nevoilor de consum ale unui circuit electronic la posibi- În aceste condiţii se optează pentru baterii cât mai
lităţile de furnizare a energiei pe care le au surse reduse ca Înălţime, cât mai plate (uzual tensiune nomi-
disponibile, a căror tensiune debitată este cu mult sub nală de 6 V sau 9 V) şi cu diametrul care să corespundă
nivelul cerut de circuitul electronic. Un exemplu tipic În dimensiunilor de gabarit ale focosului. Rezultă destul de
acest sens ÎI constituie alimentarea etajelor de execuţie clar de ce se optează pentru realizarea convertoare lor
din focoasele electronice. Aceste etaje trebuie să asi- c.c.-c.c. ridicătoare de tensiune În alimentarea unor cir-
gure un anumit nivel al energiei disipate de o capsă cuite electronice care fac parte din echipamente sen-
electrică de aprindere a lanţului . detonant, astfel Încât zori, de comunicaţii, de calcul , realizate În variante
explozia să fie sigur iniţiată. Curentul prin capsa elec- miniaturizate şi portabile.
trică este dat
de curentul
anod-catod al GENERATOR MULTIPLICATOR STABILIZATOR
....
unui tiristor,
având valoarea
DE ... . DE ...
JIo. DE
maxima limi-
SEMNALE TENSIUNE TENSIUNE
tată la 1 A sau
..~

,....
~~
3 A şi nu tre-
buie depăşit -6V++9V. ................... +20V
••
Întrucât În pro-
cesul de fabri- Î -j: - - - - - _t --
caţie se fac SURSĂ DE TENSIUNE I ETAJ DE :
numeroase I
probe
măsurători.
şi
DE ALIMENTARE 1 I
SEMNALIZARE II
-------------
TEHNIUM martie 2003 41
--------------------------LABORATOR--------------------------

Schema bloc generală a unui convertor c.c.-c.c.
ridicător de tensiune este prezentată În figura 1.
Pentru fiecare din blocurile componente ale schemei
din figura 1 se pot utiliza diferite variante de imple-
mentare.
în condiţii de laborator, sursa de tensiune de ali-
mentare este o sursă de tensiune stabilizată dintre cele
produse În ţară tip I 4102M, sursă dublă 0+50V/2A cu
reglaj continuu, potenţiometric al tensiunii de ieşire, sau
E 4109, sursă triplă cu ieşiri 2xO+20V/400 mA reglabile
În trepte cu comutatoare decadice şi ieşire stabilizată
5V/2A.
Generatorul de impulsuri se poate realiza cu circuite
basculante astabile cu circuite integrate. Frecvenţa de
oscilaţie se alege În intervalul 100+300 kHz, iar factorul
de umplere al impulsurilor Între 0,3 şi 0,7.
Multiplicatorul de tensiune se poate realiza ca dublor
sau ca triplor de tensiune, cu diode de comutaţie şi cu
condensatoare, sau se poate realiza cu acumulare
inductivă, fiind posibili şi factori de multiplicare mai mari.
Stabilizatorul de tensiune se poate realiza cu diodă
satorul de temporizare, astfel Încât să se obţină factor
de umplere reglabil al impulsurilor generate şi frecvenţă
de generare ajustabilă. Această schemă prezintă avan-
tajul unui număr redus de componente discrete şi poate
genera impulsuri cu frecvenţa maximă de 1 MHz, cu
amplitudine Între 3 V şi 18 V, determinată de valoarea
tensiunii de alimentare U.
Durata impulsurilor generate este dată de Încărcarea
condensatorului de temporizare Între nivelurile 0,33 U şi
0,66 U, respectiv tj = CT' Rj ' In 2, iar perioada de
repetiţie este dată de relaţia Tr = CT ' (Rj + Rd) . In 2.
Factorul de umplere (11 = t;lTr) poate fi controlat Între 0,1
şi 0,9 prin valoarea rezistenţei de Încărcare Rj, care
poate avea valoare minimă 1 kQ şi maximă 500 kn.
La experimentări, pentru frecvenţe În gama
20+200kHz (perioada 50I-1s+5I-1s), cu rezistenţa de
descărcare Rd = 47kQ şi cea de Încărcare Rj = 10kn,
au fost necesare capacităţi În gama 1,2 nF+ 120 pF,
obţinând factor de umplere 11=1/6. Pentru decuplarea
pinului de control (C) al circuitului integrat se utilizează

.
r

+U

R, -SC ALO 7
.....-""'9 PS OUT 6 ~-+--+----..,

*
r---t--i---+IO DESC PJ 5-
~Z
Dd ~ .,;~ D,
_ I I V+ GND4~
_12NC NC3_
13 NC NC2_
~ :~ 14NCr'\ NCl_

CI' ClIPE 555

IEŞIRE

D2 D4 D5 D6 +3U
DI D3
..
CI
W
:~ ~,+ ~3*
.1 .1

~+
... .1

~s:b ~,j= ~7:6 -

....

-~
w.

2 l
Zenner şi cu regulator serie cu tranzistor bipolar cu sili- frecvent CF = 10+22 nF, condensator ceramic CLY
ciu, de putere adecvată. 32.10.
O primă variantă de schemă pentru realizarea con- S-a utilizat În schemă varianta. de multiplicator de
vertorului c.c. -c.c. este cea prezentată În figura 2. tensiune, cu diode Înseriate şi cu prepolarizare .
Circuitul integrat PE 555 reprezintă o variantă tentan- Tensiunea de ieşire a triplorului se obţine după o succe-
tă de implementare a generatorului de impulsuri pentru siune de cel puţin trei impulsuri pozitive de la intrare, ca
convertorul C.C.-C.C., În varianta de schemă cu sepa- tensiune corespunzătoare sarcinii acumulate pe con-
rarea căilor de Încărcare şi descărcare pentru conden- densatorul C7' Toate condensatoarele din schema

42 TEHNIUM martie 2003

--------------------------LABORATOR--------------------------

triplorului au capacităţi nominale egale şi tensiune no- care pot funcţiona În gama -40°C++ 125°C. Schema
minală mai mare sau cel puţin egală cu tensiunea de bloc a unui circuit integrat MC34063 AP este pre zentată
ieşire . S-au utilizat condensatoare ceramice plachetă tip În figura 3.
II , CLY 32.15, 47 nF/30 Vc.c.
Oiodele de comutaţie trebuie să
COLECTOR COLECTOR
suporte În conducţie un curent cel puţin DRIVER COMUTATOR
egal cu valoarea curentului de ieşire , iar
tensiunea inversă pe care trebuie să o
suporte trebuie să fie mai mare decât
amplitudinea impulsurilor de intrare. S-au
folosit diode de comutaţie tip 1N4148, atât
În schema generatorului de impulsuri cât Iv EM ITOR
PROTECTIE COMUTATOR
şi În schema triplorului de tensi une.
În pauza dintre impulsuri conduc
diodele 01 , 03, Os ş i este posibil transfe-
U'N Vcc 61--+---L_ _ _---1t------t 3 ~::;~~:~~
rul de sarcină electrică Între C1 şi C2' C3
şi C4 etc. Se realizează Încărcarea con -
densatoarelor C2 ' C4' C6' Pe duratele 3 1,25 V
impulsurilor pozitive vor conduce diodele
02, 04 , 06 , celelalte se vor bloca şi va fi IN. /NV . L -_ _ _- j 4 GND
OMPARATOR
posibilă supraÎ nc ă rcarea conden-
satoarelor C5' C7'
Pentru tensiune de intrare În gama U =
5+ 1OV se obţine la i eşire tensiune t ri plă, la curent maxim Aceste convertoare funcţionează pe baza reglaj ului
debitat 5 mA. automat, În buclă Închisă , realizat asupra duratei impul-
Există şi altă cale de ridicare a tensiunii continue, surilor obţinute la ieşirea bistabilului RS. Frecvenţa
folosind acumulare de energie În inductanţă şi descăr­ =
acestora se Încadrează În gama 'O 20+100 kHz ş i este
carea acesteia prin comutator electronic, procedură uti- determinată de condiţiile de polarizare şi de o capacitate
lizată În convertoarele c.c.-c .c. pentru alimentarea de temporizare C, conectată Între terminalul 3 şi masa
motoarelor electrice de curent continuu care absorb electrică a circuitului (pin 4-GNO) . Tensiunea de intrare
curent În gama 50+100 mA. poate varia În domeniul de valori Uin = 3+40 V. Curentul
Pentru rezolvarea problemelor de alimentare a de ieşire poate avea valoare maximă la = 175 mA, iar
motoare lor din radiocasetofoanele portabile, cu tensiune puterea disipată maximă este Pd = .1,25 W.
nominală uzuală de 9 V, la firma Motorola s-a proiectat Schema de principiu a convertorului c.c.-c.c. cu ridi-
şi realizat o famil ie de circuite integrate denumite Step- care de tensiune pe care l-am experimentat este
Up I Step-Oown OC-OC Converters, adică circuite inte- prezentată În figura 4.
grate convertoare c.c .-c.c. rid i cătoare/
coborâtoare de tensiune. Pentru radio-
casetofoane walkman , alimentate la 3 V, lNTRARE
se foloseşte schema de conectare a cir-
cuitului integrat pentru a realiza conversia
c.c.-c.c. cu ridicarea tens iunii , iar pentru
r U, =6+9V
Rsc o,56n
radiocasetofoane auto, alimentate la 12 V
(autoturisme) sau 24 V (autocamioane) ,
se foloseşte schema de conexiune a con-
vertorului coborâtor, În regim de stabiliza-
tor de tensiune continuă .
Convertoarele c.c.-c.c. integrate rea-
lizate la firma Motorola au codurile
MC33063, MC34063, cu sufixele :
• AP1 pentru capsule OIL (Oual In Line) şi terminale Curentul care c i rculă prin divizorul rezistiv de la
pentru plantare În cablaje cu găuri ; intrarea comparatorului se alege Id = 0,4 mA, În gama
• AO pentru capsule OIL şi terminale profilate SMO 0,1+1 mA, conform recomandărilor din catalog .
(Surface Mounted Oevices - disp'ozitiv~ cu montare pe Conform catalog ului , tensiunea de referinţă la
suprafaţa plăci i de cablaj imprimat). intrarea neinversoare a comparatorului din bucla circui-
Aceste sufixe desemnează circuite integrate la care tului integrat este UREF= 1,25 V şi va rezulta din tensi-
domeniul temperaturilor de lucru este 0+70°C, iar sufi- unea de ieşire conform divizării: UREF = U o ·R1 /(R1 +
xele AVp, respectiv AVO, desemnează circuite integrate R2) '

TEHNIUM martie 2003 43

--------------------------LABORATOR --------------------------

Din ac eastă relaţie rezultă:

_ U REF U o 1,25 20
R] - 20 3 == 3,12 kn
Uo 1d 0,4 ·10-
R
2
= Uo - U REF • R] = 20 -1,25 .3,3 = 49,5 k.O.
U REF 1,25
Se util izează valorile standardizate R1 = 3,3 kn, R2 = 51 kn, rezistoare cu peliculă metalică de 0,25 W, RPM-
3025.
Rezistenţa de limitare a curentului prin colectorul tranzistorului driver din circuitul integrat, RL' trebuie să asigure
circ ulaţia unui curent in gama 10+50 mA. Am utilizat valoarea RL = 150Q de 0,5W, care asigură 40 mA, dar se poate
creşte până la 560Q fără a fi afectată funcţionarea schemei.
Raportul dintre timpul de incărcare şi timpul de descărcare a capacităţii de tem pori zare se determină din relaţia :

t ille tO /1 Uo + U Do - Uil/ min = 20 + 0,7 - 6 = 2,94 == 3

t dese tOf! Uil/ min - U CE sat 6-1
Perioada de repetiţie a oscilatorului intern este dată de relaţia :

To = t Ofl + tOf! = tOf!' + -tOfl-J= -- .

(1 1
tOf! fa
Conform indicaţiilor de catalo~ determinarea acestei perioade se face prin dimensionarea condensatorului de
temporizare cu relaţia e = 4 . 10- . ton' Alegând condensator ceramic disc, cu valoarea standardizată e = 1 nF, va
rezulta un timp de incărcare ton = 1O ~s .
Pentru protecţie la scurtcircuit se foloseşte o rezistenţă bobinată disponibilă Rse= 0,56Q, putere disipată maxim
3W. Curentul de vârf obţinut şi curentul de ieşire maxim vor fi date de relaţiile:

I p eak = I PK = I v = 0,3 = 0,3 = 0,535A

R sc 0,56
J = Iv = 0,535 :::: 70 mA
() 2'(1+tvlI / loff) 2'(1+3) -
Inductanţa minimă care trebuie utilizată se oalculează cu relaţia :

U . - Ue'E 6 1
L . = mmm sat .t = - .10=935"u
mm 1V oflmax 0,535 ' p.u
Se foloseşte valoarea standardizată L = 100 ~H , comercializată c~ inductanţă de şoc cu miez de ferită Mn-Zn de
joasă frecvenţă. 4
Frecvenţa oscilatorului intern se determină cu următoarea expresie:

Pentru reducerea factorului de ondulaţie al tensiunii de
ieşi rese recomandă in catalog utilizarea unor conden-
satoare pentru filtrarea tensiunilor de intrare şi de ieşire.
Tensiunile nominale ale acestora se aleg mai mari decât
diferenţele de potenţial maxime la care sunt conectate. Am
ales condensatoare electrolitice cu tantal, tip picătură
CTS-P 10.83, cu capacitatea e1 ~ = =
47 ~F şi tensi-
unea nominală 35V.
Circuitele integrate MC34063 sunt protejate impotriva
scurtcircuitelor accidentale pe ieşire, dar nu se recomandă
conectarea in scurtcircuit a ieşirii convertorului c.c.-c.c.
pentru intervale de timp mai mari decât timpul de reacţie
normal al unui operator uman (0,5+1,5 s). Utilizarea con-
vertorului integrat MC34063AP este puţin mai costisitoare
decât varianta cu triplor de tensiune, dar condiţiile de per-
formanţă pe care le asigură sunt cu mult mai bune.
Realizarea practică a montajului experimental se poate
face fără restricţii in condiţii de laborator, prin desenare
manuală a cablajului cu cerneală serigrafică şi corodare in
clorură ferică. Există disponibile şi tehnolo9ii mai evoluate,
cu folii "Press and Peel", la care se imprima desenul cab la-
jului cu imprimantă laser şi apoi se aplică (lipeşte) termic
pe sticlotextolitul placat cu cupru. Desenul cablajului se
obţine cu subrutine specializate ale pachetului de pro-
grame ORCAO 9.2, destinat proiectării asistate de calcu-
lator a circuitelor electronice. Nu am oferit detalii construc-
tive întrucât imaginaţia şi dotările fiecărui constructor se
vor activa, dacă acest articol s-a dovedit interesant.

44 TEHNIUM martie 2003

---------------------------LABORATOR-----------------------
1 4011
Propunem realizarea unui oscilator cu cristal de cuarţ
pentru mărirea preciziei aparatelor electrocasnice
"RADIO CU CEAS" care utilizează frecvenţa reţelei de ali-
mentare pentru pilotarea ceasului. Montajul acceptă o
gamă largă de tensiuni de alimentare (+3V++ 15V), iar
intervenţia În aparat este minimă: se scot rezistenţa şi
condensatorul de la pinul de tact (pin 35 la MM 5387 şi
LM 8361) şi se conectează ieşirea montajului la acest pin.
Circuitul este compus dintr-un oscilator şi un divizor
de frecvenţă. Oscilatorul funcţionează după o schemă
clasică pe baza unui operator ŞI-NU (MMC 4011 sau
MMC 4093) pilotat cu un cuarţ de 32768 Hz, recuperat
de la un ceas de mână, iar ca divizor se utilizează un
numărător binar de 12 biţi MMC 4040 (fig. 1).
Pentru a obţine 50 Hz, frecvenţa oscilatorului se
divide cu 655. Circuitul de coincidenţă pentru acest
număr este o poartă ŞI cu 8 intrări (MMC 4068) la care
sunt conectate ieşirile ponderate ale numărătorului.
Când toate intrările În poartă sunt la nivel "1" logic (după
655 impulsuri), ieşirea trece În "1" logic şi resetează
nurpărătorul.
In figurile 2 şi 3 sunt prezentate cablajul (simplu strat)
şiplanul de implantare a componentelor electronice.
Oscilator cu cristal cu frecvenţa
de rezonanţă de 2457,6 kHz
Oscilatorul pilotat de cuarţ cu frecvenţa de 2457,6
kHz este realizat tot cu un operator ŞI-NU MMC 4011 .
TEHNIUM martie 2003
50
Cornel ŞTEFĂNESCU
4011
Pentru a obţine 50Hz este necesară divizarea frecvenţe i
de ieşire a oscilatorului cu 49152. Acest număr se obţine
prin Înlănţuirea a două numărătoare binare MMC 4040
(numărător asincron de 12 biţi) şi MMC 4024 (numără­
tor asincron de 7 biţi) conform figurii 4.
Ieşirea oscilatorului comandă intrarea de tact a
numărătorului binar de 12 biţi MMC 4040 (pin 10);
ieşirea cu ponderea cea mai mare a acestui numărător,
011 (pin 1) este conectată la intrarea de tact a numără­
torului de 7 biţi MMC 4024 (pin 1).
Resetul (nivel 1 logic) celor două numărătoare este
realizat prin cele două porţi ŞI-NU (A, B) MMC 4011 ,
când numărătorul compus ajunge la 49152 (02, 03
MMC 4024). Ieşirea de ceas cu frecvenţa de 50 Hz este
03 (pin 6) MMC 4024.
Cu montajul propus (fără reset) se poate diviza cu
maximum 524288; astfel se pot utiliza o gamă largă de
cristale de cuarţ . In sprijinul celor cu mai puţină expe-
rienţă prezentăm În tabelul de mai jos ponderea fiecărei
ieşiri a numărătorului compus; de aici rezultă că pentru
a realiza divizarea cu 49152 se utilizează ieşirile
03+02(MMC4024) = 32768+16384, iar pentru primul
montaj prezentat numărul 655 rezultă din Însumarea
00+01+02+03+07+09 = 1+2+4+8+128+512.
În figurile 5 şi 6 sunt prezentate circuitul imprimat şi
planul de implantare la scara 1: 1.
45
---------------------------LABORATOR-------------------------

MMC4024 MMC4040
Q6 Q5 Q4 Q3 Q2 Q1 QO Q11 Q10 Q9 Q8 Q7 Q6 Q5 Q4 Q3 Q2 Q1 QO Iesire
(3) (4) (5) (6) (9) (11 ) (12) (1 ) (15) (14) (12) (13) (4) (2) (3) (5) (6) (7) (9) Nr,pin
282144 131072 65536 32768 163U 8192 4096 2048 1024 512 258 128 84 32 18 8 4 2 1 pondere

...... ce ..... cc

<t(Jj
. .. ..
out

.•
.. . ••
UTI .•••
G •• ••
•• •• ••• ,.•••
TI
Q1 '
iOt
00 •• ••• •
,<! • •
• •• • • •• •• •• ••
'O
"O O" ,! •
.nd .nd

2 3
Y1 2<487,6Khz

4 O
R1 10M R2
3k3

11

e2
MMC 04040
I 10pf

10

[Q.

~O".
ni IT
• ••
..•
I
•• •• 1: :
•
•
,
•
•

;~
\II.
~

•
oo00
••

•
VI

• •
'
.
. •11_.f. :~
OI

~
...
ÎI"" .-

: •
.1
.,
.,
II

5 6 _CIQ

TEHNIUM martie 2003

46
--------------------------LABORATOR------------------------

I I
cu FUNCTIE de Stand-By
Ing. Marian MUSCOI ,

De la vârsta de 9 ani urmăresc revista TEHNIUM

p0C!te că atunci nu Înţelegeam mare lucru, dar cu sigur~nţă
artlcole/~ c~ se găseau aşternute pe paginile ei mă fascinau şi
au contnbUit la formarea mea. Eram nerăbdător să citesc
n!!m<!rul ~rmător al !eviste! şi. de fiecace dată când treceam pe
langa chlOşcul de ziare ma Uitam dupa noul număr al revistei'
~st(el a.nii au trecut şi puţin câte puţin am avansat spre '
mgmene, dar acea nerăbdare de a citi revista nu a dispărut şi
nici nu va dispărea. Să nu lăsăm să dispară acest minunat
~ască~, ~are a menţinut aprins~ ÎI] noi scânteia tehnicii şi a
movaţlel. TEHN/UM este o revista absolut necesară pentru
instruirea şi informarea tinerilor pasionaţi de tehnică.

află
M?ntajul pe care îl propun alăturat a fost testat şi se
In exploatarea Laboratorului de televiziune din
cadrul Universităţii "OVIOIUS", ca parte componentă a
lucrării mele practice pentru licenţă. Stabilizatorul intră
În componenţa unui generator de semnal cu frecvenţe
carea diodelor, se
elimină cu aju-
torul conden-
satoarelor (notate
C) cuplate În
TI

I o

fixe (5,5 MHz; 6,5 MHz) . . paralel pe fiecare 1 U

Folosirea pe scară largă a comenzilor digitale Într-o

gamă variată de produse m-a determinat să realizez o
sursă de alimentare cu stabilizator comandat digital.
Comanda digitală este orientată către funcţia ON/OFF a
stabilizatorului, dar modulul de comandă poate fi uşor
adaptat şi pentru alte funcţii. Stabilizarea tensiunii se
bazează pe schema clasicului etaj stabilizator parame-
tric serie cu un tranzistor (figura 1). Se numeşte para-
metric deoarece utilizează direct proprietatea de stabi-
lizare a celulei R1-01, şi serie deoarece elementul de
reglare este conectat În serie cu consumatorul.
Celula de stabilizare R1-01 asigură polarizarea
bazei tranzistorului T1 cu o tensiune constantă Uz'
curentul de ieşire al acesteia comandă baza lui T1 , care
lucrează ca repetor pe emitor. În felul acesta se obţine o
amplificare a curentului furnizat de grupul R1-01.
Dioda Zen ner se alege astfel Încât prin conectarea
tranzistorului T1, tensiunea la ieşirea stabilizatorului să
fie "fixată" la valoarea dorită, egală cu tensiunea diodei
Zen ner minus căderea de tensiune emitor-bază a
tranzistorului:
Uo = Uz - U~E
Se considera UBE = 0,65 V.
Valoarea rezistenţei de limitare a curentului prin
dioda Zenner, R1, se calculează cu relaţia:
R1 = UzI (I s + Izmax )
1s fiind curentul absorbit de baza tranzistorului T1.
In figura 2 este prezentată schema electronică a
modulului stabilizator cu comandă digitală. Tensiunea
alternativă este redresată cu ajutorul punţii Pr1, iar per-
turbaţiile cu spectru larg de frecvenţe, ce apar la blo-
diodă componen-
tă, valoarea aces-
L..:.__!:::::::!::::::::::::!:.--l
tor conden-
satoare fiind de 22 nF. Tensiunea continuă este filtrată
de grupul C1-L 1, obţinându-se astfel o tensiune bine fil-
trată, necesară pentru buna funcţionare a modulului ce
urmează a fi alimentat de la această sursă . Pentru a sta-
biliza această tensiune la o anumită valoare am folosit
un stabilizator parametric prezentat mai sus.
Stabilizatorul este format din elementul regulator T1,
dioda Zenner 01 cu dublu rol, de a menţine potenţialul
de bază la o valoare constantă (În cazul nostru 13 V) ,
Înd!ilplinind şi rolul de amplificator de eroare.
In punctul A de pe schemă se poate conecta un indi-
cator optic de prezenţă a tensiunii stabilizate; acest indica-
tor poate fi un LED conectat prin ramura D4-R5 (punctul
C). Tensiunea de 12 V stabilizată este filtrată de conden-
satorul C3 şi depinde de dioda Zenner 01 folosită . Până
aici schema a prezentat o celulă clasică de redresare , fil-
trare şi stabilizare, noutatea acestei scheme fiind etajul de
comandă digitală pentru funcţia Pornit/Oprit.
Comanda stabilizatorului se face prin anularea pola-
rizării bazei tranzistorului T1 , acest lucru făcându-se cu
ajutorul lui T2 cuplat În paralel pe dioda Zenner 01 . Se
alege R1 astfel Încât curentul prin dioda 01 să fie mai
mic sau egal cu 20 mA, curent ce poate fi suportat de
T2.
În funcţie de starea tranzistorului T2, sursa este por-
nită sau oprită, astfel:
- T2 conduce ~ T1 blocat ~ sursa este oprită;
- T2 blocat ~ T1 conduce ~ sursa este pornită .

TEHNIUM martie 2003 47

-------------------------LABORATOR------------------------

Comanda lui T2 se face pe lanţul 05 - R3 - pin 9 CI Real izat corect, montajul trebuie să funcţioneze de la
1, acest circuit fiind esenţa acestei surse de alimentare prima Încercare.
comandată digital. Circuitul CI 1 este un circuit bascu-
lant bistabil de tip "JK/STĂPÂN-SCLAV" dublu, Lista de piese C5 = 10 nF
reprezentat de COB 473 E. Am conceput schema astfel R1 = 330 n T1 = BO 237
Încât În momentul conectării montajului la reţeaua elec- R2 = 470 n T2 = BC 173; BO 135
trică, pe baza lui T2 să existe Întotdeauna nivelul logic R3 = 10 kn 01 = PL 12 Z
"1 ", lucru ce duce la blocarea stabilizatorului şi deci lipsa R4 = 1 kn 02 = PL 3 V 3 Z
tensiunii de 12 V. R5 = 10 kn 03 = 1N4001
Circuitul integrat CI 1 se alimentează din punctul B
C1 = 1000 ~F 04 = 1N4001
prin ramura 03 - R2 - pin 14, 10,7,6,4, tensiunea de
alimentare fiind stabilizată de dioda Zen ner 02 la o va- C2 = 100 ~F 05 = 1N4148
loare de 3,3 V necesară pentru buna funcţionare a CI 1, C3 = 200 ~F Pr1=1PM2
fiind filtrată suplimentar de C2. Circuitele integrate din C4 = 47 ~F CI1 = COB 473 E
clasa TTL se alimentează la o tensiune de 5V, dar În
cazul acestei scheme o funcţionare stabilă a circuitului
se obţine la o tensiune de 3,3V. D4 R5
Condensatorul C5, conectat la pinii 11 şi 9 ai lui CI 1, 1N4001 10 K
are rolul de a
proteja sursa la
impulsurile de
pe reţeaua elec- 4 *22nF LI
trică şi se va lipi A' +12V
direct pe pinii cir-
cuitului integrat.
Dacă acest con- c • RI
densator nu ar fi 200 JIf
220 V 330 Q TI
conectat, la o
simplă comutare c. a
a luminii din c l0001'f
C3
cameră, starea
CI DI
porniVoprit a Prl
sursei s-ar modi- PL J3Z
fica .
Pinul 8 al CI 1
este folosit pen-
tru indicarea
stării de STANO-
2 1 N 4148
BY a stabiliza- D5
torului, prin 470 Q D
conectarea la 1N 4001 R2
acest terminal a D3
unui LED de 14 13 12 11 10 9 8
culoare verde
(punctul O) . CII CDB 473
La pinul 5 CI 1 este conectat push-butonul K1 (por-
niVoprit) prin rezistorul R4, acesta fiind de tipul celor 2 3 4 5 6 7
folosite la panoul frontal de comandă al televizoarelor
color. Bobina L 1 are 100 de spire cu CuEm 0,4 mm pe
un miez de ferită cu diametrul de 3 mm. Apariţia unui
scurtcircuit la bornele stabilizatorului determină blocul
de comandă digitală să treacă stabilizatorul În regim de
sta(:ld-by.
Kl~
In figura 3 sunt prezentate cablajele folosite, la scara
1:1, a) vedere dinspre partea cu lipituri; b) vedere din- IK T
spre partea cu componente. R4 ONIOFF

~3f~2[
((" <J>oa'

48 TEHNIUM martie 2003

- - - - - - - - - - - - - LABORATOR - - - - - --
v
URA
de
CAPACITATE MICA Ioan POPOVICI
Condensatoarele de capacitate
mică , sub 1000pF, sunt greu de
măsurat. Caracteristic pentru fiecare
condensator este curentul ce-I stră­
bate la o frecvenţă cunoscută :
Ic =U/Xc
unde Xc = 1/27tfC
Astfel , la frecvenţa reţelei 50 Hz
şi la o tensiune de 220 V, curentul ce
trece printr-un condensator de 500
pF este de cca 0,036 mA. Curentul
mic face dificilă precizia măsurătorii.
Celelalte capacităţi sub 500 pF vor
avea un curent şi mai mic.
Măsurarea condensatoarelor
mici se poate face cu uşurinţă
mărind frecvenţa . Construind un
oscilator LC la o tensiune de 20 V,
putem măsura condensatoare cu o
capacitate mică, de până la 15 pF.
Pentru constructorii amatori
1 r----'
+ I
L31
C,
Tr
2 50
TEHNIUM martie 2003
R
v
propun un oscilator în trei puncte
după schema din figura 1.
Oscilatorul LC în trei puncte este
realizat pe o oală de ferită 0 14 x
8,5 mm , cu un întrefier de 0,5 mm.
Polarizarea bazei se realizează cu
R1 de 9,1 kn. Condensatorul de 22
nF participă la negativarea bazei
între 2,4 V şi 3,4 V.
Folosind un tranzistor BF 259 în
capsulă TO 39, oscilaţiile sunt sta-
bile. Pe carcasa oalei de ferită se vor
bobina L1, L2, L3, astfel:
L1-12 spire CuEm 0 0,26 mm
L2-36 spire CuEm 0 0,26 mm
L3-42 spire CuEm 0 0,20 mm
La bobinare se vor însemna
începuturile lui L1 şi L2 (în schemă
sunt cu asterisc). Toate bobinele
(L 1, L2, L3) se înfăşoară în acelaşi
sens. Ieşirea L3 asigură o tensiune
I
I într-o cutiuţă din tablă de oţe l sub-
R4
I C3
I O,
I îngrijit. Primul va fi L1, în continuare
I L2 , iar peste L 1-L2, fără izolaţ ie
- - -- --
de cca 20 V, la un curent de 15 mA.
Pentru a asigura un randament
mărit oscilatorului , condensatorul
C3 nu se montează în tâmp lăto r. La
pornire fără C3, curentul este foarte
mare; pentru a nu distruge tranzis-
torul , se montează un C3 care
reduce curentul din colector până la
cca 10 mA. Acel condensator se va
folosi în măsurătorile următoare .
În montajul real izat , curentul
absorbit la 12 Veste de 18 mA. La
acest curent se adaugă şi curentul
consumat de dioda LED.
Măsurarea condensatoarelor se
face în punctul Cx. Pentru orientare,
dau câteva măsurători executate cu
un aparat 8062 TRUE RMS, pe
scala de 20 mA. Măsurătorile se trec
într-un tabel şi se vor folosi pentru
comparaţie cu un condensator
necunoscut.
Condensator Ic
1000pF 15,05 mA
500pF 7,43mA
100pF 1,62 mA
50pF 0,72 mA
-In timpul măsurător i i se va
urmări tensiunea secundară , să nu
îşi schimbe valoarea. Tot pentru o
măsurătoare bună se va urmări ca
cifrele afişajului să rămână stabile.
Dacă numai a treia cifră îşi sch i mbă
valoarea, măsurătoarea se poate
accepta ca bună.
REALIZAREA PRACTiCA
Toate piesele se montează pe un
circuit imprimat cu dimensiunile de
20 x 50 mm , conform figurii 2. După
terminare, circuitul se montea z ă
ţire . În capacul cutiuţei se va execu-
ta un orificiu de 3 mm pentru obser-
vare LED. Bobinajul se va executa
între straturi, se va bobina L3.
Cu piese puţine , oscilatorul va da
depl i nă satisfacţie .
Lista de piese
R1 9,1 k010,25 W
R2 1,5 k010,25 W
R3 300 010,25 W
R4 2,2 k010,25 W
C1 100 IlF/16 V
C2 22 nF/100 V
C3 4,7 nF/630 V
T BF 259(TO 39)
Tr oală de ferită 0 14 x 8,5 între-
fier 0,5 mm
49
---------------------------ATELIER------------~-------------
Constructia
, incintei acustice
T Tapered Ing. Aurelian MATEESCU
(Urmare din nr. trecut)
Materialul de amortizare. Rolul materialului de
amortizare este deosebit de important. La o frecvenţă
de rezonanţă de exemplu de 40 Hz, linia de transmisie
produce armonice ale frecvenţei de rezbnanţă (80, 120,
160,200,240 Hz, ...), armonice care se reflectă În ca-
racteristica de răspuns a incintei sub forma unor umflă­
turi ce determină colorarea puternică a spectrului jos şi
mediu, fapt ce se manifestă şi la incinta VTP. Pentru
remedierea fenomenului se utilizează materialul de
amortizare de bună calitate şi singurul capabil să
rezolve integral problema, care este lâna naturală cu fir
lung. Lâna sintetică poate fi utilizată, dar rezultatele sunt
mult mai slabe sub aspectul coloraţiei sunetului În re-
gistrul mediu şi apar manifestări de "boom" la unele
frecvenţe joase. Singurul aspect ce trebuie avut în
vedere este protecţia la molii cu ajutorul insecticidelor. In
plus, lâna naturală este mai ieftină decât lâna sintetică .
Se procură din piaţă lână aibă sau cenuşie, spălată,
pentru tors, cu fir lung, două caiere de circa 1 kg fiecare.
Cantităţi egale se vor distribui uniform În fiecare incintă,
din porţiunea Închisă (prima treime) şi până În limita
superioară a panoului frontal, fără ca materialul să fie vi-
zibil. Abia după aceea se poate monta wooferul.
Conexiunile acestuia se vor scoate la exterior În funcţie
de soluţia finală adoptată, prin peretele din spate sau
prin cel superior.
Eventualele modificări operate asupra materialului
de amortizare se vor face prin demontarea difuzorului
(atenţie! - lăsaţi cablul suficient de lung) şi prin partea
deschisă a incintei.
Alegerea wooferului. Articolul de la care am plecat
la execuţie nu face nici o referire la parametrii Thiele -
Small sau alţi parametri electrici sau mecanici, deci se
poate trage concluzia că orice woofer de 200 mm
diametru este utilizabil.
Practica de zeci de ani În construcţia incinte lor acus-
tice şi utilizarea difuzoare lor a confirmat totdeauna
corectitudinea esenţei exprimate de proverbele
româneşti, referire directă la cel cu "producţia de bice
din ceva mirositor şi de la care aşteptăm rezultate gran-
dioase". Deci, am considerat că un difuzor de calitate
Îndoielnică va da rezultate pe măsură şi am Început
căutările. Deşi oferta este aparent mare, de la majori-
tatea magazinelor nu poţi obţine informaţii asupra pro-
dusului oferit la vânzare. Doar doi importatori au putut
oferi date tehnice care să uşureze decizia achiziţionării
a două woofere necesare abordării lucrării (un tip de
woofer produs de Monacor - RFG şi câteva tipuri pro-
duse de o firmă din Ungaria - SAL) . Caracteristicile
tehnice sunt sintetizate În tabelul anexat.
Wooferul Monacor este un produs tip piesă de
schimb, care poate fi utilizat la Înlocuirea oricărui woofer
de 200 mm, ca un substitut de calitate medie. Frecvenţa
proprie de rezonanţă În aer liber (fs) are valoarea prea
mare pentru ce doream să obţin ca răspuns la frecvenţe
50
•Ipe,
joase, din care motiv am renunţat la utilizarea sa. În
plus, valoarea coeficientului de calitate Qts este prea
mare, apropiindu-I de un woofer pentru car-audio.
Firma SAL din Ungaria a plecat cu pretenţii mai mari,
cel puţin aşa reiese din documentaţia tehnică oferită
(contra cost!). Originea componentelor utilizate este
China, difuzoarele fiind probabil asamblate atât În China
cât şi În Ungaria. Calitatea manoperei este Însă Îndoiel-
nică (din 4 difuzoare, 3 bucăţi prezentau imperfecţiuni de
montaj care obligă la o atentă verificare a produselor),
din care cauză apar suspiciuni şi asupra corectitudinii
Încadrării difuzoarelor În parametrii specificaţi. Am ales
În cele din urmă două woofere SAL tip SBX 2030 dotate
cu membrană de kevlar şi suspensia (riia) din cauciuc,
În primul rând având cel mal mic Qts = 0,27 din toate
variantele oferite, coeficient care ar fi garantat, În caz de
eşec , utilizarea În incintă de tip bass-reflex. Nu a fost
Însă cazul, rezultatele fiind peste aşteptări. Recomand
Însă alegerea tipului SRP2030, dotat cu membrană de
polipropiienă (tot de producţie SAL). Acest tip are o ca-
racteristică În domeniul mediu ceva mai extinsă, ceea ce
uşurează Îmbinarea cu tweeterul atunci când se
optează pentru o incintă cu două căi. Menţionez că SAL
nu oferă şi caracteristica de frecvenţă , În grafic, pentru a
uşura alegerea frecvenţei de tăiere, iar insistenţele mele
la importator s-au lovit de un zid al indiferenţei.
Montarea wooferelor se va face utilizând şuruburi tip
Rigips diam. 3,5 x 25 mm, care au un pas suficient de
mare pentru a asigura o strângere suficientă pentru
etanşare fără a distruge PAL-ul. Sub şasiul difuzorului se
poate pune o garnitură de etanşare subţire din cauciuc
sau plastic. _
Verificări acustice. In această fază se pot face
unele verificări asupra calităţii sunetului În domeniul
frecvenţe lor joase dacă se dispune de un CD-test (pe
care sunt Înregistrate semnale sinusoidale de diferite
frecvenţe), o incintă de calitate ca referinţă şi eventual
un egalizor. Conectând la amplificator, pe un canal in-
cinta de referinţă şi pe celălalt incinta VTP, fără corecţie
de ton, se compară domeniul de frecvenţe grave emis
de cele două incinte până la circa 2000 Hz. Se pot face
corecţii prin redistribuirea materialului de amortizare
Între prima treime (porţiunea Închisă) şi cea deschisă,
dar şi prin variaţia densităţii materialului. De ajutor este
o probă făcută fără material de amortizare. Atenţie la
reproducerea frecvenţe lor foarte joase, sub frecvenţa de
rezonanţă a wooferului, care pot produce deplasări
nepermis de mari ale membranei chiar la puteri relativ
mici.
Probe cu material sonor muzical implică utilizarea
egalizorului pentru a reduce la minimum influenţa sem-
nalelor cu frecvenţe peste 2000 Hz. În cazul În care se
optează pentru incinta cu 3 căi sau pentru cuplarea VTP
cu o incintă asociată de mici dimensiuni, se reduce
domeniul explorat la max. 1000 Hz.
Menţionăm că aceste verificări şi reglaje acustice se
recomandă celor care au ceva experienţă În construcţia
TEHNIUM martie 2003
---------------------------ATELIER---------------------------
incintelor, pentru a efectua verificări logice şi a ajunge la
concluzii juste asupra distribuţiei materialului de amorti-
zare.
Redarea Întregii benzi de frecvenţă. Pentru aceas-
ta propunem trei variante.
1. Construcţia unei incinte VTP cu două căi, ceea ce
presupune construcţia unei incinte mici (120 x 120 x 200 mm)
din PAL cu grosime de 10-12 mm, În care să se monteze
un tweeter, reţeaua de separare şi placa de borne.
2. Construcţia unei incinte VTP cu trei căi, care pre-
supune o incintă care să conţină un difuzor pentru
frecvenţe medii, un tweeter, reţeaua de separare şi
placa de borne. Evident că această soluţie este mai
scumpă din cauza adiţionării costului unui midrange
suplimentar şi a componentelor pentru reţeaua de se-
parare.
O soluţie cu difuzoare SAL cuprinde: woofer SBX
2030, midrange SBX 1320-130 mm (sau chiar SBX
1010-100 mm), tweeter DTF 12 şi reţea de separare HV
316 (cu frecvenţele de tăiere la 7S0 Hz şi 3,S kHz şi
panta de tăiere de 12 dB/octavă) . Desigur, se poate uti-
liza orice altă combinaţie utilizând componente de pe
piaţă sau de care se dispune. Reţeaua de separare se
poate confecţiona conform indicaţiilor din revista TEHNI-
UM, la alte frecvenţe de tăiere decât cele la care se gă ­
sesc reţele de separare gata confecţionate . Trebuie
menţionat că reţelele de separare, denumite curent şi fil-
tre, comercializate În magazinele de profil sunt departe
de necesităţile impuse de o audiţie de Înaltă calitate din
mai multe motive: componente de calitate slabă , bobine
cu sârmă de cupru subţire (deci cu rezistenţa ohmică
ridicată), rareori se potrivesc cu necesităţile reale În
ceea ce priveşte valorile frecvenţelor de tăiere alese sau
atenuarea la frecvenţa de tăiere pe care o introduce
(altceva decât panta de tăiere şi care poate conduce la
nelinearităţi mari ale benzii de frecvenţă a incintei dacă
nu are valoarea optimă). Aceste reţele au Însă o calitate:
sunt relativ ieftine faţă de costul 'confecţionării lor, care
presupune nu numai bani, dar şi pricepere.
3. Această variantă presupune existenţa unei perechi
de incinte de mici dimensiuni şi de calitate bună, care
evident nu pot satisface pretenţiile În ceea ce priveşte
reproducerea frecvenţelor joase. Incinta VTP va prelua
reproducerea frecvenţe lor joase, până la 700 Hz - 1 kHz,
restul benzii de frecvenţă urmând a fi reprodus de incin-
tele de mici dimensiuni , care nu vor mai lupta din greu
pentru a reproduce gravele.
Dacă aceste incinte lipsesc, dar se dispune de posi-
bilitatea financiară de a procura două incinte mici de ca-
litate (pe piaţă sunt procurabile Canton sau şi mai bine
Tannoy, seria M sau pentru surround) investiţia se
dublează, dar este oricum de 2-3 ori mai mică_ decât
pentru incintele echivalente disponibile pe piaţă. In vari-
anta aceasta este necesară doar construcţia reţelei de
separare la o frecvenţă de tăiere cuprinsă În domeniul
SOO Hz --1000 Hz. Evident că o pereche de incinte VTp,
cuplate cu o pereche de incinte Tannoy (sau altă fabri-
caţie , dar de calitate şi de mici dimensiuni) va asigura
soluţia optimă pentru audiţia dorită. Nu trebuie să uităm
satisfacţia oferită de construirea În Întregime a unei in-
cinte complete, cu două sau trei căi.
Varianta I - INCINTĂ VTP cu două căi
Această variantă este cea mai economică pentru
constructorul amator, investiţia suplimentară, pentru
redarea Întregului spectru sonor, fiind minimă. Varianta
presupune construcţia a două mici incinte, care vor găz­
dui un tweeter, o reţea de separare şi placa de borne.
Din gama SAL a fost ales tweeterul DTF 12, o ca Iotă
moale, din material textil impregnat şi având ferofluid În
Întrefier. Utilizarea ferofluidului presupune o bună amor-
TEHNIUM martie 2003
tizare a tweeterului şi un transfer termic mai bun Între
bobină şi piesele polare, reducând şan sele de dis-
trugere a bobinei la niveluri mari de putere. Tweeterul ,
sau cel puţin componentele sale sunt de provenienţă
China, dar pare să fie cel mai reuşit tehnic, acustic şi ca
preţ, comparativ cu celelalte tweetere de pe piaţă .
Incinta sa poate fi executată din PAL cu grosime de
10-12 mm, material plastic cu grosime de 8-10 mm sau
orice alt material prelucrabil În condiţ i i de amator, sufi-
cient de gros pentru a avea frecvenţa de rezonanţă
joasă şi care să poată fi Îmbinat prin lipire şi şuruburi.
Personal, am utilizat PAL de 10 mm , iar incinta d
căpătat dimensiunile aproximative 120 x 100 x 200 mm
(1 x h x L), având un capac superior de 120 x 200 mm,
prins În 4 şuruburi Rigips (diam. 3,S x 2S mm) de pereţii
late raii şi care permite accesul la reţeaua de separare şi
conexiunile acesteia. Incinta, În care s-au practicat
găurile pentru montarea tweeterului şi a pl ăci i de borne,
este şlefuită şi finisată prin vopsire sau acoperire cu folie
autoadezivă . Pe placa de fund se lipesc cu prenadez 4
picioruşe amortizoarş din pâslă de 10 mm grosime şi
diametru de 20 mm . In placă se execută o gaură de 10
mm prin care se vor trece cablurile de conexiune ale
wooferului. Se va utiliza, pentru toate conexiunile, cablul
special pentru conectarea incinte lor, preferabil cel cu
secţiunea de 2,S mm 2 .
Se poziţionează incinta mică simetric pe axa longitu-
dinală a incintei VTP, cu faţa tweeterului al iniată cu cea
a wooferului şi se montează cu două şur ubur i Rigips
(diam. 3,S x SO mm) plasate pe axa c entra l ă. Sub
capetele şuruburi lor se pune o şaibă Iată şi o garnitură
din pâslă sau cauciuc pentru a avea o amortizare a
vibraţiilor produse de woofer. Găurile prin care trec
şuruburile de fixare pe placa de bază a incintei mici vor
fi mai mari În diametru pentru a nu transm ite v i braţii l e
(fig. 6). Se dă o gaură corespondentă În inci nta VTP
pentru cablul wooferului. Se execută conexiunile Între
reţeaua de separare În antifază a tweeterului. Nu este
necesară fixarea reţelei de separare În i n cintă cu
şuruburi. Fixarea se va face prin Învelirea acesteia
Într-un strat de burete poliuretanic suficient de gros pen-
tru a bloca placa reţelei de separare În incin tă . La nevoie
se adaugă o placă suplimentară de burete.
Calculul şi construcţia reţelei de separare (fig. 7)
Trebuie menţionat de la Început că lipsa unor infor-
matii asupra difuzoare lor utilizate conduce, de cele mai
multe ori , la o muncă suplimentară labori oasă şi care
necesită şi experientă pentru a obţine un rezultat bun .
Aşa s-a Întâmplat şi In acest caz, dacă a fost imposibilă
procurarea curbei de frecvenţă a celor do uă difuzoare
de la importator. Wooferul ales prezintă o c urbă crescă­
toare pronunţată la capătul superior al benzii de
frecvenţă şi primele teste au arătat că este necesară o
corecţie a caracteristicii de frecvenţă , incinta prezentând
o bandă de frecvenţe medii foarte " avansată" compara-
tiv cu restul caracteristicii.
Pentru reţeaua de separare s-a optat pentru un filtru
Butterworth de ordinul II (panta de 12 dB/octavă), cu
frecvenţa de tăiere IT = 2S00 Hz şi punctu l de Întâlnire
al celor două caracteristici la -6 dB, pentru a lineariza
caracteristica de frecvenţă . Aceasta pre supune că
frecvenţa de tăiere a wooferului este ITw = 0,7692 x IT =
1923 Hz, iar frecvenţa de tăiere a tweeteru lui este ITt =
1,3 x IT = 32S0 Hz (pentru Înţelegerea acestor detalii -
vezi bibliografia).
Din calculele efectuate au fost stabilite valorile com-
ponentelor reţelei , după care s-a trecut la execuţia sa.
Au fost alese valori standardizate pentru valorile con -
densatoarelor, fiind utilizate condensatoare cu folie me-
talizată tip MKT care pot fi procurate din comerţ.
Tensiunea de lucru minimă este de 160 V.
51
----------------------------ATELIER----------------------------
Pentru execuţia bobinelor se procură sârmă de
CuEm cu diametrul de 1 mm (magazin FCME) şi se con-
struieşte un mosor demontabil (fig. 8) care va fi utilizat
pentru execuţia tuturor bobinelor. Cei care pot procura 4
mosoare din lemn sau plastic cu dimensiunile indicate
pot să le utilizeze ca suport fix pentru fiecare bobină.
Bobinele de 0,95 mH au câte 140 de spire, bobinate
spiră lângă spiră, iar cele de 0,55 mH - 106 spire. Dacă
7 la construcţia filtrului.
Fig. 7 - T tiP u erwo ,
de ord. II, panta -12 dB/octavă, punct de intersecţie la
-6 dB/octavă)
frecvenţa de tăiere IT = 2,5 kHz
C1 = 7,3 ~F (se utilizează 6,8 ~F + 1 ~F)
L1 = 0,95 mH (conform text, 140 sp. CuEm 1
mm)
C2 = 4,3 ~F (se poate utiliza 4,7 ~F, 2,2 + 2,2
~F sau 2,2 ~F + 1,5 ~F, conf. indicaţii text)
Woofer tip SBX 2030
Tweeter tip DTF 12
se utilizeazămosorul demontabil, se pune pe miezul
său o bandă de hârtie ca să uşureze scoaterea bobinei
şi 4 benzi de bandă izolatoare care să blocheze
alunecarea spirelor. Se bobinează strâns numărul nece-
sar de spire, lăsând capete suficient de lungi (cca 50
mm), după care se Înnoadă capetele benzilor izolatoare
şi se demontează mosorul pentru scoaterea bobinei.
Bobina se izolează cu bandă şi se inscripţionează cu un
marker permanent.
Montarea componentelor se face pe placă de cablaj
placat cu folie de cupru, pe care se trasează traseele
necesare (dimensiuni aproximative 90 x 120 mm).
Bobinele se montează "În picioare", cu axele orientate la
90 grade, prinse de placă cu sârmă de cupru de 1,5 mm
diametru (cu izolaţie, pentru a nu crea o spiră În scurt-
circuit). care se trece prin găuri date În placă. Atenţie la
fazarea corectă a tweeterului.
Se poate ca, pentru unii, sunetul să fie Încă prea
"strălucitor" În partea de medii, caz În care se reduce
52
valoarea condensatorului În serie cu tweeterul de la 4,7
microfarazi până la 3,7 microfarazi (combinaţie 3,3 ~F +
1 ~F = 4,3 ~F sau 2,2 ~F + 1,5 ~F = 3,7 ~F).
Personal am utilizat valoarea de 3,7 microfarazi.
Trebuie să menţionez că am Încercat şi utilizarea
unui filtru SAL tip HV 211 , cu frecvenţa de tăiere de 2,2
kHz, panta de 12 dB/octavă şi punctul de intersecţie la
-12 dB. Din păcate , soluţia nu este utilizabilă, caracte-
ristica având un gol pronunţat În partea de medii, cu
sunet tern şi recesat. Modificările aduse filtrului nu au
dat rezultate mulţumitoare , din care cauză am procedat
Varianta de incintă propusă este mai dificilă decât o
incintă bass-reflex, dar a dat rezultate practice incompa-
rabile şi a prezentat avantajul simplităţii reglajelor şi
testărilor, fără să solicite aparatură sofisticată, fără de
care realizarea unei incinte bass-reflex bune este mai
mult decât foarte dificilă. Trebuie menţionat că un pro-
gram de calculator sau recomandările unui importator
nu dau garanţia obţinerii unei incinte acustice, de cele
mai multe ori obţinându-se numai o Iadă cu difuzoare
numită pompos "incintă acustică HI-FI"! Aşteptăm
comentariile şi Întrebările constructorilor amatori şi stăm
la dispoziţia acestora cu lămuriri suplimentare.
Într-un număr viitor vom aborda celelalte două vari-
ante menţionate: incinta VTP cu 3 căi şi utilizarea unei
incinte mici (denumite curent "bookshelf"), asociate in-
cintei VTP.
BIBLIOGRAFIE
Colecţiarevistei "TEHNIUM 70 Internaţional "
Revista Elector EXTRA X-15 - 12/97
A. Mateescu - Incinte acustice - supliment al revistei
RADIO nr. 9/95 editat de Editura Teora
Catalog SAL nr. 1/2001
8 ~ PVe pI.y,
I
(lf) / ~
l!-, y I:)
~
I \
\ . .J
~-
_ I'-Y O ~
, ,'>'o - kJt7
..- . .. - -- -.... --- ._--- f-
Fig. 8 - Detaliu execuţie mosor pentru bobinarea
inductanţelor reţelei de separare
TEHNIUM martie 2003
 ATELIER

Caracteristicile tehnice ale unor woofere cu diametrul de 200 mm (disponibile pe piaţă)

MărimefTIP SBX2030 SBV2020 SR2030 SRP2030 SAlO30 SP202A

Firma SAL SAL SAL SAL SAL Monacor

Putere RMS(W) 80 50 50 50 70 50
Putere sinus (W) 120 80 80 80 100 100

Impedanta
, Z(ohm) 8 8 8 8 8 8

Banda F ( Uz ) 35-3k 5O-6k 45-3,5k 45-4k 40-4k f3-4,5k

G. magnet(kg) 0,85 0,567 0,85 0,85 0,85 0,8

Diam.bob. (tf) 1,5 1,25 1,25 1,5 0,7

Membrana kevlar paper paper PP AI+PP paper

Rdc (obmi) 5,95 7,4 7,7 7,3 7,2

X mu (mm) 4,5 1,5 3 3 3,5

Sd (cm2) 216,4 213,88 216,4 213,8 213,8

rs (Hz) 29,22 39,4 41,5 40,3 31 68

SPL la lWII m 89 86 88 89,5 85,5 91

Mms (g) 36,07 20,22 29,44 23,78 27,45

Qms 4.13 4,01 3,6 3,5 2,9

Qes 0,29 1,19 0,61 0,5 0,81

--_...._........._............__...... _----_......_.....__ ..... _..----------------------..--...............-.........----------
Qts 0,27 0,92 0,52 0,44 0,63
_-
.... _--_ ......... __ ..........--------------_...._-------_.. _----_..... .. _-_.. _-~ .. __---_ _---------
... ... ...
Vas (1) 49,6 52 32,7 42,25 62

B x L( Tm) 12,39 5,35 9,2 8,99 6;5

Rms (Kgls) 1,82 1,36 2,32 1,87 2,00

ems (mmIN) 0,75 0,81 0,50 0,66 0,96

Ls (Ia 4OOHz) 3,93 0,5 3 2,1 1,33 (ln mH)

NOTĂ 5. Articolul face referire la wooferul model SBX 2030

1. SAL = SOMOGYI AUDIO LINE (Ungaria)
Monacor - R. F. Germania. Difuzorul SP 202A este
un produs dedicat Înlocuirii oricărui difuzor mid-woofer
defect. Nu este un woofer propriu-zis.
2. Tabelul cuprinde numai datele furnizate de pro-
ducător
3. Paper = hârtie (celuloză); PP = polipropilenă; AI +
PP = aluminiu + polipropilenă
4. Qts = coeficientul total de cal itate al difuzorului
(pentru explicaţi i detaliate asupra parametrilor Thiele -
Small se va consulta colecţia revistei TEHNIUM - ciclul
de articole privind proiectarea incintelor acustice).
cu care a fost realizată o pereche de incinte VTP.
Alegerea a fost făcută În ideea ca difuzorul să poată fi
utilizat şi În alt tip de incintă, datorită Qts n ,27, cel mai =
bun din datele deţinute .
Personal, consider că tipul SRP 2030 este mai
potrivit, dacă se doreşte construcţia unei incinte pe două
căi , datorită benzii de frecvenţă mai extinse la limita
superioară, fapt ce facilitează alegerea frecvenţe i de
tăiere a reţelei de separare ş i construcţia acesteia.
Pentru incinte cu 3 căi recomandăm SBX 2030 ş i SA
2030.

TEHNIUM martie 2003

53
- - - - - - -- - - - - - ATELIER - - - - - - - - - - - - - -
ititorii care dispun de ele-
C mente de acumulator Cd-Ni,
ca acelea din figura 1, care au, aşa
cum se ştie , tensiunea de 1,2 V, şi
care doresc să Înserieze mai multe
asemenea elemente realizând o
baterie de acumulatoare, cu tensi-
unea mai mare, pot face uşor acest
lucru pe baza celor descrise În arti-
colul de faţă .
Mai Întâi se va procura un flacon
cilindric gol pentru medicamente
(pastile), ca acela din figura 2. Este
numai un exemplu, existând fla-
coane şi ceva mai lungi ş i mai
SUPORT de MINIACU ULATOA
scurte. Acestea sunt confecţionate
din polistiren şi au un capac adec-
vat. Vom găuri atât fundul flaconului
cât şi al capacului exact la centre,
gaura fiind de trecere pentru două
şuruburi M3. În lipsa unei maşini de
găurit, un cui adecvat Încălzit la o
flacără va perfora foarte uşor cele
două capace.
Pe capacul detaşabi l se face
montura din figura 3, În care:
1 - lamelă elastică de tom bac 15
x 30 având o gaură <1>3,2;
SUPORT DE MICROACUMUlATOARE (micropile)
4 ro~U
54
TREI
CONSTRUCTII
--de '
AMATOR
•
Tony E. Karundy
Cele trei construcţii pe care vi le
propunem În prezentul articol au
avantajul că necesită materiale
practic fără valoare, care se găsesc
În gospodărie sau În "zestrea" de
componente a oricărui radioamator
constructor.
2 - şurub M3 cu cap semirotund
sau cilindric, de preferat din alamă ;
3 - şaibe;
4 - papuc (cosă) bornă pentru
acumulator;
5 - piuliţă.
Capacul de fund va fi prevăzut cu
aceleaşi repere, mai puţin reperul 1.
Cosa 4 plasată la exterior consti-
tuie cea de-a doua bornă a acumu-
latorului. În flaconul astfel echipat se
plasează şase elemente de acumu-
lator (evident, respectând regulile de
(+)
(- )
legare În serie), obţinându-se o
baterie de acumulatoare Cd-Ni de 6
x 1,2 V = 7,2 V. Se pot obţine Însă ş i
alte valori de tensiune , folosind
diverse flacoane .
De regulă, plusul acumulatorului
va fi la capacul detaşab il, pentru ca
plăcuţa de tombac arcuită să pre-
seze nestingherită pe carcasa exte-
rioară (+) a elementului de acumula-
tor. Capacul va fi mai bine fixat dacă
se practică două găuri <1>2 (fig. 2) În
care se vor introduce două mici
şuruburi M2 (fără piuliţe) . Nu mai
rămâne decât să lipim câte un con-
ductor liţat cu izolaţie roş i e la borna
(+) şi cu izolaţie neagră la borna (-).
3
Adesea se pune problema
Încărcării unui microacumulator
sau chiar a unei micropile , iar În
acest caz o operaţie dificilă este
prinderea respectivei surse la
generatorul de Î ncărcare . Acele
cu gămălie Înfipte Într-o gumă nu
constituie o soluţie şi de aceea
propunem o alternativă .
Pentru construirea dispozitivu-
lui suport avem nevoie de ... un
cârl ig de rufe , din plastic sau
chiar din lemn. Aspectul con·
TEHNIUM martie 2003
- - - - - - - - - - - - - ATELIER - - - - - - - - - - - --

strucţiei este cel din figurile 4 şi 5 - cosă (papuc) cjl2.

5, În care: Conductoarele de liţă izolate
1 - cârlig de rufe din plastic ; cu două culori (roşu şi negru) vor
2 - şuruburi M2 din alamă cu fi lipite de cose , iar la celelalte
cap cilindric; capete vor fi prevăzute, după
3 - microacumulatorul ; caz, cu banane , cose sau croco-
4 - piuliţă M2; dili.

M NIS AND pentru AMC-uri

Problema laboratorului (atelieru-
lui) constr~ctorului amator este per-
manentă. In spaţiul restrâns al unui
apartament de bloc, desigur că nu
se pune problema decât a unui colţ
de laborator (mini laborator). Pentru
constructorii amatori electronişti
prezentăm În cele ce urmează un
ministand format dintr-un suport şi
patru aparate de măsură şi control
(AMC) construite, bineînţeles, tot de
către radioconstructorul amator.
Aspectul general este prezentat În
figura 6, În care:
1 - boxe aparat din tablă de cutie
de conserve;
2 - panouri frontale din sticlotex-
tolit neplacat (sau placat) cu
grosimea 4-5 mm ; 20
3 - ureche de prindere (2 bucăţi
pentru fiecare boxă) ;
4 - ax de prindere cjl5 din fier, file-
tat la partea inferioară;
5 - piuliţă M5 (2 bucăţi pentru
fiecare ax);
6 - şaibe M5 (2 bucăţi pentru
fiecare ax);
7 - placă de bază din lemn de
esenţă tare (exclus bradul, teiul);
nituite, 2 capse cjl2 cu doi pini lipiţi amplificator AF de măsură ;
-
8 - şuruburi M2 (cz) prindere panou. etc.) de alimentare marcate (+) şi (-) -
amplificator de impulsuri;
Fiecare din cele patru boxe se Între care se va aplica tensiunea de -
regulator cu tiristor;
confecţionează din tablă de cutii de
alimentare stabilizată de la alimen- -tester pentru rezonatoare cu
tatorul. .. laboratorului. cuarţ etc.
conserve (ambalaje pentr.u măsline,
ulei etc. , care se aruncă). In figura 7 Ce AMC-uri pot şi trebuie rea- Multe din schemele de principiu
se arată piesele componente ale lizate În aceste boxe, presupunând ale acestor montaje-AMC au apărut
că radioamatorul posedă minimum În TEHNIUM În decursul anilor,
unei boxe, şi anume:
a - tabla pentru fundurile boxei; un mavometru (cu ac indicator sau altele pot fi găsite sau imaginate de
b - tabla pentru lateralele boxei; cifric), un osciloscop catodic şi un către Înşişi cititorii.

c - tabla pentru urechile boxei;
d - panoul frontal.
Capacele laterale ale boxei se
prind prin cositorire (s-au croit cu 2
mm În plus). Urechile se prind de ele
tot prin cositorire după ce, pe un
mandrin cjl5, s-a realizat canalul pen-
tru axul de prindere a boxelor. În
figura 8 se prezintă detaliul de
prindere a celor două axe pe placa
de bază de scândură .
Toate AMC-urile ce vor fi reali-
zate În boxe (vor putea fi mai multe
de patru, care reprezintă numărul
celor necesare deodată), fără a
ave.a alimentator propriu .
In partea stângă a panoului vor fi
prevăzute două miniborne (2 cose
alimentator stabilizat şi reglabil? Aceste teste re şi mini-AMC-uri
Acestea ar putea fi: realizate În timp, inscripţionate,
- generator de funcţii de AF cu etalonate şi În perfectă stare de
scală gradată; funcţiune, vor sta (spre liniştea soţii­
- generator AF, f ~ 30 MHz; lor, mamelor şi surorilor) nu
- generator AF, f ~ 100 MHz; Împrăştiate prin toată casa (când Îţi
- generator de impulsuri; trebuie unul anume să nu ştii de
- testere diverse pentru tranzis- . unde să-I iei), ci frumos aranjate
toare sau CI; Într-o cutie de pantofi, pe al cărei
- generatoare modulate speciale capac putem lipi şi "inventarul" inte-
pentru depanare: 455 kHz - 5,5 MHz riorului.
- 6,5 MHz; Exemplificăm În continuare cum
- punte de măsură ALC; s-ar putea realiza un oscilator AF cu
- Q - metru' frecvenţa reglabilă .
- L - metr~ adaptor la mavo- Schema de principiu convenţio­
metru cifric; nală a oscilatorului AF este prezen-
- C - metru adaptor la mavo- tată În figura 9. Este vorba de un
metru cifric; oscilator cu tranzistor cu baza la

TEHNIUM martie 2003 55

---------------------------ATELIER----------------------------

masă (recomandat pentru RF În 2 - borna 80 40

benzi superioare) , acordat În bandă de - a sursei
cu ajutorul unei diode varicap şi pre- (o cosă q,2
văzut cu un repetor pe emitor la prinsă cu o ,..,
o
ieşire pentru ca circuitul oscilant să
nu fie amortizat de sarcină .
Oscilatorul are nivelul semnalului de
ieşire relativ fix , dar poate fi pre-
şurub

na
M2
sau nituită) ;
3 - bobi-
inter- 8
C)------ se indooie
10 90·
-

...
o
1.42

M2
văzut , eventuC!.l, şi un reglaj manual şanjabilă (se
al acestuia. In funcţie de gama va realiza o r-- ----- - -- -
frecvenţelor de lucru dorite, cititorii "colecţie" de
pot găsi În literatura tehnică despre diverse
..,o 4+5
oscilatoare toate datele concrete. bobine pen-
Cum s-ar putea realiza practic un tru diverse
asemenea oscilator pentru standul game de
nostru? Pentru aceasta este indicat frecvenţe de
un panou frontal din sticlotextolit lucru), lipită
simplu placat (partea interioară a la cosele
boxei). Vom numerota componen- exterioare;
tele ce vor trebui să apară pe panoul 4 - po-
frontal pentru accesul la ele. tenţiometru
Acestea sunt: liniar (de la
1 - condensator ceramic 1 nF de un televizor
trecere (borna + a sursei de ali- dezafectat) căruia i se poate grada o
mentare); scală);
5 - trecere de RF de sticlă
(ambază de diodă) sau plastic.
Aspectul panoului este prezentat
În figura 10. Montajul se realizează
integral pe spatele panou lui de la
caz la caz, fie "aerian" fie realizând

.----_--~ +

anumite
trasee de OSCILATOR
circuit prin
tehnica
uzuală a cir-
cuitelor
imprimate,
dar mon-
tând com-
ponentele
pe partea
placată . În
ambele
cazuri este vorba de un fel de Devices - dispozitive montate pe
tehnică .... SMD (Sourface Maunted suprafaţă).

56 TEHNIUM martie 2003

- - - - - - - - - - - - - - ATELIER - - - - - - - - - - -- -

L, a un motor electric de curent continuu cu perii, turaţia variază În

este
funcţie
de sarcina ce apare la axul motorului; de asemenea,
Influenţată direct şi de tensiunea de alimentare. Montajul propus (fig. 1)
me~ţlne constantă turaţia electromotorului la modificarea pe rând sau simul-
turaţia
REGULATOR
tana atât a cuplului rezistiv, cât şi a tensiunii de alimentare. Prin cuplarea la
axul motorului (sau la alt ax, dacă acesta este antrenat prin curele sau roţi
de frrcţiune) a unui disc prevăzut cu fante echidistante, obturând un fascicul
de TURATIE
,
de lumină care cade pe senzori (fototranzistoare), rezultă un generator taho- Pagini realizate
metrrc, Dacă se dispune, se pot utiliza şi senzori prin reflexie. Un număr
mare de perforaţii determină o rezoluţie şi o precizie mărite . de Cornel ŞTEFĂNESCU
Acest sistem automat de reglare măsoară continuu turaţia variaţia de
viteză se traduce printr-o variaţie a frecvenţei impulsuri lor gene~ate de taho- mentul regulator În sensul de mărire
generator. Impulsurile luminoase recepţionate de fototranzistor sunt amplifi- a tensiunii de alimentare a motoru-
cate de tranzistorul T2, care comandă monostabilul MS1 (MMC 4098), la lui, compensând scăderea turaţiei .
leşlr~a sa obţlnându-se , impulsuri, modulate În lăţime de către variaţia de
In cazul creşterii turaţiei , procesul
viteza. Trecut prrntr-un filtru trece-Jos, semnalul digital este convertit Într-un se produce În sens invers.
Potenţiometrele semireglabile P1 şi
semnal analogic, o tensiune proporţională cu valoarea reală a turaţiei. Această
P2 permit reglarea turaţiei În limite
1 Ilc cu fante foarte largi.
In figurile 2 şi 3 sunt prezentate
cablajul imprimat (simplu strat,
+12> vedere dinspre componente prin
transparenţă) şi planul de echipare
cu componente electronice la scara
1:1.
Re
47K

-
C3
2.:H'
ce

RlO
Rl1 lK
4lIl

R2
lIJ(

Dl
1NGII

tensiune seaplică unui element de

comparaţie CI2-~A723 . Din com-
pararea semnalului de intrare cu
semnalul de referinţă rezultă la
ieşire un semnal de eroare care
are drept consecinţă modificarea
3 vcc
•
o. 1_ C2
tensiunii de alimentare a motorului
şi corespunzător turaţia sa corec-
tând erorile de viteză .
La scăderea turaţiei din
diverse cauze, de exemplu o mo- A

-
dificare a cuplului rezistent , rotorul
are tendinţa să se rotească mai
Încet, determinând o scădere a _ ___ ...J
frecvenţei impulsuri lor În colec-
torul lui T2 şi implicit scăderea
componentei continue după filtrul
trece-jos. Comparatorul sesizează
această scădere ş i comandă ele-

TEHNIUM martie 2003 57

---------------------------ATELIER---------------------------
v satorul C1 În serie cu sursa de alimentare (dioda 01 se
blochează). Cele două tensiuni Însumându-se asigură la
bornele releului tensiunea necesară +2U . În momentele
următoare capacitatea C1 se descarcă, dioda 01 se
deschide iar releul rămâne acţionat deoarece tensiunea
de menţinere În starea de funcţionare este mult mai
mică decât tensiunea de atrage re din poziţia de repaus .

Releul electromagne-
tic este un element +vcc
esenţial În numeroase
echipamente electronice, Rl R4 01
este dispozitivul care sta- 2K 471< lN4001
bileşte sau Întrerupe o
serie de ci rcuite prin Kl
Cl o "o
acţionarea contactelor
sale care se Închid sau
12
ac 256
l00uF
+-____--;,1-:fi.~
se desct,id sub acţiunea L-----1---1Ic-+- - - - 1 2

exercitată asupra armă­

turii mobile de forţa pro- R2
41<7
dusă de curentul electric R7
care trece prin bobinaj şi lOK
generează flux magnetic. comanda
Când dispunem R6
DZl
numai de relee care lOK
PL 3v3
funcţionează la tensiuni
mai mari decât tensiunea
de alimentare a montaju-
lui, este necesară o sursă
suplimentară având va-
loarea imp usă de acesta
(9V, 12V; 24V etc.) sau
utilizarea schemei din
figura 1 care poate
acţiona un releu cu jumătate .1
din valoarea tensiunii de ali-

" OI.-;J 'D~ r:1 ~

ti

mentare a acestuia.
În majo ritatea cazurilor, "< .,;'
pentru comanda bobinei unui
releu se utili zează un tranzis-
tor, notat T3 În schemă, care
În starea de repaus este blo-
cat. Tranzistoarele T1 şi T2
sunt comandate din colec-
.O"O. ~·D·~ B. •
I - ] 1-]
~ ~re-'~'"
1.
o ••
07 · 1 •

tC'rul tranzistorului T3 ş i sunt • • • • DlI

T1-bloc1\t iar T2-saturat.
Curentu l pentru polari-
zarea tranzistorului T2-
BC171 este asigurat de cir-
cuitul : sursa de alimentare +U, dioda 01, rezistenţa Factorul de revenire Kr pentru un releu reprezintă
bobinei releului RL şi de rezistorul R5-10 kQ.
raportul dintre curentul de excitaţie 11 şi curentul de
Rezistenţele R3 şi R4 sunt introduse pentru a asigura un
dezexcitaţie 12 mult mai mic decât 11 . Kr = 12/11 « 1.
curent minim de colector tranzistoarelor T1, T2.
În starea de repaus, condensatorul C1-100 IlF se Rolul diodei 02 este de a şunta curenţii de auto-
Încarcă rapid prin dioda 01 şi joncţiunea CE a lui T2, la inducţie, la blocarea lui T3.
val oarea tensiunii de alimentare +U, cu polaritatea din În figurile 2 şi 3 sunt prezentate cablajul imprimat
figura 1. La primirea comenzii de acţionare , tranzistorul simplu strat (vedere prin transparenţă) şi planul de
T2 se va bloca iar T1 se va satura, conectând conden- implantare a componentelor electronice la scara 1:1.

58 TEHNIUM martie 2003

---------------------------ATELIER---------------------------

PENTRU MICROACUMULATOARE
,SI MICA LM
Y03FGL
LVANIC
Încărcătorul pe care vi-I propunem este un montaj C1 = C2 = C, reduc tensiunea U1 = 220 V la U2 = 7,5 V.
economic şi de mici dimensiuni, care nu foloseşte un Se poate scrie relaţia :
transformator de reţea (ca .marea majoritate a
schemelor care s-au mai propus).
Schema de principiu a sa este prezentată În figura 1.
U2 = U1 Rint, J R7nt+ (~cr
După cum se observă , este format dintr-un redresor al Ţinând cont că U2 « U1' din această relaţie se
unei părţi a tensiunii reţelei (reduse cu C1' C2)' care deduce :
conţine puntea redresoare PR şi condensatorul elec-
C _ U2
trolitic C3' dintr-un stabilizator de tensiune (fl2' 0 1, T 1) - 21tfR int U1
şi un stabilizator de curent (02 ' R3' R4' T2)' Incărcătorul
este capabil să dea la ieşire tensiunile necesare de 1,2V Pentru datele menţionate şi f = 50 Hz, rezultă
şi 1,5 V, precum şi curentul necesar de la 1 la 20 mA. Cu C = 0,8 ~F.
acest Încărcător se pot Încărca elemente de acumulator
Cd-Ni de capacităţi mici , care necesită o tensiune ceva
poate peste 1,2 V, dar şi, cu anumite precauţii, elemente
chimice (micropile) care necesită o tensiune ceva peste
1 Ul
110V
1,5 V. SOIlz
Deşi nu este vorba de o proiectare riguroasă, dăm,
pentru cei interesaţi, unele relaţii de calcul simple.
Admiţând că redresorul trebuie să dea la ieşire Uo = 10
V şi 10 = 20 mA, avem:
Pentru stabilizatorul de curent trebuie calculată va-
loarea rezistenţei potenţiometrului R4.

a
U2 = 0,75 Uo = 7,5 V Există relaţiile :

Rezistenţa diagonalei de intrare În punte este: I = UZ2~ 0,7 cu Uz2 = 2,2 V (pentru DRD4)
. _~ _ 7,5 _
Rlnt - 1 -0,028 - 268 Q Cum dorim ca I să fie reglabil Între 1 şi 20 mA,
2 rezultă:
Condensatoarele nepolarizate de capacitate egală, R4 = 1,5 kQ + 75 Q.

TEHNIUM martie 2003 59

-----------------------------ATELIER----------------------------

Grosime Tensiune Capacitate Practic vom pune numai R4 = 1,5 kQ, un potenţio­
(mm) (V) (mAh) me!ru cât mai mic ca volum, cu axul scos pe pa nou.
In figura 2a este prezentat desenul circuitul ui impri-
0 6,78 mm mat simplu placat, la scara 1: 1, iar În figura 2b se dă
desenul de echipare cu piese.
1,6 1,5 8
Placa echipată a fost plasată Într-o cutie paralelipi-
2,16 1,5 15 pedică din masă plastică, pentru medicame nte, cu
dimensiunile din figura 3. La capătul conductoa relor de
2,67 1,5 20 ieşire + (roşu) şi - (negru) este recoma ndabilă
conectarea unui dispozitiv de prindere (descris chiar În
0 7,87 mm acest număr al lui TEHNIUM). Microacumulato arele şi
microelementele galvanice folosite În prezent p e scară
1,6 1,35 10
largă (Ia ceasurile electronice, la microcalculato are etc.)
2,06 1,5 18 amintesc prin forma lor discoidală de nişte na sturi de
mici dimensiuni. In tabelul alăturat se dau unele t ipuri de
2,67 1,5 28 microelemente galvanice frecvent Întâlnite. Se pare că
diametrul acestora (0 ) este standardizat: 6,78-7,87-
3,10 1,5 35
00
3,56 1,5 38
3 +
3,63 1,35 50

rf ~
1,5 75 t:::=
5,33

5,33 1,35 95
'0 0
0 8,84 mm

3,3

1,6
1,35

0 9,5 mm

1,5
65

20
0

II f-
2,06 1,5 30 8,84-11 ,56 mm. Grosimea minimă este de 1,6 mm, iar
cea maximă de 5,59 mm. Din tabel mai rezultă o gamă
2,67 1,5 28 de capacităţi (C = I t) de la valoarea minimă 8 mAh la
3,57 1,5 70 220 mAh. Pentru microacumulatoare vom fixa un curent
de Încărcare constant, În jurul valorii rezult ate din
011 ,56 mm Împărţirea valorii capacităţii la 10. De exemplu, pentru
un element de acumulator având U = 1,2 V şi C = 150
1,6 1,5 30 mAh, curentul de Încărcare va fi ales de 15 mA. În ce
priveşte microelementele galvanice, acestea nu sunt, de
2,06 1,5 42 regulă , reÎncărcabile, dar totuşi, şi acestea pot fi supuse
unei regenerări. Tensiunea nominală la borne În sarcină
3 1,5 82
a acestor elemente este de 1,5 V pentru cele având În
3,48 1,35 80 compunere oxidul de argint şi de 1,35 V pentru cele ce
folosesc oxidul de mercur.
3,51 1,35 120 Durata de funcţionare a elementelor galvanic e poate
fi prelungită (chiar triplată) dacă după o folosire de ma-
3,58 1,5 100 ximum 8 ore, În care timp tensiunea la borne să nu fi
scăzut cu mai mult de 70%, se reÎncarcă un timp egal cu
4,06 1,5 100 durata de descărcare . Curentul de Încărcare se va regla
4,14 1,35 150 astfel ca tensiunea la bornele elementului În timpul
Încărcării să fie În limitele ±10% din tensiunea Ior nomi-
4,19 1,5 120 nală. Este bine ca după regenerare, acestea să nu fie
folosite imediat, ci numai după o pauză de cât eva ore.
5,33 1,35 220 Având În vedere costul lor destul de mare, apre ciem că
merită osteneala Întreţinerii corecte, a reÎncă rcării şi
5,36 1,5 190 regenerării, atât a microacumulatoarelor c ât şi a

5,59 microelementelor galvanice. Pentru aceasta montajul

1,5 165
prezentat este foarte util.

60 TEHNIUM martie 2003

- - - - - - - - - - - - - - A T E L I E R - - - - - - - - - - - --

CONVE Ilie STOICA

În cele ce urmează m-am bazat
pe ideea prezentată În revista
TEHNIUM nr. 10/1991 la pag. 18 şi
am realizat o variantă mai simplă şi
deci mai uşor de executat. Este ade-
vărat că sensibilitatea este mai
redusă, dar suficientă pentru
recepţionarea posturilor de radio
locale din gama CCIA.
Conform schemei de principiu
din figura 1, montajul reprezintă un
schimbător de frecvenţă autoos-
cilant, cu un singur tranzistor, ori-
care din tipurile BF 199, 214, 215,
254, 255. Frecvenţa de oscilaţ i e
este fixă , În domeniul 23-35 MHz, În
funcţie de porţiunea de 8 MHz din
gama CCIR care se doreşte a fi
recepţionată. Aceasta se poate
regla brut, schimbând valoarea lui
Cx cu ±10 pF şi fin din miezul
booinei L3.
Montajul se realizează pe o
plăcuţă simplu placată , având
dimensiunile 30 x 40 mm, conform
figurii 2. Valorile pieselor compo-
nente sunt trecute pe schemă . Toate
rezistoarele sunt de 0,25 W, iar con-
densatoarele sunt toate ceramice.
Bobinele L1 şi L2 sunt fără carcasă,
"În aer', bobinafe pe un dom 0 4
mm şi având fiecare 6 spire din con-
ductor CuEm 0 0,6 mm. Bobina L3
are 8 spire cu priză la spira a 3-a de
la masă , bobinate spiră lângă spiră,
din conductor CuEm 0 0,2 mm.
Este realizată pe o carcasă 0 6 mm,
cu miez din ferită, recuperată din-
tr-un bloc AFI-TV. Cele două con-
densatoare de cuplaj, CŢ , se
improvizează din câte două bucăţi
mici de conductor subţire , rigid, izo-
lat În plastic, răsucite strâns pe o
lungime de 5-8 mm. Ele se vor lipi
pe partea placată, opusă pieselor.
După asamblare, plăcuţa se va
fixa prin lipirea marginii zonelor de
masă , de pereţii late raii ai unei cutii
din tablă subţire, cositorită. Această
cutie va avea la bază dimensiunile
necesare care să Încadreze strâns
plăcuţa de montaj, iar Înălţimea de
cca 22 mm, funcţie şi de Înălţimea
carcasei bobinei L3. Sub plăcuţă tre-
buie să rămână un spaţiu de cca 3-
4 mm grosime.
Specific un amănunt important.
Montajul funcţionează corect numai
dacă bobina L3 este ecranată .
Pentru aceasta, se confecţionează
din tablă cositorită o piesă În formă
rectangulară de U, care să
"Îmbrace" partea pătrată de la bază
a carcasei bobinei L3' iar Înălţimea
să fie până la limita superioară a
aceleiaşi carcase. Acest ecran se va
1 1-..... ------..--c=J-O +6-9V
IN o-"*_----1H 1-+---4(
'1~'A'
C.
O I
...L I
I
lipi cu capetele pe faţa interioară a
peretelui cutiei convertorului , con-
form figurii 2.
Totodată, În dreptul punctelor de
intrare, ieşire şi plusul alimentării se
vor executa cu un ac gros găuri de
cca 1,5 mm diametru , prin care se
vor trece bucăţi lungi de cca 10 cm
din conductor de conexiuni obişnuit ,
rigid sau liţat , izolat În plastic.
Acestea se vor lipi la plăcuţa de
montaj În locurile corespunzătoare.
Minusul alimentării se va lipi oriund e
la cutia convertorului, deci montajul
are minusul la masă.
Pentru reglare şi punere la punct
este nevoie de un radioreceptor pre -
văzut cu gama UUS-OIRT (65-73
MHz) şi o sursă de 6-9 Vc.c. Se pro-
cedează astfel:
- se conectează la intrarea con-
vertorului o bucată de conductor
oarecare de lungime 1-2 m, pe post
de antenă;
(Continuare În pag. 66)
rl=::r-+---if---o OUT
1
L.3 . I R 0+
1.3
I
OUT

o-e::::J-o
CTI OE
cH o....;, R2
08 OC
CI <>-H-o ~ 'J...o
~ C2 C3 'J...o C~
LI o-e::::J-o
RI

TEHNIUM martie 2003 61

-------------------------AUTO-MOTO--------------------------

CO DUCEREA ECONOMICA (VII)

Pagini realizate de prof. ing. Mihai Stratulat

Experienţe riguroase au arătat că reducerea procentuală a coeficientului aerodinamic 1. • este puternic influen-
ţată mai ales de lăţimea spoilerului şi de unghiul său de Înclinare CI.. Figura 5 arată că pentru autovehiculul care are
forma şi dimensiunile ilustrate, modificarea valorii coeficientului de formă permite o optimizare în funcţie de para-
metrii citaţi, valoarea optimală fiind atinsă pentru o înălţime a spoilerului de I = 80 cm şi o înclinare a sa de CI. = 60°.
Distanţa la care se plasează spoilerul faţă de marginea din faţă a cabinei, la fel ca şi unghiul de înclinare, au stâr-
nit unele controverse neconcludente. Valoarea acestor dimensiuni variază la diferite construcţii Între 200-600 mm şi
respectiv 30-85°. Ele depind atât de forma şi dimensiunile cabinei şi părţii maşin i i aflată imediat în spate, dar ş i de
viteza medie care se scontează că va fi menţinută cea mai multă vreme. O serie de probe au relevat dependenţa
care există între profilul părţii posterioare a caroseriei ,
aplicarea unui spoiler şi coeficientul aerodinamic (fig. 6), a
cărui valoare poate fi micşorată cu 16% dacă auto-
camionul este prevăzut cu spoiler iar caroseria sa este
uşor înclinată la partea posterioară. De aceea nu se pot da
criterii absolute pentru dimensionarea şi amplasarea spoi-
lerelor. Din această pricină, când proprietarul doreşte să
facă acest lucru el trebuie să realizeze o construcţie la
care să poată modifica fără mari dificultăţi unghiul de
înclinare, distanţa de amplasare faţă d~ partea dinainte a
cabinei şi lăţimea spoilerului.
Cu un aparat pentru măsurat consumul, el va face
30 diverse măsurări ale acestui parametru la viteza selectată ,
găsind valorile care precizează dimensiun ile şi
amplasarea optimală ale spoilerului. Proba finală trebuie
g /'
,...- ........ )-0,8m
r-... să se facă frânând cât se poate de puternic vehiculul de la

•
25 .,.- ~
o viteză de 50 km/h pentru a constata fermitatea fixării

. spoilerului; de asemenea în timpul probelor se va urmări

" ....
u
,.-
dacă acesta nu vibrează sau nu produce zgomote obiec-

." ~
u
<1 ţion.abile .

r--.... :,..--- ---

20 In timpul rulajului pe ploaie uneori se observă că gradul
\~
><- ......... , i"'-0,6m de murdărire a geamurilor laterale creşte din cauza
spoilerului; efectul se va diminua dacă soluţ i a aleasă pen-

15
V \, tru fixarea acestuia permite deplasarea sa spre înapoi cu
100-150 mm , dar nu mai departe de 600 mm de faţa ca-
'-1 ,Om/'
"- "- binei. Pentru aceeaşi situaţie se poate recurge concomi-
tent şi la reducerea unghiului de înclinare cu 5-10°.
~ Alteori, vara, pe drumuri de categorie inferioară şoferul
10 ". ,-"'(
~'-O,5m
" r\. poate observa intensificarea pătrunderii de praf prin gea-

V " '\1\.
murile laterale deschise. EI poate reduce acest efect pro-
cedând ca mai sus, doar că unghiul de înclinare nu trebuie
redus decât cu max. 5°.
O ultimă observaţie se cere făcută în privinţa
5 5
40 50 60
il (']
70 80 autotrenurilor la care filtrul de aer al motorului este plasat
Între tractor şi remoarcă. De regulă gradul de îmbâcsire cu
praf a elementului filtrant este mai mare când se montează
un spoiler şi de aceea pentru
economia de combustibil şi prote-
6 I cx=97~
jarea motorului împotriva uzurii se
cere ca întreţinerea filtrului să se
c,=100%
I facă mai des.
Există părerea , de altfel perti-
GP GP nentă, că spoilerele nu sunt efi-

a c ciente în cazul rulajului cu vânt la-

teral. Observaţia este parţial ade-
vărată ştiindu-se că chiar în
prezenţa acestuia, daca direcţia cir-
culaţiei naturale a aerului face un
unghi de 20° faţă de direcţia de
rulaj, se obţine totuşi o economie
b d de combustibil de 1-3%.

62 TEHNIUM martie 2003

- - - - - - - - - - - - AUTO - MOTO - - - - - - - - - - - -

echipează ambiant de 20 ± SoC;

A cest generator EI se poatetractoarele
ducţie indigenă . Însă
de pro-
utiliza cu suc- ridicarea caracteristicii de sarcină În regim sta-
ces şi la autoturismele Dacia, Oltcit, Lada etc., dacă i se bilizat;
adaptează fulia acestora. Alternatorul, prin construcţia caracteristica de scurtcircuit;
sa, este mai robust din punct de vedere mecanic şi are verificarea diodelor pozitive şi negative din
colectorul protejat. Din această cauză, durata lui de viaţă redresorul trifazat al alternatorului.
este semnificativ mai lungă decât a alternatorului auto.

ALTERNATORUL 1130
Prof. dr. ing. Sorin PISCATI

După reparaţie sau achiziţionare, un astfel de gene- Încercarea la supraturaţie

rator trebuie verificat pentru a i se determina principalele
caracteristici tehnico-funcţionale, În raport cu normele Cu un motor electric (trifazat) se roteşte alternatorul
prescrise de uzina constructoare. De regulă, Încercările timp de 3 minute, la 10.000 rot.lmin. prin intermediul
alternatorului se realizează pe un stand specializat. unui multiplicator de turaţie cu curea trapezoidală. Pe
Aceste Încercări se pot realiza şi cu un minimum de această durată nu trebuie să apară instabilităţi ale
aparatură (specifică), În ateliere mecanice mici şi curentului debitat şi nici defecţiuni mecanice.
mijlocii. Schema electrică de principiu a alternatorului
este prezentată În figura 1. Încercarea alternatorului la supraîncălzire
Caracteristicile tehnico-
funcţionale ale alternatorului Temperatura bobinajului , a
1130, caracteristici care trebuie
verificate, sunt următoarele :
1 fierului statoric şi a diodelor
redresoare nu trebuie să
• tensiunea nominală depăşească următoarele valori :
12 V; • bobinaj statoric
• turaţia minimă 110°C;
1000 rot.lmin; • fier statoric
• curent debitat la 14 V ?O°C;
şi regim stabilizat • diode redresoare
30 A; 90°C.
• curentul maxim debitat Temperaturile se măsoară după
36 A; stabilizarea termică a alternatoru-
• turaţia maximă În regim lui, care trebuie să funcţioneze timp
de funcţionare continuă de o oră la 3.000 rot.lmin, cu inten-
8.500 rot.lmin sitatea curentului debitat de 30 A,
• supraturaţia sub o tensiune de 14 V.
L-_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _-' Temperatura bobinajului statoric
10.000 rot.lmin;
• sensul de rotaţie _ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . se determică cu relaţia :
indiferent;
• rezistenţa bobinei
rotorice la 20±SoC
2 . - - - - '- - _.. - _ . - - - - 1

4,6-5,5 n.
Principalele probe,
Încercări şi verificări la În care:
care trebuie supus alter- AT reprezintă rezis-
natorul sunt următoarele: tenţa bobinajului la cald
Încercări la În momentul opririi;
supraturaţie; i..• At _ rezistenţa la rece;
Încercarea la t1 temperatura
Încălzire; mediului ambiant cores-
de t e r m i n are a punzător lui A ;
t
caracteristicii de t2 temperatura
sarcină la tem- mediului ambiant cores-
peratura mediului L-_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _...... punzător lui AT'

TEHNIUM martie 2003 63

- - - - - - - - - - - - - AUTO - MOTO - - - - - - - - - - - - -

În vederea obţinerii acestei caracteristici, alternatorul

se montează conform figurilor 2 şi 3.
Ridicarea caracteristicii se face pentru valori crescă­
toare ale turaţiei. În timpul Încercărilor, sarcina se
reglează cu rezistenţa Rez.1 , iar tensiunea se menţine
constantă la valoarea de 14 V cu ajutorul rezistenţei
Rez.2 (fig. 3) .
Caracteristica de sarcină obţinută trebuie să se
suprapună sau să se situeze deasupra curbei etalon
prezentată În figura 4.

3 Ridicarea caracteristicii de
bilizat
sarcină În regim sta-

Se realizează În aceleaşi condiţii prezentate anterior;

În plus, se va avea În vedere ca alternatorul să fie stabi-
lizat termic.
Caracteristica de sarcină În regim stabilizat a alter-
natorului Încercat trebuie să se suprapună sau să se
lIA7 situeze deasupra curbei prezentată În figura 5.
, Caracteristica de scurtcircuit a
/" alternatorului
o /'
, I Acest tip de alternator este caracterizat de faptul că,
prin construcţie, limitează curentul la valori nepericu-
loase pentru bobinaj. Din această cauză, nu mai este
oT e5I114OO taiJ JIIIIO 4(Q) 5/I(JfJ -
ni,../,,;,,)
II:J(X)' necesar să fie echipat cu limitator separat de curent.
Verificarea Iimitării curentului debitat se face prin ridi-
carea caracteristicii În scurtcircuit. Pentru aceasta, alter-
natorul se montează conform schemei din figura 6. Se
reglează curentul de excitaţie la 2,5 A şi se măsoară
curentul electric debitat de alternator pentru turaţii
crescătoare de la O la 6.000 rot.lmin.
Măsurătorile trebuie efectuate Într-un timp cât mai
IlAl scurt, pentru a nu permite Încălzirea exagerată a alter-
3S$~
31~~
<'6 '-'--7~
6
_ ___ - - - - - -- - .~-~ 1
ZO -"---' { I
/ I I
I

9!lD t4W 2!IXJ ,1IlD 4!D) 5DIJ()

Temperatura fierului şi a diodelor se măsoară cu aju-

torul unui termocuplu.

Determinarea caracteristicii de sarcină la tempe-

-~-
ratura mediului ambiant de 20 :!: SoC

În funcţie de turaţia rotorului, se ridică curba de

variaţiea curentului debitat de alternator, sub o tensiune
de 14 V, la temperatura ambiantă de 20 ± 5°C.

TEHNIUM martie 2003

64
- - - - - - - - - - - - A U T O - MOTO - - - - - - - - - -- - -

natorului; dacă este necesar, se ventilează alternatorul

din exterior.
Caracteristica de scurtcircuit trebuie să se supra-
7
pună sau să se situeze deasupra curbei prezentată în
figura 7.

Verificarea diodelor pozitive şi negative

Pentru verificare, fiecare diodă se înseriază (pe rând)

cu un bec de 20-45 W/12 V, la o baterie de 12 V.
La schimbarea polarităţii bornelor bateriei, becul tre-
buie să se aprindă şi, respectiv, să se stingă; dacă în
ambele poziţii becul rămâne aprins, dioda este scurtcir-
cuitată, iar dacă rămâne stins, dioda este întreruptă.

AV R IU O
peRtf
FRANA E MANĂ
Student Ion PISCATI

o parte din autoturismele
actuale sunt dotate din uzină cu dis-
pozitive ce avertizează optic sau
sonor conducătorul auto, dacă aces-
ta porneşte maşina cu frâna de
mână acţionată (trasă).
Un astfel de dispozitiv se com-
pune în general dintr-un întrerupător
acţionat de maneta frânei şi o lampă
roşie amplasată în bordul maşinii.
Când frâna de mână este trasă
(roţile frânate), contactul electric Cf
?I acesteia (fig. 1) este închis.
Inchizând contactul general, Cc, cu
cheie, lampa roşie Lr se aprinde,
semnalizând astfel neregula con-
ducătorului auto. Eliberând maneta
frânei de mână, contactul Cc se
deschide şi lampa roşie Lr se stinge.
Acest montaj simplu prezintă
însă trei dezavantaje, care îl pot
face inoperant tocmai atunci când
este mai necesar.
Aceste trei dezavantaje sunt:
1. Dacă dintr-un motiv oarecare,
contactul Cc se defectează , lampa
roşie (Lr) de semnalizare a avariei
nu se mai aprinde.
2. Acelaşi lucru se întâmplă şi
atunci când filamentul acesteia se
arde. Este adevărat că în ambele
cazuri defecţiunea poate fi obser-
vată ş i remediată de un conducător
auto experimentat, dar de regulă
acest lucru nu se întâmplă . Mergând
cu roţile frâna te, consumul creşte
exagerat, iar frânele se supra-
încălz~sc şi se uzează rapid .
3. In zilele însorite, foarte lumi-
noase, aprinderea lămpii roşii Lr de
semnalizare poate trece neobser-
vată . Din această cauză , unele
autovehicule sunt prevăzute şi cu un
buzer (sonerie), legat în paralel cu
lampa Lr. Acest buzer averti zează
sonor pornirea maşini i cu frâna de
mână trasă .
O variantă de aparatură de sem-
nalizare, utilizată de autor, este
prezentată În figura 2. Conform
acestei scheme , la introducerea
cheii în contact (Cc) şi răsucirea
acesteia pentru pornirea motorului
termic al autovehiculului, buzerul Bz
sună 1-3 secunde. Acest timp este
suficient pentru atenţi onarea con-
duc;.ătorului auto.
In principal, aparatul se compune
dintr-un releu de timp realizat în jur!J1
tranzistorului T şi buzerul Bz. In
repaus (contactul Cc deschis) ,
înfăşurarea releu lui Rei nu este sub
tensiune. Armătura mobilă a releului
nefiind atrasă, contactul acesteia
CNI este închis, iar CND deschis.
Contactul CNI fiind închis , conden-
satorul C se încarcă prin rezistenţa
R1 până când tensiunea în punctul
A ajunge la cca + 12 Vc.c., aproxi-
mativ egală cu cea dintr!il bornele
acumulatorului maşinii. Inchizând
contactul Cc, înfăşurarea releu lui
Rei este pusă sub tensiune. Aceasta
atrage armătura mobilă, care
deschide contactul normal Închis
CNI şi-I închide pe cel normal
deschis CND. Prin închiderea con -
tactului CND, tensiunea de la bor-
nele condensatorului C polarizează
în sens direct prin rezistenţa R2
baza tranzistorului T. Acesta se
deschide punând sub tensiunea de
+ 12 Vc.c. buzerul Bz. După 1-3
secunde, condensatorul C se
descarcă prin joncţiunea bază-emi­
tor a tranzistorului T şi prin
potenţiometrul semireglabil SR.
Tranzistorul T se blochează şi
buzerul se opreşte . La o nouă
acţionare a cheii de contact, în ve-
derea pornirii motorului, ciclul se
repetă . Pentru Rei este indicat un
releu REED, capsulat, dar poate fi
utilizat orice alt tip care cuplează şi
decuplează ferm la o tensiune de 8
V. Pentru i nstalaţiile de 24 V (auto-

TEHNIUM martie 2003 65

- - - - - - - - - - - ' - - - - AUTO· MOTO - - - - - - - - - - - --
+12Vee Ce
Rl
2 critică.
+12Vcc
(Urmare din pag. 61)
- se conectează ieşirea conver-
torului la antena telescopică sau
borna de antenă exterioară a recep-
torului;
- se porneşte radio receptorul pe
poziţia UUS-OIRT;
- se alimentează convertorul;
- se verifică dacă, modificând
acordul receptorului de la un capăt
la altul al scalei, apar posturi noi o
dată cu cele vechi din OIRT;
- se fixează acordul pe unul din
posturile noi şi cu o baghetă subţire
din material izolant se modifică po-
66
buze, camioane etc.) această tensi-
une va fi de 20-22 Vc.c. La aceste
tensiuni releul trebuie să anclanşeze
ferm, dar fără ca bobina acestuia să
se supraincălzească .
Buzerul va fi ales şi el astfel incât
să funcţioneze normal la tensiunea
nominală a instalaţiei electrice a
autovehiculului.
Dimensiunile
şi desenul cabla-
1 jului imprimat
rămân la lati-
tudinea con-
structorului,
deoarece
depind de
gabaritele
pieselor pe care
le are fiecare. Pe
de altă parte,
aşezarea
pieselor nu este
Actualmente
se găsesc uşor,
in comerţul de
specialitate, toate piesele
componente ale schemei din
figura 2. Montajul trebuie să
fie realizat foarte ingrijit şi
robust, astfel incât
funcţionarea acestuia să fie
intotdeauna corectă şi sigură;
degeaba il realizăm şi mon-
tăm pe maşină, dacă el
funcţionează defectuos fie şi
o singură dată.
Cu potenţiometrul semi-
reglabil SR se reglează dura-
ta de avertizare. Buzerul se
alimentează tot prin cheia de
contact (Cc), pentru a se
elimina riscul defectării aces-
tuia in eventualitatea scurcir-
3 cuitării accidentale a tranzis-
torului T.
Pentru cei care nu doresc
ziţia spirelor bobinei L2' apoi L1'
pentru _ obţinerea sensibilităţii
maxime. In caz că un post CCIR s-a
intâmplat să fie suprapus peste un
post OIRT, pentru a le decala se
acţionează miezul bobinei L3;
- se toarnă ceară topită peste
bobinele L1' L2 şi miezul bobinei L3'
pentru fixarea poziţiilor reglate;
- se montează definitiv cutia con-
vertorului prin ataşarea unor bucăţi
de tablă care să acopere sus şi jos
pereţii laterali şi se conectează la
radioreceptorul pe care urmează
să-I deservească.
Personal, utilizez convertorul cu
un receptor GLORIA, cu rezultate
utilizarea unui releu cu contacte
(ReI. - fig . 2) se propune varianta
din figura 3. În esenţă , este vorba tot
de un releu de timp cu intârziere la
deschidere. Atât timp cât contactul
cu cheie (Cc) al maşinii este
deschis, baza tranzistorului T3 (pnp)
este polarizată direct. În consecinţă ,
tranzistorul fiind deschis, permite
incărcarea condensatorului C de la
bateria de acumulatori a autovehicu-
lului , prin rezistenţa R2. În acelaşi
timp, se deschide şi tranzistorul T1 .
Buzerul Bz nu este insă acţionat
deoarece tranzistorul T2 este blocat.
Închizind contactul Cc, tranzistorul
T2 intră in conducţie. Acest tranzis-
tor, inseriat cu T1 şi el deschis timp
de 1-3 secunde datorită conden-
satorului C, permite punerea sub
tensiune a buzerului Bz, pe această
durată de timp. Timpul de avertizare
se stabileşte cu potenţiometrul
semireglabil SR . Pentru menţinerea
stabilităţii timpului de avertizare,
condensatorul C va fi cu tantal.
Ambele montaje pot fi
amplasate, fără carcasă, in bordul
maşinii , având insă grijă să nu fie
atinse de diverşi conductori electrici
sau de piese in mişcare , cum ar fi
ansamblul ştergătorului de parbriz.
Fixarea plăcuţei circuitului se va
realiza cu 3-4 şuruburi M3, pre-
văzute cu p i uliţă şi distanţiere din
plastic, sticlotextolit sau ceramice.
Înălţimea acestora va fi de minimum
15 mm, astfel in cât placa montajului
să nu atingă de masa metalică a
autovehiculului.
R/OI
foarte bune. La receptor am intre-
rupt legătura de la antena telesco-
pică spre blocul UUS. Alimentarea
in C.C. pentru convertor am luat-o de
la blocul AFI MA-MF. Pentru a evita
contactul accidental Între mase,
receptorul având plusul la masă, am
izolat complet cutia convertorului in
carton subţire şi apoi un strat de
bandă adezivă. După efectuarea
tuturor conexiunilor, am plasat con-
vertorul in spaţiul gol dintre conden-
satorul variabil şi compartimentul
bateriilor. După introducerea
radioreceptorului În cutia sa, acesta
poate fi utilizat la fel ca inainte, fără
operaţii suplimentare.
TEHNIUM martie 2003
torioovaloroasă
constituiesursă defranceză
revista informare pentru constructorii
Electronique Pratique ama- -~~E
R ~,,~m
~~S~~~~~~~;;;;;;'-C~i~ai=-=
ftD
(www. electroniquepratique.com). care poate fi acum procu- a~~~ -
rată şi din unele magazine de specialitate de la noi din ţară. - ,"II:." ~
Aşa cu m ne-a obişnuit, revista consacră, număr de număr,
spaţii am ple pentru prezentarea unor " monografii" pe
domenii de larg interes. Astfel, În numărul 270/noiem-
-
brie 2002, la rubrica Dossier este publicat un grupaj de
articole pe tema Detectoarelor de metale. Sunt prezen-
tate pe larg cele mai răspândite tipuri de detectoare şi
principiile lor de funcţionare, câteva variante
constructive complete, inclusiv modul de
realizare a bobinei-sondă, posibilităţile de uti-
lizare şi numeroase modele industriale de detec-
toare de metale, cu principalele lor
caracteristici.
Desigur, pe lângă grupajul menţionat, numărul
cuprinde multe alte construcţii utile. Mai amintim
aici doar articolul
Detector de linii elec-
trice (autor P. Oguic,
pag. 86-87), care
descrie construcţia
unui aparat extrem de
simplu ce poate servi
la depistarea traseelor
conductoarelor elec-
trice de reţea din
pereţi , astfel Încât,
atunci când avem de A:2 R4 R3
bătut un cui sau de dat " ,7k 2.2 k ".7k
o gaură cu burghiul, să
nu avem surprize
neplăcute.
.,
.t ,n
c.
.4,7 nF

Numărul din 10 ianuarie

2002 al revistei EDN - The Design
Magazine of the Electronics
Industry prezintă la rubrica
Design Ideas, sub semnătura
. IN
1
lui Stephan Goldstein,
Analog Devices, Wilmington,
MA, două posibile soluţii de
ameliorare a clasicului ampli-
ficator diferenţial cu trei
operaţionale (fig. 1), pentru a
realiza şi ieşirea diferenţială,
GAI N= l .~
În scopul adaptării optime la - IN Ro

actualele amplificatoare De
de instrumentaţie.
Dintre cele două solu ţi i ,I N
(figura 2, variantele a ş i
.'N 2b
b) autorul recomandă - VOUf

v"'"
varianta b, care simpli-
fică mult realizarea Ro
Ro REF
practică, graţie utilizării
Rf
unui model modern de Rf
amplificator operaţio- R
nal, "În Întregime dife- +VOU l

GAI N =2+~
renţial", anume AD8138. IN Ro