Sunteți pe pagina 1din 68

ANUL XXXIII, Nr. 348

FONDATĂ IN ANUL 1970

REVISTĂ PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI

DATE DE CATALOG

Linear Technology Corporation (LTC, LT) a dezvoltat o gamă largă de convertoare DC/DC (curent continuu/curent continuu) optimizate pentru alimentarea LED-urilor albe. Grupate În două categorii, după complexitate şi perfor- manţe - Charge Pumps (pompe de Încărcare) şi, respectiv, Boost Regulators (regulatoare cu amplificare de tensiune) - toate aceste drivere de LED-uri sunt proiectate special pentru zgo-

mot propriu redus, putând astfel fi utilizate În

aplicaţii de telecomunicaţii, telecomandă etc.

Ele asigură un control precis al curentului prin LED-uri, cu posibilităţi de reducere a lumino- zităţii (Dimming Control). Alăturat prezentăm schemele tipice de uti- lizare pentru cele două categorii de drivere, precum şi datele de catalog ale câtorva modele din fiecare categorie.

1
1
de catalog ale câtorva modele din fiecare categorie. 1 Charge Pump • Comandă până la 6

Charge Pump

Comandă până la 6 LED-uri albe

• Tensiuni minime de intrare

• Zgomot minim • Dimensiuni minime

Boost Regulator

Comandă până la 16 LED-uri albe

• Randament maxim

Plajă mai

intrare

largă a tensiunii

de

Boost Regulators ! lTC3200 LTC3201 lTC3202 i LT1932 LT1615 LT1618 Mllimum No . 01 WhlleLEDs
Boost Regulators
! lTC3200
LTC3201
lTC3202
i LT1932
LT1615
LT1618
Mllimum No . 01
WhlleLEDs
Mllimum NI . 01
WhilelEDs
16
12
32
Input Vollage (V)
2.7 . 4.5
2.1 · 4.5
2.1 · 4.5
Inpul VoliagelV)
1.0·10
1.0 ·15
1.6-18
Input Noi
Lo.
Ullra·low
low
Input Noi
low
lI.
low
Ou"ul Cu"enl (mA)
100
100
125
Mllimum S.lIea
36
36
36
VoliagelV)
EHlelency (%)
55
SS
70
EHlelency (%)
80
75
80
Olmmlng Conlnll
PWM
3·BII OAC
2·BII DAC
Dlmmlng Control
Yes
Ye.
Yn
?hlnSOT"
PacUge
MSOp·1D
MSOp·l0
MSOp·l0
Pleuge
?hlnSOT
ThI.SOT
MSOp·1D

Comrania International Rectifier a lansat circuitu integrat IRU 3037 (variantă IRU3037A) care este un controller sincron destinat realizării unor convertoare DC/DC cu tensiunea de intrare de 5 V sau 12 V şi cu tensiunile de ieşire de 3,3 V-2,5 V-1,8 V sau 1,25 V, În plaja de curent (de ieşire) de la 4 A la 10 A. Schema tipică de utilizare este prezentată În figura alăturată, iar "selectarea" tensiunii de ieşire şi a curentului de ie,-ire se face prin alegerea adecvată a perechii de MOSFET-uri de .tip HEXF~Ţ, oferite de asemenea de Inter-

12Y
12Y
Stimaţi cititori, Chiar cu întârzierea dictată de noua noastră periodicitate de apariţie, nu pot să

Stimaţicititori,

Chiar cu întârzierea dictată de noua noastră periodicitate de

apariţie, nu pot nu încep prin a vă mulţumi tuturor celor care

ne-aţi felicitat cu

şi îndemnuri de a merge înainte, ne-aţi sugerat subiecte şi domenii de larg interes, ne-aţi trimis articole sau doar ne-aţi cri- ticat constructiv. Vă mulţumesc şi vă doresc tuturor - ne doresc nouă, tuturor, inclusiv lui TEHNIUM - un an 2003 mai bun! Mai bun decât 2002, pentru că circulă gluma cum s-ar putea

fie mai bun doar decât

În ceea ce priveşte revista, personal am păşitîn noul an cu

ocazia Anului Nou , ne-aţi transmis încurajări

2004.

un

incontestabil, ecourile dv . sunt mai numeroase şi preponderent favorabile eforturilor pe care le face editorul nu numai pentru ca

TEHNIUM să-şi continue apariţia, dar şi pentru o diversificare

tematică din mers, pe măsura posibilităţilor. Iar epuizarea

mai

bizar amestec de speranţă şi decepţie. Speranţă pentru că,

rapidă de pe piaţă a

difuzează , Îmi întăreşte acest sentiment de speranţă. Dar şi

lui TEHNIUM,

acolo

unde

se

decepţie, pentru actualul sistem de difuzare, coroborat cu

acea "caracatiţă" a tranziţiei noastre care se numeşte

eufemistic arierate , este pe punctul de a ne tăia şansele unei veritabile relansări. Mulţi difuzori particulari doresc ia TEHNIUM , dar nu au bani sa'u au deja importante datorii neonorate faţă de editor. Reţeaua naţională de difuzare RODIPET comandă cât crede ea de cuviinţă şi duce revista tot acolo unde crede de cuviinţă. Rezultatul este o arie extinsă din ţară n-a mai văzut de mult TEHNIUM pe la chioşcuri, sunt oraşe în care abia acum s-a aflat - graţie unor cititori mai "plim- băreţi" - TEHNIUM mai apare . Cu alte cuvinte, revistei nu i

se oferă nici şansa elementară de a fi expusă măcar simbolic,

cu titlu de sondare a pieţei, lucru ce ni s-ar părea nu numai firesc , dar şi În interesul reţelei de difuzare. Desigur, mai inter- vine şi preţul mic al revistei, deci comisionul mic oferit difu- zorului.

Editorul~resa Naţională nu are posibilitatea să-şi creeze o reţea proprie de difuzare şi nici nu doreşte să mărească preţul

revistei, care se adresează cu precădere tinerilor. De aceea, cititorilor pasionaţi care au avut probleme În ultima perioadă cu procurarea revistei le recomand să-şi fa9ă abonament la TEHNIUM prin intermediul oficiilor poştale. In cazuri extreme, revista poate fi procurată (contra ramburs) direct de la editor. Pe această cale mai anunţăm că editorul a autorizat găz­ duirea în paginile revistei TEHNIUM a unei rubrici de Mică pu- blicitate gratuită, pentru a veni În sprijinul constructorilor ama-

tori care doresc procure sau ofere la schimb diverse piese sau componente , reviste , cărţi de profil etc. Totodată, au fost stabilite tarife extrem de avantajoase pentru alocarea de spaţii în regim de publicitate - bineînţeles, pentru firme, pro- duse şi servicii care au tangenţă ~u domeniul construcţiilor de amator - şi anume de 1 euro/cm în paginile de policromie ş i respectiv 0,5 euro/cm 2 În paginile de două culori, negociabile.

Cu părere de

rău , nici

de data aceasta n-am

reuşit să

răspundem prin Poşta redacţiei decât la o parte din apelurile

dv. Oricum, dl Fănel Nan din Odobeşti - Vrancea ("oraş în care

I TEHNIUM nu mai apare de foarte mult timp") sperăm că va

procura cumva acest număr şi-şi va găsi dorinţa împlinită prin

informaţia de la Revista revistelor. Am primit şi noile dv. arti- cole, domnule lulian Nicolae (Bordeni - Prahova), sunt intere- sante şi le-am reţinut spre publicare . Mesajul dv., domnule Valentin Vasilescu, a fost transmis domnului Aurelian Mateesqu. Era mai operativ dacă ne-aţi fi dat şi un număr de

telefon. In fine,

domnule Aramă Done Filip ; ne bucurăm că aţi restabilit cola-

borarea cu TEHNIUM .

după încheierea Poştei a sosit şi semnalul dv.,

Alexandru Mărculescu

TEHNIUM martie 2003

SUMAR

pag. 4-9

pag. 10-13

CO~STRUCTORULÎNCEPĂTOR

Incercarea tiristoarelor Telecomandă porniVoprit Variator de turaţie Amplificator AF pentru auto LABORATORUL UNiVERSiTAR

Studiul atenuării luminii in materiale semitransparente

şi imbunătăţirea iluminării folosind oglinzi

Laborator virtual de măsurări electrice, electronice şi

instrumentaţie virtuală www.lmeiv.go.ro

pag . 14

pag. 15

pag. 16-19

pag. 20-22

Pornirea televizorului cu telecomanda converlorului

TEHNIUM PC Controlul funcţionării ventilatorului procesorului TEHNIUM INTERNET Realizarea paginilor de Internet

POŞTA REDACŢIEI

TEHNIUM TV Pro şi contra stand-by

RADIOAMATORISM Receptor pentru unde scurte

AUTOMATIZĂRI IN GOSPODĂRIE

pontrolul electronic al nivelului

Intrerupător crepuscular

pag. 23-24

pag. 25-31

Amplificator Hi-Fi de 60 W cu circuit integrat specializat PreamplificatQr audio cu tuburi electronice

pag. 32-40

pag. 41-49

Redresoare reglabile cu tiristoare Sistem de alarmare cu 3 tipuri de senzori LABORATOR Convertoare c.c.-c.c. Oscilator 50 Hz Stabilizator cu tuncţie de Stand-By

Măsurarea condensatoarelor de capacitate mică

ATELIER Construcţia incintei acustice VOIGHT Tapered Pipe Trei constructii de amator Regulator de turatie

pomandă releu

pag. 50-61

Incărcător pentru microacumulatoare şi microelemente galvanice Convertor simplu CCIRIOIRT AUTO-MOTO Conducerea economică (VII) Alternatorul 1130 Avertizor pentru frâna de mână REVISTA REVISTELOR

pag. 62-66

pag. 67

I

TEHNIUM Fondată in anul 1970 Anul XXXIII, nr. 348, martie 2003 Editor Presei Libere nr.

TEHNIUM

Fondată in anul 1970

Anul XXXIII, nr. 348, martie 2003

Editor

Presei Libere nr. 1,

Corespondenţă

Abonamente

ISSN 1224-5925

© Toate drepturile rezervate.

Revistăpentru constructorii amatori

SC Presa Naţională SA Piaţa Presei Libere nr. 1, Bucureşti

Redactor-şef:fiz. Alexandru Mărculescu

Secretariat - macheta artistică:Ion Ivaşcu

Redacţia: Piata

Casa Presei Corp C, etai 3, camera 303

Telefon: 223.26.83 Fax: 224.36 .31

E-mail: presanationala@yahoo.com

Revista TEHNIUM Plata Presei Libere nr. 1

Căsuţa Poştală 68, Bucureşti - 33

La orice oficiu poştal (Nr. 4120 din Catalogul Presei Române) OTP: Clementlna Geamba,u Editorul şi redactia işi declină orice responsabilitate in privinta opiniilor, recomandărilor şi solutiilor formulate in revistă. aceasta revenind integral autorilor.

Reproducerea integrală sau pa1ială este cu desăvârşire

interzisă in absenta aprobării sCrise prealabile a editorului. Ti parul Romprint SA

Conform art. 205-206C,P., intreaga răspundere juridică pentru conlinutul articolelor revine exclusiv autorilor acestora.
Conform art. 205-206C,P., intreaga răspundere juridică pentru
conlinutul articolelor revine exclusiv autorilor acestora.

3

-------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR-------------------

ÎNCERCAREA TIRISTOARELOR Prof. gr. II. Solomon VERNICHESCU
ÎNCERCAREA TIRISTOARELOR Prof. gr. II. Solomon VERNICHESCU

ÎNCERCAREA

ÎNCERCAREA TIRISTOARELOR Prof. gr. II. Solomon VERNICHESCU Una din

TIRISTOARELOR

Prof. gr. II. Solomon VERNICHESCU

Una din problemele des Întâlnite de constructorii de montaje electronice, şi mă refer În special la elevii de la cluburile copiilor şi elevilor, este identificarea " picioarelor " la tiristoare şi verificarea funcţionării lor . În cele ce urmează voi Încerca ajut la rezolvarea aces- tei probleme . Atrag atenţia că se pot identifica legăturile la capsu lă ("picioa rele ") numai la tiristoarele bune , meto-

da descrisă fiind nedistructivă .

Termenul

("picioarele") se procedează În felul următor: se iau o

baterie şi un

calând pe rând În circuit combinaţiile posibile de câte două terminale .(necunoscute) ale tiristorului, În ambele sensuri.

beculeţ de lanternă şi se Înseriază, inter-

La un tiristor bun vom avea următoarele posibilităţi,

(A-C) - becul

nu luminează (În

nici un sens) ; (A-P) - becul

nu luminează (În

nici un sens ); (C-P) - becul

luminează puter-

nic Într-o polari- tate (+ la poartă

şi

luminează slab

sau

În

polaritate inver-

să.

de

-

la catod) şi

deloc

Din

cele

mai sus rezultă

anodul

este picioruşul

(A)

ilustrate În figura 2:

"tiris-

1

Anod

P

N

P

N

Cotod

a -

tor" desemnează

o familie de dis-

semi-

conductoare ale

căror caracteris-

origine ,

apropiate

ale

tici,

sunt

de

tuburilor tiratron .

altfel ,

numele

pozitive

Anod Poortă Cotod
Anod
Poortă
Cotod

la

cele

Poortă

De

TiRIS-

TOR provine din

combinaţ i a

şi

TIRatron tranziSTOR. EI mai este cunos - cut şi sub denu-

mirea de S.C. R. ( Sil ico n Controlled Rectifier = diodă redresoare comandată). Tir isto ru l este un dispozitiv semiconductor format din 4 straturi dopate p şi n, dispuse alternativ, alcătuind trei

joncţiuni.

Tiristorul prezintă trei electrozi: anod , catod , poartă. Simbolul t i ristorului şi dispunerea jonţiunilor sunt prezen- tate În figura 1.

Structura internă a tiristorului

pentru care, la Înseriere cu ori-

care din celelalte două, indiferent de polaritatea bateriei, becul nu luminează. Anodul o dată identificat, celelalte două borne sunt catodul (C) şi poarta (P). Identificarea catodului şi a porţii se face polarizând picioare le care nu sunt A (deci sunt C sau P) succesiv la borna + şi - a bateriei. Catodul este acel electrod care atunci când este legat la minusul bateriei (plusul fiind la poartă), aprinde beculeţul mai puternic decât În montaj invers (fig. 3). Fireşte,terminalul rămas după identificarea anodului şi a catodului este poarta .

b

- Simbolul şi aspectul exterior al tiristorului

DETERMINAREA LEGATURILOR LA CAPSULA

Pentru

a

determina

legăturile de la capsulă

4

TEHNIUM martie 2003

------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR------------------

DETERMINAREA FUNCŢlONALITATII

o dată determinate "picioarele" unui tiristor, funcţio­ nalitatea lui se determină astfel (fig. 4):

Totuşi, cu un oarecare risc, se poate determina

o tensiune dată tiristorul blochează între A şi C

dacă la

sau nu .

Riscul apare atunci când tiristorul nu rezistă la tensi- unea aplicată, respectiv tensiunea de blocare este mai mică decât cea

- se leagă sistemul be cui eţ -t i ri sto r 2 ca în
-
se leagă
sistemul
be cui eţ -t i ri sto r
2
ca în figura
4a,
cu
minusul
-
B
+
r---<l-H ~B .1-+0-----.
bateriei
la
C şi
plusul
la
A,
poarta
fiind
în
L
L
Nu
luminează
gol ;
becul
nu
P
trebuie
lumineze;
-
se ating
A
C
A
A
C
-0-
şi
P
(cu
o
şurubelniţă sau
-
B +
-
B +
cu
un
conduc-
tor)
între
ele,
pentru o fracţi­
L
L
Nu
une
de
P
secundă; becul
se
aprinde
şi
trebuie
A
A
C
lumineze
chiar
-b-
după
desfa-
3
-
B +
-
B
+
cerea
contactu-
lui
A-P,
atâta
vreme cât nu se
întrerupe circui-
L
Do
L
tul
A-C.
După
Po------'
L
------OP
întreruperea cir-
cuitului
A-C,
C
A
A
C
becul
se stinge
şi
la
refacerea
circuitului
A-C
nu
se
aprinde
decât
după o
4
-
B +
reamorsare prin
atingerea
P-A,
ca
în
cele
de
mai sus.
L
L
P
po--
J
'--'"
ÎNCERCAREA
C
C
A
LA TENSIUNEA
-
0 -
-b-
DE BLOCARE
K
"Deschis"-Nu
bun
K
"Închis'-Do
Nu - Tir istor
Do- Tiristor
defect
Pentru Încer-
carea la tensi-

unea de blo- care, folosim un bec de lanternă şi o baterie de 4 , 5V , care nu sunt dis- tructive, adică nu pot duce la defectarea tiristorului. Determinarea nedistructivă a tensiunii de blocare a tiristoarelor nu se poate face În condiţii de amator.

aplicată. Ţinând

cont de cele

mai sus , verifi-

de

carea unui tiris-

tor, dacă rezistă

la tens i·

care

sau

nu

unea

la

doriţi să -I util i -

face

aplicând o tensi-

une alternativă,

înseriată cu un

tensi-

lucru

bec

de

se

zaţi,

cu

unea

identică cu cea

tiris- torului între A şi C, poarta fiind lăsată În gol (fig. 4b). La un tiris- tor care rezistă la această tens i-

aplicată

une , becul nu trebuie lumi neze. Da că

becul luminează

foarte

slab ),

ti risto rul la

rezistă

apli-

tensiunea

să

(chiar

nu

cată şi , dacă nu

s-a scurtcircui- tat A-C , puteţi repeta Încer- carea la o tensi-

une alternativă

mai mică.

Pentru aces-

te

becul trebuie

aibă o

putere

cât mai mică,de exemplu , un bec

de

15

W

(frigider)

pentru

220

V

tens i ·

unea

de

mai

mare

lucru sau

tiristor ast -

egală cu tensiunea alternativă aplicată.

fel

funcţioneze.

Puteţi introduce În montajul d-voastră un

Î nercat

şi dacă este

bun,

ansamblul trebuie

TEHNIUM martie 2003

5

---------

CONSTRUCTORUL ÎNCEPĂTOR ---------

v

--------- CONSTRUCTORUL ÎNCEPĂTOR --------- v pornit/oprit Pagini realizate de fiz. Alexandru MĂRCULESCU În cele

pornit/oprit

Pagini realizate de fiz. Alexandru MĂRCULESCU

În cele ce urmează propun con- structorilor începători realizarea unui montaj de telecomandă, care prin "impulsuri" luminoase de scurtă durată asigură trecerea unui con- sumator de reţea din starea pornit în starea oprit şi viceversa. Mai precis, la fiecare nou impuls luminos, con- sumatorul comandat îşi inversează starea (pornit -+ oprit sau oprit -+ pornit). cu condiţia ca între impul-

intermediul unui circuit basculant bistabil (tranzistoarele T1 , T2 , T3 şi piesele aferente). Acesta din urmă este la rândul său comandat (în punctul M de pe schemă) prin inter- mediul unui etaj de fotocomandă

(fototranzistorul FŢ, tranzistorul T 4 şi

montajul expe-

piesele aferente) . In

rimentat de mine cu bune rezultate,

"i mpulsul" luminos de comandă este

dat de o lanternă (chinezească, cu

este exclusă, eventual prin

creşterea sensibilităţii la "intrare".

Montajul propriu-zis de teleco- mandă l-am realizat cu mulţi ani în

urmă şi funcţionarea lui a fost

descrisă pe larg în TEHNIUM

12/1989 (numărul retras de pe piaţă după evenimentele din decembrie 1989 , pentru singurul motiv că scria

nr.

pe el "Revistă lunară editată de C. C.

al

descrierea modului de funcţionare, dar le stau la dispoziţie celor intere-

saţi cu informaţiile dorite .

Modificarea pe care am adus-o în schema de faţă se referă la blocul de alimentare cu tensiunea continuă de 12 V necesară releulu l Rei şi montajului de comandă. După cum se observă, nu am (mai) folosit transformator de reţea, ci am apelat la varianta alimentării cu conden- sator serie (C1), rezistenţă de pro-

aici

U.T.C ." ).

Nu

voi

relua

I

Si92

k

~i9l

220V~

i.5A e2 4700/IF 35V
i.5A
e2
4700/IF
35V

(1.,.51.40)

surile de comandă succesive se lase un interval de timp de cel puţin 1-2 s. Consumatorul comandat - care poate fi, de exemplu , un televi - zor situat la distanţa de maximum 5- 6 m de locul de unde se coman - da - se alimentează de la priza tele-

comandată PT (vezi figura alătu­ rată). adică de la reţeaua de 220 V-, prin intermediul întrerupătorului I şi

al siguranţei fuzibile Sig . 2, în circu it

şi contactele k

fiind însă înseriate

(normal deschise - ND) ale

electromagnetic ReI. Starea releului

releu lui

(anclanşaVneanclanşat), respectiv

cea

deschise)

a

6

contactelor

k

(închise/

este

comandată prin

două baterii şi bec de 2,5

V/0,3 A) ,

prin apăsarea de scurtă durată a

butonului de pornire pentru

nalizare". Bineînţeles,În prealabil se focalizează cât mai bine spotul lumi-

nos , care va fi Îndreptat spre orificiul

(din cutia montajului)

În spatele

căruia a fost montat fototranzistorul FT. Constructorii care dispun de LED-uri cu emisie În infraroşu (IR) de bună calitate (directivitate pro- nunţată, curent absorbit de cel puţ in 100 mA) pot înlocui lanterna cu un

"breloc" (emiţător) conţinând LED-ul

IR respectiv, sursa lu i de alimentare

buton cu revenire. Nici

sigură şi un

utilizarea une i telecomenzi TV nu

"sem-

tecţie (R1), redresare bialternanţă

(PR), limitare (Dz) şi filtrare (C2). Cu valorile indicate ale pieselor, tensi-

unea continuă obţinută este de 12 V

şi ea nu scade semnificativ la un consum de curent de până la cca 50 mA. Dioda Zenner Dz este cu tensi- unea nominală de 12 V; se va folosi un model cu puterea de dislpaţie de cel puţin 5 W (de exemplu, din seri- ile IPRS Băneasa 1ODZ12, 20DZ12) sau cel indicat pe schemă.

Rezistenţa de protecţie R 1, ca şi

siguranţa Sig . 1, limitează la cca

2-2 ,5 A curentul absorbit de conden- satorul Ci În situaţia cea mai nefa-

TEHNIUM martie 2003

--- -- --- -

CONSTRUCTORUL ÎNCEPĂTOR -

--------

puntea

redresoare cât şi dioda limi .ta-

toare/stabilizatoare indicate suportă pentru un timp scurt astfel de şocuri

de curent.

Datorită contactului galvanic Între reţea şi montaj, la experi- mentarea şi utilizarea unor astfel de

aparate se impune respectarea

strictă a unor norme de protecţie,

existând pericolul de electrocutare. Astfel, la experimentare nu se va

atinge cu mâna sau cu

metalic neizolat nici o componentă,

un ob iect

posibilă. Atât

vorabilă

atunci când montaju l se află conec-

tat la reţea. Chiar după Întreruperea

alimentării, se vor lăsa 3-5 secunde

Înainte de atingerea montajului , timp suficient pentru descărcarea condensatorului C1 (prin rezistenţa RO) la o yaloare nepericuloasă de tensiune . In fine, la realizarea prac- tică se va avea grijă ca nici una din piesele (electronice sau mecanice) ale montajului aflate În contact direct cu reţeaua de 220 V nu fi atinsă din exterior cu mâna . In rest, montajul nu ridică pro- bleme deosebite de realizare sau de reglaj . Releul electromagnetic Rei (cu tensiunea nominală de 12 V) tre- buie să anclanşeze ferm Începând

pOqtă

de

la 10 V sau măcar 11 V, ceea ce

de

regulă se şi Întâmplă . Contactele

lui

k trebuie suporte lejer curentul

absorbit de consumator, la tensi-

unea

reţelei. De

preferinţă, se

supradimensionează la dublu sau

chiar la triplu (contacte de 6A-8A pentru un consum de 2A-3A) , pen - tru a le prelungi durata de viaţă.

O precauţie curentă la astfel de

montaje de telecomandă cu lumină

o reprezintă "ecranarea" cât mai

bună posibil a elementului fotosen-

şibil faţă de iluminarea ambiarită.

Intr-adevăr, dacă fototranzistorul FT

- În cazul nostru - ar "vedea" direct sursele de iluminare ambiantă (na-

turală sau artificială), sensibilitatea

lui la impulsurile luminoase de comandă ar scădea considerabil. De aceea , elementul fotosensibil se montează În interiorul cutiei care adăposteşte montajul, pe capsula lui fiind introdus un tub opac de

diametru adecvat şi cu lungimea de circa 3-4 cm , a cărui extremitate liberă se scoate printr-un orificiu al peretelui frontal al cutiei. Desigur,

cutia

va fi astfel amplasată Încât din locul

dorit (de exemplu, din pat) putem "ţinti" lejer cu lanterna orificiul

respectiv, dar totodată el nu

"vadă" direct nici veioza sau lustra,

nici lum i n a

Oricum , pentru reglarea Între anu-

mite limite a pragului de sensibilitate

a fost prevăzut potenţiometrul P.

cu montajul de telecomandă

ven ită pr i n fereastră .

TEHNIUM martie 2003

VARIATO

ven ită pr i n fereastră . TEHNIUM martie 2003 VARIATO de turatie , rubrica destinată

de turatie

,

rubrica destinată constructorilor

Începători, am ream intit una din metodele cele mai simple de protecţie la scurtcircuit a surselor de tensiune continuă,anume prin limitarea curentului de

acolo am prezentat o apli-

sarcină la o valoare maximă prestab il ită , I ax ' Tot

caţiepracticăa metodei , respectiv un variJror de turaţiepentru motoraşelede

curent cont i nuu având tensiunea nom inală de alimentare de până la 12 V.

În numărul 3/2002 al

lui TEHNIUM , la

Alăturat vă propun o variantă a acestui montaj gândită şi experimentată

pentru alimentarea motoraşelo r de 24 Vc . C. având un consum de curent de până la 1 ,5 -2 A. Astfel de motoraşe , Î n stare bună de funcţionare, se pot procura din talciocuri la preţuri foarte accesibile. Iar dacă se mai procură, tot de ocazie , şi o mandrină pentru burghie de până la 5 mm diametru , cu cele

două accesorii se poate realiza o m inibormaşină electrică, pentru operaţii de

mică putere, evident. "Factoru l li mitant"

tatea realizării şVsau cos t u l unu i a li mentator capabil furnizeze tensiunea de cel puţin 24 V la curentul de 2A, ca r e Î n p l us fie obligatoriu şi protejat la scurtcircuit ş i, de preferinţă, să permită şi regla j ul manual al tensiunii În plaja 0-24 V.

se

c are supo rtă l ejer 1 , 5 - 2 A (pentru intervale scurte de timp ,

Am revenit asupra montajulu i am i ntit tocmai pentru În momentul de faţă pot procura la preţuri conve nabile di verse ti p uri de transformatoare cu 2 x

pentru o astfel de tentaţie îl reprezintă, de regulă, dificul-

12 V În secunda r,

chiar 3 A) , ca de pildă cele "rămase" ca piese de schimb pentru aparatura electroacustică scoasă din fabricaţie sau cele recuperate din calculatoare,

maşini electrice de scris etc.

am procurat din talcioc un transformator GOLD (China) de 220

V/2 x 12 V, care suportă În secundar 2 A. Folosind cele două secţiuni secun- dare În serie, după redresare şi filtrare conform schemei alăturate am obţinut

Personal

r -, ", PR , -C::J---?'"--., KBU6M + ", 220V- O.:JA
r
-,
",
PR
,
-C::J---?'"--.,
KBU6M
+
",
220V-
O.:JA

Tr .COlD ( Ch ino )

220V/2,' 2V

În gol (fără sarcină) o tensiune continuă de circa 34 V. Având astfel suficientă de tens iune, am aplicat procedeu l am intit de protecţie la

scurtcircuit

şi reglaj , folosind componente le Indicate În figură, adică: pentru reglaj, un potenţiometru P bob inat de 1 kn/20 W ; pentru protecţie, un tranzistor Darlington T O de tip 2N6059 (Motorola) , pe rad iator uzinat cu "aripioare" cu d i mensiunile orientative de 125 mm x 60 mm şi un rez i stor bob i nat R2 de circa 0,33 DJ2 W (realizat din constantan sau man~anină cu diametrul de 0,8-1 mm). Diodele din circuitul de protecţie pot fi de tiP F112, F307, F407, 1N4007 etc. Fireşte,tranzistoru l Darlington poate fi de orice tip (NPN)) care suportă un curent emitor-co lector de cel puţin 3 A (de exemplu, KD367B etc.). Singura problemă practică o constituie ajustarea experimentală a valorii rezistenţei R2 astfel ca limita r ea de curent fie la valoarea dorită - În exem- plul de faţă la 2A. Pentru aceasta, rezistorul R2 se supradimensionează iniţial

o "rezervă"

(o rezistenţă de circa 0,5 il) , după care se scurtează treptat, măsurând cu un

ampermetru curentul absorbit Între bornele de iEl.şire (deci, În scurtcircuit pe

şuntul ampermetrulu i c.c. pus pe scala de 3 A). Inainte de proba "pe viu" qu ampermet r ul , es t e ind i cat totuşi să se verifice dacă limitarea funcţionează. In acest scop la ieş ire se conectează o sarc ină de 24 V / 1-2 A (bec sau grupare serie de becuri auto) , după care se scurtcircuitează bornele de ieşire cu un obiect metalic , p entru a ne con v inge tensiunea de ieşire " cade " la zero

(becuril e se sting complet). Ab ia după

aceasta vom Începe măsurarea curen-

t ului de lim itare şiaj ustare a lui, prin scurtarea lu i R2, la valoarea dorită.

7

------------------CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR------------------

AMPLIFICATOR AF

pentru AUTO

Elev Radu UNGUREANU

În revista TEHNIUM s-au publicat foarte multe scheme de amplificatoare de audiofrecvenţă (AF) cu componente active discrete (tranzistoare şi

tuburi electronice) şi mai puţine cu circuite inte- grate. Articolul de faţă se referă la un amplificator de AF stereo cu circuitul integrat de putere speciali-

zat

operaţionale integrate de uz general, ~A 741 N (figura 2). Schema de principiu este prezentată În figura 3. EI poate amplifica semnalele provenite de la ieşirea unui radioreceptor ("IN TU NER") sau a unui casetofon ("IN MAG "), asigurând la cele

două boxe o putere suficientă pentru o audiţie

bună În habitaclul unui autoturism. Ansamblul este format din două canale iden- tice preamplificatoare, prevăzute cu circuite de control al tonului (Baxendall), şi un amplificator final stereo. Evitând un circuit imprimat unic, care este neproductiv, vom realiza două circuite imprimate identice pentru cele două canale preamplifica-

TDA 2004 (figura 1) şi cu două ampiificatoare

BOOTSTJ OUT 1 8 7 6 5 +VS OUT 2 • o BOOTSTF o 741N
BOOTSTJ
OUT
1
8
7
6
5
+VS
OUT
2
o
BOOTSTF
o
741N
~
GND
N
o
'"
+
IN
2
~
2
3
4
SIIRR
+
IN
1
1
2

toare, şi un al treilea pentru final. În figura 4a se desenul cablaj ului imprimat pentru un canal de preamplificare. Trebuie executate două asemenea cablaje. Atragem atenţia cititorilor desenul cablajului (aşa cum se şi observă) este văzut dinspre partea componentelor, dar el trebuie făcut pe dos (în oglindă). În figura 4b este dată echiparea cu componente, care nu au mai fost numerotate, dar care se pot urmări uşor cu ajutorul schemei de principiu . Precum se vede, cablajele au o porţiune mare de masă permiţând prinderea cu nişte colţare în interiorul boxei amplificatorului. Vor fi plantaţi pinii necesari pentru legă­ turile plăcuţelor la potenţiometrele de panou, alimentare, etajul final etc.

3 10,u + I----i 10KO lQKO .'6V looKO IN TUNER l00,u +H +16V 10,u +I----i
3
10,u
+ I----i
10KO
lQKO
.'6V
looKO
IN
TUNER
l00,u
+H
+16V
10,u
+I----i
10KO
IN
"AG.
+16v
'OOKO
J,JKO
looKO
l00KO
lKn
l00,u
'-C:::::r-~+H
J.JKn
l00KO
J.JKO

8

TEHNIUM martie 2003

------------------- CONSTRUCTORULÎNCEPĂTOR -------------------

14 %1 35 140 35 I I C)~-;~,~:::--- I I I I O I S
14
%1
35
140
35
I
I
C)~-;~,~:::---
I
I
I
I
O
I
S
I
~
:~:
~
~
i-
i- ---- -- -- -----
.1
,
'"
I ~ :~: ~ ~ i- i- ---- -- -- ----- .1 , '" o O-
I ~ :~: ~ ~ i- i- ---- -- -- ----- .1 , '" o O-

o

O- TON -O

©~~~ ©

IN

TUNER

VOL S

VOL O

IN

MAG

-

0-

Olr S Olr o -b-
Olr
S
Olr
o
-b-

În figurile 5a şi 5b sunt date (tot la scara 1:1)

desenul cablaj ului

imprimat

şi desenul

de

echipare cu

componente

pentru

etajul

final

amplificator. Referitor la cablaj este valabilă aceeaşi observaţie că este văzut dinspre componente . Amplificatorul a fost montat Într-o boxă 140 x

70

x

35

mm

(figura 6)

din tablă de

AI

cu

grosimea de 2 mm realizată din două bucăţi În

formă de U, la cotele arătate În figura 7 . Panoul frontal, care poate avea sau nu şi o mască, se prezintă ca În figura Ba. În figura Bb este prezentat panoul spatelui boxei. După cum se vede, amplificatorul nu are alimentator pro-

priu şi cum alimentarea directă numai cu 12 V de la acumulatorul autoturismului nu dă satisfacţie deplină, este necesar un convertor DCI DC care

dea la ieşire cel puţin 16 V şi 1 A .

------- --- LABORATORUL UNIVERSITAR

v A II
v
A
II

Lucrare realizată În cadrul Laboratorului de fizică al Universităţii "Politehnica" Bucureşti, sub conducerea domnului prof. dr. ing. fiz. George Ionescu

1. Scopul lucrării

1

ţt

~

F.

i5

Sem no l ele ctn c

-------

   
 

scăderea

i ntensităţ ii

T (notat cu cifra 3) . Semnalele emise de acesta sunt amplificate de un montaj miniatu- rizat, introdus Într-o car- casă din plastic;

această carcasă la rân-

dul ei poate fi mutată

din loca$ul 3A (care

prime$te atât lumina din fascicul, cât $i lumina

reflectată de oglinzile

2), În loca$ul 38 din in-

cinta lipsită de oglinzi,

Scopul lucrării este stud iul atenuării expo - nenţiale a lum inii În materiale semitrans-

parente şi posibilitatea

Î mbunătăţiri i il uminării

folosind oglinzi.

2. Teoria lucrării

Intens itatea

ener-

getică a l u minii

exprimă prin energia

fluxului de lumină

transm isă Î ntr - o unitate

de timp printr-o unitate de suprafaţă transver-

se

dar În care În Iăca$urile

I speciale din drumul razei de lumină pot fi introduse plăcuţele atenuatoare 5. Montajul electronic este alimen- tat la 12Vc.c. de la redresorul 6, care este

sală pe

propagare

direcţia de

a

lum inii

. Ca un i tate

I

= !lt>.~A

de

Js-1 m- 2 .

printr-un material

absorbant

Într-un strat de grosime x se poate scrie sub forma :

- !lI = !ll!lx, unde termenul !l este a$a-numita "constan- de atenuare "; trecând de la diferenţele finite !l I $i !lx (care pot fi determinate experimental) la diferenţiale dl

$ i dx , obţinem ecuaţia diferenţială : - . dl = !lldx , cu ~o (u ţia

I = I e-!lX, unde 10 este mtensltatea energetica la intra;9a În material (pentru x = O). Folos ind traductoare fotoelectronice, intensitatea luminii incidente pe traduc- tor (detector) produce un semnal electric proporţional, care poate fi măsurat $i afi$at pe/c u un instrument de

măsură corespunzător.

măsură avem: [ll=

La

trecerea

de

legat la reţeaua R (7). În

folosesc

montaj două elemente sensibile la lumină:

se

energie ,

a) o fotodiodă urmată de un tranzistor BC 252 (fig. 2);

b) o fotorezistenţă montată ca În schema din figura 3,

unde elementul sensibil la lumină este fotorezistenţa FR. Vo ltmetrul cu Ri >10kn/V este de fapt un microam-

permet ru cu o

rezistenţă adiţională În serie .

traductoare de

N.B. La noi plusul este pus la masă!

M o n tajul c o nţin e deci două

lumină , şi anume o foto rezisten ţă, respe c tiv o fotodiodă . Acestea

distincte . Un montaj

este f ormat dintr-un traductor conectat Între colectorul şi ba za unui tranzistor. Circuitul de alimentare pentru elementul fotosensibil es t e r e alizat de joncţiunea BE a tranzistorului BC 252 şi re z iste n ţa de 1 ,S/(Q. conectată Între emitorul tranzistoru- lui şi plusul montajului. Tranzistorul este de tip pnp.

sunt conectate În două montaje

3. Montajul experimental

1. EI cuprinde două becuri de

este reprezen tat În figura

30W (nota te 1) care emit

lumină În toate direcţiile (notată F.L.) pentru fasciculele de lumină care trec de la becuri la traductorul de lumină

10

TEHNIUM martie 2003

LABORATORUL UNIVERSITAR ----------

Montajul poate fi alimentat Într-o plajă de tensiune 6 -;- 15 V. Se foloseşte o tensiune de 12 V. "Deschiderea" tranzistorului se face În funcţie de intensitatea luminoasă, iar variaţia deschiderii tranzis- torului se pune În evidenţă prin măsurarea tensiunii care cade pe rezistenţa de 1,8 kn. O dată reglate tensiunile, se poate trece la determinarea coeficientului de ate- nuare a luminii În diferitele materiale. Conectarea foto- diodei sau a

fotorezistenţei se realizează cu aju-

torul

terminale ,

4.8. Se repetă experienţa cu plăcuţele de culoare

verde şi roşie , care acţionează ca nişte filtre de lumină.

4.9. Din reprezentarea In 1= f(x) , unde unei plăcuţe Îi

corespunde o grosime de 3 atenuare (fig. 4).

mm , se află coeficientul de

Avem: 1= 'oe-!1X

J.lxtotal = In T ' unde Xtotal = 12 mm .

I

-

--

4 .10. Se va aprecia

apoi cum scade inten- sitatea luminii prin pro-

bele de sticlă givrată

verde şi roşie şi se va aprecia partea din spectrul luminii emise de sursele de lumină,

corespunzătoare părţii

roşii, respectiv verzi a spectrului.

4 .11. Se va repeta

determinarea pentru

secţiunea care foloseşte oglinzi a montajului (se pot ţine probele de sticlă cu mâna, uşor Înclinate faţă de verti-

cală), observând contribuţia oglinzi lor

sităţii luminii incidente pe detectorul

Se va considera CE intensitatea luminii 'total ;: I roşu +

Iverde + Isupllmentar faţăde roşusau verde.

la mărirea inten- lumină (calitativ) .

12Vcc

(+)-----. R Sursă de alimentare BC252 standard Voltmetru 1,BKO (+r--_---'
(+)-----.
R
Sursă de
alimentare
BC252
standard
Voltmetru
1,BKO
(+r--_---'

Lumină ::

Element

troductor

de lum ină

unor jack-uri

care

se

conectează la in-

strumentul

de

mă­ sură. Studenţii vor

observa unul din montaje este cu mult mai sensibil

decât celălalt şi vor

de

folosi

măsurări preferată.

plaja

4. Modul de lucru

4.1. Se conectează redresorul de alimenta re la reţea.

4.2. Se introduce traductorul Într-unul din lăcaşurile

3A sau 39 (adică se alege tronsonul cu oglinzi sau tron- sonul fără oglinzi).

4.3. Se alege cu jack-ul de conectare unul din cele

două montaje electronice.

de

4.4. Se măsoară diferenţa de intensitate luminoasă

(semnalul de ieşire) dacă se aplică şi un reflector supli- mentar de lumină (ca un "tavan" sau perete superior al

cutiei cu oglinzi).

4.5. Se introduce traductorul electronic În lăcaşul 39 ,

iar jack-ul de conectare a instrumentului În poziţia cores-

punzătoare semnalului de răspuns maxim.

5. Întrebări suplimentare

1) De câte ori creşte intensitatea luminii dacă folosim oglinzi, faţă de culoarul lipsit de oglinzi laterale?

Reteo

de c.o.

de culoarul lipsit de oglinzi laterale? Reteo d e c.o. 4.6. Se introduc pe rând sticlele
de culoarul lipsit de oglinzi laterale? Reteo d e c.o. 4.6. Se introduc pe rând sticlele
de culoarul lipsit de oglinzi laterale? Reteo d e c.o. 4.6. Se introduc pe rând sticlele
de culoarul lipsit de oglinzi laterale? Reteo d e c.o. 4.6. Se introduc pe rând sticlele

4.6. Se introduc pe rând sticlele mate În lăcaşurile

respective, citind indicaţiile instrumentului electric.

4.7. Se Întocmeşte tabelul următor:

x
x

~

o

3

6

9

12

15

mm

J

Fără plăcuţă Cu o plăcuţă

Cu două

plăcuţe

Intensitate

relativă

2) Ce contribuţie procentuală aduce oglinda supli -

mentară de sus (adiţionaIă) În cele două cazuri?

3) Ce

4) Ce este candela, ce este fluxul luminos şi ce este

ştiţi despre fotometrie?

o mărime fizico-fiziologică?

TEHNIUM martie 2003

11

----------

LABORATORUL UNIVERSITAR ----------

LA80RAT

R

I T
I
T

L

de măsurări electrice, electronice

si instrumentatie virtuală www.lmeiv.go.ro

,

,

Gabriel Florian MANEA

Rezumat Scopul proiectului este acela de a sistematiza infor- maţii În format electronic din domeniul ingineriei elec- trice, de a stimula şi favoriza dezvoltarea largă şi coe-

rentă a cunoştinţelor studenţilor care desfăşoară acti-

vităţi de cercetare În domeniu . Scopul proiectului este

corelat cu tendinţa generală de evoluţie către Societatea

bazată pe cunoaştere şi comunicare, cu Strategia naţională de informatizare, respectiv cu prevederile recentelor documente ale UE privind "e-Europe". Laboratorul urmăreşte:

./ Aplicaţii pentru formarea abilităţii de utilizare a instrumentelor de măsurare cu specific ingineresc; ./ Prezentarea de documentaţii privind tehnologii, instrumente şi echipamente pentru noi tipuri de activităţi la distanţă şi În reţea, specifice lucrului În spaţiul virtual.

Introducere Dezvoltarea spectaculoasă a Internet-ului a creat noi posibilităţi pentru cercetarea şi educaţia În domeniul ingineriei. Dintre acestea, de mare interes se bucură astăzi laboratoarele virtuale.

Prin termenul de Instrumentaţie Virtuală se

Înţelege utilizarea unui computer, dotat cu echipamente periferice de intrare şi ieşire specializate , pentru a simu- la caracteristicile şi funcţionarea unui instrument sau sistem de măsurare, de testare sau de Înregistrare a datelor. Aplicaţiile software Înlocuiesc astfel componente estima te a reprezenta 80% din circuitele unui aparat de m~surare sau testare specializat "clasic". Software-ul

care realizează aceste funcţiuni posedă În majoritatea

cazurilor o interfaţă grafică având acelaşi aspect ca şi

cel al panoului frontal al unui aparat de măsurare.

Instrumentul virtual , În

tehnologia măsurărilor,

poate fi interpretat astfel:

• controlul de la distanţă al instrumentelor de

măsură prin intermediul calculatorului personal ca(e

memorează , evaluează şi reprezintă datele măsurate . In concordanJă cu această noţiune, datele sunt achiziţio­

nate de catre instrumentele de măsurare speciale inter-

faţate cu calculatorul şi transmise acestuia prin inter- mediul unui cablu serial sau paralel;

• calculator echipat cu aplicaţii software specia-

lizate.

În

concluzie , se poate aprecia că Instrumentaţia

Virtuală are , datorită flexibilităţii şi versatiiităţii sale, un

potenţial imens pentru cei ce lucrează În domeniul edu-

12

caţiei, ştiinţei şi tehnologiei , indiferent de gradul lor d€! o specializare sau de nivelul de calificare.

Prezentare laborator virtual www.lmeiv.go.ro Proiectul urmăreşte utilizarea eficientă a resurselor materiale În scopul realizării obiectivelor proiectului ,

prin: ~ realizarea unui laborator virtual În domeniul ingineriei electrice, care include instruire, consul- tanţă/asistenţă tehnică, informare-documentare on-line

pentru studenţi-viitori ingineri cu ajutorul Internet-ului. Laboratorul Virtual este găzduit gratuit de serverul gO.ro şi este compus În mare din două părţi : aplicaţia de

măsurare on-line cu ajutorul multimetrului

scopului a unui semnal generat şi o parte de resurse

pentru studenţi (programe pentru download, cursuri on-

line , tuloriale etc.). Totul se

NET http://www.lmeiv.go.ro. Site-ul se Înti nde pe mai mult de 30Mb şi ocupă mai multe conturi de webhosting gratuit, după cum am menţionat mai sus, contul principal aflându-se pe serverul gO.ro, iar celelalte conturi aflându-se pe serverul rol.ro. Transferul fişierelor (htm, html, gif, jpg , swf, fla , exe , zip, pdf etc.) a fost făcut cu ajutorul progra- mului Windows Commander v.5.0. Structura şi designul site-ului au fost realizate În modul În care acesta fie atractiv şi plăcut de navigat

găseşte la adresa de INTER-

sau oscilo -

prin site, dar mai ales s-a avut În vedere rularea În condiţii optime de funcţionare pe mai multe tipuri de cal- culatoare , a resurselor şi aplicaţiilor din cadrul Laboratorului Virtual. Pentru realizarea efectivă a site-ului am folosit pro- gramarea HTML, DHTML, JavaScript.

Lucrarea de faţă constituie un punct forte de plecare pentru realizarea unui website complex şi puternic de

aplicaţii inginereşti on-line şi resurse pentru studenţi.

Laboratorul Virtual prezintă vizitatorilor ca documen-

taţii următoarele resurse:

./

articole de cercetare În domeniu -

măsurări

electrice, acţionări electrice;

/ tuloriale ce ajută la Învăţarea

programelor cu

specific de Instrumentaţie Virtuală - LabVIEW;

/ programe pentru download -LabVIEW Student Edition, HP VEE, PicoScope;

/ detalii despre aparate de măsurare;

./ cursuri de specialitate dar şi alte cursuri non-

tehnice.

TEHNIUM martie 2003

LABORATORUL UNIVERSITAR ------ ----

Simularea instrumentelor de măsurare Instrumentul virtual reprezintă o vizualizare şi cen- tralizare a unui sistem de măsurare complex Într-un cal- culator p~rsonal sub forma unei interfeţe grafice cu uti- lizatorul. In acest fel utilizatorul comunică cu procesul prin intermediul unei aplicaţii complete compusă din mai multe componente de măsurare individuale. Ca aplicaţii, pe site se află o simulare În care avem fizic aparatele dintr-un laborator de măsurări electrice transpuse pe INTERNET. Această simulare a fost făcută cu ajutorul programelor:

/

"Instrument

54600/34401

Emulator",

.

Version

1.01-

/ "Smart Capture DEMO", V1.11

Pentru semnalele care variază lent În timp, instru-

mentul de măsurare care prezintă informaţia În legătură cu mărimea măsurată este multi metrul. Iată cum arată

platforma Instrument Emulator:

virtuală

de

măsurare a

programului

Instrument Emulator: virtuală de măsurare a programului Printre funcţiile generatorului Întălnim: A:MODulation

Printre funcţiile generatorului Întălnim:

A:MODulation MENU

1:AM SHAPE-> 2:AM SOURCE-> 3:FM SHAPE 9:FSK RATE-> 10:FSK SRC

B:SWP (Sweep) MENU

1:START F-> 2:STOP F-> 3#SWP TIME-> 4:SWP

MODE

C:EDIT MENU

1:NEW

ARB->

[2 :POINTS]

-> [6:SAVE AS]->

7:DELETE

D:SYStem MENU

-> 5:COMMA->

E:lnput!Output MENU

1:HPIB ADDR-> 2:INTERFACE-> 3:BAUD RATE->

1:0UT TERM-> 2:POWER ON

6:REVISION

4:PARITY-> 5:LANGUAGE

F:CALibration MENU

• 1:SECURED->

[1 :UNSECURED]-> [2:CALIBRATE]-

> 3:CAL COUNT-> 4:MESSAGE

[2:CALIBRATE]- > 3:CAL COUNT-> 4:MESSAGE Printre funcţiile multimetrului Întâlnim:

Printre funcţiile multimetrului Întâlnim:

A:MEASurement MENU

1:AC

FILTER->

2:CONTINUITY->

3:INPUT

R->

4:RATIO FUNC-> 5:RESOLUTION

B:MATH MENU

1:MIN-MAX-> 2:NULL VALUE

7:LOW LlMIT

-> 6:HIGH LlMIT->

C:TRIGger MENU

1:READ HOLD-> 2:TRIG DELAY-> 3:N SAMPLES

D:SYStem MENU

TEHNIUM martie 2003

1:RDGS STORE-> 2:SAVED RDGS- > 3:ERROR

> 7:COMMA-> 8:REVISION

E:lnput!Output MENU

.-

1:HP-IB ADDR-> 2:INTERFACE-> 3:BAUD RATE-> 4:PARITY-> 5:LANGUAGE

F:CALibration MENU

1:SECURED-> [1 :UNSECURED]-> [2:CALIBRATE]-

> 3:CAL COUNT-> 4:MESSAGE

* aparatele virtuale au unele funcţii În meniuri care nu sunt implementate.

Pentru semnalul care variază rapid În timp, instru- mentul de măsurare utilizat este osciloscopul cu ajutorul căruia poate fi vizualizat un semnal electric obţinut de la generator. Informaţia de măsurare luată de la programul Instrument Emulator şi transpusă on-site arată astfel:

Emulator şi transpusă on-site arată astfel: Ideea simulării: am rulat programul Instrument Emulator

Ideea simulării: am

rulat

programul

Instrument

Emulator iar fiecare semnal generat şi vizualizat a fost

programul Smart Cap ture. Apoi ima-

capturat video cu

ginea capturată a fost "spartă" În mai multe imagini de dimensiuni mai mici care au fost "asamblate " În cod sursă HTML şi JavaScript pentru a realiza simularea on-

line.

Se doreşte ca totul se deruleze interactiv , astfel

Încât am pus la dispoziţia utilizatorilor on-line un mijloc modern de a intra În contact , eventual cu un cadru

conectat , În timp real , spunem

didactic care este

realizează simularea şi are nelămuriri -

atunci când

chat-ul. De asemenea, sunt oferite utilizatorilor care se Înscriu În grupul de discuţii pe teme de măsurări elec- trice sau electrotehnice, t rimestrial şi pe viitor lunar , scrisori electronice cu caracter informativ care doresc prezinte ultimele noutăţi pe piaţa mondială a ingineriei

electrice şi informează abonaţii forumului de discuţii cu

evenimentele din domeniu , prezentările pe teme inginereşti, electrical news.

O

dată ce

aţi vizitat

interesantul

şi

ut i lul

nos t ru

Laborator, vă rugăm să vă Înregistraţi Î n cartea de oaspeţi şi să menţionaţi ce anume lipseşte de pe site-ul

nostru. Astfel, site-ul nostru se integrează perfect În industria electronică eLearning - este o industrie relativ nouă şi neexplorată ce presupune acoperirea unui set de apli- caţii şi procese vaste bazate pe Învăţarea cu ajutorul calculatorului. eLearning Înseamnă distribuirea conţinu­ tului informaţiei pe cale electronică: med ia, Internet, Intranet.

decât

eLearning

este

mult

ma!

precis

definit

învăţămăntul la distanţă . Aşadar , vom contibui şi noi la

dezvoltarea acesteia. Astfel, am creat un loc unde studenţii se pot angaja

o simplă absorbire a unei

Într-un

expuneri.

maţie, Îi pot modifica complexitatea, viteza cu care este

Ei pot Întrerupe şi redirecţiona fluxul de infor-

dialog

În

loc

de

comunicată şi felul În care este prezentată . Ei pot

controleze

binând audio-video-text şi grafică Într - o singură realitate.

elementele

experienţelor sofisticate

com-

(Continuare În pag. 19)

13

--------~---------------TEHNIUMPC -------------------------

pe el. Variaţia de tensiune este monitorizată În permanenţă de cir- cu itul amplificator operaţional
pe el. Variaţia de tensiune este
monitorizată În permanenţă de cir-
cu itul amplificator operaţional
(~A 741), care lucrează În buclă

Cornel ŞTEFĂNESCU

În cazul În care nu se efectuează

o Întreţinere periodică a calculatoru-

lui, din cauza prafului, turaţia venti- latorului procesorului scade sau se

blochează, temperatura creşte,

ducând la o serie de rateuri În funcţionare sau la distrugerea pro- cesorului, care este o componentă

Fiind alimentat cu curent con- stant (10mA-30mA) , variaţia tensiu- nii de pe bec este direct proporţio­

nală cu variaţia rezistenţei becului,

deci dacă turaţia scade, curentul de aer scade, filamentul se Încălzeşte mai mult, determinând creşterea rezistenţei şi implicit a tensiunii de

deschisă În montaj de comparator. Acesta comandă dioda LED care este montată pe panoul exterior pentru avertizare. Montajul se ali - mentează cu tensiunea de + 12V din calculator şi filamentul se po - ziţionează deasupra ventilatorului la 1cm -2cm. Reglajul circuitului se efectuează separat pe masa de montaj ; se al imentează cu tensiune

+12V, potenţiometrul R1(100 kn),

de preferinţă multitură, poziţionat În

R1(100 kn), de preferinţă multitură, poziţionat În u, LED partea de jos spre masă, Iedul tre-
u, LED

u,

LED

partea de jos spre masă, Iedul tre-

buie fie se

ziţie

acţionează asupra

aprins . Din această po-

potenţiometrului R1 până când

Iedul se stinge ; În acest punct se

inversează reglajul lui R1

aprinderea din nou a ledului , moment În care reglajul este gata.

Pentru verificare, suflaţi uşor asupra filameotulu i şi Iedul trebu i e se stingă . In montaj s-a utilizat

un bec

poate fi Înlocuit cu un semireglabil de 100 ohm i. Dacă puterea disipată de tranzistorul din generator (SC 177,251) este mare, se recomandă Înlocu irea sa cu un tranzistor de

medje putere, SD 136, 138, 140

de 24V/ 1,2W . Re zi storul R2

până la

etc . In figurile 2 şi3 sunt prezentate cablajul şi p l anul de i mplantare cu componente electronice .

R1 100k ., bec f .r. balon
R1
100k
.,
bec f .r. balon
cu componente electronice . R1 100k ., bec f .r. balon ~'.:<[j' Qnd ~ 1- Al
~'.:<[j' Qnd ~ 1- Al -1 ': -:·O~

~'.:<[j'

Qnd

~

1-

Al

-1

':-:·O~

~'.:<[j' Qnd ~ 1- Al -1 ': -:·O~

--

- --

--

filA

_

_

- -

I!J k

foarte scumpă. La calculatoarele din noua generaţie aceste probleme nu se pun pentru temperatura şi turaţia ventilatorului sunt monito-

rizate În permanenţă.

Circuitul

sesizează, În

propus

timp

(fig .

1)

scurt ,

foarte

micşorarea turaţiei sau oprirea ven-

tilatorului şi avertizează optic şi/sau sonor această defecţiune. Ele-

mentul

principal

este

un

bec

miniatură (de lanternă) În stare bună, la care se Îndepărtează cu

mare grijă balonul de sticlă. Se ştie

la becurile cu filament, rezistenţa

acestuia

creşte cu

temperatura .

Această proprietate a fost folosită şi

În montaj; becul este alimentat dintr-un generator de curent con- stant (T1 , R2 , R3 , D1 , D2 ) mult mai

cel nominal , şi i ntrodus Î n

curentul de aer debitat de ventilator.

mic decât

14

TEHNIUM martie 2003

-----------------------TEHNIUMINTERNET------------------------

Limbajul HTML-Hyper Text Markup Language este limbajul general valabil utilizat pe web, fiind de fapt implementarea simplă a limbajului SGML-Standard Generalized Markup Language; în acest mod se pot crea documente hipertext pentru paginile de web. Vom realiza astfel, pe propriul calculator, un SITE de web, care în final îl vom publica pe INTERNET. De acum înainte vom avea grijă ca atunci când ne conec-

tăm la INTERNET şi navigăm pe WEB, să comparăm

multitudinea de informaţii frumos afişate şi riguros ordo- nate în browser-ul nostru cu paginile de web scrise de noi în format HTML. Informaţia poate fi prezentată pe web în diverse forme : tip text, grafic , tabelar sau se pot

afişa chiar ecuaţii.

propun să intrăm direct în miezul problemei şi să începem să creăm primul nostru document HTML; vom înţelege codul de programare pe măsură ce vom lucra cu el. Vom porni de la ipoteza avem la dispoziţie resurse minime (calculator de nivel minim ca perfor- manţă, lipsa unor editoare de pagini de web care nece- sită licenţă de folosire). Pentru aceasta este nevoie deschidem un Notepad (utilizând sistemul de operare Windows, mergeţi cu mouse-ul deasupra butonului Start şi urmaţi calea: Programs>Accessories>Notepad) în care vom introduce secvenţa noastră de programare HTML. În fereastra de Notepad vom scrie :

EAD>
EAD>

<TITLE>Prima pagina de web<!r1Tl.E> </IIEAD>

<BODY>

<P align="ccnter"> Bine ati venit<!P>

j ~~~:

I <br>

<p>pagina in constructie <br> <center>

<a hrcf.=

mailto:gabrielm@

go.ro

>

Email : gabrielm@go.ro</a>

</ccnter>

</BODY>

</HTML>

După ce am terminat de introdus codul vom urmări

paşii:

1.Vom salva într-un fişier cu extensia _htm sau .html urmând comenzile : File>Save As 2.Alegem ca opţiuni Save in: Desktop, File name:

index.htm, Save as type : AII Files(* _*)

3.Apăsăm pe Save

4.Închidem fişierul Notepad 5.Pe Desktop vom găsi fişierul reprezentat de

".

iconiţa:

6.Acum vom

da click

pe

el

şi

ni

se

va deschide

browserul

care ne va afişa conţinutul primei pagini de

web.

TEHNIUM martie 2003

conţinutul primei pagini de web. TEHNIUM martie 2003 paginilor Web Designer, Gabriel Florian MANEA Structura

paginilor

primei pagini de web. TEHNIUM martie 2003 paginilor Web Designer, Gabriel Florian MANEA Structura documentelor

Web Designer, Gabriel Florian MANEA

Structura documentelor HTML Tot ce se scrie într-un document HTML este încadrat de tag-ul <HTMl><lHTMl> Documentul începe cu descrierea antetului - delimitat de tag-ul <HEAD></HEAD>. În cadrul acestui tag se mai regăsesc alte tag-uri, opţional, precum:

<TITLE><!TITLE> şi <META> Apoi urmează corpul documentului, delimitat de tag-ul <BODY><lBODY> Iată tag-urile care nu lipsesc din orice document HTML, cu explicaţia lor:

<HTMl> defineşte începutul şi sfârşitul docu- mentului

<HEAD>

ÎncepuVsfârşit antet document

<TITLE>

începuVsfârşit titlu document - acel text

care se afişează În bara albastră din partea cea mai de

sus a ferestrei browserului <BODY> ÎncepuVsfârşit document propriu-zis Acest limbaj - HTML - include o mare diversitate de marcatori-tag-uri.

Exemplu: <nume tag> text

text

<lnume tag>

Tag-ul reprezintă codul care se introduce În paran- tezele unghiulare. Tag-urile pot fi:

Singulare, regăsim doar tag-ul de Început - exem- plu: <p> , <br>, <img>, <hr> Pereche, reprezentate de tag-ul de început <title> şi tag-ul de sfârşit <ltitle> De asemenea , tag-urile pot fi simple sau pot avea mai multe atribute cu argumente de genul:

Exemplu: dag atribut="argument"> text <ltag>

Exemplu: <TABLE BORDER="1" CELLPADING="1"

WIDTH="100%">

<!TABLE> <TABLE> este tag-ul pentru crearea unui tabel BORDER reprezintă grosimea bordurii de Încadrare a tabelului, iar cifra 1 dintre ghilimele este argumentul bord urii. WIDTH specifică procentul de ocupare a tabelului din suprafaţa ferestrei.

(Continuare În pag. 35)

15

Ilie STOICA - Urziceni

Vă mulţumim că aţi răspuns cu

promptitudine apelului nostru, ceea

ce ne Îndreptăţeşte să credem

sunteţi un cititor fidel al lui TEHNIUM,

care Înţelege nu numai

be-

neficieze de experienţa mediatizată

prin

revistă , ci

contribuie

la

Îmbogăţirea şi diversificarea

ei

te-

matică . Am reţinut ca interesant şi util

articolul propus de dv. -

Convertor

simplu CCIR/OIRT -

şi, după cum

vedeţi , l - am şi inserat În numărul de

faţă al revistei. Vă aşteptăm şi cu

alte

articole şi , dacă mai aveţi prieteni

sau

ei la realizarea revistei.

Done Filip ARAMĂ - Braşov

 

Vă mulţumim pentru urări şi pen-

tru cuvintele frumoase la adresa lui TEHNIUM . Ştim că sunteţi un colaborator

apropiat al revistei şi tocmai de aceea ne pare rău că nu am găsit articolele

pe

care spuneţi că ni le-aţi t rimis .

Dacă aveţi posibilitate , trimiteţi-le din

nou . Este posibil

fi dispărut când

din nou . Este posibil să fi dispărut când REDACŢIEI----------- Schema este luată din revista

REDACŢIEI-----------

Schema este luată din revista poloneză "Technicke Novine " şi a mai fost publicată În TEHNIUM .

Este vorba de un receptor-emiţă­

tor de mici dimensiuni cu raza de acţi­

une de până la 1 km şi lucrează pe frecvenţa de 27 MHz.

Receptorul

este

de

tip

detector

superreacţie, care aplică semnalul

unui amplificator obişnuit AF.

Tranzistoarele sunt EFT353 În ampli-

ficatorul

audio, EFT317 În etajul de

emisie şi În etajul superreactiv . Se

pot

folosi Însă şi tranzistoare npn cu sili-

ciu, caz În care vom inversa bornele bateriei de 9V.

Bobina L1

de

la receptor are

8

spire CuEm 0,4, bobinate pe un

suport prevăzut cu miez de ferită.

Bobina L2' din emiţător, are 10 spire bobinate În aer (CuEm 0,6), cu

diametrul bobinajului

6

mm şi pas 0 , 5.

Prizele sunt la spira 5 pentru antenă

spira

7

pentru

şi

polarizare.

modulaţie şi

Şocurile din

emitorul

lui

T 1 şi

colectorul lui T4 au câte 25 de spire

s-a făcut "curăţenie" generală prin

redacţie, o dată cu colecţia TEHNIUM , cataloagele, c ărţile şi revistele adunate timp de 30 de an i

CuEm

0,25,

bobinate

pe

un

mic

suport. Antena este un fir lung de 70-100 cm.

Oricum,