|
  


‡ Fazanii aparţin ordinului Galliformes (Galinacee) şi
familiei Fasianidae, fiind înzestraţi cu un penaj minunat,
foarte apreciat pentru ornament.

‡ Toţi fazanii sunt originari din continentul asiatic.

‡ Sub denumirea comună de fazani sunt cunoscute 16 genuri

şi cca 50 specii. În mod curent, aceste specii sunt
repartizate în două grupe: fazani de vânătoare şi
fazani ornamentali.
 =
=

 


Grupul fazanilor de vânătoare (specia Phasianus colchicus) cuprinde

6 subspecii:
‡ Fazanul comun sau fazanul de Colchida (Phasianus colchicus
colchicus)
‡ Fazanul chinezesc sau gulerat (Phasianus colchicus torquatus)
‡ Fazanul mongol sau kirghiz (Phasianus colchicus mongolicus)
‡ Fazanul negru sau întunecat (Phasianus colchicus tenebrosus)
‡ Fazanul verde sau japonez (Phasianus versicolor versicolor)
‡ Fazanul de Formosa (Phasianus colchicus formosanus!
 
‡ Este originar din regiunea
Caucazului, de unde a fost adus în
Europa de către greci şi romani, în
antichitate.

‡ Se deosebeşte de fazanul gulerat şi

de cel mongol prin formatul corporal
mai mic şi absenţa gulerului alb.

‡ Este mai puţin prolific decât celelalte

specii. Are în schimb rezistenţă mai
mare la condiţiile de mediu, astfel că,
pentru a se menţine în teren, necesită
mai puţină îngrijire din partea
omului.
  !"

‡ Este originar din China şi partea de est

a Mongoliei, fiind adus în Europa între
anii 1750 şi 1800.

‡ Prezintă un guler alb în jurul gâtului,

guler care este mai îngust în partea
posterioară, iar în partea anterioară
este de regulă întrerupt. Deasupra
ochilor sau pe creştet, prezintă pete
deschise la culoare. La fazanul gulerat
este caracteristică o culoare generală
mai deschisă.

‡ Este prolific şi ouă mai timpuriu, fiind

astfel mai uşor de crescut în condiţii
artificiale, comparativ cu fazanul
comun. Rezistă numai acolo unde
îngrijirea şi ocrotirea vânatului sunt
intense.
  #! 
‡ Este originar din Mongolia şi China de nord-
est, fiind adus în Europa în jurul anului 1900.

‡ Este cel mai masiv dintre subspeciile de

fazani de vânătoare.

‡ Prezintă guler alb, discontinuu: pe părţile

laterale ale gâtului are două pete albe în formă
de semilună, care nu se împreunează nici în
faţă, nici în spate.

‡ Este foarte rezistent la temperaturi extreme,

putând popula terenuri improprii pentru alte
subspecii, dar are cea mai mare înclinaţie
către emigrare.
  !$""

‡ A fost obţinut în anul 1920, de către

crescătorii englezi, prin selecţia şi
multiplicarea exemplarelor de fazan de
vânătoare, care prezentau fenomenul de
melanism.

‡ Nu prezintă guler alb şi este destul de

masiv

‡ Se menţine mai greu în libertate,

comparativ cu fazanul comun.
 %! &'

‡ Este originar din Japonia, fiind adus

în Europa în jurul anului 1840.

‡ Este cel mai mic dintre subspeciile

de fazani de vânătoare, iar culoarea
generală este verzuie.

‡ Este rezistent la condiţiile de

mediu, suportă condiţiile din
regiunile de deal cu procent mare
de împădurire, are zbor rapid şi
capacitate mare de adaptare.
  !

‡ Este originar din insula Formosa

(Taiwan), fiind adus în Europa
pentru calităţile sale de bun
ouător.

‡ Prezintă un guler alb. Nu s-a

putut menţine decât în
crescătorii
vvLC
‡ vibilicile domestice au rezultat în urma domesticirii speciei
sălbatice Numida meleagris, care trăieşte şi în prezent în
pădurile tropicale din Africa Occidentală (în general ăn
Guineea).

‡ Deşi produce carne de calitate superioară, o veritabilă

delicatesă, bibilica nu este frecventă ca pasăre de curte, fiind
sperioasă şi pretenţioasă.

‡ În Franţa selecţionerii au creat 8 varietăţi: 3 cu penj unicolor, 3

cu penaj perlat şi 2 cu alte culori compuse ale penajului.
 ]arietatea isabelle

‡ Pe un fond cenuşiu-
închis (murdar) penele
prezintă perle albe-
strălucitoare,
distribuite uniform.
 ]arietatea gri

‡ Pe un fond gri-
albăstrui (deschis)
penele prezintă desen
perlat.
 ]arietatea alb-perlat

‡ Pe un fond alb-mat
se disting perle albe-
strălucitoare (sidefii)
 ]arietatea alb-neperlat

‡ Penajul este format

în totalitate din
pene fără pigment,
alb-mat.
 ]arietatea violetă
‡ Penajul este format în
totalitate din pene de culoare
violet-închisă, strălucitoare.
 ]arietatea liliachie

‡ Penajul este format

în totalitate din pene
de culoare deschisă,
roz-bleu
 ]arietatea vonaparte

‡ Culoarea de ansamblu a
penajului este neagră, dar
prezintă un plastron alb pe
piept.
 ]arietatea fazan

‡ Penajul are un colorit

bogat, strălucitor,
asemănător cu al
fazanului.
]
 



 
 (
)

 


 



    


    
 



 




   







 



 
  


 



 



 
 
  



 













    









 


 
 
 

    !

 
  

 

  
 
 

 
 

   

 
  





   

  
 





   



 
 
 
 
 

 
 
 

 

 
 

 

 
   

! 


 
" #  

 

 






  
   
  
 
  


 

    $ 
  





 

%

   




& 





' 
# 
  
  
  
 
   


 
 

 
%


   




& 


 
 '
#

 ! "# $%&'(
  
 

 
%  






%$

 
 
 




 

 





 
   
(
   







   

 
 %
 
 

 ]
  )

 %


 




 



 





 


  

)
 

 






 


 

   
 

 
!
!  






  




      


*  

   
& 
$ 
 
 


 
    ' 

 
*
+
 *
 +
‡ Masculii au creştetul capului maro cu dungi
gălbui, iar restul este portocaliu - pal. Partea
superioară a capului este maro, barată şi
striată cu roşu - maroniu. Aripile sunt striate
cu alb şi galben - pal. Penele sunt gri, stropite
cu negru şi castaniu. Pe partea de jos a
pieptului se observă o pată în formă de
potcoavă, bine conturată, de culoarea
roşietică. Abdomenul este alb, barat cu
castaniu. Coada este compusă din 18 rectrice
de culoare castanie. Ciocul este de culoare gri
- verzuie, iar inelul periocular este roşu.
Fluierele şi degetele sunt gri - ardezii.
‡ Femelele au înfăţişare asemănătoare cu
masculii, dar pata în formă de potcoavă de la
capul pieptului este ceva mai mică.
Diferenţierea culorii penajului începe la 6
săptămâni.
‡ Capul este fin, ciocul este scurt şi gros. Gâtul
este scurt şi purtat oblic. Trunchiul este masiv
şi purtat uşor oblic. Spinarea este potrivit de
lungă, largă şi convexă. Coada este scurtă, lată
şi purtată oblic în jos. Abdomenul este plin,
pieptul este larg şi musculos. Fluierele sunt
fine, scurte, cu aplomb larg.
 *
+

‡ Poartă această denumire (cu

corespondentul latinesc Alectoris rufa)
din cauza picioarelor roşii. Are trei
subspecii răspândite în Europa, din sudul
Franţei până în talia, Corsica şi insulele
Gran Canaria şi din sud - vestul Franţei
până în Spania şi Portugalia

‡ Păsările din ambele sexe sunt colorate

asemănător: partea superioară a corpului
este maro - castanie, bătând în gri pe
creştetul capului. Obrajii şi gâtlejul sunt
albe, marginate cu bandă neagră. Sub
ochi este prezentă o fâşie albă, iar pielea
din jurul ochilor este roşie. Părţile laterale
ale trunchiului sunt colorate în alb şi
castaniu. Pieptul este gri, iar abdomenul
şi cloaca sunt alb - murdare. Ciocul şi
picioarele sunt roşii.

  

 
 = ( = ,
-

 ,-%
 





   


 
 
+
 
 ,
!
  
'-  -  
 
! 
.
 

 





. Trăiesc în cârduri, dar în sezonul de reproducţie
 


 . masculii (poligami) îşi formează un harem de
câteva femele, pe care le curtează cu aripile
   


  
desfăcute; împerecherile au loc noaptea. Masculii

. 
   
îşi asumă săparea cuibului, clocirea ouălor (35




  

 

zile) şi creşterea puilor.

  
Fiecare femelă depune în cuib 12 - 18 ouă, în
greutate de câte 700 g. Galbene ca lămâia la
început, devin crem - palid spre sfârşitul clocirii.
Tineretul atinge maturitatea sexuală la 2 ani.
 - = ( 
=


,-%
 





 



 

%   





  






/

  

 
 
 
  


   
  

   
 







 


 00
 00 

  
!
 /  
  
   
 
  
!




 





 





 
 
  | 

 
  

, 


 
 
  


 !
!

 




 
  



 


1 


    


 

   

  

    

|  
 



 



 

 !


  




 

 = ( 


‡ Trăieşte în regiunile de stepă din Africa şi Peninsula
Arabia. Cu o talie de 275 cm şi o greutate de 150 kg,
este pasarea cea mai mare din lume.
!"!."!!
‡ Capul este disproporţionat de mic în raport cu
trunchiul. Ochii foarte dezvoltaţi şi gâtul lung şi subţire
îi permit controlul terenului pe o rază mare.
‡ Trunchiul este foarte robust, cu sternul lipsit de carenă
sternală. Deşi arilipe par dezvoltate, sunt lipsite de
putere şi au pene moi, ca şi coada. Acestea sunt indicii
că struţii şi-a pierdut capacitatea de a zbura. Se
deplaseaza prin alergare (70 km/oră), la care este
perfect adaptat: picioarele sunt musculoase şi lungi, cu
numai 2 degete.
‡ Masculii au un colorit foarte frumos al penajului: pe un
fond negru penele aripilor şi cozii sunt albe-imaculate.
Femelele au coloritul cafeniu deschis uniform (culoarea
nisipului), propriu şi masculilor până la atingerea
maturităţii (3-4 ani).
‡ Sunt păsări foarte sociabile şi uşor de dresat.